Sunteți pe pagina 1din 4

LUNI, 1873.

UN NUMERU

APPARE IN TOATE SER1LE DE LUCRU


PENTRU RECLAME A SE VED

de legi, de abusurile putere, sositt, se caute a se


de a prefecti, de in- de precedentt, daca voeste
Francia era obiceiuln vechirne ca vasiunea din sala tétruluY in ca finele se regretatü. Cititorilorn
la mórtea se ferés- de Noembre, nicY de oprirea le
se strige : «regele a mu- Carbonarzi, de formarea colegielort
regele ! vom face electorale din care se scott se-
astä striga : 1872 a mu- pe sprincianä.
1873. Dar vorbi de angajarnentele ce a Dom- In ajunult srbatoriloru o nenorocire a
este ca cdruT se i se Consta-foru la Constantinopole spre loct Bucurescilort, pe
spue oratiune a a da evreiilort, de ce strada cea din
viata se spu- ne-a facutt cu statoslele Podult
tóte din care, de recunóscerea Träsura care ducea pe Dom-
tele cu vocea póte se guvernului nita Maria dou dame de la Curte, a
le noult se se de a functiunea de staroste. Aceste pe o nenorocitä din
asemenea. fapte putema s le pe ele a
Nu vomil ce a in a muritt s'o
anü fäcut, de operile al- vine pe legea draconiand la spitalt.
tora nu póte se respundtort, cu modificarea codicilort penah care Nu e ne
tóte pututt, rele, le pune pentru rea ne impunerea
desfiintese. cä, dupe cum de pe tótä ser-
legea drumurilort fe- multe din basele pe care Con- palatului, Ministrii
rate, care s'a votatt, bine, stitutiunea pune presa subt trebue se ne omáre vizitii ?
subt lovesce cu mor- Politia, ca acopere lucrurile, se dice
care se va asta sérä, s'a tale. a scost femeia
acea de lege, prin arü fi Dar cine-va are nenorocire
aceste pdcate !

s'a s'a popo- spre a de a fi surdt, de a


ca se-I ingreuese
positiune se peste
precipitatt Iadului; este - óre vizitit -
cari vinn suntt multe, pe care nu acela alt palatului-nu trebue se
Acésta cestiune a se le enumerämn pe tóte din causa se uite ?

in a fostü Ce a parchetulu cu afa-


Cu tóte acestea
tatä de de
trebue spunemt, se cere, câtt
pentru cum a La nu este arestatn,
atinge de averea : este ces-
Des Etranges, este cestiune de tiunea comunald. Domnulti dice Nu cä inca, in
Ea a pe ministrii se in se contribuabili- starea aceia, ca palatului se
Senatt, se se
lort, primarult demisiunea, se nu-
pe betivY pe
mesce o comisiune cercetese socolclile
se- resonulü tóte
comunale, lumea se astepta DEPEE TELEGRAFICE
ea ?
ca comisiunea se intre in lucrare, consi-
de dilele trecute s'a
se fiä disolvatt, ne pomenirnü se
priimirea Fila - ore
numesce D. Vladoianu de co- Londra,
ret - cine se póte duce
nu se aude Nu Napoleon a
se se daca jonctiune este o nópte a
Asemenea legea de la
va se va face ? Trece-o acea la pe la ore-
catastifi chic pe acésta. le 25
bre 1871 prevede linia
acesta a fostü pri- de intermitente, car'
nu va

se o
trebue se resiliese contractult
pe sea. La 24 gatt
vinta a care
pe Eliade,
continua
Chislehurst,
ratorele Napoleon a
(6 ore
la
-
Decernbre a espiratü Bolintinénu, Radu lonescu Avram tate dupe amídi.
nu e inceputt, prin urmare pecatult a- se bindle ce
acesta ferate a gasinit
considera ca capitalt, de descoperiri prin presa Roma, In deputa;ilorn, Mi-
de acte compromitatóre a ; dar nistru Lanza du-
guvernult n'a luatt o spre
pe cari le Italia Na-
rnicsora. acestea nimict in
III, care servicie de marl in-
Lucrurile accesori la o séle, cea mare italiane.
parte, se pe tótä la mórte, : Dumne- Michels. Roma, a
qiva se de lume momen- s-la D. Corcelies a de
Nu vom vorbi, dar, de ambasadore e Papa.

www.dacoromanica.ro
New-York, lanuarid. -0 a cestiune, a fosta Veptata se In dice de Moscva, par-
de esterne, adresatt dema ce va dice Austro-Un- anti-rust din Atena a intimi-
de la Madrid, esprime pentru nepu- gart la acusatiunea Gramond, da pe Rusia comuniunea religiósä este
tinta insurectiunea din Cuba care acéstä n'a nimic tutulort ortodocse ; dar
spune ct State lord-Unite le este anevoe se din vechiula obiceia d'a Guvernula aceste independente
o neutralitate absolutä a- austriaca n'a una din ele n'are de a
privintt. acum ; dar a pusa pe foicele séle ofici- menda l'alte. Rusa doresce se con-
Petersburg, Iannarid. - le duce óse se nege cuvintele Gramond serve comuniunea cu
bulgarit; nu este nici de cum ne-
Paris,.
e pe
-
convalescinte.

numirea D-lui Corcelles ca ambasadore pe


Austria,

maniei,
resbelului, fi
pe Francia se declare resbelti Ger-
causa Franciei este
cesarti ca, pentru
plorabila diferenta, Fusia se iea. partita
de-

Papa. a Austriet. A mersti mal departe: a unora contra eea ce trebue,


Dislocarea centruluI din Adunare e pe corespondintil germane inte de este sentimentula
dupe Rinulul se aréte, de fraterneP ; ceea ce este
Bruxelles, - Indipendance belge Austria a stata neuträ, n'a de a pune causa sericey la o
o a D-lui de Beust cdtre D. de a voitu-o D. Andrasy Beust, ci pentru se nu se atinge de pasiunile po-
cu data de 4 1873, D. Potocki, din de litice ; este a a de ori-
D-luI de Beust adresatä D-luI Methernich la polones0, multe ce inrâurire bulgarii de phile-
prin care c'Austria n'a Polonia, de o invasiune dar ce . puterea acestui
de Francia, pen- a pe imperatore arti philetisma ? óre, dice terminânda
tru unul cu Prusia. fi reti mare de a veni ajutorula moscovitä, ideia a gre-
Franciei, veni con- cari fäcuta din in-
cu Rusia. strumenta aspiratiunile
CRONICA ESTERIORA Ori cum arti fi, din scrisórea Dom- impinsa pe bulgari la reac-
nului Gramond, din articolile tutulorti tiune ?
Napoleon dupe ne spu- jurnalelora, se ca Austria a
ne telegramele sosite din Englitera, a cu Francia. Amba4dorula Franciey pe sântula
cetatt din urma scaunti a retras0 de la s0 in-
ce i s'a In urma isacte BulgarY unti grabnica, dupe cum ne-a
care, de dou-deci de greci, jurnalele grece ati a se spusu elegramele. Ocasiunea re-
ani, a arbitrula Europe, se areta ostile jurnalele trage este la
cu din ruse a ataca pentru Orenocul, ce stationa la Ci-
Acesta este destinula atitudinea lora cu chiara vita in anult 187o, ca
Napoleon ins fosta o a tim- cu Pape, cum se pretindea.
care va rrnânea Galetta de Moscva depâlnge solemni- cu ocasiunea
pentru Francia a o nenorocire, pen- tatea care s'a la Atena pro- Orenocul nu-
tru Europa, pen- bisericei bulgare. Ea Papei se de a se pala-
clamatiunea Quirinala, unde se
natiunile subtjugate, a o deplânge, dice ea, cum o
a a liane opiniunea miscate
cu trebue se o ser- multe de atitudine:
teresult grecilora
sentinta consiliului din Constantino de aci
, a animositatea
pentru a a luptata pole, nu numai ca condemnare a bul italiane care a duratt
ca se din garilort, dar ca o repurtatá contra Francesilora. Anula acesta
levard contra nävälir nor- pra a uneltirilora comandantula Orenocului a ordi-
De ne-a pe dintre cele din partea ministerufui ca s se
mare, trebue se subt protectiunea este pusti presinte omagiele séle regele
pe acesta, cu a- nu a mai ictor-Em
cesta din este mai neintcresata de pe Din causa ordina, D. de Bour-
imputa nu le-a (data going a demisiuneai sub
Ceea ce se nu
nu mal are la ce s esiste Roma. Demi-
pe dispositiunile séle des- dar apol n'are se
francesi,- teme de desvoltarea de crescea siunea D-luiBourgoing s'a priimit, guver-
potice - nu de ci
nula trancesa a in ordinula ca
este pe marginea morm 'ntului Greciei. se
oficeril Orenocului s nu
se la nu a mu- curându-se de ceea ce o
vedea esar- de Ianuarie, Regelul
rita. bine pe câmpula de la Sedan de
câta se dea o armata Bulgariel co a
germanilora, de câta se Francia, enta panslavis este o
prisonera in mâiniie invingtori- fabulä care nu se ECHOU PILEI
de câtt s se se peste crede dóra in Aus- In a postult
pe streinü - tria, suspiciunea in care o entula póte o farst din cele dar din cele
era o se de tine pe Grecia, are de ca mal incomode penu unele persóne. de
dupe de care era comunitatea de re ne a a intr'ensa
Era egoistü, l'a per- cu Rusia de p pe a pe acele persone se blesteme
ori cât care l'aa numit ideia cea pe Gutemberg.
duta.
de a fäcuta Franciei, ori de
le-a mai sunta mare iubea pe
torY regreta, ce le-a periului des de jurnalele din mahalaua Pärinteje fete refusa se
este reparabilti pe eline, ocasia rescu candiote, a iso- o dea dupe acela care era pentru mo-
imensulti bine de a ne asicura uni- lata vocea Rusia, in ea acela n'avea stare nu era de
tatea de a ne da unti loco po- ridicatti favórea cieT la conferinta bunt ca din
pórele libere din Europa. din Paris. se plânse la de
0 grecésc anatema acestd consultä ce se
De câta va timpa foiele streine se contra arilor0 pune pe Ru- consilit s'o ceea ce tncéra ;
Gramont, sia, uintre cioca dar, ne isbutindd pe dulcineia sea,
de o scrisóre a
fost imperatorelui sinodü St. Petersburg recu- tr-o disperare
poleon la Viena inaintea resbe- nósce esarcatul gar, «Rusia se va pro- lui, se
Germania. clama de schi cast con- gsir care a face
dintre Francia rea pe se la o
vorbita de traria, ea

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
bilete ce i-a dat'o ca a sa de la impartiale a
partea fete
pentru a face se
le se de la brutalitatea sa capriciula depindä a sea esistintä de la interesula !
pe la ami- Acestea titlurile ce o recomanda la sicura D-lora
familiet, consiliara pe pro-
se se a do- de eneratiune care a condemnatora care,
la sele o de pe strärnosil nu trebuie a fi lo- pe cart cu atâta a-
chetä la Giurgiu se se phmbe a do- nict chiarti cu supra socielorü lortt, va da esemplu saluta-
la RusciucA! bine ! pentru rusinea la past pentru societate.
cine-va surprinderea mira - de Bucurescl, a care,
rea chiarü a a In picióre simtimintele de umanitate, a cre- se suspinde pentru minute
doua-di curtea C de este destula d'a banui fidelitatea séle la redeschidere, pre§edintele cuvintele
dame de pentru a avea d'a
licitându-1 pentru nunta ce era se a- naratiunea faptulul, desvoltarea probe- Gr. Vulturescu. nu
cea ! lumea saruta felicita In drépta sustinerea din alergatt
stAnga, nu de d'a nu onórea d'a sa. auçlitti
s'a deslusit timpti preciosa, nevoita a dinaintea avea s fiä tradusa
chiard biletele care le avea asupra obiectiune ce mi se póte face. Se póte sustine In pentru crima de ucidere a sile infidele,
a venita C. ! A elü se adevra, s'a adesea criminale s-mt acorde
strice lucrurile ; dar se Ingrijittl de familiel, ucide pe femeia mie favórea d'a sustine neculpabilitatea sea.
face de rusine, pe fata, a con- culpabile de casa asemenea nu era pentru
a se face In acea logodna bilele ce a comandatü actiunea nimicesce culpa- vulgartl, ci dreptult esecutore unet
cununia. bilitatea. juste condemnapuni. sciama
dar, cu nerabdare terminarea bine, de este adulteriula fe- causä de moralitate, pe banca
ca se o de tare isbesce basele socie- salilorU nu vda individa, ci princi-
de adulteriula nu numat ; n'avett se pe ci avett
onórea familiet, aduce In se cestiune sociale, acea d'a
care vine se se ultragiata In are
averea ce de câta pentru In sângele
legitimt. Departe de mine ideia d'a scusa infidele.
E nu ca s-§1 adulteriula. cestiune, mal de chiara, a
femeia infidelä? sustine In cele mat multe obiectuld celora mat vit discupuni
Curtea prin a sea purtare tate pe calea civilisatiunil cu multa mat
femeiet; a ne arunca asupra intea In ocasiunea pro-
8 Decembre 2
ce dénsa primesce, educatiune care Dubourg, s'a
cu de cu femeia nu paginile cele de publicisti din
Fotoliuld este de de pentru a deveni o de mat pentru a se respunde la
D. Procurore de Curte C. C. Stefänescu. desvoltandui-se simturile de rea trebuie nu se ierte pe
acusatulut este D. Gr. Vulturescu. ales instictd naturale de co-
care adesea o duce la peire; ne unulti v in
opri la aceste consideratiunt, totusi, moravurile
Se introduce se citire din femeia cade, cu ce ar veni s'o esitata spre a trece
se se omóre ? rândurile acelora cart pedepsirea
Datui-a pentru a putea ra.dica? crutare a culpabile de
o put& va repara litate.
Procurorele, C. C. Stefdnescu. - D-nt ! Nu convinge de femeiet? Puté-va Se nu ni se strige : !
se fi avutti conserva intréga sea ratiune, pentru a a-
casiunea d'a
Avema not pentru ace-
pronunta asupra actt de cru- precia culpabilitatea, cânda se va face judecatore
slime de
venerapune de care pare inspirata onor. repre-
pentru societate, propria sea causä sintante
de ministeriulut
pentru ca
este déca femeia .lumea tacit ca
ce vi se supune Din actele citite dansa a conceputa, ce drepta ucide este se ddtoresce in-
domnielora vóstre, de faptele acea fiintä inocentä de
ce se patimele teliginte pe ea este cea mat delicatd, cea
la enumrarea acelo ?-Se va dice pöte gingasiä
torture morale a comite
ce a a distruge fructa a- acta cea ingratitudine care creatore,
pabile d'a impune
ce deson6rea familie nu ne cu mat res-
cu mintea la acele secule din la acele po- pesce o parte din averea copiilora legitirnf.-Asia!
póre inculte, unde pecta dinaintea feciórel caste, a sotiel
pe des- ins intreba cu ce pentru a devotate.
pretuia ferneia ca o delicta personale, se
trata ca serva,
de la sublimä a divini-
ca servit6re, atribu-
artelorti, tätit la
dreptula o vinde, d'a o bate, d'a o ucide. industriel ? societatea a ce se numesce femeia adulterä, este dis-
progresuluI multamitä cul- dépsa de pentru a o acorda particularilora! pe care nu póte s'o se tótä
cresc8nda popórelorü, a ! se comite cea atroce crim, mada de de a D-lut procurore.
ce i-a desemnata vointa ardere de orasie, trädare de popóre, societatea Sotia nu este ci
pe ce alesa ca
n'are se pe delicuent, un care, cu sa,
ea bata se pe socia sea pentru societate sotie imoralä nu póte fi
pe timpuri, senine furtun6se, repa de de
ce copit ilegitiml muma rea, cum nu semna
ale ale pericole, se potti desavua, 'Astoria se póte distruge de acelea care le a data nascere, ne
la sa durerea, feri- de s
? admite o asemenea lesne consecinte funeste avea
cirea, fusionânda a sea cu care mat fi tiele societätii ? Srmane tru societate mal ne
Ca cu ce cuvinte putea es- mume ! viata va depinde acuma este de contagiosa,
prime recunoscinta ce femel ea pór_ de la susceptibilitate multiplu de multe este
so- coruptä pen-
a sarcinä, ne hränesce cu sânge, ! Va destt ca se tru a intregult sociale.
nu ne de cu p.ericulele interestl perde pe socia sea, pen- De unde Ins are da o-
aci nu se märginesca ale trude : ea ne ca cu o se mort
adulteriulut,
ne mintea, ne cea-l-altä se cui !A! tea Ne procurore.
in contra de felult, pre- in fundulti
gata ca pentru copi- acea care recornanda , nu
la
lulul se uite durerosuld se misericordie pentru verti celti nostru, De represintantele ministeriulut publictt,
mal marl suferinte. Aceste titlurile vir- numele alarmate, acela a omulul d'a ucide féra
tutea carora dreptuld d'a conserva cale
care ce se

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL

sea, lord nu le de catd natura sea perversd. care pentru a evita scandalula, le se
smulge din societatii asemenea plante oträ- sue deosebitd, unde fi de
da care de secsula avía
Dreptuld d'a nimici ce nu fi de de justa indi- prepusa ele fi cravate.
tea impune cc d'a lucra pen- gnatiune a revoltate de perver- Cele elegante protestard cu o
tru binele generale. Femeia sitate. Asemenea aventuri nu se pota prefacuta, tóte aceste a se supune
pentru societate, pedepsi.
demonstru, barbatul, care distruge procurore aducandu-ne arninte Trebue se deschidema unti pen-
se tru a releva care particularitatr .curióse,
asemenea monstru, détorie ; principiula de nimeni nu tive la acesta soia de
merita pentru ase- tramite pe sociula ultragiata la Ele largi
menea - pe care procuroe tribunale a cere pedepsirea stofele, se de dantele
de - cu este infid ele. de pe care le apot pi-
Voiesce D. procurore, alte cuvinte, ca de care se ca de o
a face le intre picierele lora.
Dornni un bar- la ultragiuld se adauge esercitia, chiara a putea umbla ast-
care p'o es- voiesce se se dea publi- conditiune rumai de a nu avea se sue
ale farmecatóre citate scandaluluX din familia, pentru ca fiinda la Louvre a sui
pesca, facd se rea murnel se imprimatd cu litere ne pachete de
pe fruntea de
intr'énsa o de pe i de
care le
devotatà. ? Ce ? nu actiunea de adulterid, porniti. una ele avea o
petrece ea, d'a-si consacra contra sociel, din barbatului o materie garnisita pe din cu
lele pentru a o apara, a protege, a o sustrage rea, o care busunare ca nisce traiste, din care a scosti
ce sta putinta suferita, urmaresce pedepsirea de : trek de in lun-
de la töte gime de fr.
propune dar singura calculti, slnge rece. De aceia, se vede
?
metrult, aprópe de 2700
ce revesti pentru o ce res- mal generate, dinaintea tribunalelui, In i se opera
de nirneni, din pro- victima, compasiu- ea se facea compa-
pria-i pe la di- nea pe desonoratd este sae, pe care o numea ei ; reve-
a cre- tratata de brutale, ca tirand. propuse a
naintea le se piece. Dar
amora, fidelitate. Aceste diferite sensatiuni ale publiculul
cremele aventuriere, ele
transportata de bucurie, plinü de de naturali. Anima este conduse comisarului politiei din cuarte-
credere fericirea ce-i prornite lux, o adu- cuta: este mai de tortura aplicatä rula Palais-Royal. de a re'spunde in-
ce o face n'are ;
rece, de de actele cele co- ce ; dintr'o
mise momenta furie, asupra ce comisese furtula, s'a pututa
pentru ei
ametesce mintea omulti- nu este consitata ea locuea strada Lafayette.
imposibilele pen-
pe sea. Legiuitorele nostru In Comisarula transportata la a
a o vedea nu estepe a aduce a strica brósca
preocupata de de satisfacerea sea intelepciune, omorula a putea intra in apartamentula sea, care era
el, pe n'are ochi de pentru de asupra o surprinde In launtru trel
prosperarea sotia lui, du-i onórea. marl de stofe valóre aprópe de
Mai este o considerayune de ordine so- 40,000 fr. care, cea mare parte, din
batjocóresce casa, gasinele din Louvre.
nurnele ciale care face ca pedepsesce sin-
gura mórtea infidelitatea femeiel sde, se nu Din ancheta aceste femel
bine, bärbatula o surprinde de de din Madrid, se Ni-
juratl, n'are s'o ca criminala ordinart. societare, colea Maria-Santa-Iulia Cea locuesce
subt ale moravuri este in Paris de ant, e are co-
Cum s'o ea a fostd in de esemple isbit6re, pentru a pe care
cresce din principalele
isgoni institute ale capitalei. el
lovitura ce data Din fatale telald de me'rfuri, dar in nu eserssa
surprinderil, lui i s'a pentru d'auna Asemenea esemple face ca se se
o industrie. Prevenitd, se vede, de venirea
: nu mal este intr'énsa niel dra- iea mai seriosti se la le- parasise apartamentult, sine
gostea pe care iubia de nil mersese pe pensionatult1 unde
mai crede Töte cugeta asupra ce ea im- copiluld lua cu
sudorile, munca, töte töte fragedele pune n'ama vedea spectaculü femeie era in Paris de trei
nu se de la pici6rele altarului, in de a presuPune ea
dar de pentru d:n in se cele
.

altór'a! ! Ce póte fi de acsta pentru a trece de pe banca


sora el Ea vindea
Ce póte fi de evita multe din acele stofele Madrid, unde o
care, prin lipsesce pe co- pe o soci- gazie de galantarit.
o
de a ?
etate. Ambele fosta mina
Domni
acusatului pro-
lovitura de belord produse de acus4une).
nesce o
asemenea perdute ? Prepdintele, dupe ce
cele de
sustinute de TEATRUL MARE
La nor, cu femeia n'are Compania representata de
scusese adulteriuld sed. In p'a- ast-fela :
ce
«Dupe cestiunea, domni la 2 lanuarie
femeia era ca o sclavd, fíta
era
prin verdictuld ce da, s VA PIESA
socia, justitia justitia
se necredinta
Dupe pronun de juray, acusatuld
lucru,
ce
ea
de libertate, se sdrobia intr'ênsa ori
era naturale ca acea de-
ca
a condemnata
inchisóre.
o de de
E
prindere de care era
supunere, UNUI
se degenerese imbecilä släbiciune,
rece RSE
femeia contractéza numat 'n dame
de libera nimeni lume presentata la magasia de MARANA
n'are dupe lege a o constringe se dea din Louvre trel dupe tim-
pula In care este Ele fantastica 9 de A.
alegerea gre-
a
de articole
la o multime mas, de D. M. Pascaly. -
la cerintele esistä legea di-
In fine, rurile de D. Labo. Maineriile de D.
desparte pe cart nu comptuaruld cravatelord de
nisce basmale de Petrache. - din de
se potrivesca. mPtase, calf pe una din ele in bu- D. Gatino.
Domni
ea fra in de vr'o 20
la noi pe sotia care despre aasta pe la 8 ore
ale causa aceste dame vorbindu-le la u-
acrele
I www.dacoromanica.ro Tipogratia Strada No. 24.

S-ar putea să vă placă și