Sunteți pe pagina 1din 9

Celula- este unitatea functionala si functionala a materiei vii.

este un sistem biologic deschis


aflat intr un schimb permanent de materie si energie cu ned inconjurator.La plantele inferioare
unicelulatre indeplineste toate functiile vitale ale trupului iar la cele multicelulare sunt
specializate pt indeplinirea unor functii.
Diferenta dintre celula animala si vegetala
-peretele celular estre de consistenta rigida avand ca substanta de baza celuloza specifica
regnului vegetal
-gradul de diferentiere este mai mic, de aceea exista mai putine tipuri morfologice de celule
- prezinta o crestere mai intensa ajunge la dimensiuni mai mari decat celula vegetala
-celulele au o oarecare interdependenta chiar si cand sunt grupate in tesuturi
-cresterea in lungime presupune aparitia unui vacuom dezvoltat
-unele celule vegetale prezinta posibilitatea sintezei primare autotrofe si de inmagazinare de
energie chimiva datorate activitatii plasmidelor
-prin aparatul de subst. Minerale si N celulele vegetale pot realiza protosinteza primara
dupa forma si dimensiune
-celule paranchimatice cu lungimea,latimea,inaltimea egale sau oproape egale
-celule prozenchimatice au diametrul longitudinal de cel putin 4 ori mai mare decat celalte
2 ;au forme cilindrice prismatice cy mmembrane frecvent ingrosate
dupa organizarea celulara
-procariote caracteristica bacteriilor si algelor albastre verzi
-eucariote alge verzi brune rosi ciuperci
la celulele libere forma depinde de prezenta sau absenta membranei.cand membrana lipseste
forma este instabila si se numeste gimnoplaste, daca membrana este prezenta forma este
stabila si se numesc dematoplaste.
Marimea celulei au in general marimi mici sau foarte mici insa exista si exceptii fibrele de in
ajung la 6-7 cm
Organitel celulare celula vegetala prezinta la exterior un perete pectocelulozic care este un
constituent fara viata la fel ca incluziunile ergastrice solide alaturi de vacuomul celular.
Peretele celular constituent neviu situat la exteriorul membr plasmatice rigid
In tesuturi celulele se alatura printr o subst peptica intracelulara numita LAMELA
MEDIANA sau mijlocie.la locul de unire dintre celule se formeaza niste spatii numite
MEATURI.pe toata intinderea peretelui se obs niste ingustari numite PUNTUATIUNI acestea
sunt locurile de legatura intre cel vegetale.prin punctuatiuni trec niste structuri fibrilare
microscopice ce se numesc PLASMODESME ce asigura conductivitatea sensibilitatea si
enventual circulatia subst nutritive.
Membrana celulei vegetale din punct de vedere chimic are principala baza celuloza, dar si alte
sunbst hemiceluloza sunbs peptice lignina
Incluziuni ergastice solideproduse de excretie sau rezerva prezente in citoplasma in urma
activitatii vitale a protoplastului
Amidonul este subst de rezerva caract regnului vegetal.forma este caracteristica fiecarei
plantge recunoscandu se usor planta producatoare
Aleurona se gaseste in semintele plantelor oleginoase este considerata subst de rezerva.se
gaseste si in unele plante neoleaginoase
Cristalele minerale sunt formatiuni inerte care se formeaza in urma unor procese metabolice
dintre sarurile de Ca absorbite din mediu si acidul oxalic rezultat din sinteza proteinelor
Incluziuni ergastici lichide carcat regnului vegetal este vacuomul celular alc din vacuole
celulare care dau incluziunile resp.la celulele tinere vacuolele sunt ca niste picaturi de
dimensiuni mici cu vascozitate mare ;pt ca la celulele imbatranite sa confluze si sa urmeze o
vacuola mare care impinge citoplasma si nucleul catre periferia cel.vacuolele contin un suc
celular sau vacuolar repr de o solutie cu un continut complet de subst organice si anorganice
incomplet cunoscut.vacuomul contine incluziuni ergastrice lichide f importante acizi organici
glucide sapmine pigmenti vegetali antibiotice taninuri.
Protoplastul repr totalitatea constituientilor dintr o celula vie si consta in citoplasma nucleu
cu nucleoli plasmalema RE aparat golgi mitocondrii plastide ribozomi.contine in structura
chimica peste 60 elem chimice.
-microelemente : Mn Fe B Zn F
-ultramicroelemente : Co I Pb Hg Ag
-macroelemente : C H O N S P
principalii compusi chimici organici:proteine, lipide glucide
principalii comp anorganici : saruri minerale si apa
citoplasma vegetala este constituentul de baza al protoplastului si cuprinde in suspensie
componentele vii si nevii ale cel veg.Cu cat cel este mai imbatranita cu atat citoplasma devine
mai redusa pana la o singura pelicula aderenta la perete instalandu se 2-3 vacuole mai mari
separat printr un cordon citoplasmatic.citoplasma nu este uniforma dat. Prezenntei
plasmidelor mitocondriilor.Nucleul este unul dintre cei mai importanti constituienti ai cel se
gaseste in citoplasma se distruge greu cand cel este vie.Nucleolul formatiune intracelulara
singulara sau multipla.
Tesutul este o grupare permanenta de celule identice cu aceleasi prigini sau de origini diferite
care se gasesc intr o stare de interdependenta si indeplinesc obisnuit aceeasi functie.
Tesuturile false sunt tesuturi fara origine maristematica.
-cenobiul se intalneste la organisme inferioare care dupa diviziunea repetata a cel raman intr
o masa comuna mucilaginoasa
-colonia celulara este o asociatie de celule care se deosebesc ca forma, structura si functii si
care sunt legate print-un invelis gelatinos comnu si prin plasmodesme
-talul este o alcatuire pluricelulara a unor plante inferioare f asemanatoare unui tesut adevarat
-pleostenchimul pluricelular f asemanator unui tesut adevarat este caracteristic ciupercilor
Tesuturile adevarate se impart in :
-tesuturi de origine se mai numesc si embrionare, formative sau merisme.au la baza cel
tinere, cu membrane subtiri, multa citoplasma si nucleu bine dezv.ele sunt mici,f active si dau
nastere tesuturilor definitive adulte.
-tesut de aparare sunt tesut externe sau interne cu rol de aparare a tes vi pe care le
delimiteaza
• Epiderma la suprafata org aeriene
• Peri formatiuni epidermice adaptate la indeplinirea unor functii
• Emergente sau ghimpi maces
• Exoderma radacinilor
• Rizoderma este situata deasupra exodermei generatoare de perisori absorbanti la
nivelul rad.
• Endoderma
• Suberul ca strat intern de aparare format din cel moarte
• Felodermul si polidermul
Tesuturi trofice sau nutritie au rol in nutritia plantelor si in schimbul de materie dintre
plante si mediu.sunt f raspandite
-tes asimilator bogate in clorofila se gasesc in frunze si tulpina, dau culoarea verde specifica
plantei se realizeaza masiv fotosinteza
-tes de depozitare ce depoziteaza subst de rezerva
-aerifiere asigura plutirea sau mentinerea in pozitie verticala a unor plante acvative
-acvifiere care se carcat prin prezenta unor celule mari, buliforme care inmagazineaza
apa.acestea se gasesc la plantele care cresc in reg secetoase sau soluri saraturoase
Tesuturi mecanice joaca rol de schelet asigura rezistenta la vant greutatea zapezii ghetii
-colenchimul este un tesut viu care se aseamana cu tes cartilaginos de la animale
-sclerenchimul format din cel prozenchimatice moarte cu pereti ingrosati uniform mai ales cu
lignina se aseamana cu tes osos
Tesuturile secretoare sunt struct alc din cel izolate sau din grupuri cel dispersate in
parenchim care elaboreaza sau elimina diverse subst respect uleiuri eterice, rasini, tanin
Tesuturile conducatoare au rolul de a conduce seva bruta de la radacina spre frunze si pe cea
elaborata de la frunze spre celelalte org.la plantele ierboase au si rol de protectie si sustinere.
Exista lemn (seva bruta) vase liberiene(liber) prin care circula seva elaborata.
Tesuturi senzitive
-papile senzitive la carceii unei plante care se ineolacesc
-tes senzitive la baza staminelor berberis vulgaris
toate plantele isi orienteaza organele intr o anumita pozitie in fct. De sensul gravitatiei-
GEOTROPISM dat prezentei unei cel deosebite numite STATOCISME.
Plantele inferioare(talofite) nu au corpul diferentiat in radacina, tulpina si frunzei, corpul se
numeste TAL
Plantele superioare(cormofite) sunt cele cu corpul diferentiat
Trecerea de la talofite la cormotite este facuta de BIOFITE(muschi)
Radacina organul vegetativ cu geotropism pozitiv, prezinta fascicule conducatoare simple,
liberiene si lemnoase, nu prezinta pigmenti asimilatori, noduri, internoduri sau muguri si
frunze.au in principal rol mecanic de fixare al plantei in sol are rol de a absorbi apa cu sarurile
minerale, poate fi org de depozitare.la unele plante rad nu mai are rol de fixare, iar
patrunderea sol cu saruri minerale in planta se face si pe la nivelul tulpinilor sau frunzelor.
Rad dicotomica este aceea la care radacina principala se divide in radacini secundare care la
randul lor se divid in radacini tertiale astefel incat cresterea radacinii este laterala
Rad monocodiala la acestea cresterea radacinii principale este continua :
- pivotante cand rad principala are forma de tarus si este mai dezvoltata decat rad
secundare
- fasciculate apar la plantele la care rad principala nu se dezvolta moare de timpurie si
se lasa sa se dezvolte radacinile secundare in numar mare formand manunchiuri sau
fascicule
- ramuroase este radacina la care alaturi de cea principala cele secundare se dezvolta
asemanator privind lungimea si grosimea
morfologie :
-regiunea pilorizei formata din degetar ;rol de a facilita patrunderea varfului radacinii in sol in
decursul cresterii
- regiunea varfului vegetativ are lungimea de 2-3 mm din ea se formeaza celelalte regiuni
- regiunea neteda este zona de crestere in lungime a radacinii cresterea are loc prin marirea
dimensiunilor celulelor nu pe baza diviziunii lor
-regiunea pilifera aici se realizeaza absorbtia apei si a sarurilor minerale din sol aici apar
tesuturile conducatoare
-regiunea aspra este aspra la pipait din cauza urmelor lasate de perisorii absorbanti care au
disparut aici incepe diferentierea tesuturilor mecanice
structura
structura primara : - rizoderma
- scoarta formata din exoderma strat de celule parenchimoase endoderma
- cilindrul central alcatuit din parenchim fundamental periciclu vase conducatoare
lemnoase si libere raze medulare maduva
Functii :
-absorbtia apei si a sarurilor minerale maximum de absorbie a solutiilor minerale se face in
zona perisorilor absorbanti in profunzimea careia se afla vasele de lemn bine dezvoltate
-nutritia minerala pamanturile in care se gasesc radacinile plantelor nu participa la nutritia lor
decat prin subst minerale continute si care sunt solubile in apa si acizi
-cresterea si miscarile radacinii cresterea in lungime este influentata de factori externi si de
fact interni
Geotropismul + la radacina daca radacina este scoasa din pamant din pozitia normala ea se
curbeaza in timp iar varful se indreapta tot catre centrul pamantului
Hidrotropismul este miscarea det de apa radacinile manifesta o miscare + adica se indreapta
spre sursa de apa
Chimiotropismul este miscarea provocata de agentii de natura chimica la nivelul varfului
radacinii
Germinatia epigee( la fasole) radicula embrionului creste si da nastere radacinii
principale.aceasta strabate tegumentul seminal prin micropili patrunde in sol in sens geotropic
pozitiv
HIPOCOTILUL este axul situat sub cotidoane si radacina
-se dezvolta din axul hipocotilal embrionului
-creste in sens geotropic negativ ridicand la suprafata solului cotiledoanele si mugurasul
!este tipul de germinatie epigee
din muguras se dezvolta axul epicoli celelalte internoduri tulpinale si frunzele
axul epicotil este internodul cuprins intre locul de insertie a cotiledoanelor si prima pereche de
frunze simple
hipogee(la mazare) HIPOCOTILUL nu se mai alungesete astel incat cotiledoanele raman in
sol din muguras se formeaza mai intai axul epicotil primul internod tulpinal care se lungeste si
ridica deasupra solului mugurele tulpinal din care se vor diferentia ulterior celelalte
internoduri tulpinale si frunzele.
Tulpina este org vegetativ aparut ca o adaptare la mediul de uscat al plant.pe ea se gasesc
frunze flori fructe
Functii :-de a conduce seva bruta si elaborata
-de a depozita unele subst elaborate
-in respiratie,transpiratie si asimilatie clorofilana
-inmagazinarea mat de rezerva
-asimilatie clorofiliana
-inmultire veg la tuberculi bulbi stoloni
Ramificatii :-dicotomica tulpina se bifurca in dreptul mugurelui terminal fiecare bifurcatie se
bifurca din nou si asa mai departe
- monopodiala se caract axul principal este mai lung si mai gros si creste cntinuu din loc
in loc p axul principal se dezvola ramuri secundare care pot fi dispuse altern opus sau
verticil
- simpodiala se carcat prin faptul ca tulpina principala are o crestere limitata din cauza
disparitiei la un moment dat a mugurelui terminal.ramurile secundare laterale vor
pastra acelas mod de dezvoltare.
Structura primara : - epiderma este formata dintr un singur strat de celule are rol protector
- scoarta este formata din mai multe straturi de celule terminandu se catre interior prin
alt strat de celule numite exoderm.aici exista vase conducatoare care fac legatura intre
frunze si cilindrul central
- cilindrul central este reprezentat de totalitatea tesuturilor situate in interiorul
endodermului in el exiata p langa alte structuri fascilule conducatoare si maduva
Structura secundara apare la plantele lemnoase care prezinta si crestere in grosime.se
evidentiaza aparitia inelelor anuale care determina varsta plantei.
Fiziologie :factorii care asigura ascensiunea apei si a sevei brute:
-capilaritatea vaselor(in vasele capilare apa urca la o inaltime invers prop cu diametrul lor)
-imbibatia membranei vaselor lemnoase
-presiunea radiculara (la niv radacinii sol nutritiva absorbita este impinsa de o forta de jos in
sus destul de mare variabila insa ca valoare in functie de factorii de mediu existenti sau de fact
interni proprii plantei
exista si forte care actioneaza invers (de sus in jos) situata la polul apical al plantei transpiratia
si forta de suctiune a celulelor aparatului foliar
-transpiratia dete pierderea unei cant mari de apa care poate fi inlocuita numai de seva bruta
aspirata de frunze deoarece se creaza un vid in lumenul vaselor lemnoase vid care trebuie
ocupat de un lichid
Cresterea si miscarile tulpinii :zona de crestere cea mai intensa este situata in varful
tulpinii.exista si o crestere segmentata intercalara care poate fi la baza internodurilor la nivelul
internodurilor in totalitatea lor intre 2 portiuni care nu mai cresc etc
Geotropismul este miscarea tulpinii in sensul invers atractiei pamantului
Fototropismul repr miscarea tulpinii sub actiunea luminii.tulpina prezinta fototropism pozitiv
adica se orienteaza in directia si in sensul razelor luminose
Nutatiile sunt miscari autonome proprii plantelor volubile care se caract prin inclinarea
varfului tulpinal sau al altor organe
Frunza este un organ vegetativ latit monosimetric sau asimetric specific plantelor superioare
cu crestere limitata bogat in cloroplaste.este o expansiune laterala a tulpinii plantelor
Filogenetic frunza se evidentiaza incepand cu muschii superiori.in frunza au loc procesele
metabolice cele mai importante sinteza materiei organice respiratia transpiratia depozitarea
reproducerea.este formata din limb petiol teaca.
-limbul are forma caracteristica o fata sup si un ainf si este de culoare verde
-petiolul are rol mecanic de sustinere si orientare al limbului spre lumina.frunze fara petiol se
numesc sesile
-nervurile frunzelor sunt ansamblu de vase si tes mecanice
frunzele compuse sunt cele care sunt formate din mai multe frunzisoare numite FOLIOLE ce
prezinta o codita proprie scurta se numeste PETIOLULI.
-frunze imparipenta compuse care au foliole in nr nepereche
-frunze paripenat compuse
-marginile laminei(micile incizuri) formeaza frunze numite SERATE DINTATE(cu dinti
perpenidc pe marg laminei) CRENATE(cu dinti perpend rotunjiti) SINUATE(cu dinti
rotunjiti distantati) INTREGI
-marile incizuri margine lobata(patrund pana la 1 sfert din latimea laminei) fidata (jumatate)
sectata( pana la nervura principala)
asezarea frunzelor pe tulpina se face dupa modul altern opus sau verticilat
Importanta frunzelor : -frunzele verzi prin asimilatia clorofiliana au importanta deosebita in
reglarea echilibrului cantitativ a gazelor din atm
-frunzele prin consumul de CO2 si eliberarea de O2 pastreaza viata omului si anim asigurand
si hrana
-frunzele sunt imp si prin continutul lor de vitamine minerale uleiuri
Fiziologie :
-procesul de eliminare a apei din plante se realizeaza prin transpiratie si gutatie
-transp este un fact de baza care contribuie la ascensiunea sevei brute in tulpina,rol in viata
plantelor f important
-planta cedeaza unele saruri minerale absorbite din sol
-are rol de protectie a plantelor fata de temp ridicate din perioada calduroasa a zilei
-gutatia se observa numai in anumite locuri de pe suprafata plantelor si in mod special in
varful frunzelor plantelor superioare.fenomenul se produce frecvent in timpul noptii cand
atmosfera este umeda cand apa se elimina sub forma de picaturi
Floarea este organul de inmultire al plantelor sup.la nivelul acesteia se vor forma samanta si
fructul.f rar plantele prezinta flori izolate adesea prezinta inflorescente
-androceul este totalitatea staminelor care repr organul masculin al florii.
-staminele se termina prin antere constituite din saci polinici, sunt frunze modificate care
devin fertile
-gineceul este totalitatea carplelor=elem sexual feminine constituit din ovar stil stigmat
Florile pot fi perfecte (complete hermafrodite) cu toate elementele amintite si
imperfecte( incomplete) cand lipseste gineceul(flori masc) sau cand lipseste androceul(flori
fem)
Plantele cu ambele feluri de flori unisexuate se numesc MONOICE uar cele cu flori
unisexuate de un sg sex pe indivizi diferiti se numesc DIOICE
Importanta florilor : -produc fructe si seminte
-efect decorativ
-valoare pt apicultura
-valoare medicinala
-servesc la extragerea parfumurilor
-florile speciilor furajere bogate in subs nutritive ce cresc calitatea furajelor
fiziologie:
-inflorirea repr fenomenul care marcheaza o perioada de trecere de la starea vegetativa de la
cateva ore la cateva luni.difera in functie de anotimp uneori florire aparand chiar inaintea
frunzelor
-polenizarea ieste fenomenul prin care graunciorul de polen ajunge pe stigmatul ovarian.in
cazul in care polenul provine de la aceeasi floare polenizarea este directa si este destul de rar
intalnita iar atunci cand polenul este de la alti indivizi se numeste incrucisata si este f des
intalnita.pol incrucisata se realizeaza prin diversi fact gravitatie vant insecte pasari mamifere
om
-fecundarea graunciorul de polen la angiosperme ajuns pe stigmat incepe sa germineze ca
urmare a imbibarii cu apa.procesul de fecundatie este f complex astefl incat printr un
biochimism aparte exista posibilitatea de a se contopi numai un anume fel de grauncior
polenic cu oosfera respectiva.dupa ce s a format zigotul acesta incepe sa se divida.tot zigotul
secreta probabil niste hormoni care stimuleaza cresterea unor parti florale si vestejirea altora
aparand asttfel samanta si fructul
Samanta provine din transf ovarului dupa fecundare.la angiosperme samanta este inchisa in
fruct iar la gimnosperme nu.
Plantele care produc in cilul sexual samanta se numesc spermatofite
Samanta asigura hrana si protectia embrionului pana ce acesta devine un individ vegetal
Atunci cand tes nutritiv este consumat total de catre embrion semintele se numesc
exalbuminate iar cand ramane alaturi de embrion se numesc albuminate
Sem exalbuminate contin subst de rezerva in cotiledoane iar sem albuminate sunt mai
voluminaose si au rezerva de nutrienti in endosperm.la acestea cotiledoanele sunt subtiri
Germinarea semintelor are loc atunci cand sunt create conditii prielnice vietii.pt a germina
semintele trebuie sa indeplineasca anumite conditii interne(a avea embrionul intreg si
continutul nealterat) si conditii externe(factori de mediu apa aer)
-factorii interni :maturarea semintei puterea germinativa a semintei existenta materiilor de
rezerva din samanta integritatea puritatea si sanatatea semintei
-factorii externi sunt apa aerul temp solul si lumina
Din samanata in timpul germinatiei apare mai intai radicula sa radacinita apoi tulpinita,
radacinita se indreapta in jos devine radacina iar tulpinita tulpina.odata cu germinarea
cotiledoanele pot sa ramana la suprafata solului se numesc cotiledoane epigee si apar la fasole
fl soarelui sau pot ramane in sol si se numesc cotiledoane hipogee- mazare
Fructul provine din transf ovarului dupa fecundatie uneori fara fecundatie in acest caz
numindu se partenocarpic.in afara de ovar la formarea fructului pot participa si alte parti
Dupa consistenta pericarpului sunt uscate si carnoase
Fructele care se deschid de la maturite se numesc DEHISCENTE iar cele care raman inchise
INDEHISCENTE.in functie de caracterele de mai sus fructele se impart in 4 tipuri : capsula
nuca baca si drupa.
Fructele compuse sicona si soroza
Fructele false sunt considerate cele care nu se formeaza din ovar si din alte parti ale plantei
Raspnadirea fructelor si semintelor in fct de modul de raspandire plantele prezinta diverse
adaptari
-plante autochore sunt cele cu fructe ruptile care isi raspandesc singure semintele
-plante alochore cele care au fructele si semintele diseminate de diferiti agenti externi : vant
apa animale om
Importanta fructelor in hrana omului si animalelor.fructele pomilor mar par gutui sunt
consumate proaspete sau prelucrate dat continutului de subst zaharate vitamine.unele sunt
consumate si prelucrate strugurii sunt utilizati in stare proaspata dar si prelucrate stafide,
vin.fructele cerealelor grau porumb orez orvaz asigura alimentatia de baza a oamenilor
Fiziologie :
-etapa de crestere in care se produce marimea cantitativa a fructului prin acumularea de
substante de rezerva rezultate din metabolism
-etapa de maturatie se caract prin reducerea biosintezelor si intensificarea fenomenelor de
descompunere.in aceasta etapa are loc si biosinteza vitaminelor si a uleirilor esentiale
aromatice care asigura particularitatile gustative si ordonate ale fructului apoi codita fructului
provenita din pedunculul floral se separa de planta mama printr un strat de suber izolator care
este practic locul in care fructul se va desprinde la timpul potrivit
plantele care isi disemineaza singure fructele si semintele s.n AUTOCORE iar cele care se
raspandesc cu ajutorul unor agenti ai mediului ALOCORE
-pl anemocore raspandirea se face cu ajutorul vantului
-hidrocore- apa
-zoocore- mamifere pasari insecte
-antropocare- om
Fiziologia vegetala parte a botanicii care se ocupa cu studiul functiilor celulelor tesuturilor
organelor si organismelor vegetale in stransa leg cu morfologia individului considerat si
relatiile acestora fata de factorii de mediu biotici sau abiotici.
Fiziologia protoplastului celula constituie un sistem biologic deschis aflat intr un permanent
schimbde mat si energie cu med inconjurator.este capabila de autoconservare.isi duce viata
indepentent sau complexe cel interdependente
Membrana constituient fara viata care d.p.d.v fiziologic indeplineste numai fct de stabilire a
fortei celulare protectia continutului legatura a cel de cele invecinate prin diferite structuri
Nucleul are rol fiziologic : - este centrul de elaborare a impulsurilor care det fenomen vitale
-nu este viabil in absenta citoplasmei si invers
-participa la diviziunea celulara si transmiterea inform genetice
-contine un complex de ADN donator si ARNt al caracterelor ereditare in plus si un complex
de proteine care regleaza fenomenele
Difuziunea este fenomenul prin care gazele si solutiile au tendinta de a ocupa spatiul
disponibil
Osmoza se produce cand difuziunea se realizeaza prin intermediul unei membrane
Plasmoliza este deshidratarea protoplasmei in solutie hipertonica urmata de contractarea
membranei plasmatice ca urmare a scaderii presiunii osmotice
Turgescenta este starea de intindere a membranei si peretelui celulalr.peretele se deschide
pana la o anumita limita presand protoplasul.in fiziologie fenom are importanta deoarece
volumul de apa absorbita este dereminat de val turgescentiala si nu de val presiunii osmotice
Forta de suctiune forta activa care asigura absorbtia apei putand fi data de urmatoarea
ecuatie FS=(FO + FI) – Pt
FS forta de suctiune ; FO f de presiune osmotica ; FI f de imhibitie ; Pt turgescenta
Val mari ale FS indica faptul ca plantelor le lipseste apa.
Asimilatia amidonului se face sub forma de CO2 in cel vegetale CO2 se gaseste la nivelul
cloroplastei si clorofilei sau in alte complexe structurale la plantele fara clorofila.are loc si
sinteza subst organice.este specific plantelor verzi.plantele heterotrofe nu pot asimila C ele
hranesc cu subst gata sintetizata de catre plantele autotrofe.
Fotosinteza reactia de baza care sta la existenta vietii ;are loc la nivelul cloroplastelor si
cromatofililor.in frunza sub influenta energiei luminoase are loc fotosinteza cu eliberare de
O2
Se desfasoara dupa ecuatia :
6CO2 + 6H2O + lumina solara -> 6C6H12O6 + O2
-lumina este factorul cel mai important in declansarea si intretinerea fotosintezei prin
formarea clorofilei si ca sursa de energie
-temperatura poate avea actiune daunatoare sau stimulatoare
-concentratia de CO2 plantele terestre preiau CO2 din aer sub forma de gaz iar cele acvatice
sub forma dizolvata de ac carbonic.concentr normala de 20,95% O2 din natura nu prezinta
factor limitant dar reducerea la 0,5% det intensificarea pana la 25%
-apa este necesara pt sinteza zaharurilor la intretinerea unei transpiratii intense a unei stari
normale a cel org asimilatoare citoplasemei biocolizi enzime
-chimiosinteza fenomen prin care unele bacterii sintetizeaza subst organice cu ajutorul
energiei chimice care se elibereaza prin oxidarea diversilor comp chimici anorganici H2 H2O
S Fe
Bacteriile nitrificatoare au rol deosebit in agricultura deoarece prin intermediul lor se transf
amoniacul toxic si volativ in ac azotic.
In cursul chimiosintezei nu se elimina O2 deoarece ac bact il consuma pt oxidarea subst
minerale.
Asimilarea N- N liber nu poate fi utilizat ci numai de unele plante inferioare sau simbionate
cu unele plante sup carora le det aparitia unor nodozitati caracteristice la nivelul radacinilor.
NH3 este o sursa f importanta pt plante deoarece sta la baza genezei AA
Azotatii sunt subst importante ca sursa de azot
Energeza repr reactiile chimice in urma carora are loc descompunerea subst cu punerea in
libertate a energiei potentiale.
Respiratia este fenom propriu fiintelor vii.are loc prin absorbtia O2 de atmosfera resp
aerobioza sau fara ac anaerobioza
C6H12O6 + 6O2 -> 6CO2 + 6H2O + energie
Fenomenul respiratie este invers decat cel al fotosintezei
Fermentatia este asemanatoare respiratiei prin eliberare de enrgie
-fermentatia alcoolica este produsa de actiunea levurilor asupra glucidelor care sunt
transformate in alcooli in mod treptat.Procesul este important la fabricarea painii.
-ferm. Laptica este det de activitatea enzimatica a bacteriilor lactice sau a unor ciuperci
-ferm aceticase det unor bacterii din genul acetobacter care transf zaharurile sau alcoolul
etilic in acetic
Diviziunea celulara este un proces complex caracterizat prin impartirea constituientilor unei
celule mame in 2 celule fiice care isi restabilesc in scurt timp raportul nucleo-plasmatic
-directa se intalneste la bacterii si alge albastre mai rar la plantele superioare.procesul incepe
prin alungirea nucleului si a celulei in intregime aparand o strangulare la mijloc si o impartire
a vechii celule in 2 celule fiice
-indirecta(cariochineza) este cel mai des intalnit.apare la celulel tesuturilor si organelor in
crestere si este cariochineza tipica si cea alotipica.