WeKetoFast> oferd wi program de post alimentar si alimentatie earkalicat Cu utenti’, care! pe baza cercetarilor recente, ar trebui sa vi optimizeze sindtatea metabolicd. Prezentata in termeni pe care orice persoana de rand sa ii poata intelege, aceasta carte va poate ajuta sa navigati prin complexele concepte intercenec tate despre postul alimentar, mancatul in anumite intervaie de timp, cicluri circadiene si diete ketogenice.” — Aaron Davidson, creator al Cronometer, un instra- ‘ment online precis si gratuit pentru identificarea substantelor rutritive si pentru a oferi o analiza detaliata a ceea ce mancat. »Odata cu introducerea postului intermitent si a cercetarilor ‘medicale actuale care demonstreaza eficacitatea sa, este acum disponibil un intreg nou spectru de vindecare. Dr. Mercola a fost mult timp lider in educarea publicului cu privire la benefi- ciile postului intermitent, iar noua sa carte «KeloFast» a oferit 0 privire importantat asupra artei «postului stiintifie» sia modului in care puteti realiza postul alimentar in siguranfa, intr-o lume toxici. Foarte recomandaté.” — Jim Ehmke, nutritionist clinic DR.JOSEPH MERCOLA ketofast combina puterea postului intermitent cu dieta ketogenica Imbundtatit-va sanatatea cu acest ghid ce v8 conduce pas-cu-pas catre planificarea meselor din dieta ketogenic’ Editura ATMAN, proce iAR. CaP. 2. CAR 3. can. 4 AR 5. car 6. car 7. car. CAR 9. CUPRINS INTRODUCERE DE CB NEIMBOLNAVIM , ISTORIA POSTULUI ALIMENTAR MECANISMELE POSTULUI ALIMENTAR DIFERITELE TIPURI DE POST ALIMENTAR ESTE SANATOS ($1 SIGUR) POSTUL ALIMENTAR? DEZAVANYAJELE POSTULUL ALIMENTAR DIETA KETOGENICA CICLICA . (CUM SK REALIZAM KETORAST. MONITORIZATI-V PROGRESUL CU ACESTE TESTE DE LABORATOR RESURSE ... MULFUMIRE DESPRE AUTOR . Nore. “7 35 199 135 175 at 193 195 a7erat Crezut Vreodata ca af fi fost posibile. Acesta va fi un parcurs palpitant Gi'V8 incurdiez sa solicitati tot sprijinul pe care il putefi objine de la prieteni gi membri ai familiei. Invitati-i si vi se aliture in aceasta cilitorie, astfel incét s& poaté beneficia si ei de toate aceste imbunatatiri magnifice in domeniul sinatitii si si evite capcanele de a se baza pe pre- scriptii de medicamente, care nu vizeaz niciodata cauza de bazi a bolii CAPITOLUL 1 | DE CE NE IMBOLNAVIM Medicina occidentala, bazata pe tehnologie de ultima ori i, medicamente, excelea7 in proceduri chirurgicale, inter- ventii de urgent’, diagnostice sofisticate, proceduri invazive sialte astfel de interventii. Dar cand vine vorba de probleme cronice de sinitate, medicina moderna este uimitor de limitata in a putea oferi un ajutor eficient, si din pacate, in multe cazuri, prescrierea medicamentelor pentru probleme cronice diuneaza de fapt pacientului \V-ati siturat si iesiti de la aproape orice viziti medical cu o retetd in mana? Sau s& vi se spuna ci nu au gisit nimic in nereguki, insinuind ci de fapt problema este doar in capul dumneavoastra? Sau, mai ru, poate ci v-a fost oferiti o denumire pentru. afectiunea dumneavoastra, dar vi s-a spus ca cul nu poate face nimic pentru a o trata» veche: abordare gen ,diagnosticare si la revedere” din medicin’. Si acum sunteti pe cont propriu, cu un nume pentru boala dumneavoastri, dar fir instrumente pentru a rezolva problema, Medicina conventionala este destul de eficienta in 1Giagnosticarea bolifor, hnsi eyucazd lamentabil la recoman- area tratamientelot ‘care si vizee cauza fundamentala a problemei, Cand plecati doar cu o refetd in mana, pardsiti cabinetul medicului fra si stifi cum si ajungeti la sursa problemei pentru a o rezolva o dati pentru totdeauna. In schimb, sunteti lisati st ascundeti simptomele cu medi- camente - sau mai riu, proceduri mai invazive sau toxice = pentru tot restul vietii, Cand va este comunicat un diagnostic, iar apoi sunteti scosi in graba afara, vi face s8 va simi, in cel mai bun caz, singuri. Aceasta se poate resimti chiat ca 0 condamnare la moarte daca aveti cancer sau o alt boali grava. In ciuda sentimentelor de izolare pe care aceasti expe- rienfd poate si le starneascd, daca ati fost diagnosticat cu 0 boala cronica, nu sunteti singuri, Potrivit Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor din S.U.A., jumatate dintre americani sufera de cel putin 0 boali cronica.! Aceasta inseamna aproape 164 de milioane de persoane doar in S.U.A. Chiar si mai ingrijorator este faptul c& bolile cronice au crescut de patru ori in randul copiilor, din anii 1960. Deci, ce include denumirea de ,boala cronici”?. Tot asasinii de top, in primul rand: cancer, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, Alzheimer, diabet de tip 2 si obezitate, Aceasta include, de asemenea, afectiuni cronice care vA pot face viafa dificila si pot deveni chiar 0 povar’ uneori, cum ar fi artrita, Parkinson, scleroza multipli (SM), boala Lyme, fibromialgia, oboseala cronica, dementa si autismul, Bolile cronice reprezint acum principala cauza sia dizabilitatilor in America. Bolile cardiovas- culare si cerebrovasculare contribuie la cel mai mare declin al calitatii vietii dupa 65 de ani si sunt direct responsabile pentru aproximativ o treime din totalul deceselor. De fapt, 7 dintre primele 10 cauze ale decesului in 2014 au fost bolile 2 Capital De cp inbolaivin cronice, Cancerul si bolile de inimi au reprezentat in totali- tate aproape 46% din totalul deceselor din acel an, Bolile cronice contribuie, de asemenea, in mare masura la cresterea costurilor din sistemul sanitar in America, deoarece 90 de centi din fiecare dolar cheltuit pentru asistenti medical se indreapti spre tratamentul unei persoane cu o boald cronicd. Din punct de vedere economic, © crestere cu 90% a cheltuielilor din programul Medicare poate fi atribuita doar bolilor cronice, cu costul total al bolilor cronice proiectat sa atinga 42 de miliarde de dolari pana in 2030.7 in timp ce SUA se situeazi pe locul unu in privinta cheltuielilor din sistemul sanitar, la o diferenta imensi fata de locul doi, totodata se situeaza pe locul 70 Ia calitatea Lifii. In mod evident, metodele noastre actuale nu fune- ioneazit Evident, sistemul traditional medical nu reuseste bordeze in mod eficient bolile cronice. Pe masura ce tot nai multi oameni dezvolta boli cronice - chiar boli cronice multiple -, medicii sunt din ce in ce mai incapabili si ofere solutii care sa functioneze cu adevarat. Cred sincer ci majoritatea medicilor intenjioneaz’ cu auevarat si-si ajute pacientii, Cu toate acestea, instrumentele care Je sunt disponibile in cadrul medicinei conventionale pur si simplu nu includ una dintre cele mai eficiente strategi pentru prevenirea, diagnosticarea si vindecarea bolilor cronice - si oferi corpului puterea de a se vindeca singur prin posturi alimentare periodice Dar, inainte de a putea explica exact de ce postul alimentar este un instrument atat de puternic de vindecare, este esential si infelegem in primul rand ce ne imbolnaveste. In multe privinte, aceasta este ceea ce am ficut in ultimele patru decenii, Dar, in ultimii doi ani, capacitatea mea de intelegere a evoluat si s-a extins pentru a-mi arata ci cheia pentru a inversa aceasta tendinté devastatoare a fost tot 2timpul-ascunsa ld'indemana-noastra, in literatura stiintific Doar'ca in'aceastd epoca a stiintei foarte specializate, putini dintre noi au timp toata literatura relevant, s nu mai vorbim de organizarea intr-un mod util si esential a in- formatiilor gisite. Prin imersiunile mele profunde in studiile recente, am ajuns si consider c& este util sa privim mecani mele biologice moleculare care contribuie la boala cron pentru a intelege cum si o atenuim si chiar si o facem si a citeasc regreseze. Pentru a realiza acest lucru, trebuie si incepeti prin a examina modul in care alimentele pe care le introduceti in organism au evoluat in ultimele cateva decenii si cum acest lucru se poate si fi contribuit la aparitia bolilor cronice. De acolo, puteti dezvolta un plan pentru a remedia daunele pe care le-au cauzat aceste alimente si pentru a stimula abilit: tea innascut a organismului de a se vindeca si de a ramane in homeostaza - termenul stiintific pentru ,echilibru” - fara nevoia de refete sau alte interventii traditionale medicale. MODIFICARILE DIETETICE — COMPOZITIA, CALITATEA $I ORARUL MESELOR De la inceputul secolului al XX-lea, americanul mediu are un consum in continua crestere de grisimi procesate industrial (gdnditi-va la uleiurile vegetale, cum ar fi canola, soia si uleiul de porumb). Existi mai multe probleme cu aceste tipuri relativ noi de grasimi, In capul listei este faptul ca principalele tipuri de gris ni pe care Je conjin sunt omega-6, Pentru a fi clar, uleiurile omega-6 sunt esentiale pentru tatea dumneavoastra. Impreuna cu grasimile omega-3, ele sunt un acid gras polinesaturat (PUFA). Dar grisimile ‘omega-6 sunt in mod tipic proinflamatoare si contribuie pital Bs cso nln la rezistenta la insulina (despre care voi vorbi in cele ce urmeazi). De asemenea, acestea va pot schimba Starea de spirit si pot afecta capacitatea de invatare si regenerare celulara, Deoarece uleiurile vegetale omega-6 au fost promovate de mass-media si institutiile sanitare ca fiind sinitoase si deoarece sunt folosite in multe alimente procesate, america nul tipic consuma prea multe grisimi omega-6 in compara- tie cu grasimile omega-3. Dar aveti nevoie de un echilibru optim intre grasimile omega-3 si omega-6 daca doriti si atingeti niveluri ridicate de santate. Raportul ideal dintre grasimile omega-3 si omega-6 variaza de la 1:1 la 1:5, dar dieta tipica occidentala este uimitor de neechilibrata, intre 1:20 si 1:50 Grasimile omega-6 sunt, de asemenea, instabile din punct de vedere chimic si sunt predispuse la procese oxidative, Aceste uleiuri deteriorate sunt apoi incorporate in membranele celulare, ficind celulele dumneavoastra si devind fragile si predispuse la oxidare. © alti schimbare din domeniul alimentatiei vizavi de grdsimi este faptul cd in ultimele decenii grisimile saturate au fost in mod eronat etichetate inamicul unei sinatati bune, iar americanii au fost sfituiti s faci din cerealele integrale elementul de bazi al dietei lor. Problema aici este a cerealele sunt bogate in carbohidrati, iar consumul de carbohidrati in exces genereaza o crestere rapida a glicemiei. Deoarece excesul de glucoza este toxic pentru celule, pan- creasul va secreta insulina in fluxul sangvin pentru a reduce nivelul de glucoza din singe. Daca veti continua sa aveti o alimentatie bogati in zahir si cereale, in timp receptorii de insulina devin desensibili. ati la insuling, necesitind tot mai multa insulind pentru a-gi face treaba. Aceasta se numeste rezistenti la insulina si este unul dintre factorii cei mai raspanditi care contribuie laboali*Potrivit spiiselor doctorului Joseph Kraft in cartea sa Tai eptifetitia de Wiabet” (Diabet Epidemic & You), apro- ximativ 80% din americani prezinta rezistenta la insulina. Acest lucru este s -mnificativ deoarece rezistenta la insulina este un precursor puternic pentru. multe boli cronice, inclusiv cancer, boli de inima, obezitate gi diabet de tip 2. De asemenea, rezistenta la insulina determina ficatul s produc grasimi toxice cunoscute sub numele de ceramide, care pot traversa apoi bariera hematoencefalica si pot provoca oxidarea, inflamatia si moartea celulara in creier.’ Pe angi faptul cd mncim prea multe grasimi omega-6 si alimente bogate in carbohidrafi, cei mai multi dintre noi De fapt, marea majoritate a americanilor mdndnca toatdé ziuat - cu cite 15,5 reprize de mancat separate intr-o zi obignuita. Cei mai nice consuma prea multi mancare gi prea des multi consuma, de asemenea, majoritatea caloriilor seara tarzity, adica exact atunci cand corpul necesita cea mai ‘mica cantitate de energie ca si calorii din alimente. De aceea va recomand sa evitati si mancati timp de cel putin trei ore inainte de culcare - si asta include pe toata lumea, indiferent de ce fel de diet urmaji sau nu urmati, sau daca sunte{i un promotor al postului alimentar sau urmati un anumit regim sau nu, Un consum continu de alimente va va impiedica si vd bucurati vreodata de beneficiile perioadelor in care nu consumului de alimente cu trei ore inainte de a merge la culcare optimizeaza functia mitocondriala si ajuta la prevenirea leziunilor celulare. La urma urmei, in timpul somnului este perioada in care corpul se regenereaz deplineste functii de detoxifiere importante. Daca este fortat iin digere o masa in timpul somnului, va renunta la aceste procese vitae. De aceea, de obicei, eu nu mai manane cu patru pani la gase ore inainte de a ma culca, desi o fereastra Capitol De ce nema de trei ore este, de asemenea, benefici si probabil mai ugor de realizat pentru majoritatea oamenilor. INGRASAMINTELE SINTETICE © alta schimbare destul de recenta in obiceiurile alimen- tare este adiugarea ingrisimintelor chimice. Dezvoltate pentru a ajuta fermierii si creasci mai multe culturi, au decimat diversitatea_microorganismelor din sol si au siricit si de minerale. Aceasta inseamni ci alimentele produse cu ajutorul lor furnizeazi mai putini nutrienti im portanti, care in timp contribuie la deficientele si dezechili: brele din corpul dumneavoastra, Aceste ingrigéminte le-au permis, de asemenea, agricul- torilor s renunte la metoda traditional de rotatie a cul- lurilor - o strategie care a diversificat substan{ele nutritive din sol - si s& crease’ numai acele culturi care erau la mare bventionate, cum ar fi porumbul si soia, Deci, pe masura ce microorganismele din sol au devenit mai putin diversificate, la fel s-a petrecut si cu alimentele noastre. Odata ce am avut la dispozitie tot acel porumb si soia, a trebuit si le gisim o intrebuintare, ceea ce reprezinta un alt motiv pentru care consumul de ulei de porumb si de soia, plin de omega-6, a crescut in ultimele decenii cerere gi s ADITIVIL ALIMENTARI Aceste substante chimice, omniprezente acum, au fost dezvoltate pentru prima dati in prima jumitate-a secolului al XX-lea, pentru a prelungi termenul de valabilitate gi pentru a imbundtiti aroma alimentelor care au devenit din ce in ce mai procesate, Chimicalele au fost adiugate in alimente intr-un timp record in acea perioad’, Pana in 1958,ri exist {in uz rau 800 de"substante chimice diferite. Ast ApfOxithitiv' 10 000! de substante chimice utilizate in mod ‘obignuit in alimente. Cel putin 1 000 de aditivi alimentari actuali nu au fost niciodata revizuiti pentru siguranti de catre Food and Drug Administration (FDA) datoriti unei lacune cunoscute ca fiind in general considerate sigure” (GRAS ~ generally regarded as safe). Acest lucru inseamné ca, daca un aditiv a fost utilizat inainte ca FDA si aprobe Amendamentul pentru aditivii alimentari din 1958, este perfect legal si fie folosit in continuare.’ Un tip de aditiv alimentar care a provocat cele mai mari ravagii este grisimea nesaturata, despre care acum stim ci este un prim motor al inflamatiei si este legatd de bolile cardiace,’ rezistenta la insulin’,” obezitate’ si boala Alzheimer.’ PESTICIDELE, iN SPECIAL GLIFOSATUL Glifosatul este ingredientul activ din erbicidul omni- prezent Roundup. Utilizarea sa pe culturi pentru controlul buruienilor in $.U.A. si in alle parti a crescut dramatic in ultimele dou decenii, Aceasta crestere a fost determinata de intensificarea culturilor modificate genetic (OMG) in acea perioada de timp, de aparitia pe scara larga a buruieni lor rezistente Ja glifosat printre culturile modificate genetic (necesitind doze tot mai mari pentru a obtine acelasi efect erbicid), precum si de cresterea utilizarii glifosatului ca agent de deshidratare chiar inainte de recoltare. Glifosatul reprezinti 0 amenintare enorma pentru sinitatea dumneavoastra. Cresterea utilizarii glifosatului S.ULA. este extrem de bine corelata cu crestere: a ratei de incident si/sau mortalitate a bolilor multiple, simultat incluzand cancerul tiroidian, cancerul de ficat, cancerul 1: Dece nema, vezicii_urinare, cancerul pancreatic, cancerul renal leucemia mieloida. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si-a revizuit evaluarea potentialului cancerigen al glifosatului in martie 2015, etichetindu-1 drept ,posibil cancerigen’!”." Aceasta este 0 veste buna, avind in vedere ci aproape doua milioane de tone de glifosat au fost aruncate pe solul american in perioada 1974-2016".si aproape 10 milioane de tone au fost aplicate in intreaga lume in acelasi interval de timp. Glifosatul afecteaza negativ sindtatea in multe feluri: + Distruge echilibrul hormonal delicat, prin legarea cu receptorii de estrogen, + Este toxic pentru microbiomul intestinal, care joacd un rol atat de important in inflamatie, imunitate, digestie si sinatate mintal + Si probabil cel mai nociv efect, afecteaza functia mi tocondriala si vi face mitocondriile mai predispuse la leziuni oxidative (voi aprofunda subiectul despre initatea mitocondriala imediat) CAMPURILE ELECTROMAGNETICE inotim zilnic intr-o mare de cimpuri electromagnetice (CEM). Suntem expusi la CEM toatl ziua, nu numai in public, ci $i in interiorul caselor noastre. CEM provin din mai multe surse, inclusiv telefoane mobile, rel monitoare pentru copii, microunde, aparate inteligente, dispo- zitive Bluetooth si Wi-Fi, pentru a enumera doar cateva ¢ telefonice, calculatoare, Nu este doar opinia mea ci CEM reprezinti o amenin- lare Ia adresa sanatitii publice; exist studii considera- bile care documenteaza pericolele pe care le prezinti’ CEM 9pentru sanatatea Umanté, animala si a mediului. Pana de clirind, am'crezuit Ca tind un stil de viata sindtos care include un regim alimentar sanitos, exercitii fizice si su- plimente alimentare este mai mult decit suficient pentru a proteja majoritatea oamenilor de pericolele legate de CEM. Dar am ajuns sa inteleg ci oricat de important este optimi zarea nutritiei, totusi implementarea modificdtilor dietetice fri a lua in calcul, de asemenea, expunerea la CEM este echivalenta cu astuparea cu degetele a giurilor unei nave ce se senfunda Putini dintre noi ne aflim la mai mult de doi metri de telefoanele noastre mobile in orice moment - chiar si atunci cind dormim. Ne petrecem cea mai mare parte a orelor de lucru la distant de un brat fati de un computer care este conectat wireless la internet. Locuim in case, cartiere si orage care se afl in contact direct si permanent cu CEM prin cabluri electrice, cuptoare cu microunde, turnuri de telefonie mobila si Wi-Fi. Am imbritisat aceste tehnologii si Je-am integrat in fesitura vietii noastre fara s ne facem prea multe griji, sau chiar niciuna, cu privire la daunele pe care le pot cauza atat fizic, cat si emotional, Foarte putini oameni sunt in mod serios preocupati de efectele nocive asupra sinatatii ale expunerii la CEM, care includ mutatii genetice, disfunctii celulare si boli. $i expunerea noastr este in continua crestere. Luati in con- siderare numarul de persoane pe care le vedeti in fiecare zi privindu-si telefoanele mobile, in loc si priveasca chipurile prictenilor sau ale familiei care se afl chiar lang ei. Dr. Martin Pall, profesor emerit de biochimie si stiinte medicale de baz la Washington State University, a identifi cat sia publicat mai multe lucrari care descriu mecanismele speculative ale modului in care CEM produse de telefoanele mobile si tehnologiile wireless dauneaz oamenilor, anima- lelor si plantelor."* Cercetarile sugereazd cresterea calciului Capital De cone EM. Excesul de caleiu din intracelular prin expunerea la celule este responsabil pentru generarea stresului oxidativ excesiv care cauzeaz deteriorarea iremediabila a ADN-ului. Atunci cand exista exces de calciu in celule, creste nivelul dle oxid nitric (NO) si superoxid, Desi NO are multe efecte benefice asupra sinatiii, cantit tile excesive sunt pericu- ¢ superoxidul reactioneazi, formind peroxi- nitrit, apoi distruge membranele celulare, ADN-ul, mito: condriile loase deoare proteinele, Aceste daune biologice contribuie la imbitranirea accelerata si crese radical riscul aparitiei bolilor cronice. Prevalenta cimpurilor electromagnetice oferi cu. atat mai multe motive pentru a mana cit mai sinatos posibil, pentru a optimiza mecanismele de vindecare si regenerare a corpuluit (Si daca va intrebati ce puteti face in mod special cu privire la atenuarea daunelor cauzate de CEM, si stiti ca in prezent lucrez la o carte despre cum s De asemenea, puteti si va vA protejati de ele. scrieji la newsletter-ul meu la mercola.com, unde, in mod regulat, imparti formatii cu privire la acest subiect.} adr SURPLUSUL DE FIER Muli cred c& fierul este un mineral care trebuie supli- mentat. Dac sunte © femeie in anii de fertilitate, probabil i ati fost diagnosticata cu o deficient’ de fier la un moment dat. Problema cu fierul este ci, altfel de tie, corpul nu are cum s ( prin menstrua- climine cantitatile excesive de fier. Cu alimentele imbogatite cu fier aproape omniprezente si consumul ridicat de carne rosie (carnea este 0 sursi im: portant de fier), in timp, nivelul de fier poate creste pana la niveluri toxice.