Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UN NUMERU
se o
trebue se resiliese contractult
pe sea. La 24 gatt
vinta a care
pe Eliade,
continua
Chislehurst,
ratorele Napoleon a
(6 ore
la
-
Decernbre a espiratü Bolintinénu, Radu lonescu Avram tate dupe amídi.
nu e inceputt, prin urmare pecatult a- se bindle ce
acesta ferate a gasinit
considera ca capitalt, de descoperiri prin presa Roma, In deputa;ilorn, Mi-
de acte compromitatóre a ; dar nistru Lanza du-
guvernult n'a luatt o spre
pe cari le Italia Na-
rnicsora. acestea nimict in
III, care servicie de marl in-
Lucrurile accesori la o séle, cea mare italiane.
parte, se pe tótä la mórte, : Dumne- Michels. Roma, a
qiva se de lume momen- s-la D. Corcelies a de
Nu vom vorbi, dar, de ambasadore e Papa.
www.dacoromanica.ro
New-York, lanuarid. -0 a cestiune, a fosta Veptata se In dice de Moscva, par-
de esterne, adresatt dema ce va dice Austro-Un- anti-rust din Atena a intimi-
de la Madrid, esprime pentru nepu- gart la acusatiunea Gramond, da pe Rusia comuniunea religiósä este
tinta insurectiunea din Cuba care acéstä n'a nimic tutulort ortodocse ; dar
spune ct State lord-Unite le este anevoe se din vechiula obiceia d'a Guvernula aceste independente
o neutralitate absolutä a- austriaca n'a una din ele n'are de a
privintt. acum ; dar a pusa pe foicele séle ofici- menda l'alte. Rusa doresce se con-
Petersburg, Iannarid. - le duce óse se nege cuvintele Gramond serve comuniunea cu
bulgarit; nu este nici de cum ne-
Paris,.
e pe
-
convalescinte.
maniei,
resbelului, fi
pe Francia se declare resbelti Ger-
causa Franciei este
cesarti ca, pentru
plorabila diferenta, Fusia se iea. partita
de-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
bilete ce i-a dat'o ca a sa de la impartiale a
partea fete
pentru a face se
le se de la brutalitatea sa capriciula depindä a sea esistintä de la interesula !
pe la ami- Acestea titlurile ce o recomanda la sicura D-lora
familiet, consiliara pe pro-
se se a do- de eneratiune care a condemnatora care,
la sele o de pe strärnosil nu trebuie a fi lo- pe cart cu atâta a-
chetä la Giurgiu se se phmbe a do- nict chiarti cu supra socielorü lortt, va da esemplu saluta-
la RusciucA! bine ! pentru rusinea la past pentru societate.
cine-va surprinderea mira - de Bucurescl, a care,
rea chiarü a a In picióre simtimintele de umanitate, a cre- se suspinde pentru minute
doua-di curtea C de este destula d'a banui fidelitatea séle la redeschidere, pre§edintele cuvintele
dame de pentru a avea d'a
licitându-1 pentru nunta ce era se a- naratiunea faptulul, desvoltarea probe- Gr. Vulturescu. nu
cea ! lumea saruta felicita In drépta sustinerea din alergatt
stAnga, nu de d'a nu onórea d'a sa. auçlitti
s'a deslusit timpti preciosa, nevoita a dinaintea avea s fiä tradusa
chiard biletele care le avea asupra obiectiune ce mi se póte face. Se póte sustine In pentru crima de ucidere a sile infidele,
a venita C. ! A elü se adevra, s'a adesea criminale s-mt acorde
strice lucrurile ; dar se Ingrijittl de familiel, ucide pe femeia mie favórea d'a sustine neculpabilitatea sea.
face de rusine, pe fata, a con- culpabile de casa asemenea nu era pentru
a se face In acea logodna bilele ce a comandatü actiunea nimicesce culpa- vulgartl, ci dreptult esecutore unet
cununia. bilitatea. juste condemnapuni. sciama
dar, cu nerabdare terminarea bine, de este adulteriula fe- causä de moralitate, pe banca
ca se o de tare isbesce basele socie- salilorU nu vda individa, ci princi-
de adulteriula nu numat ; n'avett se pe ci avett
onórea familiet, aduce In se cestiune sociale, acea d'a
care vine se se ultragiata In are
averea ce de câta pentru In sângele
legitimt. Departe de mine ideia d'a scusa infidele.
E nu ca s-§1 adulteriula. cestiune, mal de chiara, a
femeia infidelä? sustine In cele mat multe obiectuld celora mat vit discupuni
Curtea prin a sea purtare tate pe calea civilisatiunil cu multa mat
femeiet; a ne arunca asupra intea In ocasiunea pro-
8 Decembre 2
ce dénsa primesce, educatiune care Dubourg, s'a
cu de cu femeia nu paginile cele de publicisti din
Fotoliuld este de de pentru a deveni o de mat pentru a se respunde la
D. Procurore de Curte C. C. Stefänescu. desvoltandui-se simturile de rea trebuie nu se ierte pe
acusatulut este D. Gr. Vulturescu. ales instictd naturale de co-
care adesea o duce la peire; ne unulti v in
opri la aceste consideratiunt, totusi, moravurile
Se introduce se citire din femeia cade, cu ce ar veni s'o esitata spre a trece
se se omóre ? rândurile acelora cart pedepsirea
Datui-a pentru a putea ra.dica? crutare a culpabile de
o put& va repara litate.
Procurorele, C. C. Stefdnescu. - D-nt ! Nu convinge de femeiet? Puté-va Se nu ni se strige : !
se fi avutti conserva intréga sea ratiune, pentru a a-
casiunea d'a
Avema not pentru ace-
pronunta asupra actt de cru- precia culpabilitatea, cânda se va face judecatore
slime de
venerapune de care pare inspirata onor. repre-
pentru societate, propria sea causä sintante
de ministeriulut
pentru ca
este déca femeia .lumea tacit ca
ce vi se supune Din actele citite dansa a conceputa, ce drepta ucide este se ddtoresce in-
domnielora vóstre, de faptele acea fiintä inocentä de
ce se patimele teliginte pe ea este cea mat delicatd, cea
la enumrarea acelo ?-Se va dice pöte gingasiä
torture morale a comite
ce a a distruge fructa a- acta cea ingratitudine care creatore,
pabile d'a impune
ce deson6rea familie nu ne cu mat res-
cu mintea la acele secule din la acele po- pesce o parte din averea copiilora legitirnf.-Asia!
póre inculte, unde pecta dinaintea feciórel caste, a sotiel
pe des- ins intreba cu ce pentru a devotate.
pretuia ferneia ca o delicta personale, se
trata ca serva,
de la sublimä a divini-
ca servit6re, atribu-
artelorti, tätit la
dreptula o vinde, d'a o bate, d'a o ucide. industriel ? societatea a ce se numesce femeia adulterä, este dis-
progresuluI multamitä cul- dépsa de pentru a o acorda particularilora! pe care nu póte s'o se tótä
cresc8nda popórelorü, a ! se comite cea atroce crim, mada de de a D-lut procurore.
ce i-a desemnata vointa ardere de orasie, trädare de popóre, societatea Sotia nu este ci
pe ce alesa ca
n'are se pe delicuent, un care, cu sa,
ea bata se pe socia sea pentru societate sotie imoralä nu póte fi
pe timpuri, senine furtun6se, repa de de
ce copit ilegitiml muma rea, cum nu semna
ale ale pericole, se potti desavua, 'Astoria se póte distruge de acelea care le a data nascere, ne
la sa durerea, feri- de s
? admite o asemenea lesne consecinte funeste avea
cirea, fusionânda a sea cu care mat fi tiele societätii ? Srmane tru societate mal ne
Ca cu ce cuvinte putea es- mume ! viata va depinde acuma este de contagiosa,
prime recunoscinta ce femel ea pór_ de la susceptibilitate multiplu de multe este
so- coruptä pen-
a sarcinä, ne hränesce cu sânge, ! Va destt ca se tru a intregult sociale.
nu ne de cu p.ericulele interestl perde pe socia sea, pen- De unde Ins are da o-
aci nu se märginesca ale trude : ea ne ca cu o se mort
adulteriulut,
ne mintea, ne cea-l-altä se cui !A! tea Ne procurore.
in contra de felult, pre- in fundulti
gata ca pentru copi- acea care recornanda , nu
la
lulul se uite durerosuld se misericordie pentru verti celti nostru, De represintantele ministeriulut publictt,
mal marl suferinte. Aceste titlurile vir- numele alarmate, acela a omulul d'a ucide féra
tutea carora dreptuld d'a conserva cale
care ce se
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
sea, lord nu le de catd natura sea perversd. care pentru a evita scandalula, le se
smulge din societatii asemenea plante oträ- sue deosebitd, unde fi de
da care de secsula avía
Dreptuld d'a nimici ce nu fi de de justa indi- prepusa ele fi cravate.
tea impune cc d'a lucra pen- gnatiune a revoltate de perver- Cele elegante protestard cu o
tru binele generale. Femeia sitate. Asemenea aventuri nu se pota prefacuta, tóte aceste a se supune
pentru societate, pedepsi.
demonstru, barbatul, care distruge procurore aducandu-ne arninte Trebue se deschidema unti pen-
se tru a releva care particularitatr .curióse,
asemenea monstru, détorie ; principiula de nimeni nu tive la acesta soia de
merita pentru ase- tramite pe sociula ultragiata la Ele largi
menea - pe care procuroe tribunale a cere pedepsirea stofele, se de dantele
de - cu este infid ele. de pe care le apot pi-
Voiesce D. procurore, alte cuvinte, ca de care se ca de o
a face le intre picierele lora.
Dornni un bar- la ultragiuld se adauge esercitia, chiara a putea umbla ast-
care p'o es- voiesce se se dea publi- conditiune rumai de a nu avea se sue
ale farmecatóre citate scandaluluX din familia, pentru ca fiinda la Louvre a sui
pesca, facd se rea murnel se imprimatd cu litere ne pachete de
pe fruntea de
intr'énsa o de pe i de
care le
devotatà. ? Ce ? nu actiunea de adulterid, porniti. una ele avea o
petrece ea, d'a-si consacra contra sociel, din barbatului o materie garnisita pe din cu
lele pentru a o apara, a protege, a o sustrage rea, o care busunare ca nisce traiste, din care a scosti
ce sta putinta suferita, urmaresce pedepsirea de : trek de in lun-
de la töte gime de fr.
propune dar singura calculti, slnge rece. De aceia, se vede
?
metrult, aprópe de 2700
ce revesti pentru o ce res- mal generate, dinaintea tribunalelui, In i se opera
de nirneni, din pro- victima, compasiu- ea se facea compa-
pria-i pe la di- nea pe desonoratd este sae, pe care o numea ei ; reve-
a cre- tratata de brutale, ca tirand. propuse a
naintea le se piece. Dar
amora, fidelitate. Aceste diferite sensatiuni ale publiculul
cremele aventuriere, ele
transportata de bucurie, plinü de de naturali. Anima este conduse comisarului politiei din cuarte-
credere fericirea ce-i prornite lux, o adu- cuta: este mai de tortura aplicatä rula Palais-Royal. de a re'spunde in-
ce o face n'are ;
rece, de de actele cele co- ce ; dintr'o
mise momenta furie, asupra ce comisese furtula, s'a pututa
pentru ei
ametesce mintea omulti- nu este consitata ea locuea strada Lafayette.
imposibilele pen-
pe sea. Legiuitorele nostru In Comisarula transportata la a
a o vedea nu estepe a aduce a strica brósca
preocupata de de satisfacerea sea intelepciune, omorula a putea intra in apartamentula sea, care era
el, pe n'are ochi de pentru de asupra o surprinde In launtru trel
prosperarea sotia lui, du-i onórea. marl de stofe valóre aprópe de
Mai este o considerayune de ordine so- 40,000 fr. care, cea mare parte, din
batjocóresce casa, gasinele din Louvre.
nurnele ciale care face ca pedepsesce sin-
gura mórtea infidelitatea femeiel sde, se nu Din ancheta aceste femel
bine, bärbatula o surprinde de de din Madrid, se Ni-
juratl, n'are s'o ca criminala ordinart. societare, colea Maria-Santa-Iulia Cea locuesce
subt ale moravuri este in Paris de ant, e are co-
Cum s'o ea a fostd in de esemple isbit6re, pentru a pe care
cresce din principalele
isgoni institute ale capitalei. el
lovitura ce data Din fatale telald de me'rfuri, dar in nu eserssa
surprinderil, lui i s'a pentru d'auna Asemenea esemple face ca se se
o industrie. Prevenitd, se vede, de venirea
: nu mal este intr'énsa niel dra- iea mai seriosti se la le- parasise apartamentult, sine
gostea pe care iubia de nil mersese pe pensionatult1 unde
mai crede Töte cugeta asupra ce ea im- copiluld lua cu
sudorile, munca, töte töte fragedele pune n'ama vedea spectaculü femeie era in Paris de trei
nu se de la pici6rele altarului, in de a presuPune ea
dar de pentru d:n in se cele
.