HIIRAIIU

,
CATALA]{II Mil ALBUTESCU
Goordonatod

Pedagogia iocului
si aactiuitetihr ludice
,,

& -d,
lfie'-?-
EDrruRA DtDAcncA gl pEDAGoctcA s.A.
h. Sorin Cristea

Cuprins
Cuvffnt-inainte ............ .........;;.-,..!'...;;;;.... 9
[lo,
Dt8 I. tr'undamentele istorice, lingvistice qi sociale ale jocului 11
I.I. Jocul * o abordare diacronicd
;i polisemanticd -Horaliu CATALANO............,... 11
I.1.1. Dimensiunile epistemice ale jocului ............:...... 11
I.1.2. Dimensiunile lingvistice ale jocului.. 12
I.1.3. Jocul in zorii umanit[tii gi in Antichitate............ 13
I.1.4. Joculin Evul Mediu........
I
16
I.1.5. Jocul !n Renaqtere sau renaqterea jocului... 18
I.1.6. Jocul in epoca modemd qi contemporand ........... 19
I.1.7. Direclii actuale de dezvoltare in pedagogia jocului......................... 2l
Bibliografie 23
1.2. Termenul ,,joc" in limba romdnd - dinspre perspectiva
etimologicd inspre cea didacticd - Adrian CHIRCU.... 26
I.2. l. Originea Ei semnificaliile termenuluiToc:
de la latind la romdnd 26
I.2.2. Accepfiunile pedagogice ale termenului joc...................!............ j... 30
Bibliografie 31
1.3. Starea de spirit ludicd- Ion ALBULESCU 34
I.3.1. O activitate productivi in planul dezvoltdrii.. 34
I.3.2. Semnificalii generale ............... 35
I.3.3. O form6 de manifestare liberl a copilului.. 37
I.3.4. Jocul qi munca..... ...............'.... 38
Bibliografie

II. Fundamentele teoretice ale jocului - Ramona nAOUT-feCru............ .... 42

11.1. Jocul qiparticularitdlile sale 42
11.2. Funclii specifice activitdlilor ludice 43
'11.2.1. Funclia de cunoqtere sau funcfia cognitiv[, informativS ................ 43
11.2.2. Funcfia de stimulare, den,okarc complexd
a personalit[fii jucbtoruIui............... .............-.-.--- 4
11.2.3. Funcfia adaptativdqi formativ-educativd.... ................. 45
 II.2.4. Funclia catharticd, de echilibrare qi tonifiere..
46
II.2.5. Funcfia terapeuticd.
47
11.2.6. Funcfia sociald
4g
11.3. Jocul ca tip de activitate de tnvdlare integratd. plurivalenla
jocului.......... 49
11.4. Taxonomii specifice domeniului 1udic...........
50
Exercilii aplicative
11.5.
54
Bibliografie 56

rII. Teorii explicative despre genez' gi natura jocului cornelia srAN......

III.I. Teorii despre joc...
- 57
61
m.1.1. Teorii bioantropologice............
6l
I1I.1.2. Teorii psihosociologice (func{ionaliste)
70
III.2. Elemente specifice teoriilor despre joc
in conceplia unor autori romdni........
III.3. Exercilii aplicative
90
Bibliografie 90

94

94
96
101
103
106

108
lV.4.
111

118

119
120
t2r
125
t29
129

v. specificul jocului didactic in ciclul preqcolar gi primar olga cHI$

- ...... 132
V.I. Conceptul de joc didactic ...............132
V.1.1. Importanla jocului didactic
...134
 46 V. 2. Structura, metodologia, organizarea
47
;i desfdqurarea jocului didactic...... .............. j.... 135
48 V.2.1. Aspecte de pregitire qi metodica de
rivalenla j ocu\ui.......... 49 desfrEurare a jocului didactic...... 135
50 V .2.2. Structura jocului didactic ................ t36
54 V .2.3 . Meto dolo gi a or ganizdrii j ocului di dacti c 139
56 V.3. Categorii de jocuri didactice specifice invdydmdntului preqcolar............ r43
V.4. Categorii de jocuri didoctice specifice invdtrdmdntului primar... 159
i- Comelia STAN...... 57 V. 5. Resurse materiqle.... r66
6l V.6. Exercilii aplicative 168
61 Bibliografie 175
70
VI. tr'orme de activitate ludici - Daniela-Mihaela FLORESCU,
86 Veronica SUCru ..................... 178
90 a1ese.......,...
VI.I. Jocurile Si activitdlile didactice ........ 178
90 VI;1.1. Definifii qi caracteristici............. ............. 178
VI.I.2. Tipologie .......... 178
A, Cdtilin GLAVA.... 94 VI. 1 . 3. Pre gdtirea/o r ganizar eal amenaj area
ului spafiului/repartizarea copiilor....... .... 190
94 VI.1.4. indrumarea qi desfdqurarea ............... ...... 191
96 VI.1.5. Materialele didactice necesare................... ................ 191
101 VI.1.6. ModalitSlile de evaluare/de apreciere ..... 195
i03 VI.1.7. Viziondrile. ........ 195
106 VI.1.8. Audiliile ............201
VI.1.9. $ezdtorile... ........210
108 Vl.1.10.Teatru1de umbre .................213
111 VI.1.11.Teatruldepdpugi.Teatruldemarionete................. ...219
rii prin joc. VL2. Activitdlile de dezvoltare personald ............. ........227
rregcolari 118 VI.z.l. Rutinele .............227
rbsolut VI.2.2. Tranzifiile.. ........241
119 Bibliografie ..........242
c.............. t20
t2r VII. Juciria ca instrument al ludicului Ramona fAiUAnU;
ilor digitali......
-
125 Rodica BRANI$TEANU.......... ..................244
129 VII.I. Jucdria qi rolul ei psihopedagogic ................ ......244
129 VII.2. Cerinle ale confecliondrii qi ale utilizdrii jucdriilor .............. 247
VII.3. Funcliile jucdriilor ................. .......... 249
mar - Olga CHIg ...... 132 VII.4. Tipuri de jucdrii educalionale................. ............250
t32 Bibliografie ...........254
134
 vvvrrJr\Df\I\ u .... z))
VIII.1.1. Planul Jena _ scurt istoric
principii;i
\/IIIltD-:-^i-^i:
VfII.l.2. """"""".. z))
...,.'.255
mod de organizar........
\/TTI11 r^^--r^
V[L1.3. Jocul in planul ritmic de activitate. """" zJ /
\lrrr 1 A n .^..^--, .......260
........... zou
}ff Ii
u[.1.5. lf:i:"* de introducere a jocului in qcoali..... ...260
... zot)
Jocul in practica educalionald
- ----*irv'ere
Bibliografie
rrofio """"""" 263
"...........' 263
VIII 2 Aspectul
VIII.2. ,4o^-nta,l -; mediul t 1.
--^^r:-.t ludic """"""..'...265
Si
tnpedagogia Waldorf Sorin
- IIGAREANU.......... .....266
Vlll.2.l.Dimensiunealudiciaexistenfeiomeneqti.....
VIII.2.2. Nivelurile de abordare ludicn. ..........266
Gridinila,
clasele primare, gimnaziale, liceale
vIIL2.3.De jocul tiOer la jocui rr23
la
VIII.2.4. Metamorfozele ludicului "oJ;............................................
la vdrstele gcolare
.
qiformareacomplgxiapedagogilorWaldorf...
.....................270
VIII.2.5. Sintezi 9i deschidere ....
Bibliografie .........272
I/IIL3. Jocul tn pedagogia curativd_ ..........272
Goldqie MIRONICA
VIII.3. 1. Importanla jocului
WIl.3.2. Jocul ?n primul ."pt"rrut J" ui4a.....................................
VIII.3.3. Jocul.in ciclul primar qi gimnazial ..".........31!
VIII.3.4. Concluzii ........2g2
..._..... .. .. .
Bibliografie ........285
wII'4' Jocurile cooperative tehnicd de ...........286
- bazd tn pedagogia Freinet
-
Smaranda PUgcA$....
VIII.4.l. Generalitd{i .............2g7
VI[L4.2. Valenlele jocu1ui........... .....287
VIII.4.3. Exemple de jocuri..... .....2g7
VIII.4.4. Concluzii .........28g
Biliografie ........2g2
WII.5. Specificut jocului in alternativa ............2g2
educalionald Step by Stnp Smaranda
- FLOREAN ......293
Vm.5.1. Alternativa educafionald Step
by Step _ scurt istoric ................. 2g3
VIII.5.2. principiile alternativei Step
by Step..................-.... ............293
V[I.5.3. Managementul unei zile dlqcoald
in clasa Step by Step ...........295
VI[.5.4. ImporranJa jocului in alternativa
Step by St"t:.-. .....................296
vI[.5.5. Exemple de jocuri organizatein
diferite momente
ale zilei in clasa Step by Step ...........
Bibliografie ..............,... 297
I/III.6. Jocul in educalia Montessori_Ar"-M;;"
"*rOr"raNU.................
;3;
6
 VIII.6.1. Joc qi joacd. .....306
VIII.6.2. Scurt istoric ..... 306
VIII.6.3. Principiile Pedagogiei Montessori. ....... 308
VIIL6.4. Mediul pregbtit in Pedagogia Montessori...................................309
VIII.6.5. Concluzii ........312
Bibliografie ...........312

IX. Jocul la virsta adulti - Cristian STAN......... ....... 313

IX.l. Premisele dimensiunii ludice ole vdrstei adulte
in societatea contemporand............... ......... 313
1X.2. Tipologia jocurilor la vdrsta adultd: clasfficare ;i exemp\ificdri...............316
1X.3. Beneficiile jocului la vdrsta adu1td......... .............. 327
Bibliografie ...........330
ice specifice invi{SmAnfului
rtive.
; de activitate ludicd pe care
activiti,tile institulionale qi
activitdlile didactice alese,
arml de pdpuqi, teatrul de
ur4vdnfii ca instrument al
nfele confecfiondrii qi ale
: de mare interes: specificul
tive educa{ionale existente
Arsta adulti in societatea
lui ;i a activitdlilor ludice
rteratura pedagogic5, motiv
oreticieni, cadre didactice
rvil5mdntul preuniversitar,
)v(rcilre.
Coordonatorii
FUNDAMENTELE ISTORICE, LINGVISTICE
9r socrALE ALE JOCULUT
1.1. Jocul- o abordare diacronici 9i polisemantici
Horafiu CATALANO1
1.1.1. Dimensiunile epistemice ale jocului
Deqi jocul are o istorie scurtl ca domeniu qtiinfific, in realitate, istoria ideii de
joc se suprapune cu istoria umanitSfii; el face parte integrantd din toate culturile,
fiind una dintre cele mai vechi forme de interacliune socioumand. Indiferent de
vdrsta la care sunt practicate qi de spafiul geografic in care sunt organizate, jocurile
au nu numai o serie de caracteristici comune, dar qi o serie de elemente culturale
care le imprimd originalitate.
Complexitatea, multidisciplinaritatea qi pluridimensionalitatea jocului au tre-
zit interesul specialiqtilor din variate domenii ale cunoaqterii umane. Tratarea
mecanismelor acestui subiect polisemantic a preocupat deopotrivi pedagogi,
psihologi, sociologi, antropologi, psihiatri, lingviqti, filosofi, etnologi, biologi,
filologi, istorici, matematicieni etc., tofi atragi de necesitatea definirii, a explicitdrii
qi a inlelegerii acestei teme.
Analiza diacronicd a jocului ca activitate uman6 a constituit un obiect de
interes pentru teoreticienii gi practicienii din diferite domenii gtiinlifice. Identi-
ficarea exactb a momentului apariliei qi a originilor jocului rcprezintd un demers
dificil de realizat, din cauza imposibilitifli analizei unor documente istorice
relevante si a caracterului universal Ei atemporal al acestuia.
Jocul este prezent,in toate domeniile vielii qi ale crealiei. Mecanismele jocului
au fost arnlizate din cele mai variate perspective. Studiul jocurilor a fost marcat, de-a
lungul secolelor, de nume mari ca: G. Cardano, Despre jocul de hazard (1565),
Galileo Galilei, Consideralii asupra jocului de zaruri (1642), Christian Huygens,
calculul in jocurile de hazard (1657), Pierre-Remond de Montmorr, incercare de
analizd a jocurilor de hazard (1708) (...). in secolul al XX-lea, Johan Huizinga,
1 Conferenliar universitar doctor habilitat, Departamentul
de $tiinle ale Educaliei,
Facultatea de Psihologie gi $tiinfe ale Educafiei, Universitatea Babeg-Bolyai, Cluj-Napoca.
1,L
 Roger caillois, Louis-Jean calvet, Roger
Daval, Jean chateau, Jean piaget,,
(Marcus, 2003,pp.13
- i6).
Este necesar s5 precizdm faptul c5 aborddrile
interdisciplinare, multidisciplinare '

qi chiar transdisciplinare au dat amploare qi

au determinat apaifra unor noi
paradigme in abordarea jocului ca
actiiitate umand. Astfel, ,,vorbim despre jocurile
copilariei, ale literaturii' ale matematicii,
ale tacticii rdzboinic,edar vorbim, totodat',
gi despre jocurile viefii, precum qi are
morfii inseqi,, (ceia, 2016, p.30). Istoria
copilului gi a copildriei, pedagogia jocului,
antropologia, etnologia, lingvistica,
studiile de psihologia dezvortdni etc. se
circumscriu gi u'"ti.rita1ilor de joc, in mod
direct sau indirect, contribuind la explicitar"u
ao-"niur.ri"*urrrnlio. al jocului.
(Catalano,2018)
,,o definilie unitard ;i exhaustivi a noliunii de joc este greu
de identificat, fie
din cauza marii diversiti{i a formelor sale
de manifestur" _-d" la jocurile sacre qi
iniliatice din perioada preistoricd la teoria jocurilor
logice fi matematice sau la
jocurile specifice fiec[rei etape
de dezvoltare umanr
informative vaste qi voluminoase.,' (Catalan -, fie din cauza resurselor
o, 201g, p. 67;)
Indiferent de spafiu gi de timp, la fiecare popor
pot fi identificate cuvinte care
induc activitatea ludic[ sau se circumscriu
acesteia, chiar dacr nu existd o concep-
lie unanimd despre joc; ,,pentru fiecare grup uman, nofiunea de joc
nu con{ine mai
mult decdt exprimd cuvdntul de care grupul respectiv
dispune in acest scop (...).
Toate popoarele se joac6, qi se joacd in
mod uimitor de asem5ndtor, dar nofiunea
de joc nu este nici pe departe cuprinsi
in toate limbile intr-un singur cuv6nt in mod
at6t de categoric ai in acelaqi timp atdt de larg
ca in limbile e,ropene moderne,,
(Huizinga, 2012, p. 77).
In contemporaneitate, jocul este vdzut ca activitate predominanta
la vdrsta
copilSriei, efectuat[ de bunivoie, cu dimensiuni
formative plurivalente pe toat6
durata existen{ei uma.ne, dar cu finaritd{i diferite,
date de ,rarstd, de personalitatea
qi de etosul cultural al fiecdrui individ
angrenat in joc.

1.1.2. Dimensiunile lingvistice ale jocului

o trecerein revisti a sensurilor lingvistice are jocului, pe
care le regisim in
diferite culturi, este realizat,- de Mariana popa (2013),
av6nd ca reper lucrarea lui
Johan Huizinga. Astfel c[, in limba greacl,pentru
definirea jocurilor, se folosesc trei
cuvinte foarte indrigite de greci in perioada
Anti chite,tii: paidia- cu sensul de
ce line de copil", putind desemna diferite ,,ceea
forme ale 3ocului, de la cele elevate p6ni
la cele sfinte -, atyro cu sensur de ceva neimportant
- - qi agon- cu sensur jocului
de competilie. in India, kridati era un termen
mai cuprinzdtor dec6t la greci qi se
referea atdt lajocul animalelor, c6t qi la jocurile
copiiior la
;i cele ale adulJilor, in
cazul celor din urmd jocul putdnd imbr[ca
sensul unor spectacole sau al unor drame.
Daci in societatea indiand strdveche nu regdsim
sensul de competifie atribuit
termenului joc, la chinezi, cuvintele chang
qi sa; desemnau jocuri de competifie,

L2
Iean Chateau, Jean Piaget,,
lisciplinare, multidisciplinare
eterminat apailia unor noi
;tfel, ,,vorbim despre jocurile
boinice, dar vorbim, totodat[,
(Ceia, 2016, p. 30). Istoria
logia, etnologia, lingvistica,
i activitifilor joc, in mod
de
eniului gtiinlific al jocului.
: este greu de identificat, fie
de la jocurile sacre si
tare - realiza cercetdri lingvistice qi istorice laborioase asupra noliunii dejoc.
logice qi matematice sau la
-, fie din cauza resurselor
67)
rt fi identificate cuvinte care
iar dacd nu existi o concep-
junea de joc nu confine mai
dispune in acest scop (...).
le asem[ndtor, dar nofiunea
htr-un singur cuvdnt in mod
limbile europene moderne"
ate predominantd la vdrsta
rative plurivalente pe toatb
de vdrstS, de personalitatea
;ului, pe care le regdsim in
avdnd ca reper lucrarea lui
reajocurilor, se folosesc trei
paidia - cu sensul de ,,ceea
ului, de la cele elevate pdnd
;i agon - cu sensul jocului
nnzdtor decdt la greci gi se
>r qi la cele ale adullilor, in
ectacole sau al unor drame.
ensul de competilie atribuit
mnau jocuri de competi[ie,
de noroc sau de indemanare, iar cuvantul won se referea la jocul copiilor. ,,Spre
deosebire de limba chinezd" qi asemenea limbilor occidentale moderne, limba
japonezd, dispune de un singur cuv6nt, foarte precis, pentru func{ia de joc in
general, qi de respectivul antonim, care indic[ seriozitatea. Substantivul asobi qi
verbul asobu inseamnd joc in general, destindere, recreare, distraclie, excursie,
amuzament, extravagan{d, joc de noroc, a zdcea nefolosit, a fi f6rd lucru,,
(Huizinga, 2012, p.84). Elkonin afirmd cd in toate limbile europene ,,cuv6ntul joc
a inceput si se extindi asupra unei largi sfere de acliuni umane, care, pe de o parte,
nu presupun o muncd grea, iar, pe de altd parte, oferd oamenilor veselie Ei
satisfaclie" (1980, p. 14).
Invocarea cdtorva sensuri atribuite termenului joc in diferite culturi ni s-a
pdrut bine-venitd intr-un prim capitol care familiarizeazd cititorul cu istoricitatea
unui termen transcultural cu semnificalii multiple qi extinse, fbr6 intenfia de a
1.1.3.Iocul in zorii umanitdlii ;i tn Antichitate
in continuarea prezentdrii succinte a istoricitdlii jocului, ne propunem o ana-
lizd a acestuia qi a modului in care a fost perceput de-a lungul evoluliei umanitdlii
in funclie de opiniile dominante fa!6 de copii qi de copil[rie. Datoritb importanlei
acestuia pentru umanitate, Cohen (1993) sugereazd cd jocul este la fel de vechi ca
omenirea, iar Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, afirmd cd ,,misterul crealiei
constd in caracterul ei ludic, gratuit qi numai realizdnd in propria-ne existenld
aceeaqi gratuitate - altfel spus: jucAndu-ne - vom ajunge la dezviluirea tuturor
tainelor" (2017 , p. 9).
Astfel, in zorii umanit[1ii, jocul fbcea parte din toate ritualurile care il puteau
pune pe om in leg[turb cu sacrul. Mitologia ne familiarizeazd ctt isprdvile multor
eroi, a cdror nastere qi copilSrie sunt ieqite din comun, dar care ,,instaureazd
jocurile sportive, qi una din formele caracteristice ale cultului lor este concursul de
lupte. Conform unei tradi{ii, cele patru jocuri panelenice, inainte de a apar{ine lui
Zeus, era:u consacrate eroilor (Cultul luptei de la Olympia, de exemplu, era
celebrat in onoarea lui Pelops)" (Eliade, 2011,pp.257 -258).
in populara sa lucrare, Copilul ;i jocul, Jean ChAteau este de pdrere cE
majoritatea jocurilor au ca sursd iniliald activitAUle magice: ,,Toba are la primitivi un
rol religios qi credinciogii le atribuie sunetelor ei virfuli misterioase. Jocul Omuleyul
mai trdie;te, pe care-l gbsim deopotrivd in Siberia, in Spania, in Portugalia qi in
!5rile din nordul qi din centrul Europei, constb in a trece din mAnd in m6ni o surcea
aprinsd a cSrei flacbrd, trebuie menfinutd c6t mai mult posibil. Acest joc ar fi legat de
o veche legendS despre ritul secret al maniheenilor" (ChAteaql967, pp. 138 - 139),
maniheismul fiind una dintre cele mai importante religii practicate in Antichitate.
Din cercetdrile etnologilor, se pare cd qi sfdrleaza a avut un rol magic qi a servit,
ini1ial, ca instrument in recuzita vrdjitorilor, iar zmeul reprezerta sufletul in
Extremul Orient, plasat in centrul atentiei la diferite sdrbdtori.
13
 inci din mileniul al Il-lea i.Hr., arienilor din India le era ,,destul de popular
jocul de zarui, un intreg imn din Rig veda (x,34)ii este
consacrat,, (Eliade, 20r 1,
p. 183), pe cdnd in antichitatea greacl, platon il considerd pe om jucdrie a
,,o
ze7lor", fiecare om trebuind sd-Ei triiascdvia[a,juc0nd cele
mai potrivite jocuri,,
(Marcus, 2003, p.34).
in conceplia despre educalie exprimati in politica,Aristotel afirmd cd, pdnd,
la vdrsta de 5 ani, unui copil nu i se poate cere o
,,sfor{are a minlii, nici osteneli
violente cate ar impiedica creqterea. Dar i se poate cere activitatea necesari
ca si
se inlSture lenevirea deplinI a corpului. Atunci se pot impinge
copiii la mipcare cu
diferite mijloace, dar mai cu seam6 prin jocuri; iar jocurile ce li se dau nu
trebuie
si fie nevrednice de oameni liberi, nici prea anevoioase, nici prea u$oare. Toate
trebuie fbcute aici spre a-i pregbti pentru lucrdrile care ii atteapta mai
tdrziu.
Jocurile lor sd fie indeobqte schilele exercifiilor cu care se vor indeletnici
la o
v6rstd mai inaintatd" (1999, p. 15a). pentru etapele de varstr in care
munca este
activitatea predominant[, acelaEi filosof se manifestd cu refinere fald
de alternarea
acesteia cu repausul, astfel cd ,,cel din urm[ este netdg[duit de preferat;
dar trebuie
a cduta cu mare grijd s5-1 umplem cum se cuvine. Negreqit, nu prin jocuri;
cdci ar
insemna si facem din joc scopul insugi al viefii, lucru imposibil. Jocul este
mai
ales util in mijlocul lucrdrilor. Omul care munceqte are nevoie de relaxare,
iar
jocul are numai scopul sd relaxeze. Migcarea pe care ne-o d6 jocul
destinde spiritul
qi-l odihnegte prin pldcerea pe care o de" (l9gg,p. 15a).
in lucarea Institutio oratoria, Quintilian ,jnsistd asupra necesitdlii de a se
asigura copilului un mediu care s[ exercite o influenld intrutotul pozitivd. La
inceput, in procesul educa{iei, se va folosi mai ales jocul. prin joc, copilul nu
numai igi va dezvolta forlele fizice qi psihice, dar iqi va manifesta caracterul gi
inclinaliile" (Stanciu, 1977, p. 45).
Atdt la greci, cat qi la romani, marile jocuri publice erau dedicate zeilor
tutelari ai cetdfilor. Jocurile olimpice, linute in cinstea lui Zeus la olympia,
,,au
atras locuitori din intreaga lume greac6,, chiar daci era.u organizate la fiecare patru
ani, din anil 776 i.Hr. pdn6 in 395 d.Hr." (Swaddling, 200g, p. 7), cand au fost
desfiinlate de impdratul roman Teodosiu L Din 1896,la Atena se reiau Jocurile
Olimpice Moderne, la inifiativa baronului francez Pierre de Coubertin. Organi-
zarea jocurilor olimpice nu era intampldtoare, astfel cb,
,,intotde atxp zi11acea mai
importantd a festivitdlilor coincide a cu a doua sau a treia lund plinb de
dupd
solstiliul de vard. Acest lucru poate indica o asimilare, in jocuri, a unor rifualuri ale
fertilitafli care celebrau secerisul" (Swaddling,200g, p. 12). cu toate cdfemeile
nu
erau acceptate in cadrul jocurilor olimpice, ele aveau posibilitatea sd participe
la
jocurile organizate in cinstea zeilei protectoare a cbsniciei,
a cEminului qi a
femeilor miritate, precum gi a reginei zeilor qi a oamenilor, Hera. La
fel ca in
cazul intrecerilor olimpice, gi acestea se organizau o datd la patru ani,
cu o singuri
prob5: alergarea.

L4
dia le era ,,destul de popular
xte consacr at" (Eliade, 20I l,
rnsider[ pe om ,,o jucirie a
nd cele mai potrivite jocuri"
ca, Aristotel afirmd cd, pdn6
forfare a minfii, nici osteneli
ere activitatea necesard ca sd
rmpinge copiii la migcare cu
curile ce li se dau nu trebuie
mse. nici prea u$oare. Toate
care ii agteaptd mai tdrziu.
eare se vor indeletnici la o
Je vArsti in care munca este
cu refinere fajn de altemarea
;6duit de preferat; dar trebuie
gregit, nu prinjocuri; c[ci ar
ru imposibil. Jocul este mai
are nevoie de relaxare, iar
re-o di jocul destinde spiritul
D.
I asupra necesitdlii de a se
mli intru{otul pozitiv6. La
; jocul. Prin joc, copilul nu
ii va manifesta caracterul si
rublice erau dedicate zeilor
:a lui Zeus la Olympia, ,,au
u organizafe la fiecare patru
g" 2008, p. 7), cdnd au fost
i, la Atena se reiau Jocurile
ierre de Coubertin. Organi-
i" ,,intotdeauna zi:ua cea mai
a treia lund plind de dupb
injocuri, a unor ritualuri ale
. 12). Cu toate cd femeile nu
posibilitatea sd participe la
:dsniciei, a cdminului qi a
menilor, Hera. La fel ca in
ili la patru ani, cu o singuri
chiar dacd educafia spartand din secolele VIII - vI i.Hr. era preocupatd de
exerciliile militare, de aruncarea sulilei sau de mAnuirea armelor, ,,un loc
important il ocupa jocul cu mingea" (Stanciu, 1977,p.26).
Jocul cu zaruti era, de asemenea, o distractie favoritl a grecilor, care vedeau
in ea o adevdratd artd. Este necesar sd precizdm c[ jocul era un fel de element
pacifist intre cet6lile grecegti rivale, care, o datdla patru ani, fbceau pace in timpul
Jocurilor olimpice. Jocul cu argice, o variantd a jocului cu zaruri, era practicat cu
dexteritate la greci din cele mai vechi timpuri. in llictda lui Homer (cap. 23,
versurile 85 - 88), g6sim o aluzie la pasiunile pe care le dezl[nfuia acest joc, gi
anume: duhul lui Patrocle l-a ucis pe fiul lui Amphidamas doar pentru-o mdnd de
ar;ice.,,Jocul se practica cu patru arqice, pe baza unui regulament care nu linea de
valorile numerice intdlnite astdziin cazul jocului de zaruri. Cea mai mare valoare i
se atribuia combinafiei Aphroditei/Venerei, care consta in aruncarea a patru arqice,
fiecare cu o faletd diferitS: l+3+4+6. Cea mai proastd aruncare era formatd din
cdderea a patru arsice cu toate cele patru fafete corespunzbtoare valorii 1, adici
1 +1+1+1 " (Oancea, 2016, p. 65).
La romani, jocurile erau diferenliate in funcfie de vArst[, iar cele ale copiilor
se deosebeau intre ele in funclie de condilia sociald a pdrinlilor. ,,intr-una din
satirele sale, poetul Horaliu considerd om ftrd minte pe cineva care, fiind in toatd
firea, s-ar apuca sd ridice cdsule din buc6li de lemn, sI inhame qoareci la un
cdrucior, sd cdldreasci pe o trestie lungi sau si se joace de-a cu so! sau fbre (...)
Este limpede cd toate cele enumerate de poet sunt jocuri de copii" (Lascu, 1965,
p. 388). Din perioada domniei lui Commodus (impdratul roman care a luptat ca
gladiator qi care nu era prea iubit de romani din catza tiraniei lui) putem invoca
jocurile extreme ale adullilor ca jocuri ritualice ,,interpretate gi ca o formd extremi
de pietate fafd de zei, deuotio (...) in perioada imperiali spectacolele de gladiatori
ajung sI reprezinte una dintre cele mai apreciate forme de divertisment, la care
participd toate clasele sociale" ($tefan, 2016, p. 193).
Nicio analizd a jocului nu poate fr Jdcutd frrd a invoca lucrarea devenitl
clasicd a istoricului gi filosofului Johan Huizinga, Homo ludens, publicati in 1938
in limba olandezd, in leg[tur[ cu momentul inilial al apariliei jocului in istoria
umanit6fii. Autorul consideri cb ,jocul este mai vechi dec6t cultura, pentru c5
noliunea de culturS, oricAt de incomplet ar fi ea definitI, presupune in orice caz o
societate omeneascS, iar animalele nu l-au aqteptat pe om ca s[ le invele sd se
joace. Ba chiar se poate aftma, frrd risc, cd civllizalia omeneascd nu a addugat
nicio caracteristicd esenfiald noliunii generale (...) Chiar qi in cele mai simple
forme ale sale qi chiar in viala animalelor, jocul este mai mult dec6t un fenomen
pur fiziologic decAt o reacfie psihicd determinat[ pur fiziologic. El dep[Eeqte ca
atare limitele unei activitdli pur biologice sau cel pufin pur frzice. Jocul este o
funcJie plind de tilc" (Huizinga,2012, p. 39).
15
 Gabriel Liiceanu, in prefala lucrbrii lui Huizinga, este de pdrere
c6 acesta ,,a
plasat istoria jocului pe linia marilor evenimente ezoterice
ale omenirii, pe care
generafiile urmdtoare le-au inregistrat ca artd, literaturd,
infelepciune _ culturd
spirituald in general; agon spectacular, asezatdeasupra lumii
obignuite gi generdnd
plus-produs spiritual" (Huizinga, 2012, p. lg).
Maitdrziu, in anul 1958, Roger caillois, scriitor qi antropolo gfrancez,autorul
volumului clasic Jocurile si oamenii, publicat in Fran{a, emite
o teorie care
sugereazd un ,,transfer prin care un obiect sacru trece la
stadiul de juc6rie: la
origine, jocurile aparfin universului ritualic, dar apoi se indep6rteaz1
de acesta;
jocul devine un rit frrd' mit, adicl un ritual. Jocul
cu mingea, stramogul fotbalului,
a fost ini{ial un rit Maya legat de miturile cuceririi cerului, iar mizajocului,
mingea, reprezenta soarele. Masca este exemplul cel mai semnificativ
in aceasta
privintd - trecerea acestui obiect sacru universal la stadiul
de jucirie reprezintd o
schimbare radicald in istoria civiliza[ieiumane.
in India vedic6, vom gisi implicatiile sacre ale jocului leagdnului, ce este
asociat cu ploaia, cu ideile de fecunditate gi de renagtere ale naturii. primivara,
se
leagdnd in mod solemn Kama, zeul iubirii, gi Krishna, protectorul
vacilor sacre.
Nu sunt uitate- nici jocurile grecilor, dedicate divinit[1ilor gi acompaniate de
sacrificii qi procesiuni (...). Jocul este o afacere serioasd pentru mulJi g6nditori
care
au meditat asupra lui (...), in mod specular muncii oamenilor cozeli
se pozifio_
neazi jocul zeilor cu oamenii! (...) in India vedic[, zeitiltrile (denumite
sura si deva,
sunt obiectul unui ritual sacrificial serios) se joac5, iar jocul 1or este
rrea1ia,,
conseryarea sau distrugerea lumii (...). i" India contemporani, in
cadrul progra_
mului urban de bhaiana (c6ntec colectiv de imnuri), dansul lui Krishna este
numit
lila {6lumd), iar participantele se joacd ca fiind pdstori{ele (Gopi) zeului Krishna
cu care glumesc. Jocul lor erotic are insd profunde implica{ii mistice, precum
in
Cdntarea cdntdrilor (.'.). Jocul ritualic devine teribil de serios atunci cdnd,vizeazd,
jocul lui Dumnezeu insuqi cu inima omurui" (Bulboacd,20r5,pp.
3 - g).

1.1.4. Jocul tn Evul Mediu

tn perioada Ewlui Mediu, copillria qi jocul sunt caracte izate de teoriile,
uneori contradictorii, pe care le reglsim in literatura istorica, qi de pozifiile
binare
implicate de aceasta. ,,Este uqor si ezili intre a-i considera pe copii
fie mici ingeri,
fie mici demoni sau intre a te simli obligat sd protejezi un copil u t" teme
ft epuizal de acesta" (Heywood, 2017,p. 59).
!i cd vei

De asemenea, ovidiu Drimba afirmd cd, in documentele medievale,

nu se
regisesc informa{ii legate de educalia adecvat[ vdrstei copilariei,
deoarece ,,civili-
za[ia medieval[ - spre deosebire de cea anticd o., p"r."pea diferenla
-
intre lumea copillriei qi cea a adullilor,, (Ig90,p. 667).
existentd

Ca si trecem dinspre specificul jocului in Antichit ate la particularitilile

acestuia in Ewl Mediu recurgem la opinia lui clapardde (1975,p.93) fa!6 de

16
a" este de pdrere ci acesta ,,a
,oterice ale omenirii, pe care
atur6, inlelepciune - culfurd
a lumii obignuite qi generdnd
;i antropolo g fr ancez, autorul
Franla, emite o teorie care
ece la stadiul de jucdrie: la
ri se indep[rteazd de acesta;
mingea" shdmoqul fotbalului,
:ii cerului, iar miza jocului,
I mai ssmnlficativ in aceastd
radiul de jucirie reprezintd o
: jocului leagdnului, ce este
ere ale naturii. Primdvara, se
ra" protectorul vacilor sacre.
initifllor qi acompaniate de
5 pentru mulli gdnditori care
nmenilor cu zeli se pozitrio-
tElile (denumite sura Si deva,
r, iar jocul lor este uealia,
emporani, in cadrul progra-
lansul lui Krishna este numit
>ri1ele (Gopi) zeului Krishna
mplicafii mistice, precum in
le serios atunci cdndvizeazd
\2015,pp.3-8).
rnt caracterizate de teoriile,
storicS, qi de poziliile binare
dera pe copii fie mici ingeri,
i un copil Ei a te teme cd vei
:umentele medievale, nu se
i copil[riei, deoarece,,civili-
percepea diferen{a existentd
rtichitate la particularit5lile
ardde (1975, p. 93) fald de
semnificafiile copiliriei de-a lungul istoriei omenirii, exprimati in lucrarea
Psihologia copilului ;i pedagogia experimentald: ,,anticii, care din multe puncte de
vedere aveau o mai justi conceplie dec6t noi cu privire la viald, acordau jocurilor in
educafie locul de onoare (...). Mai tdrziu insb, in Elul Mediu, sub influenla ere-
dinfelor religioase r[u inlelese, a inceput o cruciadd impohiva a tot ce putea aduce
bucurie in via!6 (...) Ei jocul copiilor a fost cuprins in acest dSunltor ostracism". O
opinie pa4ial convergentl cu cea exprimatd de Clapardde este gi aceea a lui Emil
Piun, care afirmi cd ,,Din punct de vedere pedagogic, Evul Mediu constituie o
perioadd relativ siracb in idei pedagogice propriu-zise, dar bogat5 in privinla
preocupdrilor referitoare la qcoald qi la organizarea educali ei" (2017 , p. 32).
Interesanti si provocatoare ni se pare teoria lui Philippe Arids (1914 - 1984),
un excentric istoric francez, care s-a ocupat cu acribie de istoria copilSriei in
lucrarea L'enfant et la vie familiale sous l'ancien rdgime, publicatd in amtl 1962,
supusd unor critici severe, conform c[reia in Evul Mediu copiii erau privifi ca niqte
mici adu{i. Prin urmare, nu se poate vorbi despre copilSrie in lumea medievalS.
in aceastl perioadb copilbria era o etapd riscanti, care trebuia dep6qitd rapid Ei
care nu merita sd fie valorizatd. Copiii,,se alSturau adul,tilor in jocuri gi distracfii
qi, fie cE erau curteni, fte c6, erau muncitori, ei practicau o meserie, aruncdndu-se
in rutinele zilnice, triind qi muncind cu cei care ajunseseri deja meqteri"
(Heywood, 2017, p. 25). Totuqi, existau qi opinii conform cdrora, ,,in timpul
Elului Mediu timpuriu, s-au auzit voci rdzlele din mdn[stiri lSuddnd copildria. in
acest moment, opiniile erau foarte impdrfite: fie copiii erau canalele influenfei
diabolice, fie ale influenlei divine" (Heywood, 2017,p. 6l).
Din lucrarea Evul Mediu occidental a medievalistului german Hans Peter Von
Peschke reiese ci primii qapte ani de viald ai copiilor din Evul Mediu sunt
prezentali diferit fa!5 de teoria lui Arids: ,,deoarece pdnd in al qaptelea an de viafd,
copiii nu aveau prea multe de ftcut in gospoddria pdrinlilor, aveau suficient timp
sd zburde pe afard" (2005, p. 19).
Referitor la implicaliile ludusului in cultura Evului Mediu, Huizinga afirmb:
,,Yia!a medievald este plini de joc: un joc popular zglobiu, nebunatic, plin de
elemente pdgdne, care gi-au pierdut semnificalia actlualitdtii, s-au prefrcut in
simple glume, apoi jocul cavaleresc pompos qi solemn, jocul rafinat al iubirii
curteneEti Ei inc[ o serie de alte forme" (2012, p. 285).
Majoritatea jocurilor agreate de copiii acelor vremuri se pistreazd qi
in zilele
noastre: intreceri de ghicitori qi c6ntece, de-a prinselea, de-a v-afi ascunselea,
inc[ieriri intre biiefi, jocurile cu bile sau titirezul. Chiar dacd cei doi autori au
pdreri diferite despre primii gapte ani, vdrsta adolescenlei are unele caracteristici
comune: ,,copiii cu vdrste mai mari sau adu{ii nu aveau timp de jocuri, pentru cE
lucrau at0ta timp cdt era lumind afard, seara igi permiteau probabil un joc de table.
Duminica qi in zilele de slrbdtoare, jocurile se mutau in aer liber Ei se pot compara
cu popicele din zilele noastre" (Peschke,2005, p. 19).
L7
 h.

Jocurile Europei medievale au fost,

in principal, aceleaqi cu cele are Egiptului:
zarui, knuckrebones (oc de origine anticd,lucaf
de regulr cu cinci obiecte mici),
dame etc' Despre preocuparile ludice
ale soliei regeluicarol al vl-lea al I

afldm din lucrarea copilul Franlei, l

l

siiocul:,,in secolul al xrv-lea, in curtea reginei Franlei,

Isabela de Bavaria se amuza cu befigoare
de marocc,o,, (ch6teau, p. i3g).
origineajocului de crr{i nu este cunoscutd, cu toate cd
se pare cd debutul acestuia ar fi
Ewlui Mediu si ,,era rezewatadulfror qi practicat aparlinut
de regi,, (ch6teau, 1967,p. 139).
Ideea centralS suslinutd de majoritatea
medievaligtilor este cd in Ewl Mediu
copilSria qi implicit jocurile nu erau
considerate prroritag ale acelor vremuri,
aceasti limitare poate fi pusd pe seama iar
faptului cd introducerea copilului in lumea
adulfului se reariza de timpuriu, astfel
c5 perioada copilariei, asa cum o percepem
noi astdzi, apfiinea inilierii pentru vdrsta
adultr. Uralt -oiiu al lipsei dovezilor
clare fald de copillrie qi activitilile specifice
acesteia este qi.raairu atractivitate a
autorilor medievali fald de vdrsta aduite,
mai mult ,,sursele medievale erau adesea
vagi atunci c6nd era vorba de estimarea
vdrstelor, fiind prinse in ambiguitrlile ce
se asociaz[ limbajului din acest domeniu,,
(Heywood, ZOtl,p. ZSy.

1.1.5. Jacul tn Rena;tere sau rena;tereajocului

Renaqterea a fost perioada care a adus
in prim-plan sensibilitatea fa16 de copir
qi de copildrie qi a marcat triumfur
umanismurui ;i ai unei noi conceptii despre
vdnft ca o fiinfr liberd, autonom[ qi creativ[. om,
,,Educa[ia u 3r*t un rol esenfiar in
gdndirea Renagterii. Tratatele qi experimentele
educalionale au proliferat _ de la
vittorino da Feltre ra Instruirea unui prinla lui
Erasmus. Idealul lor, menlin6nd ?n
acelaqi timp bazele instruirii creqtine,
era de a dezvoltaatdt talentele mentale,
cat si
cele frzice" (Davies, 2016, p. 424).
Instifutia qcolar[ qeatd de da Feltre casa giocosa,
, va rearizaun echilibru intre
exerciliile fizice qi cele intelectuale prin adaptarcacelor
qapte arte liberale la ,,noile
cerinte" (Stanciu, 1977, p. 79), iarjocul
era folosit dr"pi ,."o-pensd pentru elevii
care realiza.o cu succes sarcinile de invdfare;
pedeapsa co orala
un alt reprezentant de seamd al Renaqterii, Erasmus
#
exclusi.
din Rotterdam, respec_
tdnd direcfia umanizdrii qi a formrrii
omului, intr-una dintre lucrdrile cu caracter
pedagogic' La civilite pudrile, evidenliazd
respectarea particularit[lilor indivi-
dualq astfel cd ,,incrinafiile copilului se dezviluie joc,,iErur-u.
in apud Stanciu,
7977, p. s3). in lucrarea Despre obiectere
de invdJdmdn, ruu'Luis vives, un
apropiat a lui Erasmus, fundamenteazdteoiasa
pedagogi
ii atribuie mamei un rol determinant ?n educafie: "Jp"b*psihologice qi
,,procezul de invdlnm'nt va trebui
si inceapd de la o vdrstd fraged6, sub formd de joc.
Mama sd-r invele pe copil
literele cu ajutorul jocului. Totodati, jocul
este gi un mijloc de a cunoaste
-:%1il::il1""':i.,f*lT;il#*",*,moderne,u"o,o;;;:""
pedagogice ,,un rol important jocului,
care - aprecia el - d6 corpului miqcare, iar
18
aceleaqi cu cele ale Egiptului:
reguld cu cinci obiecte mici),
ui Carol al Vl-lea al Franlei,
-leq in curtea reginei Franfei,
(ChAteau, p. 138). Cu toate cd
lebunrl acestuia ar fi aparlinut
:gi" (Chdteau,1967, p. 139).
istilor este cd in Evul Mediu
rritigi ale acelor vremuri, iar
Foducerea copilului in lumea
pildriei, aEa cum o percepem
alt motiv al lipsei dovezilor
r este gi vddita atractivitate a
ursele medievale erau adesea
nd prinse in ambiguitifile ce
2017,p.35).
an sensibilitatea fa\d, de copil
rnei noi conceplii despre om,
6ia ajucat un rol esenlial in
rlionale au proliferat - de la
rus. Idealul lor, men{indnd in
r atAt talentele mentale, cdt qi
'.va realtza un echilibru intre
n 5apte arte liberale la ,,noile
ryt recompensl pentru elevii
orporald era exclusd.
mus din Rotterdam, respec-
r dintre lucrdrile cu caracter
rea particularit6lilor indivi-
oc" (Erasmus apud Stanciu,
imdnt, Juan Luis Vives, un
ogica pe baze psihologice Ei
esul de invdfdmAnt va trebui
Mama s6-l invele pe copil
un mijloc de a cunoaqte
rne, acordd in scrierile sale
:l - di corpului miqcare, iar
spiritului recreare qi agerime (...) stimuleazd, nevoia de viali in colectivitate,
dezvolt6 ini{iativa, perseverenfa." (Stanciu, I9i7, p. 141).
Conlinutul ideilor specifice Renaqterii gi raportarea acestora la spiritul ludic
este caracterizatd de Huizinga astfel: ,,Dac[ a existat vreodatd o elitd conqtientd
care, compldcdndu-se in autoizolare, sb incerce si inscrie viala intr-un joc al
desdvdrqirii configurate, atunci cu siguranfi cd aceea a fost elita Renaqterii (...)
intreaga atitudine spirituali a Renaqterii este cea a unui joc. Renaqterea trezegte
cele doui configurdri prin excelenfd ludice ale vielii, pastorala qi cavalerismul, la o
noui via![, adicd,la o via!6 literard gi festivd" (2012,p.286).
in locari serio, Culianu, un veritabil maestru al interpretdrii textelor, dimen-
sioneazd jocul ca simbol al gdndirii renascentiste ;i il considerd,,ambiguu, melan-
colic prin excelenfd, dar qi exaltant, din pricina imensului prestigiu al copilului
Dionysos care joacd dame" (2017, p. l7).El afirma cd misterele lumii nu pot fi
deslugite dec6t printr-o abordare ludicd, ,,a juca jocul lumii" (201i , p. 9). perioada
Renagterii este caracterizatd de un joc serios, in sensul in care ,,nu vom putea
infelege conlinutul jocului ftrd sd ne raport6m chiar la conlinutul Renaqterii, adicd
la scopurile qi metodele Artei" (2017,p. l7).
Renasterea a promovat o noud concepfie fa!5 de gtiinfS, fald de drepturile
omului, fa15 de societate gi fa!6 de educalie si a generat o adevdratd revolulie
intelectuali gi artisticd. Umaniqtii au promovat libertatea de a g0ndi, ,,increderea in
forfa personaliti{li umane, in rafiunea uman6, in recunoasterea dreptului omului la
bucuriile oferite de via!6, la fericire aici, pe p[mAnt" (Stanciu. 1977, p. 76). Un
astfel de context a devenit favorabil gi fertil reconsiderdrii qi renagterii jocului,
dupd perioada Er,rrlui Mediu, in care acesta nu a fost privit ca o prioritate a
libertdlii de manifestare a copilului gi implicit a dezvoltdrii armonioase a
personalitdlii.
1.1.6. Jocul in epoca modernd ;i contemporund
in aceastd perioadi, jocul se reg[seqte din ce in ce mai frecvent printre preo-
cupirile multor teoreticieni qi practicieni, in consecin!5 qi industria de jucirii a
inceput si se dezvolte qi sd le ofere ,,celor mici inova{ii, precum jocurile de socie-
tate, mici seturi de unelte qi puzzle-uri, precum Ei jucdrii tradifionale. Francezii au
o datind indelungati in producerea de cdrli de joc cu informalii pe teme geo-
graftce, istorice, precum si clasice" (Heywood,20l7, p. 158).
Friederich Froebel este primul pedagog care enun![ o teorie sistematici a
educaliei copilului de vArstd preqcolard Ei cel care dd denumirea de Kindergarten
(grddina de copii) primei institulii pentru educafia copiilor mici. ,,La copil,
tendinla inndscutd spre activitate se manifestd sub formd de joc. in conceplia lui
Froebel, jocul nu constituie numai un exercifiu pentru int6rirea {rzicd a copilului,
ci gi pentru dezvoltarea lui psihic6" (Stanciu, 1977 , pp.256 - 25i).
19
 in anul 1862, L-J. Rousseau publicd revolulionara lucrare Emil sau despre
educalie in
care ,,accentueazd importanla copiliriei in dezvoltarea uman6,
considerand cd jocul {ine de naturaumand, put6nd fi un mijloc de educaJie extrem
de eficient" (Bonchiq, 2014,p.24).
In jurul anului 1900 apar reaclii vehemente fap de rigorismul educaliei tradi-
fionale. Una dintre pledoariile efervescente, degi intr-o formi literard, a fost cea a
scriitoarei suedeze Ellen Key in lucrarea Secolul copilului. Majestatea sa copilul.
Acesta se cuvine sd aibS deplind libertate de manifestare in orice activitate p"
o desftqoarS, avdnd astfel posibilitatea si ia contact direct cu viala qi realitaiea."ur"
Edouard clapardde, reprezentant al curentului Educalia Noud, conturat in
primul deceniu al secolului al XX-lea, dar cu ,,un puternic impact in pedagogia
celei de-a doua jumdtdfi" (Albulescu, 2008, p. 1a0) a acestui secol, a construit o
teorie psihologici cu privire la educalia funclionald, bazatd, pe de o parte, pe
trebuin!6, perceputd ca motiv al conduitei noasffe, iar pe de altd parte, pe joc. in
concepfia autorului, principala trebuinld a copilului este jocul, vdztt ca mobil al
acliunii in qcoalS, dar gi in viafd. Astfel cr, ,,oricare ar fi lucrarea pe care voili sd o
indeplineascl copilul, dacd ali g6sit mijlocul de a i-o prezenta astfel incdt el s-o
primeasci ca un joc, ea va fi capabild s[ elibereze in favoarea sa comorile de
energie ale copilului" (Clapardd e, 197 3,p. I 3 1 ).
Saracho qi Spodek (1998, apud. Santer, Griffiths, Goodall, 2007,pp.4 _ 5)
descriu doud abord[ri pentru analiza jocului in secolele al XIX-lea qi al XX-lea,
una clasicd qi alta modernS. in teoriile clasice, preocuparea era explicarea moti-
vului pentru care jocul exist6, iar explicafiile au inclus: teoria relaxdrii, in care
indivizii reincarc6 energia pe care o epuizeazd in munc6 - prin unnare, jocul este
relaxare qi o sursd de energie, inainte de a incepe din nou activitatea; teoria
surplusului de energie, care, spre deosebire de teoria relax[rii, a privit jocul ca
mijloc de eliminare a excesului de energie, astfel incdt jocul a fost considerat un
comportament instinctiv, fbrd un scop imediat; teoria recapitularii, potrivit c5rreia
indivizii parcurg dezvoltarea personald, in paralel cu experienlele rasei umane,
jocul fiind o modalitate instinctivi de pregdtire a copiilor pentru viafa adultd.
Spre deosebire de teoriile clasice, perspectivele dinamice moderne incearci sd
explice confinutul jocului. Teoreticienii care au adoptat aceste perspective sunt
Freud, Piaget gi Vigotski.
Din perspectiva psihodinamicd (Freud, Frikson qi Isaacs), copiii comunicd qi
elimind anxietSlile qi temerile lor dacd sunt aduqi la un nivel de conqtiinld" care
poate fi, apoi, articulat prin joc. Din aceastd perspectivd, limbajul copiilor in joc
este privit ca paralel cu limbajul folosit de adulli in psihanalizE.
Piaget a fost interesat de g6ndirea copiilor
;i de modul in care acegtia s_au
dezvoltat. El afirmi cd ei igi construiesc cunoqtinlele printr-un angajament activ cu
mediul.
Aceasta este perioada istoricd favorabild dezvolt[rii, demersurilor teoretice,
dar qi experimentale focalizate pe joc, este momenful in care acesta constituie

20