Curs 4-IDC

Curs4-IDC- pacienții
cu patologie
neoplazică
Dr Gabriela Rahnea Nita
Medic primar Oncologie medicala, Doctor in medicina
- Spitalul Sf Luca Bucuresti
PRINCIPIILE ŞI FILOSOFIA ÎNGRIJIRII
PALIATIVE
Sfârșitul vieții este diferit pentru

fiecare persoană, iar nevoile de
comunicare, suport și îngrijire sunt
unice.
Moartea poate fi atât de departe de
experiența zilnică încât este posibil ca
ea să fie negată sau să apară ca o
surpriză.
PRINCIPIILE ŞI FILOSOFIA
ÎNGRIJIRII PALIATIVE
 Medicina promovează concepția
că moartea este un eșec, mai
degrabă decât ceva, care,
eventual, se poate întâmpla.
PALIATIVE
Ideea unei filozofii a îngrijirii paliative

a apărut o dată cu viziunea doamnei
Cicely Saunders, fondatoarea
mișcării hospice, asupra unei “morți
bune “, și a fost dezvoltată mai târziu
prin definiția îngrijirii paliative
formulată de către Organizația
Mondială a Sănătății (OMS).
 Este o filozofie a îngrijirii
pacientului, centrată pe calitatea
vieții, autonomie, demnitate,
moralitate și etică.
PALIATIVE
Îngrijirea paliativă:
este o abordare ce ameliorează
calitatea vieții pacienților, familiilor
acestora și a tuturor celor care
contează pentru pacienți, care fac
față problemelor bolilor
amenințătoare de viață,
prin prevenția și ameliorarea
suferinței.
 ceea ce înseamnă identificarea
precoce, evaluarea impecabilă
precum și tratamentul durerii și al
celorlalte probleme fizice,
psihosociale și spirituale.
PALIATIVE
Pentru cei care se confruntă cu o

boală amenințătoare de viață, totul
se schimbă, nimic nu mai este asa
cum a fost odată…
”De ce mi se întâmplă mie?”,
“De ce se întâmplă acum?”,
“Ce aș putea face?”,
...sunt întrebări pe care cei aflați în

această situație și le pun…
PALIATIVE
oferă ameliorarea durerii și a celorlalte
simptome;
afirmă viața și privește moartea ca pe un
proces normal;
nu intenționează nici să amâne nici să
grăbească moartea;
integrează aspectele psihosociale și
spirituale;
PALIATIVE
oferă un sistem de suport ce ajută
familiile și pe cei care contează pentru
pacient să facă față bolii, precum și în
perioada de doliu;
folosește lucrul în echipă;
ameliorează calitatea vieții și poate
influența pozitiv evoluția bolii.
PALIATIVE
se aplică precoce în evoluția bolii,
împreună cu celelalte terapii ce au
rolul de a prelungi viața și include
investigațiile ce au scopul de
înțelegere mai bună și de
management al complicațiilor clinice.
 Conceptul de îngrijire paliativă
trebuie să fie adaptat și să
reflecte tradițiile locale, religioase
și culturale, toate acestea variind
de la o comunitate la alta, de la o
țară la alta.
PALIATIVE
 Acest tip de îngrijire se oferă de către o
echipa interdisciplinară, din care fac
parte:
 medicul (de familie, specialist, medicul cu
competență în îngrijire paliativă),
 asistentul medical,
 infirmiera,
 psihologul,
 asistentul social,
 kinetoterapeutul,
 preotul,
 dieteticianul,
PALIATIVE
 voluntari,
 familia pacientului (rude de sânge,
prieteni, toți cei dragi pacientului, care
contează pentru acesta);
 în centrul acestei echipe se află
pacientul, cu istoria sa personală, cu
așteptări și speranțe.
 Echipa de îngrijire stabilește
scopul tratamentului, planul de
îngrijire, discută probleme,
împarte responsabilitățile,
membrii echipei își oferă suport
emoțional.
PALIATIVE
Îngrijirea hospice este o parte a
îngrijirii paliative:
Se referă: la îngrijirea pacienților al
căror prognostic este mai mic de
șase luni,
atunci când tratamentul specific bolii
nu mai este posibil, ci doar îngrijirea;
 filozofia
hospice privește moartea
ca pe o parte naturală a vieții și
încurajează dorința pacientului
pentru demnitate, respect,
autonomie asupra îngrijirii sale;
managementul durerii și al
celorlalte simptome susțin
această filozofie.
PALIATIVE
Îngrijirea terminală este o parte

importantă a îngrijirii paliative:
Se referă la îngrijirea unei persoane aflată
în ultima parte a vieții (nu se știe niciodată
cu exactitate, dinainte, momentul în care
cineva va muri), de obicei în ultimele zile,
săptămâni sau cel mult o lună, din
momentul în care devine clar că se află
într-un status progresiv de declin .
PALIATIVE
Toate aceste tipuri de îngrijire se pot
oferi:
prin servicii de spitalizare continuă
sau de zi,
în cadrul secțiilor sau
compartimentelor de îngrijire
paliativă din spitale,
în hospice-uri,
prin servicii de îngrijiri sau
îngrijiri paliative la domiciliu.
Este important să se asigure
îngrijiri paliative de calitate, înainte
ca pacienții să ajungă în stadii
terminale ale bolii.
PALIATIVE
Unii pacienți cred că îngrijirea

paliativă se oferă doar în stadiile
terminale ale bolii și că nu vor mai
primi tratamente cu intenție curativă.
Dimpotrivă, îngrijirea paliativă se
oferă de la începutul evoluției bolii, în
asociere cu tratamentele specifice
bolii.
 Îngrijireapaliativă nu este
restricționată de timp, așa cum
sunt îngrijirea hospice și cea
terminală, care, ambele, sunt
componente ale îngrijirii paliative.
Îngrijirea paliativă poate dura ani
de zile, nici o terapie specifică nu
este exclusă, dacă ameliorează
calitatea vieții.
PALIATIVE
În ultimele săptămâni și luni din viața

pacienților, opțiunile terapeutice sunt
abordate diferit.
Se evaluează în funcție de oferirea
paliației și a confortului, nu trebuie
creat un disconfort suplimentar
pentru pacienți, familiile lor și pentru
cei ce contează pentru aceștia.
 Înaceasta perioadă, să oferi mai
puțin, de multe ori, poate fi mai
bine.
PALIATIVE
Frica, este cel mai important factor

care îi face pe cei din jurul
pacientului să vrea să facă ceva ce
să schimbe situația, să dea timpul în
urmă.
Ei doresc ca pacientul să continue
chimioterapia, radioterapia, sau să
meargă în alte țări pentru terapii
nedovedite ca fiind eficiente;
 Lortrebuie să li se explice că
trebuie să se gândească la cum
se simte pacientul, nu la
sentimentele lor, pentru că nu ei
sunt în locul pacientului.
PALIATIVE
Pe de altă parte, și ei au propria

suferință, asistă la declinul unei
persoane dragi, pe care o vor pierde.
Este o perioadă în care echipa de
îngrijire trebuie să dea dovadă de
deschidere, onestitate, disponibilitate, să
fie pregătită să raspundă întrebărilor
dificile (nu se prelungeste viața, ci doar
moartea).
PALIATIVE
Totodată, se stabilește un plan de
îngrijire, de comun acord cu
pacientul și familia sa, ascultând
temerile și anxietățile acestora,
venind în întâmpinarea lor și
asigurându-i că vom fi lângă ei în
cele mai dificile momente ale vieții
lor.
 Este o perioadă în care sprijinul
preotului, al asistentului social și
al voluntarilor din comunitate este
de mare ajutor.
PALIATIVE
Vorbim despre coordonare,

interdisciplinaritate și continuitatea
îngrijirii în ultima perioadă a vieții.
Continuitatea îngrijirii este asigurată
prin îngrijirea la domiciliu, îngrijire
ce este asigurată pe baza unei
recomandări medicale efectuată de
către medicul specialist.
Abordarea oncogeriatrică.
Particularități și perspective
 Oncogeriatria este o disiplina clinica ce
se preocupa de managementul pacientilor
varstnici cu cancer.
 Oncogeriatria paliativa se refera la
ingrijirea paliativa a bolnavilor varstnici cu
cancer.
 Oncogeriatria se bazeaza pe o abordare
globala, oncologica si geriatrica, in functie
de statusul de sanatate al pacientului, de
aceea este necesara dezvoltarea unor
modele de cooperare între oncologi si
geriatri.
In ultimii 20 ani , cercetarile efectuate

au incercat:
 sa precizeze caracteristicile pacientilor
varstnici cu cancer,
 sa analizeze modul in care pacientii
varstnici tolereaza tratamentele
antineoplazice
 Sa stabileasca cum sa fie integrata
expertiza geriatrica in oncologie.
 Oncogeriatria are un rol important in
optimizarea tratamentului pacientilor varstnici
cu cancer, in recomandarile de terapie,de
asemenea in luarea informata a deciziilor
terapeutice, ori de cate ori este posibil de
catre pacientii insisi, pe baza unei consilieri si
a unei expertize bazata pe evidente.
 Datorita varstei inaintate, polipatologiei si
incidentei cancerelor, persoanele in varsta
sunt categoria de populatie cea mai supusa
riscului starilor terminale si nevoii de ingrijire
paliativa asociata cu acestea.
 Datorita dezvoltarii globale a ingrijirilor de

sanatate, a conditiilor de trai, a cresterii
sperantei de viata, populatia lumii
imbatraneste, de aceea, deja, in tarile
dezvoltate , jumatate din cancere apar la
pacientii cu varsta mai mare de 70 ani.
 Totodata, majoritatea deceselor datorate
cancerului apare la pacientii varstnici.
 La un varstnic, diagnosticul de cancer se

pune mai tarziu decat la celelalte varste,
intrucat simptomele cancerului, si anume,
astenia, anorexia, scaderea ponderala, pot
fi interpretate ca simptome specifice
procesului de imbatranire.
 In ceea ce priveste profilul pacientilor

varstnici cu cancer, desi acestia au
tendinta de a fi mai sanatosi decat cei de
aceeasi varsta care nu au cancer, totusi, si
ei au comorbiditati.
 Dorinta de a primi tratamente oncologice
exista la pacientii vârstnici cu cancer.
 De mentionat si faptul ca la
supravietuitorii cancerului , pe masura ce
imbatranesc, apare riscul dezvoltarii unui
al doilea cancer.
 Tabloul clinic al cancerului la varstnici
poate fi modificat de comorbiditati precum
si de varsta (tulburari cognitive in demente,
sechele dupa accidente vasculare
cerebrale, sindromul de involutie psiho-
intelectuala, tulburari senzoriale - vaz,
auz); in acest context, procesul de
comunicare este mai dificil.
 In ultimii 10 ani limita de varsta pentru
includerea in trialurile clinice a fost
indepartata.
 Dreptul la tratament este acelasi atat
pentru pacientii tineri cat si pentru cei
varstnici
 Acest lucru nu inseamna ca luarea
deciziilor se face la fel la un pacient de 20
ani si la un pacient de 80 de ani. La 80 ani,
multi pacienti pot simti ca au trait destul si
pot sa nu mai doreasca prelungirea vietii,
chiar daca acest lucru este posibil.
 Intrebari legate de competenta de a lua

decizii pot aparea la pacientii varstnici,
datorita prevalentei dementei; la pacientii
cu dementa, decizia o vor lua familiile
acestora, sau alte persoane ce au fost
desemnate de pacient.
 In oncogeriatria paliativa, terapia simpto-

melor are drept particularitati reducerea
dozelor, precautia la administrarea medica-
mentelor greu tolerate, evaluarea gradului
de insuficienta renala.
 Totodata apar dificultati in procesul de
comunicare, cunoscute la pacientii varst-
nici, dificultati ce se accentueaza in stadiile
terminale ale bolii.
 Pentru fiecare pacient se va stabili un plan
personalizat de tratament.
 Acest plan urmărește îngrijirea pacientului
atât în timpul internării cât și la domiciliu
 Evaluarea inițială va descrie nevoile pacientului
înainte de intervențiile paliative și va sta la baza
planului de îngrijire. Este necesar să se evalueze
cauzele reversibile și tratabile ale simptomelor,
precum și managementul acestora.
 Această evaluare va avea în vedere
tratamentele anterioare și actuale, contextul
îngrijirii, simptomele fizice, aspectele
psihoemoționale și spirituale.
Există scale numerice sau analog vizuale,
ce evaluează intensitatea majorității
simptomelor. Această evaluare este
efecuată de către pacient, de către cei care
îl îngrijesc sau de personalul medical, dacă
pacientul este afectat cognitiv ireversibil.
Scala ESAS evaluează principalele 10
simptome, și anume durerea,
fatigabilitatea, greața, depresia, anxietatea,
somnolența, apetitul, starea de bine,
dispneea și ”alte probleme”, fiind un
instrument de măsură validat.
Opinia pacientului în ceea ce privește

severitatea simptomelor reprezintă
”standardul de aur” pentru evaluarea
simptomelor.
 Răspunsurile la întrebările chestionarului
sunt pe o scală de la 0 la 10 în care 0
înseamnă "nici o problemă" iar 10
înseamnă "cel mai rău simptom”.
PALIATIVE
Evaluarea , supravegherea, reevaluarea

 Evaluarea pacientului înainte de inițierea
intervențiilor paliative, supravegherea
acestuia după evaluare, sunt parametri ce
asigură ameliorarea adecvată a simptomelor
și suferinței, putându-se astfel oferi fiecarui
pacient un tratament personalizat.
 Evaluarea inițială va descrie nevoile
pacientului și va sta la baza planului de
îngrijire, în funcție de aceste nevoi și de
contextul în care se află acesta.
PALIATIVE
Este important să se evalueze cauzele

reversibile și tratabile ale simptomelor,
dar și managementul simptomelor.
Dacă pacientul dorește hidratarea
artificială, atunci se ține cont de dorința
sa, și i se administrează mici cantități de
fluide, 500-1000 ml/zi.
PALIATIVE
Această evaluare va avea în vedere

tratamentele anterioare și actuale,
contextul îngrijirii (unde și cu cine
locuiește pacientul, cine oferă îngrijirea,
resursele emoționale, situația financiară,
nevoile pacientului și ale familiei sale),
simptomele fizice (durerea și celelalte
simptome), aspectele spirituale.
PALIATIVE
 Statusul de performanță este un alt
parametru important, întrucât evidențiază
nevoile pacientului. Se pot folosi:
 Scorul scalei Eastern Cooperative
Oncology Group (ECOG), o scală cu cinci
trepte, după cum urmează :
 0: pacient total activ, capabil să se descurce
și să desfășoare singur orice activitate, fără
restricții
 1: pacient capabil să se deplaseze, să
desfășoare o activitate ușoră acasă sau la
serviciu
PALIATIVE
 2: capabil să se deplaseze și să se
îngrijească singur, dar incapabil să
lucreze
 3: capabil să se îngrijească singur cu
limite, stă la pat sau în fotoliu mai mult de
50% din timp
 4: nu se poate deplasa, nu se poate
îngriji, stă la pat sau în fotoliu tot timpul
PALIATIVE
După evaluarea inițială se continuă o

reevaluare regulată; se monitorizează
simptomele nou apărute și se inițiază
tratamentul acestora, precum și terapiile
în curs, pentru a evalua dacă sunt
indicate în continuare. Terapiile pentru
tratamentul durerii, al dispneei precum și
al altor simptome se continuă până la
momentul decesului.
PALIATIVE
Managementul durerii și al celorlalte
simptome (dispnee, greață, vărsături,
constipație, confuzie, anxietate, depresie,
fatigabilitate și altele) este un element
esențial al îngrijirii paliative.
PALIATIVE
Ameliorarea simptomelor
Medicația breaktrough este recomandată
când apare o exacerbare a durerii sau a
altor simptome și când este necesar un
tratament rapid ce să amelioreze
simptomul.
Adaptarea la diagnosticul și prognosticul
unei boli amenințătoare de viață, va
produce un stres psihologic și spiritual
important; terapia simptomelor ce insotesc
acest stres va contribui la ameliorarea
calității vieții.
 Considerații etice
 responsabilitate dublă a medicilor:
- menţinerea vieţii
- ameliorarea suferinţei
La sfârşitul vieţii, ameliorarea suferinţei are
o importanţă mai mare, în timp ce
menţinerea vieţii devine imposibilă.
 Sunt 4 principii cardinale:
 autonomia pacientului (respectarea
pacientului ca persoană)
 să faci bine
 să nu faci rău
 justeţe (utilizarea resurselor disponibile),
În practică:
 beneficiul tratamentului se pune
în balanţă cu toate inconvenientele
acestuia
 ne străduim să menţinem viaţa, dar
dacă biologic este imposibil, oferim
confort pentru a muri
Tratamentul potrivit
 toţi pacienţii mor la un moment dat
 arta medicinii - să decizi:
când susţinerea vieţii este utilă
când să accepţi moartea
Scopul îngrijirilor paliative
 nu este să prelungească viaţa, ci să
facă viaţa care mai rămâne de trăit, cât
mai confortabilă posibil.
ARGUMENTE ETICE IN FAVOAREA
INGRIJIRII PALIATIVE
DEFINITII
 EUTANASIA (NU apartine domeniului
ingrijirii paliative)= a oferi moarte la
cerere (omorarea, uciderea la cerere) =
un act realizat de catre un medic, care
ofera solutia mortii, intentionat, unui
bolnav, prin administrarea de
medicamente la cererea bolnavului
competent si care doreste.
 SUICIDUL ASISTAT DE MEDIC (NU
apartine domeniului ingrijirii paliative)=
actul medicului care ajuta intentionat o
persoana sa se sinucida, furnizandu-I
medicamentele pe care si le va administra
singur, la cererea sa voluntara si
competenta
 Cei mai mulți pacienți preferă să sufere
datorită acestor simptome fizice, decât să
își piardă capacitatea cognitivă.
NEINCEPEREA SAU INTRERUPEREA
TRATAMENTELOR (apartine domeniului
ingrijirii paliative) ce susțin viața, boala
este lăsată să își urmeze evoluția naturală
 Eutanasia nu poate fi altfel definita decat
ca omorarea oamenilor.
 In aceasta situatie suntem pusi in fata unei
chestiuni de viata si de moarte: decizia
este irevocabila
 Sa rezistam inceputului: initial, Eutanasia
poate fi permisa doar in cazuri
exceptionale si foarte bine justificate,
ulterior va fi general acceptata, uneori ar
putea devein chiar normal o asemenea
 Acceptarea eutanasiei ar insemna
blocarea reformei: structurile
conservatoare in loc de structurile
reformiste. (Eutanasia- cea mai macabre
dezvoltare viitoare- o orientare
economica exclusiva a sistemului de
sanatate).
 S-ar exercita presiuni suplimentare asupra
suferintei (trebuie sa moara fara sa vrea
acest lucru)
 Comunicarea cu cei slabi este o piatra de
incercare pentru societate.
 Menirea medicului trebuie sa ramana
ameliorarea suferintei si a calitatii veitii si nu
suspendarea vietii (omorarea).
 Daca un doctor ofera eutanasia, aceasta nu
inseamna neaparat o moarte usoara pentru
persoana bolnava. Pot aparea complicatii: 23%
spasme, voma, 18% este necesara inca o
incercare, 10% nu survine moartea.
Argumente etice
 Dezvoltarea caii alternative, ingrijirea
paliativa, se asociaza programului reformei
si se integreaza morale relatiei medic-
pacient si pacient-societate.
 Dezvoltarea caii alternative, ingrijirea
paliativa, se asociaza programului reformei
si se integreaza morale relatiei medic-
pacient si pacient-societate.
ETICA
 Decizii etice
Sunt necesare hidratarea și nutriția
artificialădacă aportul oral este
imposibil?
Nutriția are o semnificație simbolică,
atât timp cât pacientul este hrănit,
există o șansă ca lucrurile să se
îndrepte către bine.
ETICA
 Această intervenție are atât unele
avantaje, mai mult de natură
psihologică, dar și reacții adverse,
care pot agrava starea pacientului.
Poate fi înlocuită prin prezența gentilă,
atingerea pacientului, vorbitul cu
acesta, umezirea buzelor și a cavității
bucale, ascultarea muzicii preferate,
rugăciune
ETICA
 Dacă pacientul dorește hidratarea
artificială, atunci se ține cont de
dorința sa, și i se administrează mici
cantități de fluide, 500-1000 ml/zi
CALITATEA VIETII
 Definiţii
 este ceea ce o persoană spune că este
 se referă la satisfacţia subiectivă
experimentată sau/şi exprimată de către
persoană
 este în legătură şi este influenţată de
toate dimensiunile particularităţilor fizice,
psihice, sociale şi spirituale.
CALITATEA VIETII
 Calitatea vieţii este determinată de
distanţa dintre aspiraţii şi realitatea
prezentă.
 bună, distanţă mică între aspiraţii
şi realitate
 slabă, distanţă mare între aspiraţii
şi realitate,
CALITATEA VIETII
 Îmbunătăţirea calităţii vieţii =
scăderea distanţei dintre aspiraţii şi
realitate prin:
- scăderea aspiraţiilor
- îmbunătăţirea realităţii prezente.
VA MULTUMESC
PENTRU
ATENTIE!

Curs 4-IDC

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4-IDC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs4-IDC- pacienții

Sfârșitul vieții este diferit pentru

Ideea unei filozofii a îngrijirii paliative

Pentru cei care se confruntă cu o

...sunt întrebări pe care cei aflați în

Îngrijirea terminală este o parte

Unii pacienți cred că îngrijirea

În ultimele săptămâni și luni din viața

Frica, este cel mai important factor

Pe de altă parte, și ei au propria

Vorbim despre coordonare,

In ultimii 20 ani , cercetarile efectuate

 Datorita dezvoltarii globale a ingrijirilor de

 La un varstnic, diagnosticul de cancer se

 In ceea ce priveste profilul pacientilor

 Intrebari legate de competenta de a lua

 In oncogeriatria paliativa, terapia simpto-

Opinia pacientului în ceea ce privește

Evaluarea , supravegherea, reevaluarea

Este important să se evalueze cauzele

Această evaluare va avea în vedere

După evaluarea inițială se continuă o

S-ar putea să vă placă și