SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
”Ștefan Vodă strâns-a boierii țării și mari și mici și altă curte măruntă dimpreună cu
mitropolitul Theoctist și cu mulți călugări, la locul ce se cheamă Direptate și i-a întrebat pe toți:
Iaște-le cu voie tuturor să le fie domn? Ei cu toții au strigat într-un glas: În mulți ani de la
Dumnezeu să domnești. Și cu toții l-au ridicat domn. Și de acolo luă Ștefan Vodă steagul Țării
Moldovei și se duse la scaunul Sucevii.”
(G.Ureche, Letopisețul Țării Moldovei)

SURSA B.
”Boierimea și cu alții [...], cu toții făcură sfat și aleseră dintre dânșii un boier, anume
Constantin Brâncoveanu, marele logofăt, de-l ridicară să le fie domn, că-l știau că este înțelept și se
trăgea din odraslă domnească. Atunci cu toții se închinară lui cu mare bucurie și toți cu un glas bun
ziseră: Într-un ceas bun să ne fii Măria ta domn până la adânci bătrâneți. Și îndată îl duseră la
Sfânta Mitropolie cu mare cinste, însoțindu-l părintele Theodosie, mitropolitul. Și i-au citit deasupra
capului slujba de binecuvântare.”
(Din Letopisețul Cantacuzinesc)
Nr. Item Scor
1 Explică termenul domn. L L
0 0
1 1
2 2

2 Numește, în baza surselor, două etape ale înscăunării domnilor români. L L

0 0
1 1
2 2

3 Determină, în baza surselor, principiul de succesiune la tronul Țărilor Române în L L

sec. XIV – mij.sec. XVI. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară opiniile autorilor cu privire la raporturile dintre Biserică și domn în L L

Țările Române în epoca medievală (sursele A și B). Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Exprimă-ți argumentat opinia cu privire la rolul instituției domnești în consolidarea L L

statelor medievale românești. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

”Am fost destul de fericit că am realizat Unirea, visul secular al românilor, că am restituit
țării mele o cincime din teritoriul său uzurpat de călugării străini; am făcut dintr-un milion de
clăcași un milion de proprietari și cetățeni. Am promulgat coduri copiate după codul lui Napoleon,
care stabilesc cu adevărat egalitatea tuturor în fața legii și drepturi egale pentru toți în familie, care
impun căsătoria civilă. [...] Am făcut învățământul primar obligatoriu și gratuit, am instituit sistemul
zecimal, am creat spitale, școli pe care Majestatea Voastră a binevoit să le onoreze cu încurajările
sale. Am mărit căile de comunicație; am construit poduri care lipseau cam peste tot.”
(Din Memoriul adresat de către Alexandru Ioan Cuza lui Napoleon al III-lea,
Împăratul Franței)
Nr. Item Scor
1 Numește, în baza surselor, două reforme realizate de Alexandru Ioan Cuza în L L
vederea democratizării sistemului politic și juridic. 0 0
1 1
2 2

2 Determină opinia autorului despre caracterul modernizator al reformelor sale. L L

Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă și la cunoștințele obținute anterior. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează o cauză ce a determinat abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. L L

Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Apreciază rolul lui Alexandru Ioan Cuza în istoria românilor. Argumentează L L

răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

”Civilizația romană se răspândise prin comercianți la nordul Dunării cu câteva secole

înainte de cucerirea lui Traian. După 106, administrația și civilizația romană s-au stabilit în noua
provincie; o dată cu aceasta au avut loc procese semnalate înainte cu câteva secole și în celelalte
provincii ale Imperiului Roman. Romanii aduceau avantajele unei culturi mai rafinate și ale unei
prosperități materiale evidente.”
(Academia Română, Istoria Românilor)

Nr. Item Scor

1 Explică, în baza sursei, un proces demarat la nordul Dunării după 106. L L
0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale stabilirii civilizației L L

romane în Dacia. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
Consecința 1:
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Consecința 2:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-D.
SURSA A.
„Stabilirea ordinii în Europa și restructurarea vieții economice trebuie să se realizeze pe o
cale ce ar permite popoarelor eliberate eradicarea ultimelor vestigii ale nazismului și crearea
instituțiilor democratice la libera lor alegere, în conformitate cu principiul Cartei Atlanticului ce se
referă la dreptul tuturor popoarelor de a-și alege forma de guvernare pe care o preferă.”
(Din Declarația cu privire la Europa eliberată, Conferința de la Ialta, februarie 1945)
SURSA B.
„Organizate pentru a îndeplini, formal, una dintre cerințele convenite în timpul Conferinței
de la Ialta, alegerile din 19 noiembrie 1946 au consacrat – prin falsificarea rezultatelor – puterea
politică comunistă, instalată prin forță la 6 martie 1945. […] Intimidarea opoziției – violentarea
liderilor politici naționali și locali, interdicția sau cenzurarea presei, boicotarea oricăror manifestări
publice organizate de PNȚ și PNL […] s-au dezvoltat în paralel cu edificarea unei platforme
electorale moderate care să fie acceptabilă pentru corpul electoral.”
(Din Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România)
SURSA C.
”În numele luptei împotriva rămășițelor fasciste, partidele democratice din Europa de
Răsărit au fost persecutate sălbatic, a fost instaurată și intensificată cenzura și au fost instituite rețele
de poliție secretă pentru a-i hărțui pe toți cei care ar fi îndrăznit să-i critice pe comuniști.”
(Vladimir Tismăneanu, Reinventarea politicului. Europa răsăriteană de la Stalin la Havel)
SURSA D.
„ Stalin s-a apucat să recreeze Europa de Est după modelul sovietic, să reproducă istoria,
instituțiile și practicile sovietice în fiecare din micile state controlate acum de partide comuniste.
Albania, Bulgaria, România, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia și Republica Democratică Germană
urmau să devină […] miniature ale Uniunii Sovietice. Fiecare urma să aibă o constituție copiată
după cea sovietică (prima a fost adoptată în Bulgaria în decembrie 1947, ultima în Polonia în iulie
1952). Fiecare urma să suporte reforme economice și să adopte planuri cincinale, aliniindu-și
instituțiile și practicile cu cele ale Uniunii Sovietice. Fiecare avea să devină un stat polițist după
tiparul sovietic. Și fiecare avea să fie condusă de aparatul unui Partid Comunist subordonat (practic,
dacă nu teoretic) Partidului Comunist conducător de la Moscova”.
( Tony Judt, Epoca postbelică. O istorie a Europei după 1945)

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Popoarele din Europa de Răsărit au beneficiat de dreptul de a-și alege forma de guvernare?

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vedere științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.
Harta: Expansiunea Germaniei în Europa (1939-1942)

Nr. Item Scor

1 Numește o cauză a declanșării celui de-al Doilea Război Mondial pentru care harta L L
dată poate servi ca sursă de informare. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

2 Utilizează harta și cunoștințele obținute anterior pentru a descrie câte o acțiune L L

militară a Germaniei de pe 0 0
1 1
Frontul de Est:
2 2
3 3
4 4

Frontul de Vest:

3 Formulează, în baza hărții și a cunoștințelor obținute anterior, o concluzie despre L L

cauzele prăbușirii războiului fulger împotriva URSS. 0 0
1 1
2 2
3 3