APROBAT

DIRECTOR GENERAL
IORGA DORULET

F. PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

Personalul angajat este obligat sa cunoască cel puţin masurile de prim-ajutor indicate
mai jos:

a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;

b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei răni;

c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rănit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.

Personalul instruit este obligat sa intervină fara alta dispoziţie, imediat ce apare o
astfel de situaţie si sa acţioneze rapid si corect, neluand nici o măsura ce ar putea avea urmări
vătămătoare tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.

In vederea acordării primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se întreprindă

următoarele acţiuni;

a) sa se inlature pericolul;
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiţii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
înlăturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;

- in caz de incendiu, se va pune rănitul la adăpost;

- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rănitul din trafrlc;
- in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul
intreruperii curentului, electocutatul poate cădea si ca atare se va preveni lovirea sa;

- in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos.

La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului

ajutor : "In primai rând sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vătămătoare
tratamentului ce se aplica ulterior acestor masuri.

Crearea celor mai bune condiţii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se
acorda primul ajutor, organizând concomitent transportul acestuia.

Orice rănit trebuie culcat si trebuie sa i se interzică orice mişcare.

1
 In nici un caz nu i se va da sa bea băuturi alcoolice;

In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,

In cazul in care victima si-a pierdut cunoştinţa nu se va transporta inainte ca aceasta

sa-si fi revenit.

La acordarea primului ajutor, in cazul accidentaţilor prin rănire se disting următoarele

situaţii:

- răniri grave, profunde sau întinse care necesita transportarea imediata la medic;
- răniri uşoare si puţin profunde, care se pot trata de către cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rănirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea
hemoragiei si imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril,
rănitul fiind transportat la medic, care va face intervenţiile necesare.

Rănile uşoare si puţin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate
imediat, pentru a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenţie rănilor murdărite
cu noroi.

In căzul unei răniri uşoare si puţin profunde se vor lua imediat următoarele masuri:

- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine mâinile cu apa si
săpun, folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt
medicinal;
- nu se admite atingerea rănilor, nici chiar cu mâinile spălate si dezinfectate;
- se interzice spălarea rănilor cu apa sau cu substanţe farmaceutice;
- nu se vor presară prafuri si nici nu se"vor acoperi rănile cu alifii.
Spălarea ranilor si acoperirea lor cu substanţe chiar farmaceutice nu se va face de către
persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaţie se pot introduce particule de nisip sau
pamant mai adânc in rana, ingreunand operaţia de curăţire ce urmează a fi / făcuta de medic
sau infirmier si putând deci determina infectări ale rănii;

- nu se vor îndepărta cheagurile de sânge de pe rana, îndepărtarea cheagurilor de sânge

poate provoca hemoragii puteraice.

Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.

- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) decât cele sterile, din trusele medicale.

Se recomanda ca pe compresa sau pânza ce se aplica pe răni sa se toarne tinctura de

iod.

Rănile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:

- hemoragii venoase sau capilare;

- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rănilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri
abundente de sânge de culoare inchisa, sub forma unei pânze continui in jurul rănii.

2
 Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in roşu
aprins si tasnind sacadat,

In cazul rănilor profunde, singele clocoteşte in rana.

Aceste hemoragii sunt foarte grave, putând provoca moartea in câteva minute.

Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica

importanta, se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv.

Punerea unui garou, in aceasta situaţie, este o eroare grava care poate conduce la
infecţie sau cangrena.

Hemoragiile arteriale importante necesita o acţiune rapida si imediata, prin care sa

se oprească scurgerea de sânge. Oprirea sângelui se poate îace prin compresiune (apăsare), fie
cu ajutorul mâinilor, fie a unui garou sau a unui tifon răsucit.

Compresiunea trebuie făcuta intre rana si inima, de preferinţa astfel incat strangularea
arterei sa se facă pe osul cel mai învecinat

Se recomanda ca apăsarea sa se facă la braţe sau la coapse, deoarece la antebraţ artera

este cuprinsa intre doua oase si operaţia este mai dificila.

Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon

răsucit) este o operaţie periculoasa, deoarece acesta întrerupe circulaţia sângelui si poate
conduce deci la cangrena si amputare.

Garoul (tifonul răsucit) nu trebuie ţinut timp indelungat Se va face slăbirea lui din
20 in 20 de minute, iar in cazul in care se constata încetarea hemoragiei, se va înlătura.

După oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului

(tifonului), se va aplica un pansament steril - compresiv.

Accidentatului care prezintă răniri insotite de hemoragii, i se va aplica următorul

tratament, in completarea opririi hemoragiei:

- se va acoperi rana cu pansamente sterile;

- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de încălzire;

- i se va da sa bea, pe cat posibil, băuturi calde.

Rănirea pielii de pe cap se caracterizează prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa,

care se va trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul
punct sanitar.

Rănirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate

aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
căutând sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.

3
Hemoragiile nazale care sunt provocate de răniri se vor trata prin apăsarea

puternica a narii care sângerează, capul tinandu-se drept, după un minut se va slabi foarte
mult aceasta compresiune.

In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara
sângerânda un tampon cu antipirina si se continua apăsarea,

Trebuie sa se cunoască ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In

aceasta situaţie nu se va întreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar
specializat.

In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se ştie ca suferă
de hipertensiune, sunt obeze sau in vârsta.

Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil sânge, se pot recunoaşte după
faptul ca accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numărat.

In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si menţinut imobilizat, va fi

acoperit si se va proceda la incalzirea lui.

Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mănânce.

Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand,
următoarele masuri:

- sa nu mişte accidentatul;

- sa dezvelească zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura
deschisa sau inchisa.

In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil

ajutor va prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealaltă pe dedesubtul membrului
fracturat si ajutat de o alta persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa
transportarea.

In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se

face imobilizarea:

- se înţelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura;

- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecţii grave;

- exista posibilitatea ca un os spart sa pătrundă sub piele si sa o perforeze, de aceea

personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest
fenomen;

Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aşezarea atelelor, atât
lateral, cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat.
f
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaţii din regiunea de deasupra si
dedesubtul fracturii, astfel:

4
 la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar
dedesubt - glezna si laba piciondui;

la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt -

genunchiul si gamba.

Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.

Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o

eşarfa, cotul fiind indoit.

Se va putea completa aceasta prin aţele rigide, care insa nu vor ocupa decât
segmentut fracturat al membrului.

Cotul rănit poate impiedica îndoirea braţului si imobilizarea membrului cu ajutorul

eşarfei. In acest caz, se va face imobilizarea totala a braţului.

In cazul fracturilor craniene, intervenţia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie
foarte atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu
întârziere de 2-3 ore si deci cunoaşterea existentei traumatismelor este uneori dificila.

Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:

- pierderea cunoştinţei, care poate fi numai momentana;

- hemoragii prin nas sî prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rănirea pielii de pe cap si fara sa curgă
sânge pe nas sau pe urechi.

Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente
grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de
incet, pana va fî aşezata culcat pe o planşeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si
se va transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.

Se interzice transportarea pe braţe a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul

fracturat, acest mod de transport putând sa-i fie fatal.

Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:

- dureri puternice in zona dorsala;

- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburări in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele
accidentatului printr-un bandaj strâns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in
poziţia şezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt:

- respiraţie ingreunata si dureri in timpul respiraţiei;

- eventuale urme de sânge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la braţe si la membrele
inferioare:

- nu se va pierde din vedere niciodată ca o luxatie poate fî insotita de o fractura;

5
- in cazul unei luxatii a umărului, care este cea mai frecventa, cotul se depărtează de corp. Nu
se va face nici o incercare de a se readuce cotul la poziţia iniţiala, ci se va pune o perna la
subsuoara si se va transporta accidentatul fara eşarfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va fî introdus in apa la temperatura
mediului ambiant, care apoi va fî încălzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura
corpului.

Nu se recomanda frectionarea cu zăpada a membrelor degerate, deoarece pielea

degerata poate fi zgâriata si se poate provoca astfel, o infecţie.

In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului

la un punct sanitar, intervenţiile locale putând provoca agravarea situaţiei.

Toate înţepăturile sau zgârieturile, oricât de puţin grave ar părea la început, trebuie
dezinfectate.

Pentru dezinfectarea corecta a locului rănit:

- se va apasă puternic in vecinătatea locului undu s-a produs înţepătura sau zgârietura, pana se
vor scurge câteva picaturi de sânge ;
- se va acoperi locul rănit cu o soluţie antiseptica ce se găseşte in trusa medicala si se ve lasă
sa se usuce la aer liber;
-daca rana prezintă o oarecare intindere, după dezinfectare se va aplica un pansament uscat
sau o compresa sterila;

-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte

accidentatul la acest punct;

-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgârietura care nu prezinte., aparent, nici o
gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicaţii grave (infecţii, flegmoane etc), daca nu
este dezinfectată corect si imediat;

In cazul in care cel care a dat primele îngrijiri nu are convingerea ca a reuşit sa inlature
toate corpurile străine, imediat după primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul
punct sanitar, unde medicul va lua masurile necesare.

INTOCMIT
DIRECTOR TEHNIC
RESPONSABIL SSM
ING. MEDIU IONUT CATANA