Ulcerul duodenal este o boala cu evolutie cronica si recurenta.

Se caracterizeaza prin pierdere de

substanta la nivelul mucoasei duodenale.
Spre deosebire de eroziuni, care sunt limitate la mucoase si superficiale, ulcerele sunt de regula profunde,
bine delimitate si pot ajunge in mucoasa si submucoasa. Destul de frecvent pot patrunde pana la la nivelul
musculaturii proprii a mucoasei.

La nivelul fundului ulcerului nu se afla epiteliu intact ci o zona de necroza eozinofilica, dispusa pe o un

tesut de granulatie, inconjurata de o zona de fibroza. In unele cazuri, fundul ulcerului poate
contine sange sau exudat proteic impreuna cu celule de inflamatie.

Marea majoritate a ulcerelor duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului (95%).

Aproximativ 90 % dintre acestea sunt localizate in primii 3 centimetri de la jonctiunea mucoasei pilorice cu
cea duodenala.

Ulcerele duodenale sunt de regula mai mici de 1 centimetru in diametru. Ulcerele gigante au diametru intre
3- 6 centimetri si pot fi confundate la examenul radiologic cu bulbul duodenal.

Epidemiologie

In tarile occidentale, prevalenta ulcerului duodenal este situata intre 6 si 15%. In ultimii ani, in unele
tari avansate economic incidenta ulcerului duodenal a scazut, situatie legata scaderea infectilor
cu Helicobacter pylori.
Nu exista diferente intre sexe in privinta frecventei de aparitie a ulcerului duodenal.
Unele studii au aratat ca aproximativ 10 % din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer la un moment
dat al vietii.

Evolutia ulcerului netratat consta in vindecare spontana si recurenta. Mai mult de jumatate dintre ulcerele
vindecate sufera recurenta in primul an.

Cauze

In mod clasic, aparitia ulcerului au fost asociata cu prezenta unui dezechilibru intre factorii agresivi (mai
ales acidul gastric si pepsina) si factorii de protectie (mucusul gastric, bicarbonatul si prostaglandinele) de
la nivelul mucoasei duodenale.
Helicobacter pylori este o bacterie care poate infecta mucoasa duodenala si are rolul principal in
patogeneza ulcerului duodenal.
Studiile au aratat un risc foarte mare de ulceratie duodenala si gastrica: intre 95% si 100 % dintre
pacientii cu ulcer duodenal prezinta infectii cu aceasta bacterie.
Pe de alta parte, doar 1 5- 20% dintre persoanele infectate cu Helicobacter pylori vor dezvolta ulterior un
ulcer in timpul vietii. Aceasta constatare arata ca este necesara implicarea si a altor factori patogeni.

Helicobacter pylori

Helicobacter pylori este un bacil cu lungime de 0, 2- 0, 5 microni, gramnegativ, care determina inflamatie a

mucoasei intestinale.
Helicobacter pylori colonizeaza mucoasa si se gaseste in straturile profunde de mucus si spre suprafata
apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice.
Are capacitatea de a adera de aceste celule epiteliale, dar nu invadeaza mucoasa.

Efectele negative ale infectiei cu Helicobacter pylori sunt mediate de o varietate de proteine produse de
aceasta bacterie. Ureaza produsa de Helicobacter pylori catalizeaza hidroliza ureei in amoniac si dioxid de
carbon. Productia de ureaza este necesara pentru colonizarea gastrica si poate sa protejeze bacteria de
agresiunea acidului gastric. Aparitia ionilor hidroxid generati de reactia apei cu amoniacul pot contribui la
lezarea mucoasei epiteliale.
Helicobacter pylori poate activa monocitele si secreta proteine care sunt chemotactice pentru
polimorfonucleare. De asemenea, secreta factorul activator al trombocitelor, care are rol proinflamator,
interleukina 1, factorul de necroza tumorala. Stratul de mucus protector poate fi degradat de anumite
proteaze si fosfolipaze eliberate de Helicobacter pylori. Consecinta este reducerea grosimii si vascozitatii
stratului de mucus care captuseste celulele epiteliale ale mucoasei.
Anumite tulpini pot elibera o toxina celulara care este asociata cu aparitia ulcerului duodenal.
Se estimeaza ca in Statele Unite prevalenta colonizarii gastrice cu Helicobacter pylori este de aproximativ
10 %.

Prevalenta colonizarii gastrice creste cu varsta. In tarile in curs de dezvoltare prevalenta este mai mare
si infectiaapare in general in copilarie.

Helicobacter pylori se poate transmite in mod direct de la individ la individ sau pe cale fecal - orala, oral -
orala si gastric-orala.

Cei mai multi pacienti infectati cu Helicobacter pylori nu prezinta ulceratii in timpul vietii.

Bacteria poate fi identificata in biopsiile din mucoasa gastrica prin examinarea histologica, prin cultura si
prin detectarea activitatii ureazei. O metoda relativ simpla de identificarea prezumptiva este testul rapid al
ureazei din materialul bioptic gastric.
Testul respirator cu uree identifica bacteria pe baza productiei de ureaza.
Anticorpii serici impotriva Helicobacter pylori au fost identificati in serul pacientilor colonizati. Metoda este
sensibila si specifica si exista o corelatie stransa intre prezenta anticorpilor serici si dovada histologica a
gastritei.

Una dintre cele mai importante dovezi care atesta implicarea Helicobacter pylori in aparitia ulcerului
duodenal este faptul ca in urma terapiei cu medicamente care elimina aceasta bacterie rata de
recidiva a ulcerului duodenal este mai mica de 15%. In schimb, rata de recidiva este de aproximativ
80% dupa tratamentul doar cu medicamente antiacide.

Alte cauze

Pacientii cu ulcer duodenal prezinta o secretie crescuta fata de normal de acid gastric. Stomacul are
tendinta sa se goleasca mai repede la pacientii cu ulcer duodenal decat la cei fara ulcer. Acest fenomen,
asociat cu hipersecretia relativa a acidului gastric poate determina o acidifiere crescuta in prima parte a
duodenului. Aceasta acidifiere poate contribui la modificarea mucoasei gastrice si favorizeaza colonizarea
consecutiva cu Helicobacter pylori.

Factorii genetici sunt importanti pentru unele cazuri de ulcer. Unele studii au aratat ca ulcerele
duodenale sunt mai frecvente la rudele de gradul 1 ale pacientilor cu ulcer duodenal decat in populatia
generala. Astfel, unele studii au aratat ca frecventa este de 3 ori mai mare in randul acestei populatii.
Aceasta frecventa crescuta poate insa semnifica si faptul ca rudele de gradul intai prezinta o rata mai mare
de infectare cu Helicobacter pylori.
Fumatul nu creste secretia acida gastric, dar a fost asociat cu o frecventa crescuta a ulcerului duodenal, cu
un raspuns mai slab la tratament si cu o mortalitate mai mare prin ulcer. Acestea pot fi determinate de
inhibarea secretiei pancreatice de bicarbonat de catre nicotina, de golirea accelerata a acidului gastric in
duoden sau de predispozitia la infectia cu Helicobacter pylori.

Ulcerul duodenal este mai frecvent la pacientii cu insuficienta renala cronica, ciroza alcoolica,
hiperparatiroidism, transplant renal, boala pulmonara cronica obstructiva, mastocitoza sistemica.

Anxietatea cronica si stresul psihic pot constitui factori de exacerbare a activitatii ulcerului.

Ulcerul duodenal este intalnit rar inainte de varsta de 15 ani.

Simptome si semne

Cel mai frecvent simptom este durerea localizata la nivelul epigastrului.

Durerea este descrisa de pacienti ca avand un caracter de: arsura, taietura, eroziune. Alteori are un
caracter nedefinit, chinuitor, patrunzator sau poate fi perceputa ca o senzatie de presiune, de plenitudine
sau ca o senzatie de foame.

La aproximativ o zecime dintre pacienti durerea poate fi localizata in partea dreapta a epigastrului.

Durerea din ulcerul duodenal este asociata cu mesele. Durerea apare de regula la 90 minute pana la 3 ore
dupa masa si poate trezi pacientul din somn.

Durerea este ameliorata de administrarea de antiacide sau de alimentatie, la cateva minute.

Ingestia de alimente ducea la neutralizarea partiala tranzitorie a aciditatii gastrice si este urmata, de
cresterea secretiei de gastrina, care este un hormon care stimuleaza secretia gastrica. Dupa evacuarea
alimentelor din duoden, durerea poate sa reapara. Durerea la pacientii cu ulcer duodenal este considerata
ca fiind produsa de stimularea acida a receptorilor chimici sau de alterarea motilitatii gastrice.

Durerea este recurenta si episodica. Episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de cateva zile
pana la saptamani sau luni. Recidivele sunt de obicei nedureroase.
Perioadele fara durere sunt aproape intodeauna mai lungi decat perioadele cu durere.
La unele persoane boala este mai agresiva, cu simptome frecvente si persistente sau cu aparitia de
complicatii.

Complicatiile pot fi semnalate de modificarile caracterului durerii. De exemplu, durerea ulceroasa care
devine constanta si nu mai este ameliorata de medicatia antiacida sau de alimentatie, sau care incepe sa
iradieze in spate sau in cadranele superioare poate arata faptul ca ulcerul a penetrat mucoasa si celelalte
straturi ale stomacului ajungand in alte organe, frecvent posterior in pancreas.
Durerea care este agravata de ingestia de alimente si insotita de varsaturi sugereaza o obstructie a
pilorului.
Durerea cu debut brusc, severa sau generalizata este caracteristica perforatiei ulcerului in cavitatea
peritoneala.

Ulcerul duodenal poate determina hemoragie gastrointestinala acuta, cu varsaturi cu sange in zat de
cafea sau scaune negre, avand aspect de pacura (melena) sau chiar cu sange rosu atunci cand aceasta
este masiva.

Un procent semnificativ de pacienti nu prezinta simptome de ulcer. Aceasta situatie poate duce la o
subestimare semnificativa a frecventei ulcerului duodenal in cadrul populatiei generale.
Se considera ca aproximativ o jumatate dintre cazurile de recurenta a ulcerului duodenal sunt
asimptomatice.
Studiile au aratat de asemenea, o discrepanta intre activitatea ulcerului, disparitia simptomelor si
vindecarea acestuia. Absenta durerii nu exclude ulcerul duodenal ca fiind cauza potentiala a unei
hemoragii gastrointestinale acute sau cronice.

La examenul pacientului de catre medic se constata durere la nivelul epigastrului - cel mai frecvent pe linia
mediana, la jumatatea distantei dintre ombilic si apendicele xifoid.
Perforatia ulcerului in cavitatea peritoneala genereaza un abdomen rigid, ca de lemn din cauza apararii
musculare generalizate.

Ulcerele pilorice, care pot fi considerat ca facand parte dintre ulcerele stomacului, prezinta caracteristici si
manifestari clinice similare cu ulcerele duodenale. Ulcerele pilorice raspund insa mai putin la ingestia de
alimente sau la antiacide.
La pacientii cu ulcer al canalului piloric, mesele mai frecvent agraveaza durerea ulceroasa in loc sa o
amelioreze si pot determina varsaturi secundare obstructiei partiale a caii de evacuare a stomacului.
Interventia chirurgicala este mai frecvent necesara la acesti pacienti.

Exista persoane la care prezenta manifestarilor descrise mai sus nu se asociaza cu modificari organice.
Acesti pacienti au fost incadrati in grupul persoanelor care sufera de dispepsie non-ulceroasa, termen
folosit pentru a descrie un grup eterogen de afectiuni caracterizate prin durere persistenta sau recurenta in
etajul abdominal superior sau disconfort, pentru care nu se detecteaza o cauza organica. Helicobacter
pylori nu are rol patogenic in aceasta afectiune si nu este indicat sa se trateze astfel de pacienti pentru
Helicobacter pylori.

Diagnostic

Una dintre metodele initiale uzuale utilizate pentru stabilirea diagnosticului de ulcer duodenal este
examenul baritat al tractului gastrointestinal superior. Aceasta tehnica poate identifica pana la 80%
dintre ulcerele diagnosticate la examenul endoscopic. Daca se foloseste tehnica cu dublu contrast, rata de
detectie este de aproximativ 90%.

Cel mai util mijloc de diagnostic este examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior.
Se considera ca endoscopia nu este necesara pentru diagnosticul ulcerului duodenal atunci cand acesta a
fost diagnosticat pe baza examenului radiologic baritat.
Endoscopia este utila in detectarea ulcerelor suspecte in absenta imaginii radiologice, la persoanele cu
modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulcerului, in identificarea ulcerelor prea mici
sau prea superficiale pentru a fi detectate la examenul radiologic sau prin excluderea ulcerului ca o sursa
de hemoragie gastrointestinala activa.

Endoscopia permite vizualizarea directa si fotografierea ulcerului si determinarea caracteristicilor

sale: localizare, marime, adancime. In plus, endoscopia permite biopsia de mucoasa pentru
detectarea Helicobacter pylori.

La cei mai multi pacienti cu ulcer duodenal tipic, testele diagnostice specifice pentru Helicobacter pylori pot
sa nu fie necesare, caci se poate presupune ca o bacteria este prezenta, daca nu exista un consum
recenta de medicament antiinflamatoare nesteroidiene (care pot determina ulceratii) sau istoric de
hipersecretie gastrica.

Diagnosticul de dispepsie non-ulceroasa se pune in prezenta simptomatologiei si fara identificarea unor

cauze organice. Astfel, acest diagnostic este unul de excludere.

Tratament

Cele mai importante obiective ale tratamentului ulcerului duodenal sunt:

• ameliorarea durerii
• vindecarea ulcerului
• prevenirea recurentei ulceroase
• prevenirea complicatiilor

O caracteristica importanta a ulcerului duodenal este vindecarea spontana, care reprezinta o caracteristica
a evolutiei naturale a acestuia.

Un obiectiv actual foarte important, tinand cont de cauzele aparitiei ulcerului duodenal, este eradicarea
Helicobacter pylori.

Pentru tratamentul ulcerului duodenal si al infectiei cu Helicobacter pylori au fost evaluate numeroase
medicamente, incluzand compusi pe baza de bismut, antibiotice, inhibitori ai pompelor de protoni,
antagonisti de receptor H 2.
Nici un agent administrat izolat nu are eficacitate optima impotriva Helicobacter pylori.
In laborator, Helicobacter pylori este sensibil la majoritatea antibioticelor. In vivo insa, nu se poate stabili
susceptibilitatea cu precizie. Astfel, terapia trebuie sa contina o combinatia de medicamente, destinate sa
elimine bacteria si sa favorizeze cicatrizarea ulcerului.

In prezent, una dintre cele mai indicate scheme terapeutice este tripla terapie, care asociaza
omeprazol, metronidazol si amoxicilina, administrate 7- 10 zile. In alta schema amoxicilina poate fi
inlocuita cu claritromicina.
Compusii pe baza de bismut au fost folositi pentru tratamentul ulcerului peptic de cateva secole.
Mecanismul nu este cunoscut in totalitate dar se presupune ca are efecte protectoare ale celulelor
duodenale, efect antibacterian prin inhibarea activitatii enzimelor eliberate de Helicobacter pylori.

Antiacidele accelereaza vindecarea ulcerului duodenal si sunt folosite in caz de nevoie pentru ameliorarea
simptomatologiei. Cel mai frecvent utilizate sunt amestecurile de hidroxid de aluminiu si hidroxid de
magneziu care neutralizeaza acidul clorhidric. Tratamentul cu hidroxid de aluminiu are ca efect secundar
constipatia si depletia de fosfati la nivel sistemic. Hidroxidul de magneziu poate determina diaree.
Carbonatul de calciu este un preparat antiacid puternic si ieftin.

Antagonistii receptorilor H2 sunt inhibitori puternici ai secretiei acide bazale si ai celei stimulate. Printre
cele mai folosite medicamente sunt cimetidina si ranitidina, famotidina, nizatidina.

Medicamentele anticolinergice: au fost folosite in trecut pentru blocarea receptorilor muscarinici pentru
acetilcolina din celulele parietale gastrice, avand ca efecte reducerea secretiei gastrice acide. Sunt mai
putin eficiente ca antagonistii receptorilor H 2. De asemenea au efecte secundare: uscaciunea gurii,
tulburarea vederii, aritmii cardiace, retentie de urina.

Medicamentele protectoare ale mucoasei gastrice: sunt reprezentate de cateva medicamente care nu

actioneaza prin neutralizarea sau inhibarea secretiei gastrice acide. Sucralfatul este cel mai raspandit
medicament. Se poate lega de patul ulceros si favorizeaza vindecarea ulcerului. De asemenea, preparatele
de bismut coloidal ajuta la vindecarea ulcerului.

Inhibitorii pompei protonice: inhiband prelungit fazele secretiei acide gastrice. Cel mai folosit
medicament este omeprazolul. Alte medicamente raspandite sunt: lansoprazolul, esomeprazolul. Sunt
printre cele mai folosite medicamente actual in medicatia antiulceroasa.

Criza ulceroasa poate fi precipitata de mesele neregulate, abundente, luate in conditii de tensiune

nervoasa, de consumul de alcool, cafea, condimente sau pranzuri bogate in grasimi prajite. In asemenea
situatie de acutizare a ulcerului, dieta trebuie sa elimine sau sa reduca alimentele cu volum crescut si cu
strctura chimica inadecvata, pentru a evita stimularea suplimentara a secretiei gastrice si iritarea mucoasei
gastrice (supe de carne sau de oase, grasimi prajite, rantasuri, condimente alcool. De asemenea, vor fi
evitate alimentele prea calde sau prea reci.
Dieta cu lactate nu mai este recomandata. In criza dureroasa se vor alege alimente cu o capacitate
cat mai mare de neutralizare. Pana nu de mult, se recomanda consumarea laptelui dulce din doua in doua
ore ziua si din patru in patru ore noaptea, pentru ca  neutralizarea produsa de acesta tine cam o ora. Pe
masura ce durerile cedau, se introduceau supe strecurate cu prez, fulgi de ovaz, oua fierte moi, piure de
legume, branza de vaci.
Astazi insa efectul benefic al laptelui in criza ulceroasa este contestat si dietele lactate nu se mai folosesc
si se considera ca pot chiar inrautati boala. Chiar daca la inceput produce netralizarea datorita acidului din
stomac, se poate ca ulterior se produce o secretie mult mai crescuta de acid, prin anumite mecanisme
hormonale. La fel si mesele dese, care, prin prezenta alimentelor in stomac, stimuleaza secretia gastrica,
vor avea efectul nedorit de stimulare a aciditatii.

Oricum, dieta in perioada acuta ramane una de crutare. Ea se va continua in primele 2-3 saptamani cu
supa din cereale sau de zarzavat, paine uscata (nu prajita!), cartofi (pire sau copti), paste fainoase,
preparate din aluat fiert, compot.

„Dieta cu varza.
Varza si alte cateva legume verzi contin un factor antulceros, numit “vitamina U”, care favorizeaza
vindecarea eroziunilor mucoasei gastrice sau duodenale. Folosirea sucului de varza se pare ca grabeste
vindecarea ulcerului. Pentru o asemenea cura, varza va fi stoarsa proaspata, deci nefiarta, pentru a nu-i
distruge factorii activi. Se poate combina in raport de 3/2 cu suc de telina la cei care nu suporta varza
singura. Si telina contine acelasi factor protectiv. Pentru un litru de suc sunt necesare 2,5 kg de varza
proaspata, verde. Varza murata sau tinuta la temperatura camerei, ca si sucul de altfel, in 2-3 zile isi pierde
calitatea. Pastrat la frigider, sucul isi mentine calitatea trei saptamani. El va fi consumat cate 200 ml de 4-5
ori pe zi. La inceputul tratamentului pot aparea balonari, dureri abdominale, constipatie, dar dupa 3-5 zile
de tratament, de obicei aceste tulburari dispar. Daca persista, se poate intrerupe o zi tratamentul, apoi se
incearca reluarea lui. Un efect alcalin, deci benefic, asupra activitatii gastrice au si cartofii, care pot
neutraliza aciditatea gastrica, avand in plus si un bogat continut in vitamina C.
Migdalele uscate, dulci, bine mestecate, reduc aciditatea sucului gastric, scazand producerea de
acid. La fel si maslinele coapte (nu si cele conservate in otet), care pot fi folosite in cantitate de 4-6 la o
masa.
Este de remarcat asocierea dintre prezenta ulcerului si hipoglicemie (scaderea nivelului zaharului in sange)
si de aceea la bolnavii diabetici mai ales, care folosesc medicamente hipoglicemiante, echilibrul trebuie sa
fie mentinut constatnt. Pe de alta parte, si aportul crescut de zahar 9sub diferite forme) poate stimual
cresterea secretiei gastrice de acid cu pana la 20 %.

Dieta in perioada de liniste a ulcerului

Acum bolnavul poate consuma ceai, branza de vaci, fulgi de ovaz, orez, fidea, taietei, gris, spaghete, oua
fierte moi, paine (dar nu proaspata, ci veche de o zi), supe mucilaginoase, de cartofi, de legume, prajituri
de casa, biscuiti. Dintre legume, sunt indicate: conopida, cartofii, dovleceii, morcovii sub forma de piure,
fierturi, sufleuri, budinci. Se vor evita prajelile si rantasurile. Sunt contraindicate zarzavaturile crude, tari
(castravetii, ridichile, gogosarii), maioneza, ouale tari, muraturile si condimentele. Cafeaua si bauturile cu
continut de cofeina stimuleaza secretia gastrica si nu trebuie consumate.

Regimul dietetic in bolile stomacului are o importanta covarsitoare. Trebuie diferentiat insa regimul
recomandat in faza de criza a bolii ulceroase de cel administrat in perioada de liniste a ulcerului

In episodul acut, dieta este esentiala

Dieta speciala a bolnavului de ulcer vizeaza scurtarea perioadei de criza si diminuarea durerii. Pe langa dieta
insa se impune si repaus complet.

Prima faza (24-48 ore) - se consuma exclusiv lactate. 1-2 litri de lapte dulce pe zi, in 5-6 prize. Laptele poate fi
integral sau partial degresat, in functie de gustul pacientului. Se poate aromatiza cu vanilie, caramel sau cicoare,
dar se evita adaugarea ceaiului sau a cafelei, care sunt iritante gastric.

In functie de toleranta si necesitati se poate adauga lapte praf sau smantana pentru a creste valoarea energetica
a laptelui. Daca este necesar, se poate continua acest tratament dietetic si noaptea, pentru ca durerile
epigastrice sunt mai intense atunci cand stomacul este gol.

A doua faza (ziua 2 pana in ziua 5) - se trece progresiv la un regim lactat diversificat - iaurt, kefir, branza
semisarata, smantana. Se adauga supe si crema de orez, preparate din ou, dar fara grasime. Toate aceste
alimente trebuie sa fie repartizate in 5-6 mese/zi.

A treia faza (ziua 6 pana in ziua 15) - se adauga piure de legume, biscuiti sau paine prajita, peste sau carne de
pui (fara pielita) fierte.

A patra faza - diversificarea legumelor gatite, introducerea fructelor, dar nu a celor foarte bogate in glucide.Daca
reapare o criza dureroasa de intensitate moderata, se reia regimul de la faza a treia.

Sfatul medicului

Medicul nutritionist Maria Florea recomanda, pentru a evita aparitia ulcerelor sau gastritelor, mese la ore fixe,
luate intr-o atmosfera calma, linistita, pentru ca masa trebuie sa fie un moment de relaxare. De asemenea, sunt
absolut necesare cel putin trei mese pe zi (sunt de preferat cinci-sase mese, dar mai reduse cantitativ).

Alte recomandari sunt acelea de a mesteca bine hrana, de a nu consuma alimentele prea reci sau prea fierbinti
si, de asemnea, ca acestea sa fie preparate prin fierbere, inabusire sau la gratar, in niciun caz prin prajire.

Ce trebuie sa eviti:

- alimentele care pot provoca o iritatie mecanica a peretelui gastric, bogate in fibre, fructe si legume crude,
leguminoase, cereale integrale, carne grasa;- alimente care produc hipersecretie gastrica - prajeala, grasimi,
sosuri, bauturi carbogazoase, condimente, ceai, cafea, alimente prea dulci sau prea sarate, alcoolul ;
- consumul de medicamente care agraveaza aceasta afectiune - aspirina, antiinflamatoarele, steroizii;
- starile de anxietate si stresul.

Leac oriental pentru gastrita si ulcer

Aceasta reteta provine din China si a fost preluata de site-ul de sanatate medisite.fr.

Mod de preparare:

Intr-un borcan de sticla se pun 350 de grame de usturoi zdrobit, peste care se toarna 220-250 de grame alcool
de 95-96°, rom sau tarie. Borcanul se inchide ermetic si se pune in frigider timp de 10 zile.

In cea de-a 11-a zi se filtreaza totul cu o strecuratoare foarte fina sau cu tifon. Lichidul obtinut se toarna in
acelasi borcan si se lasa inca doua zile in frigider. Dupa aceasta perioada, remediul este gata pentru tratament
(picaturile se pot lua cu putin lapte sau apa, inainte de masa.

Acest preparat din extract de usturoi curata organismul de grasimi si pietre, imbunatateste metabolismul,
regleaza greutatea corpului, dizolva cheagurile de sange, este eficient in reglarea tensiunii arteriale, vindeca
gastritele, ulcerele de stomac si hemoroizii.

Schema de tratament:
- ziua 1 - mic dejun 1 picatura, pranz 2, cina 3
- ziua 2 - mic dejun 4, pranz 5, cina 6
- ziua 3 - mic dejun 7, pranz 8, cina 9
- ziua 4 - mic dejun 10, pranz 11, cina 12
- ziua 5 - mic dejun 13, pranz 14, cina 15
- ziua 6 - mic dejun 16, pranz 17, cina 18
- ziua 7 - mic dejun 12, pranz 11, cina 10
- ziua 8 - mic dejun 9, pranz 8, cina 7
- ziua 9 - mic dejun 6, pranz 5, cina 4
- ziua 10 - mic dejun 3, pranz 2, cina 1
- ziua 11 - mic dejun 15, pranz 25, cina 25
- ziua 12 - mic dejun 25, pranz 25, cina 25
Se va continua cu cate 25 de picaturi de trei ori pe zi pana la terminarea intregii cantitati.
ATENTIE!
Acest remediu natural nu se poate repeta decat o data la 5 ani!