MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

ȘCOALA POSTLICEALĂ HENRI COANDĂ BISTRIȚA NĂSĂUD

ȘCOALA DE ASISTENT GENERALIST
CALIFICARE PROFESIONALĂ ASISTENT MDICAL GENERALIST
FORĂ ÎNVĂȚĂÎNT ZI

REFERAT

FIXAREA CHIRURGICALĂ A VOALETULUI COSTAL

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Dr. Tiberiu Tudor

ELEV
Costinea Claudia Maria
2020
1
CUPRINS...........................................................................................................2
CAPITOLUL 1...................................................................................................3
INTRODUCERE................................................................................................3
1.1 MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI...............................................................3
1.2 IMPORTANȚA ȘI ACTUALITATEA TEMEI...........................................3
CAPITOLUL 2....................................................................................................3
2.1 PARTEA TEORETICĂ.................................................................................3
2.2 MECANISM FIZIOPATOLOGIE ................................................................4
2.3 INVESTIGAȚII..............................................................................................4
2.4 CLASIFICARE...............................................................................................5
2.5 COMPLICAȚTII.............................................................................................5
CAITOLUL 3.........................................................................................................5
3.1 TABLOU CLINIC............................................................................................5
3.2 PARACLINIC...................................................................................................5
3.3 TRATAMENTUL ȘI OBIECTIVELE.............................................................5
3.4 ISTORIC...........................................................................................................6
3.5 TEHNICA..........................................................................................................6
3.6 PRIMUL AJUTOR.............................................................................................6
CAPITOLUL 4..........................................................................................................7
4.1 CONCLUZII........................................................................................................7
4.2 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................7

2
CAPITOLUL 1

INTRODUCERE
1.1 MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI
Punctul de plecare în realizarea acestei lucrări se bazează pe numărul mare al traumatimelor
toracice care reprezită o cauză majoră de morbiditate și mortalitate.

1.2 IMPORTANȚA ȘI ACTUALITATEA TEMEI

Preocuparea față de recuperarea post-traumatică.

Din totalul de accidente rutiere ,marea majoritate ajung pe masa de operație pentru fiaxarea
chirurgicală a voletului costal .
Leziunile posstraumatice pot afecta toate sau oricare din componentele din peretele și cavității
toracelui (cordul ,scheletul osos ,parenchim pulmonar,arborele traneobronșic ,esofag
șidiafragmul).
Conform datelor OMS mai mult de 10 mln de locuitori decedează anual din cauza dieritelor
traume ,60% dintre ele fiind accidente rutiere.
Cel mai afectat este sexul masculin într-un raport de 3:1 față de cel feminin. Morbiditatea prin
traumatism toracic este de asemenea importantă,cu atât mai mult cât cei aectați sunt cei tineri
,ducând la un impact puternic social .
CAPITOLUL 2
2.1 PARTEA TEORTICĂ
Coastele reprezintă arcuri osteocartilaginoase ,situate intre coloană și stern ,acestea fiind în
număr de 12perechi.
În funcție de raportul cu sternul acestea se împart în coaste adevărate(primele 7 perechi )care
sunt articulate fiecare cu osul sternal și coaste false(ultimele 5 perechi ),acestea nu ajung la osul
sternal care la rândul lor se mai împart în 2 grupe :coaste alse propriu-zise(8,9,10)acestea nu
ajung la stern dar se articuleaza totuși prin intermediul coastelor situate deasupra ;coastele
flotante (11 și 12)acestea nu ajung deloc la stern .
 COASTELE PREZINTĂ:
Cap –acesta fiind situat posterior și se articulează cu corpurile vertebrelor
3
Tubercul –acesta se articulează cu procesele transverse ale vertebrelor prin articulația costo-
transversală
Cele mai frecvente întâlnite sunt voletele anterioare ,datorită acestei zone mai puțin projate și
slab angrenate de musculatură ,risc crescut de volet costal o au persoanele vârstnice ,deoarece
odată cu înaintarea în vârstă coastele își pierd elasticitatea si musculatura este evident mai
diminuată decât la o persoană tânară .
Voletul costal este un segment de cutie toracică,care se mișcă paradoxal în timpul respirației ,în
timpul inspirului se afundă și în timpul expirului se exteriorizează (ridică) ,trebuie menționat
faptul că mișcarea paradoxală poate să lipsească în spcial în primele ore de la traumatism ,acest
lucru se datorează contracție musculare antalgice .
Voletul costal apare în urma unui traumatism violent la nivelul toracelui (de eemplu accident
auto ,sporturile de contact ) ,acesta determinând fractura mai multor coaste succesive (cel puțin
2 coaste),în minim două locuri pe același arc costal.
Un alt factor care poate crește riscul de fracturare al coastelor este osteoporoza (fiind o boală în
care oasele își pierd densitatea și sunt mai predispuse la fracturi costale )

Acesta face parte din grupa celor 7 traumatisme toracice majore,având potențial lateral
1. Volet costal
2. Pneumotorax sufocant
3. Tampondadă cardiacă
4. Pneumotorax deschis
5. Hemotorax deschis
6. Contuzia miocardică
7. Obstrucția căilor aeriene

2.2 MECANISM FIZIOPATOLOGIC

Coastele au două funcții una dintre ele este rolul de protecție a organelor intrne ce-a de-a doua
este pentru a oferi suport pentru mușchii respiratori.Coastele mențin cutia toracică deschisă
pentru a putea permite intrarea aerului în plămâni.
În cazul în care apare o fractură la nivelul coastelor respirația va devenii dureroasă doarece
mușchii respiratorii care se fixează pe coaste trag de porținea fracturată .
4
2.3 INVESTIGAȚII
Diagnosticarea include anamneza(întrebări în legătură cu motivul producerii fracturii) și
eaminarea fizică .
Inspecția (observarea) toracelui,a mișcărilor respiratorii și auscultația plămânilor . Se inspectează
gâtul și capul ,se ascultă inima pentru a se diagnostica eventualele leziuni.
2.4 CLASIICARE
Din punct de vedere topografic voletele costale sunt împărțite în :
 Anterioare –fracturi de o parte și de alta a sternului
 Posterioare
 Antero-laterale
Cele mai grave sunt cele anterioare și antero-laterale
2.5 COMPLICAȚII
Cele mai frecvente complicații ale voletului costal sunt:
 Dispnee persistentă
 Durere cronică
 Necroza septică sau aseptică la nivrlul cartilajelor costale
 25% dintre aceste cazuri care se complică duc la pneumonie
CAPITOLUL 3
3.1 TABLOU CLINIC
La palpare se pot remarca cracmentele osoase
3.2 PARACLINIC
Radiologic
Se pot observa locurile de fractură și leziunile pneuro-pulmonare
Tomografie computerizată aceasta fiind foarte utilă în urmărirea evoluției leziuniilor
3.3 TRATAMENTUL ȘI OBIECTIVELE
 Analgezie epidurală
 Menținerea unei bune ventilații
 Prevenirea complicațiilor
 Tratarea leziunilor pulmonare asociate
 Terapia non-ventilatorie
 Antibioticoterapia
 Administrare de oxigen
 Fluidificante ale secretiei bronșice 5
  Fixarea provizorie a voletului costal ,având scopul de a limita mișcările paradoxale
 Prevenira insuficienței cardiace
 Fiarea chirurgicală a voletului costal cu bare STRATOS,PECTUS
 IOT și ventilație mecanică acestea dacă
Travaliul respirator este crescut PaO2 mai mic de 90%
PaO2 mai mic de 60 mmHg

3.4 ISTORIC
Voletul costal prezintă câteva etape majore în concordanță cu evoluția dezvoltării metodelor de
terapie intensivă .
În anul 1956 Avery și Morc revoluționează tratamentul prin introducerea ,,stabilizării
pneumatice interne ,, Aceasta metodă implică timp îndelungat de ventilație mecanică ,până cand
se consolidau focarele de fractură.
3.5 TEHNICA
Timpul intervenției : stabilizare internă cu lame metalice
Materiale folosite : lame metalice de inox cu orificii de ancorare tip Blades
Incizie : centrată și paralelă pe axul coastei mediene a sgementului de volet depășind focarele de
fractură cu 2-3 cm
Fixarea lamei la coastă se face cu fir lent resorbabil
La trecerea firului există două variante :trecerea să fie făcută direct posterior de coastă în przența
spațiului ,,de siguranță,, pleuropulmonar în caz de hemo/pneumotorax ,sau trecerea firuli printr-
un tunel subperiostal creat cu ajutorul unei razuse Doyen ,atunci când plămânul este la perete.
Firele de fixare se trec prin orificiile preexistente în lamă cuprinzând lama intr-o buclă a
firului ,acestea fiind trecute atât în zolene de frectură cât și în zonele de volet . În cazurile
necomplicate intervenția se încheie cu drenajul parietal de tip Redon .

3.6 PRIMUL AJUTOR

1. Victima este examinată și așezată în poziția semișezând
2. Suprimarea durerii
3. Imobilizarea racturilor costale prin bandaje toracice circulare este contraindicată
,deoarece poate reduce capacitatea de expansiune a emitoracelui sănătos ,aceasta ducând
rapid la insuiciență respiratorie ,prin reducerea câmpului de hemostază
4. În timpul transportului către spital de administrează bolnavului oxigen
6
CAPITOLUL 4
 PREZENTARE CAZ CLINIC
Un pacient prezintă la examenul clinic la locul accidentului (accident auto ) următoarele :
 Tahipnee
 Respirație paradoxală
 Aerul pendular
 Leziunile diafragmului
 Impact direct (accident auto-peste 70%dintre situații)
 Se asigură eliberarea cailor respiratorii
 Se asigură analgezice optime după ce se face o anamneză în legatură cu
antecedentele pacientului
 Se administrează antibiotice
 Se palpează pentru a observa eventualele cracmente osoase
 Se execută un CT sau o radiografie
 Pacientu cu insuficiență respiratorie acută se intubează și ventilează mecanic
 Se tratează leziunile pulmonare asociate
 Preenirea complicațiilor
 Se administreză fluidificante pentru sectrețiile bronșice
 Se fixează chirurgical voletul costal

4.1 CONCLUZII
Tomografie computrizată (CT) reprezintă metoda cea mai senzitivă în evaluarea și diagnosticul
PC și a lziunilor asociate .
Metodele imagistice sunt esențiale pntru diagnostic și monitorizează PC și a leziunilor asociate .
Radiografia toracică este o metodă simplă ,rapidă și accesibilă poate fi realizată chiar și la patul
pacientului
Se monitorizează în permanență pacientul.

4.2 BIBLIOGRAFIE
1. Traumatismele toracice rapid laterale-Evaluare și posibilități terapeutice in UPU-
Cosmin Muntean
2. Toracele-I.Albu-Anatomie topografică,ed II 1998
3. Fiziologia aparatului resp –S.Slătineanu,D.Boisteanu,I Haulica –Fiziologie umană ed
III,2007
4. https://ro.scribd.com/doc/230422385/A-1-Voletul-Costal-Definitie-Tablou-Clinic
5. https://www.revistachirurgia.ro/cuprinsen.php?EntryID=451