Inpactul studiilor seismice Offshore asupra

mediului marin
Conf.Dr. ing. Timur Chis
Universitatea Ovidius Constanța

Abstract:

Exploatarea resurselor de petrol și gaze din Marea Neagră este un deziderat al statului
român, atât pentru a asigura securitatea energetică a consumatorilor români, cât și pentru a
asigura competitivitatea economică pe piața europeană.
În urma analizei studiilor geofizice efectuate de-a lungul anilor (1969-2019), precum și a
forajelor de cercetare și exploatare, s-a constatat că există depozite de gaz exploatabile în Eocen,
Albian, Oligocen și Cretacicul inferior și superior (Senonian).
Dar pentru a realiza o dezvoltare a câmpului petrolier și pentru a asigura o siguranță în
explorarea acestuia, se recomandă efectuarea unei cercetării geofizice în 3D (deoarece în marea
majoritate a cercetărilor anterioare au fost utilizate tehnologii care nu au asigurat o interpretare
sigură a acestor rezultate).
Prezentul studiu analizează efectul cercetării geofizice asupra mediului marin, propunând
și măsurile care trebuie luate pentru a reduce aceste poluări necesare dezvoltării depozitelor de
substanțe utile.

The exploitation of oil and gas resources in the Black Sea is a desideratum of the Romanian
state, both to ensure the energy security of Romanian consumers and to provide economic
competitiveness on the European market.
Following the analysis of geophysical studies carried out over the years (1969-2019), as well
as research and exploitation drillings, it was found that there are free gas deposits in the Eocene,
Albian, Oligocene and Lower and Upper Cretaceous (Senonian).
But in order to achieve a development of the oil field and to ensure a safety in its
exploration, it is recommended to restore the geophysical research in 3D (because in the vast
majority of previous research technologies were used that did not ensure a safe interpretation of
these results).
The present study presents the effect of geophysical research on the marine environment,
accepting also the measures that must be taken to reduce these pollutions necessary for the
development of deposits of useful substances.

1. Introducere tehnologii moderne pentru descoperirea de

noi resurse, guvernul României, prin Agenţia
Având în vedere, pe de o parte, Naţională pentru Resurse Minerale, a
stoparea declinului producţiei interne de organizat mai multe runde de licitaţii, pentru
hidrocarburi, iar pe de altă parte, accesul la concesionarea în vederea explorării a unor
perimetre offshore şi onshore. Urmare a
derulării acestor licitații au concesionat
suprafețele concesionate, companii
specializate, care au la dispoziţie fondurile
financiare şi tehnologiile necesare pentru
desfăşurarea activităţilor de prospectare şi
explorare a hidrocarburilor.
Industria petrolului şi a gazelor
naturale nu se poate dezvolta fără suportul
sectorului de cercetare, respectiv
prospecţiunea seismică.
Prospecțiunea seismică este o
activitate foarte complexă, care are scopul de
a investiga subsolul print-o metodă de lucru
proprie, necesară descoperirii unor structuri
geologice productive şi a diverselor relaţii
dintre structurile deja cunoscute. În ultimul
timp, din ce in ce mai mult se caută capcane
subtile, în zonele cu geologie complicată, ceea
ce solicită mai multă atenţie atât în
proiectarea şi executarea lucrărilor de
achiziţie, cât şi în prelucrarea şi interpretarea
informaţiilor culese.
În acest domeniu de activitate, fiecare
proiect aduce în atenţie o nouă problemă
geologică, specifică zonei cercetate. Din punct
de vedere al specialistului geolog /
geofizician, acest lucru înseamnă obţinerea
unei imagini corecte şi clare a subsolului din
zona investigată, mai ales la nivelul
obiectivului geologic urmărit. Rezolvarea unor
probleme geologice prin metoda seismică
porneşte de la culegerea infomaţiei seismice
care are rolul de a asigura interpretarea
mediului geologic, privit ca un sistem
nedeterminat, cu foarte multe necunoscute.
Interpretarea colecțiilor de date
seismice 2 D din zăcămintele marine de tip
Offshore, realizate în anii 1980, 1990, 2000
coroborate cu datele de reprocesare din anii
2011-2012 si cu informațiile geologice
obținute de la sondele forate au identificat
mai multe structuri geologice Offshore care
conțin rezerve de țiței și gaze asociate sau
gaze naturale posibil a fi exploatate
economic.
Au fost puse în evidență saturații în
gaze libere la nivelul Eocenului, Oligocenului
și Cretacicului superior (Senonian).
Deoarece calitatea datelor seimice
vechi, existente în baza de date este destul de
slabă iar liniile seismice sunt în mod tipic
înregistrate la o distanță ce variază de la 1 km
la peste 4 km, este necesar ca pentru
exploatarea zăcămintelor marine din Marea
Neagră, a se realiza un amplu program de
achiziție seismică 3 D.
Lucrările de prospecţiune seismică
includ următoarele faze:
a. faza de achiziţie a datelor care
constă în realizarea de măsurători pe întregul
areal propus pentru investigaţii geofizice;
b. faza de procesare şi interpretare a
datelor obținute şi intocmirea rapoartelor
de prezentare și interpretare a datelor
obținute.
2. Desfăşurarea lucrărilor
Desfăşurarea lucrărilor de
prospecţiune seismică marina, presupune
parcurgerea unor etape, astfel încât să se
realizeze o colectare şi evaluare cât mai
rapidă şi la standarde cât mai ridicate a
datelor geofizice, minimizându-se timpii
morţi.
a. În etapa iniţială, de pre-mobilizare
se efectuează delegarea unui director de
proiect, care va coordona derularea tuturor
fazelor contractului şi va ţine o strânsă
legătură cu executantul lucrărilor, în toate
etapele desfăşurării proiectului. Tot în cadrul
acestei etape se va numi un şef de echipă,
care va fi responsabil cu operaţiile de
investigare realizate la bordul vasului de
prospecţiune, anterior fiind stabilit un plan de
realizare a investigaţiilor propuse.
b. O altă etapă va costa în mobilizarea
echipamentelor și a personalului angajat. La
acestă etapă, echipamentul necesar
desfăşurării lucrărilor se va amplasa la bordul
navei de prospecţiune, specialiştii proiectând
reţeaua de investigare folosind coordonatele
comunicate de titularul proiectului.La finalul
etapei de mobilizare se va efectua și etapa de
testare şi calibrare a echipamentelor.
De asemenea nava de prospecţiune se va
deplasa în zona de lucru unde se va efectua
calibrarea sursei şi echilibrarea streamerului.
c. Achiziţia seismică, este etapa de
culegere a datelor seismice.
e. Etapa de demobilizare presupune
retragerea navelor din zona de lucru, după
realizarea investigaţiilor.
Pentru buna desfăşurare a lucrărilor de
prospecţiuni, în timpul executării acestora în
perimetrul de lucru, nava de prospecţiuni va fi
însoţită de către o nava auxiliară, care are
rolul de “chaser boat” - asigură partea din
spate (finalul streamer-ului) în poziţie de
lucru.
3. Descrierea fazei de achiziţie a
datelor
Arealul propus pentru investigaţii
seismice este acoperit de profile, dispuse într-
o grilă.
Nava cu ajutorul căreia se efectuează
lucrările de prospecţiune se deplasează în
lungul fiecărui profil cu o viteză adecvatǎ
obţinerii unor înregistrǎri cu rezoluţii optime.
Sursa seismică (airgun) generează o
serie de semnale acustice, care se propagă în
substratul geologic. Semnalele acustice sunt
reflectate de limitelele dintre stratele
geologice întâlnite, fiind recepţionate de
hidrofoni (microfoane subacvatice amplasate
pe un cablu seismic - streamer), iar
înregistrările astfel obţinute sunt stocate şi
prelucrate cu ajutorul unor echipamente
specializate aflate la bordul navei, urmând a fi
ulterior procesate şi interpretate geologic.
Prospecţiunea seismică constă în
utilizarea unei nave specializate, care va
efectua următoarele activităţi:
- emisia unor unde seismice de către o
sursă seismică, prin producerea unui impuls
iniţial (datorat destinderii violente a unui
volum de aer comprimat), care va avea ca
rezultat o serie de pulsaţii de amplitudine
descrescătoare cu fiecare oscilaţie;
- recepţia undelor reflectate de
stratele geologice întâlnite şi marcarea
timpului de recepţie a acestor unde de către
hidrofoni;
- înregistrarea timpului de recepţie a
undelor seismice şi a unghiului de recepţie;
- prelucrarea datelor, prin analiza
timpului de răspuns a undelor seismice şi a
unghiului de răspuns, în funcţie de natura
stratului străbătut de unde;
- predarea datelor titularului de
proiect şi corelarea datelor seismice cu cele
geologice.
4. Efectele zgomotelor asupra
organismelor marine
După descrierea parametrilor tehnici
ai undelor sonore (frecvențe, amplitudine,
presiune spectrală) pe care le au sursele
seismice (tunurile de aer) folosite pe nava, se
poate constata că cele mai vulnerabile
organisme din perimetrul amplasamentului
lucrărilor seismice sunt cele trei specii de
mamifere marine care trăiesc în Marea
Neagrã – delfinii Tursiops truncatus,
Phocoena phocoena si Delphinus delphis –
deoarece aceștia emit și recepționează sunete
în banda de frecvență specifică surselor
seismice folosite în achiziție.
Cât privește foca Monachus monachus, o altă
specie de mamifer marin din Marea Neagră,
aceasta are ca habitat preferențial zona
Capului Kaliakra (care este destul de
îndepărtat de zona de exploatare Offshore din
România).
Citind date din literatura de specialitate,
se arată că, în funcție de intensitatea sursei,
distanța la care se află animalul față de sursă
și durata de exploatare, efectele zgomotelor
asupra mamiferelor marine sunt :
 - directe : traume corporale și/sau
auditive, mergând până la efecte cronice
și efecte de stress, maifestate prin
descreșterea viabilității individului,
vulnerabilitatea crescută la boli, potențial
crescut pentru impactul unor efecte
negative cumulative, sensibilizare la
zgomot etc. ;
- indirecte : reducerea disponibilității
hranei, cresterea vulnerabilității la
prădători.
Având în vedere importanța mamiferelor
marine atât pentru economia sistemului
marin, dar și pentru om, la bordul navei sunt
în vigoare instrucțiuni speciale având ca scop
minimalizarea efectelor acustice asupra
mamiferelor marine care prevăd :
- recunoașterea perimetrului, înainte
de începerea lucrărilor pe fiecare profil;
lucrările vor începe numai dacă în zonă nu
sunt prezente animale pe o rază de 500
m;
- procedura de creștere progresivă a
presiunii detonărilor în primele 30 minute
de prospecțiune, așa numitul ″soft start”.
Având în vedere caracteristicile sunetelor
emise în timpul prospecțiunii, în colaborare
cu capacitățile de recepție a sunetelor celor
trei specii de delfini, cu domeniile de
frecvență în care emit aceștia, dar și cu
instrucțiunile speciale pentru activarea
tunurilor de aer, se concluzionează că:
• respectivele lucrări de prospecțiune
seismică nu vor produce perturbări
majore în activitatea sonoră a delfinilor,
singura specie la care pot apare
perturbări mai importante, dar numai în
cazul sunetelor de joasă frecvență, este
Tursiops truncatus;
• nu vor fi afectate nici ciclurile de
radiolocație, utilizate de delfini pentru
orientare.
Singurul impact posibil al zgomotelor produse
de tunurile de aer asupra delfinilor ar fi
îndepărtarea temporară din zonă.
Efectele asupra speciilor de nevertebrate
bentale și pești.
În literatura de specialitate se arată că
sunetele specifice prospecțiunilor seismice
pot provoca traume numai în stadiile timpurii
de dezvoltare a nevertebratelor bentale și a
peștilor (icre, larve și puiet) și numai pe o rază
extrem de redusã.
Având în vedere adâncimea apei din zona de
realizare a cercetărilor geofizice (60- 1100 m)
și adancimea la care sunt lansate încărcăturile
din tunurile de împușcare (cât mai aproape
de nivelul fundului mării), se estimează că
lucrările proiectate nu au nici un efect asupra
speciilor de pești demersali.
Cât privește speciile pelagice de pești,
efectele fizice ale undei acustice asupra
peștilor sunt în funcție de presiunea maximă,
durata de creștere a presiunii, timpul de
descompunere al undei de presiune.
Tunurile cu aer utilizate, a căror intensitate
acustică maximă este de 260dB, are rolul de a
diminua zgomotul cu distanta față de sursă.
Acest zgomot poate avea efecte mortale
asupra speciilor de peștii din zonă numai la
distanțe mai mici de 5 m de acestea.
Dintr-un studiu experimental efectuat de
Institutul Norvegian de Cercetări Marine
(2003), a reieșit o mortalitate de 0,018%, în
cazul celui mai defavorabil scenariu,
neglijabilă în comparatie cu rata de
mortalitate medie de 10% zi.
Singurele efecte documentate cu certitudine
sunt efectele comportamentale ale peștilor
din zonă, și anume îndepărtarea temporară
din zonă, cu o reducere a pescuitului pe
perioada de prospecțiuni și circa 5 zile după
încetarea acestora.
După acest interval stocurile locale de pești se
refac treptat, ajungând rapid la valorile
anterioare.
Având în vedere durata de execuție a
lucrărilor de circa 1 luna și faptul că zona de
prospecțiuni nu este o zonă de pescuit intens,
se apreciază că impactul lucrărilor asupra
activităților de pescuit va fi minim și limitat în
timp.
Efectele asupra organismelor planctonice
Organismele planctonice de origine
animală și vegetală sunt singurele asupra
cărora efectele zgomotelor produse de
prospecțiunile seismice pot fi letale. Se
apreciază, pe baza datelor din literatură, ca
aceste mortalități vor fi inferioare mortalității
naturale, iar efectele lor vor fi anihilate rapid
de procesele de difuzie și amestec, iar
animalele moarte vor fi înlocuite rapid
datorită ciclurilor scurte de viață a acestora.
5. Echipamente utilizate
Figura 1. Mod de culegere date geofizice
Figura 2.Cablele de receptionare a semnalului seismic
Cercetarea seismică constă în utilizarea unei
nave specializate în astfel de activități care va
efectua urmatoarele activități :
a. Emisia unor unde seismice emise de
către sursa artificială prin împușcare
cu jet de aer,
b. Recepția undelor și mai ales marcarea
timpului de recepție a acestor unde,
c. Înregistrarea timpului de recepție a
undelor seismice și unghiul de
recepție,
d. Prelucrarea datelor prin analiza
timpului de răspuns a undelor
seismice și mai ales a unghiului de
răspuns, funcție de natura stratului
străpuns de unde,
 Semnalul acustic reflectat este recepţionat de grupuri de hidrofoane, fixate pe un cablu lung
(streamer), care este tractat la pupa navei pentru cercetări seismice, la o adâncime de lucru de 30
m.

Figura 3. Sisteme de împușcare cu aer

Figura 4. Mod de culegere a datelor geofizice

5.Bibliografie

[1] T.Chis (2011)-Oil Exploration to Romanian Offshore Platform, International Multidisciplinary Scientific
GeoConference & EXPO – SGEM (Surveying Geology & mining Ecology Management), Albena,
[2] Chiș S. Timur-Managementul combaterii poluarii cu petrol-Sesiunea Internațională de Comunicări
Științifice „Integrare si Globalizare”, 15-16 aprilie 2005, Editura Universității din Pitești, Romania,
ISBN 973-690-387-7.