Restaurantul HAROLD’S s-a infiintat in anul 1996 la Timisoara pe strada Aleea Studentilor

Nr.17 intr-o cladire construita de la temelie de cei patru asociati care au infiintat restaurantul
in primavara anului 1996. In primii doi ani de activitate, adica din 1996 pina in 1998, si-a
incantat clientii cu preparatele culinare specifice bucatariei chinezesti, specialitati inca noi la
vremea aceia pentru multi locuitori din Timisoara sau zona de vest si din tara noastra. Din
1998 s-a trecut la prepararea de produse culinare specifice bucatariei internationale, meniuri
vegetariene, mexicane, romanesti etc., diversificandu-si numeroasa clientela.

La deschidere, restaurantul HAROLD’S dispunea doar de o sala la parterul cladirii, dar dupa
extinderea realizata din anul 1998 detine si o sala la etaj cu terasa, care in anotimpurile reci se
inchide, ajungand la capacitatea totala de 110 locuri. Personalul angajat al restaurantului
HAROLD’S a evoluat de la numarul de 10 salariati in 1996 la numarul de 32 de salariati in
prezent, personal diversificat ca varsta, foarte bine calificat si organizat capabil sa satisfaca
cele mai exigente si extravagante cerinte. Clientii se pot deplasa la adresa restaurantului
pentru a se delecta cu o gama diversa de preparate culinare oferite intr-un mediu primitor,
placut si intim. Clientii se mai pot adresa si telefonic la numarul 056-196335, pentru diferite
comenzi la domiciliu, rezervari, informatii despre preturile practicate de restaurant sau pentru
diferite servicii de catering pe care le presteaza restaurantul, plata efectuandu-se la livrarea
produselor. Pentru livrari la domiciliu sau pentru diferitele festivitati, la care restaurantul
HAROLD’S este solicitat, acesta are la dispozitie doua autoturisme Dacia, unul tip “papuc” si
unul tip Berlina model 2000 cu soferi profesionisti care sunt la dispozitia firmei in schimburi
pe tot parcursul zilei. Pentru unele manifestari mai ample la care sunt solicitate serviciile
restaurantului, la dorinta clientului, acesta poate sa asigure si personalul de deservire si
intretinere (curatenie) inainte si dupa evenimentul propriu-zis, din resursele proprii cu
personal foarte bine calificat.

La cererea clientilor, pentru nunti, botezuri, zile onomastice sau orice tip de petrecere mai
restransa, se poate pune la dispozitia acestora si salile de mese proprii prin inchiriera acestora
asigurandu-se in special un plus de rapiditate in servirea “musafirilor” si evident o eficienta si
rentabilitate in favoarea clientului. Clientela restaurantului este diversificata atat ca varsta, dar
si ca nationalitate, aceasta datorita bucatariei internationale diversificate, pe care multe
persoane din alte tari o apreciaza si o consuma cu regularitate. Preturile accesibile ale
restaurantului sunt si pe masura resurselor financiare ale persoanelor tinere, in general
studentii de la numeroasele camine din imprejurimi, dar si pentru celelalte categorii in special
pentru pensionari.
Media de varsta este in jur de 25-30 de ani, deci cuprinde persoane foarte tinere, precum si
varstnici, adica de la 14 ani la 65 ani. Pe viitor restaurantul HAROLD’S are ca principal
obiectiv largirea gamei de produse culinare si produselor alcoolice si racoritoare pe care le
ofera clientilor sai, dar si extinderea spatiului alocat bucatariei si modernizarea acestuia cu
aparatura moderna pentru a asigura o rapiditate si eficienta sporita in servirea clientilor si
onorarea comenzilor, precum si introducerea unui sistem de aer conditionat in salile de mese
de la etaj, terasa si bucatarie care este in faza de proiectare la o firma specializata din
Timisoara.

In anii ce urmeaza se asteapta o crestere a numarului clientilor in randul persoanelor din

strainatate, prin introducerea unor produse culinare noi si din mai multe regiuni ale lumii
special produsele culinare din bucataria greceasca.

3.2. ORGANIZAREA S.C. HAROLD’S

Figura 3.1. Organigrama SC HAROLD’S
Structura organizatorica a SC HAROLD’S este prezentata in tabelul numarul 1 si figura 3.1.

Tabel nr.1

Structura organizatorica

Denumirea functiei Numar personal

Director general
Director economic
Gestionar
Personal de paza
Personal de intretinere
Soferi
Sef de tura
Bucatar sef
Ajutor de bucatar
Ospatari
Barmani
Total 32
3.3. INDICATORII ECONOMICI LA S.C. HAROLD’S

Un indicator economic, la modul general, este expresia numerica a laturii cantitative a

fenomenelor si proceselor economice, in conditii reale de loc si timp. Indicatorul economic se
poate exprima in marimi relative sau absolute.

3.3.1. EVOLUTIA PRODUCTIVITATII MUNCII IN PERIOADA 1999 – 2001 LA SC

HAROLD’S

Factorul de productie munca este cel mai important pentru orice activitate economica si, ca
urmare, productivitatea muncii este cel mai relevant indicator utilizat in analize economice.

Productivitatea muncii se defineste sub forma capacitatii muncii de a crea intr-o perioada de
timp o anumita cantitate de bunuri sau presta anumite servicii. In apreciarea productivitatii
muncii se iau in considerare doar acele efecte care se pot masura.

Marimea productivitatii muncii se masoara fie prin cantitatea si calitatea bunurilor obtinute si
a serviciilor prestate intr-o unitate de munca, fie prin cheltuiala de munca care revine pe o
unitate de bun economic.
Exprimarea productiei si a cheltuielilor de munca se poate realiza in modalitati diferite.
Productia se exprima in unitati naturale (m, kg), natural – conventional (bucati, perechi) si
valorice, iar cheltuielile de munca se pot exprima in unitati de timp (om-ore, om-zile) sau
numar salariati.

Pentru stabilirea productivitatii muncii se va folosi formula:

W =  , unde

W – productivitatea muncii

I – incasari totale = 2 miliarde lei

Np – numar personal = 32 angajati

Avand datele necesare se calculeaza productivitatea muncii in perioada 1999 – 2001:

W1999 = 1.333.333.334 : 32 = 41.650.000 lei

W2000 = 1.538.461.539 : 32 = 48.075.000 lei

W2001 = 2.000.000.000 : 32 = 62.500.000 lei

Tabel nr.2

Productivitatea muncii pe perioada 1999-2001

Perioada (ani)
W (mii lei)

Figura 3.2. Evolutia productivitatii la SC HAROLD’S

Se observa in figura 3.2. ca in perioada 1999 – 2001 productivitatea muncii creste.

Aceasta crestere reprezinta procesul prin care acelasi volum de munca se concretizeaza intr-o
cantitate mai mare de bunuri si servicii – in cazul nostru venituri (incasari) – sau invers,
aceeasi masa de bunuri se realizeaza cu un volum mai mic de munca. Aceasta presupune o
schimbare in factorii de productie, in modul lor de combinare si desfasurare a activitatii astfel
incat o cantitate data de munca dobandeste forta de a produce o cantitate mai mare de bunuri.
EVOLUTIA PROFITULUI IN PRIOADA 1999 – 2001 LA SC HAROLD’S:

Orice activitate care reclama consum de resurse trebuie sa aduca intreprinzatorului profit, deci
motivatia existentei intreprinderii este obtinerea de profit. Meidul extern al unitatii
influenteaza profitul (marimea sa), in mod pozitiv sau negativ.

Este gresita conceptia unor intreprinzatori, aplicata in prezent de majoritatea lor, conform
careia vor realiza un profit maxim, in conditii de risc ridicat, in termen cat mai scurt, astfel
vor sacrifica viitorul intreprinderii, deoarece practica preturi ridicate, iar calitatea serviciilor
pe care le ofera este nesatisfacatoare pentru consumatori care vor fi nemultumiti.

Profitul normal sau mediu este acel venit minim pe care trebuie sa-l realizeze orice
intreprinza-tor, in orice domeniu de activitate si care reprezinta venitul sau alternativ sau
costul de oportunitate al sanselor la care el a renuntat.

Profitul net sau economic este profitul obtinut de intreprinzator peste profitul normal sau
mediu.

Acest profit poate fi realizat numai atunci cand incasarile intreprinderii depasesc cheltuielile
totale ale acesteia. Astfel, daca exista profit net, inseamna ca investitia a fost profitabila.

Dar profitul net poate fi obtinut numai pe termen scurt. Pe termen lung toti intreprinzatorii pot
obtine profituri normale sau medii.

Viabilitatea firmei rezulta din capacitatea de a obtine pe termen lung, in conditii de risc scazut
un profit moderat.

De aceea trebuie eliminat din modul de gandire al intreprinzatorului acea goana dupa profit si
instituirea unei atitudini rationale, conceperea de programe cu strategii pe termen lung.

Pentru a calcula profitul pe ansamblul activit atii se va folosi formula:

P(profitul) = I(incasari) – Ch(cheltuieli)

Restaurantul HAROLD’S a realizat pe perioada 1999-2001 un profit net de (mii lei):

 166.666 lei

 230.769 lei

 300.000 lei

Tabel nr.3
Profitul pe perioada 1999-2001

Perioada (ani)
P (mii lei)

Figur
a 3.3. Evolutia profitului la SC HAROLD’S

Se observa in figura 3.3 ca profitul are si el o tendinta crescatoare ca si ceilalti indicatori.

3.3.3.EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI IN PERIOADA 1999 – 2001 LA SC HAROLD’S

Cifra de afaceri este un indicator statistic, economico-financiar de baza al unei firme, determi-
nat prin insumarea veniturilor (incasarilor) rezultate din vanzarea bunurilor, ca urmare a
actelor de comert, la preturile pietei, intr-o perioada data de gestiune economica (luna,
trimestru, an). In limbajul financiar-contabil, cifra de afaceri mai este cunoscuta sub
denumirea de “vanzari” sau de “venituri brute”.

Serveste ca indicator de apreciere a marimii unei unitati economice, a puterii ei economico-

financiare.

Cifra de afaceri sta la baza impunerii fiscale.

Cifra de afaceri reprezinta vitalitatea intreprin-derii, masurand performanta economica a unei

firme.
Cifra de afaceri este inregistrata in unitati monetare curente, dar in perioada de puternica
crestere a preturilor, daca nu se procedeaza la corectarea inflatiei, informatiile isi pierd din
fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate.

Starea reala a unitatii prezinta o deosebita importanta pentru definirea strategiei acesteia,
proble-mele unitatii nefiind aceleasi daca ea se afla in faza de crestere sau in faza de declin.

Cifra de afaceri in lei constanti se obtine corectand cifra de afaceri in lei curenti cu rata
inflatiei dupa urmatoarea formula:

CAreala (t+1) = CA (t+1) x 1 : ip ,unde

CAreala – cifra de afaceri reala

ip – indicele de inflatie la momentul t+1

t+1 – perioada data de gestiune (luna, trimestru, an)

Se va porni de la structura veniturilor prezentate si se va observa ca cifra de afaceri are in

componenta ei numai veniturile din vanzarea de produse. Astfel, cifra de afaceri pe perioada
1999-2001 (calculata anual) arata astfel:

Calculul evolutiei cifrei de afaceri pe an la SC HAROLD’S

(mii lei)

 165.000 lei/luna x 12 luni = 1.980.000 lei/an

 195.000 lei/luna x 12 luni = 2.340.000 lei/an

 265.000 lei/luna x 12 luni = 3.180.000 lei/an

CAreala 1999 = 1.980.000 x 1 : 1,37 = 1.445.255 lei (ip – 1,37%)

CAreala 2000 = 2.340.000 x 1 : 1,50 = 1.560.000 lei (ip – 1,50%)

CAreala 2001 = 3.180.000 x 1 : 1,45 = 2.195.000 lei (ip – 1,45%)

Tabel nr.4

Cifra de afaceri pe perioada 1999-2001

Perioada (ani)
CAreala ( mii lei)
Figura 3.4. Evolutia cifrei de afaceri la SC HAROLD’S

Se observa in figura 3.4 ca cifra de afaceri creste intr-un ritm constant pe parcursul perioadei,
cea mai mare influenta se simte si din partea indicelui de inflatie care nu este stabilt la o
valoare care sa impuna niste fluctuatii mari.

3.3.4. EVOLUTIA CHELTUIELILOR IN PERIOADA 1999 – 2001 LA SC HAROLD’S

Cheltuielile reprezinta expresia baneasca a consumului de factori de productie pentru

producerea si desfacerea unei marfi sau serviciu. Aceste cheltuieli sunt impartite pe trei grupe
principale:

● cheltuieli efective;

● cheltuieli de exploatare;

● cheltuieli financiare.

Cheluielile unei unitatii mai pot reprezenta sumele sau valorile platite sau de platit pentru:

consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza unitatea;

cheltuielile cu personalul;

executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre unitate;

cheltuieli exceptionale.

Potrivit legii evidenta cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli:

a). Cheltuieli de exploatare:

cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, ambalaje,

piese de schimb, alte materiale, costul de achizitie al materialelor nestocate, costul de achizitie
al energiei si apei consumate si costul marfurilor vandute;

cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (intretinere si reparatii), cheltuieli cu alte

servicii executate de terti (comisioane, inclusiv cele platite agentilor economici cu activitate
de comert si onorarii, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, transport de bunuri si
personal, deplasari, transferari, posta si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele;

cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate suportate de unitate (impozit suplimentar

pe salarii, impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cum sunt taxa pe
folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport si altele);

cheltuieli cu personalul (salarii si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala,

contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj si alte cheltuieli cu
personalul suportate de unitate;

alte cheltuieli de exploatare.

b). Cheltuieli financiare (pierderi, diferente, dobanzi, alte cheltuieli financiare).

c). Cheltuieli exceptionale reprezentand acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea
normala, curenta a unitatii si se refera fie la operatii de gestiune (despagubiri, amenzi,
perisabilitati, donatii si altele), fie la operatii de capital.

d). Cheltuieli cu amortizari si prozivioane:

amortizarea imobilizarilor corporale;

amortizarea imobilizarilor necorporale.

e). Cheltuieli cu impozitul pe profit calculat potrivit legii.

Pe langa aceste cheltuieli, enumerate mai sus, specifice unei unitati mai intalnim si cheltuielile
publice – efectuate din bugetul central si bugetele locale, pentru finantarea nevoilor colective.
Acestea reflecta efortul financiar public pe anul respectiv, prevazut in bugetul de stat, in
bugetele locale si in bugetul asigurarilor sociale de stat.

Tabel nr.5

Nivelul cheltuielilor pe perioada 1999-2001 la S.C. HAROLD’S

Perioada (ani)
Cheltuieli ( mii lei)

Figur
a 3.5. Evolutia cheltuielilor la SC HAROLD’S

Se observa in figura 3.5 ca cheltuielile cresc o data cu trecerea de la un an la altul, datorita

cererii de produse si cresterii numarului de clienti ai restaurantului si marirea cerintelor pentru
gama de produse catering. Aceasta crestere se datoreaza si cresterii nevoilor restaurantului
pentru satistfacerea clientilor, cresterea preturilor la materiile prime si a celorlalte datorii catre
stat etc.

3.3.5. EVOLUTIA VENITURILOR IN PERIOADA 1999 – 2001 LA SC HAROLD’S

Veniturile unitatii sunt formate din sumele sau valorile incasate sau de incasat din:

livrari de bunuri, executarea de lucrari;

prestarile de servicii;
avantajele pe care unitatea patrimoniala a consimtit sa le primeasca;

executarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor;

venituri exceptionale.

Potrivit legii evidenta veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, care se
grupeaza astfel:

a). Venituri din exploatare:

venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si din serviciile prestate
(venituri din momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau
in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul de proprietate a bunurilor
respective asupra clientilor);

venituri din productia stocata, reprezentand variatia in crestere sau reducere intre valoarea de
cost de productie la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei
in curs;

veniturile din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate

de unitatea patrimoniala pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale
si necorporale;

venituri din subventii de care beneficiaza unitatea din partea statului, a colectivitatii publice
sau altor unitati;

alte venituri din exploatarea curenta;

veniturile realizate in avans, reprezentand incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate,
a unor lucrari sau prestatii neefectuate.

b). Venituri financiare:

venituri din participatii;

venituri din alte imobilizari financiare;

venituri din creante imobilizate;

venituri din titluri de plasament;

venituri din diferente de curs valutar;

venituri din dobanzi;

venituri din sconturi obtinute;

alte venituri financiare.

c). Venituri exceptionale, reprezentand acele venituri care nu sunt legate de activitatea
normala, curenta a unitatii si se refera fie la operatiuni de exploatare, fie la operatii de capital:

venituri din despagubiri;

venituri din penalitati incasate;

venituri din cedarea activelor;

cote-parti de subventii pentru investitii;

alte venituri exceptionale (donatii, salarii neridicate prescrise si alte venituri).

d). Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor.

Tabel nr.6

Nivelul veniturilor pe perioada 1999-2001 la S.C. HAROLD’S

Perioada (ani)
Venituri (mii lei)
Figura 3.6. Evolutia veniturilor la SC HAROLD’S

Se observa in figura 3.6 ca in perioada 1999 – 2001 veniturile cresc datorita maririi volumului
de afaceri realizat de catre restaurantul HAROLD’S si de serviciul de catering pe care-l
asigura acesta pentru clientii care solicita serviciile sale.

Veniturile mai sunt obtinute si din diversele contracte cu oferte de catering pe diferite meniuri
(de obicei la alegerea clientului) pe care le are unitatea cu firme din imprejurimile
restaurantului.

SITUATIA INDICATORUILOR ECONOMICI IN PERIOADA 1999 – 2001 LA SC

HAROLD’S

Indicatorii economici – sunt o expresie cu ajutorul careia se caracterizeza un fenomen social-

economic din punct de vedere al volumului structurii si evolutiei lui in timp si al legaturii sale
cu alte fenomene.

Indictorii economici exprima numeric latura cantitativa a fenomenelor si proceselor

economice, financiare, bancare, sociale etc., la un moment dat, si/sau in dinamica lor.
Indicatorii economici se exprima in marime absoluta, relativa sau medie si reliefeaza nivelul,
dinamica si structura fenomenelor analizate.

Mai sunt folositi si pentru diferite statistici de eficienta si comparatii periodice.

Tabel nr.7

Evolutia indicatorilor economici la S.C. HAROLD’S

in perioada 1999-2001

(mii lei)

Perioada (ani)
Productivitatea muncii
Profitul
Cifra de afaceri
Cheltuieli
Venituri

Figura 3.7. Evolutia indicatorilor economici la SC HAROLD’s

3.4. GAMA SORTIMENTALA A SC HAROLD’S

Intocmirea unui meniu corespunzator principiilor alimentatiei stiintifice inseamna de fapt

gasirea modalitatilor de acoperire a necesarului fiziologic pentru o anumita categorie de
consumatori, prin produse alimentare sau preparate corespunzatoare nutritiv, variate, cu
caracteristici psihosenzoriale care sa atraga pe consumator, cu o putere de satietate care sa
impiedice senzatia de foame timp de 4-5 ore.

Pentru intocmirea unui meniu se va tine seama de varietatea alimentelor si cantitatile zilnice
ce se pot consuma de catre un om sanatos in cadrul unei alimentatii rationale ce are la baza
normative stiintific fundamentale. In baza acestor normative s-au stabilit mai multe grupe de
alimente, in functie de compozitia lor. In vederea realizarii unui aport echilibrat al factorilor
nutritivi se recomanda consumarea zilnica a alimentelor din toate grupele principale si in
anumite proportii care sunt prezentate in tabelul 7 si figura 3.8 si 3.9.

Tabel nr.7

Principalele grupe de alimente si aportul lor zilnic

ce se aplica in functie de varsta, sex, activitate si stare fiziologica

Figura 3.8. Aportul zilnic al principalelor grupe de alimente pentru copii intre 7-12 ani
Figura 3.9. Aportul principalelor grupe de alimente pentru adolescenti si oamenii in campul
muncii

Meniurile comercializate de unitatile de alimentatie publica se adreseaza unei grupe tip de

consumatori. Cantitatea de preparate culinare consumate zilnic trebuie sa cuprinda toate
grupele de alimente in anumite proportii. La fiecare masa sau principalele mese trebuie sa
existe atat produse de origine animala cat si produse vegetale.

Gradul de satisfacere a necesarului de substante nutritive este determinat de influenta

operatiilor de prelucrare culinara asupra valorii nutritive initiale a materiilor prime prelucrate.

Atitudinea nutritionala a unui preparat culinar depinde de numarul si importanta substantelor

nutritive pe care le contine, de relatia acestora cu alte substante coexistente in produsul
respectiv, dar si de efectul sau asupra starii psihice a consumatorului.

Pentru evitarea fenomenului de monotonie meniurile trebuiesc concepute pentru cel putin 7
zile.

Starea agreabila sau dezagreabila pe care o incearca consumatorul dupa ingerarea unui
preparat culinar este determinata de solicitarea gastrointestinala provocata de preparatele
consumate. Alimentele care solicita mai putin secretia gastrica si parasesc repede stomacul
sunt considerate ca usor digerabile. Cele care raman mai mult timp in stomac, sau provoaca o
secretie gastrica intensa sunt considerate greu digerabile, cu putere mare de satietate.

Grasimile in cantitate mare si preparatele grase micsoreaza activitatea secreto-motoare a

stomacului lungind timpul de evacuare si din aceasta cauza au putere mare de satietate,

Carnea si produsele din carne bogate in substante extractive provoaca o intensa secretie de suc
gastric, dau senzatia de satietate si intretin aceasta senzatie timp indelungat.

Painea, cartofii consumate singure au putere de satietate redusa. Asociate insa cu grasimi sau
carne puterea lor de satietate creste.

Consumul de dulciuri la sfarsitul mesei prelungeste timpul de evacuare al stomacului –

marind puterea de satietate a meniului consumat.

Puterea de satietate a legumelor creste prin asocierea cu grasimi.

La fiecare masa este indicat sa se consume cel putin un preparat cu mare putere de satietate.

Este necesar sa se ia in consideratie anumite amanunte esentiale organismului omenesc:

▪ Materialul fibros trebuie sa reprezinte circa 30g in 24 ore pentru un adult cu un necesar
energetic de 2700Kcal;

▪ Alimentele fade trebuiesc asociate cu cele gustoase, cele tari cu cele moi, cele care se digera
greu cu cele usor digerabile;

▪ Cantitatile consumate zilnic se repartizeaza in 3-4 mese servite la un interval de 4-5 ore,
cantitatea consumata la o masa fiind mai redusa, eficienta digestiei este mai buna, proportia
de substante nutritive creste;

▪ Este recomandabil ca necesarul energetic zilnic sa fie repartizat astfel:

mic dejun: 30%

pranz: 50%

cina: 20%

▪ Ordinea de succesiune a preparatelor la aceeasi masa exercita un efect important asupra

digestiei. Este indicat sa se inceapa masa cu preparate care prin proprietatile lor organoleptice
si prin actiunea lor excitanta declanseaza si intretin secretia sucurilor digestive;
▪ Temperatura preparatelor culinare influenteaza eficienta digestiei si absorbtiei. Se
recomanda pentru preparatele care se servesc calde temperaturi de 35-40oC si 10-12oC pentru
preparatele care se servesc reci;

▪ Diferentierea preparatelor culinare in functie de pret nu exclude necesitatea ca fiecare meniu

sa satisfaca criteriile mentionate:

acoperirea necesarului de substante nutritive;

asocierea corecta a grupelor de alimente;

evitarea monotoniei, diminuarea pierderilor prin procesul tehnologic;

asigurarea puterii de satietate corespunzatoare.

Criteriul cost trebuie sa aiba in vedere posibilitatea respectarii valorii nutritive prin substituiri
corespunzatoare de materii prime.

Meniurile si preparate ce pot fi comandate la SC HAROLD’S SRL sunt prezentate in tabelul

numarul 8 si meniurile din anexe.

Meniurile (din anexe) sunt preparate in asa fel incat sa acopere nevoile tuturor clientilor fie ca
acestia sunt la regim, sunt vegetarieni sau de alte nationalitati si au diferite gusturi si obiceiuri
culinare specifice zonei de provenienta pe care doresc sa le mentina. Ceea ce numim in mod
obisnuit traditia unui popor, ne referim mai curand la trasaturile particulare specifice ale
alimentatiei, decat la valorile statistice privind alimntatia cotidiana.

Trasaturile specifice ale alimentatiei se evidentiaza mai ales la mesele festive sau in
preferintele gastronomice, unele elemente de fond se regasesc si in obiceiurile alimentare
zilnice: repartitia inegala a cantitatii de alimente la cele cateva mese, grasimile, legumele si
condimentele larg intrebuintate, locul pe care-l ocupa carnea, aluatul, produsele dulci, painea,
bauturile care se servesc sau se cauta, ordinea de ingerare a alimentelor.

Tabelul nr. 8

Meniurile si preparatele ce pot fi comandate la SC HAROLD’S

Numar
ordine Preparatul culinar
Tava HAROLD’S (doua persoane)
Meniu Chinezesc
Meniu Romanesc
Meniu Vegetarian
Meniu Mexican
Specialitati
Ficat de gasca
Ciolan de porc afumat
Rata pe varza
Antreuri
Bucatarie chinezeasca
Rol de primavara cu carne de porc
Rol de primavara cu carne de pui
Coltunasi cu carne de porc
Coltunasi cu carne de pui
Bucatarie romaneasca
Crochete de cascaval
Bule de cascaval
Cascaval pane
Chiftelute cu susan
Bucatarie mexicana
Chips si Salsa
Chips si Guacamole
Nachos
Paste & Spaghete
Torttelini pana prosciuto

Spaghete Matriciana
Spaghete Carbonara
Spaghete Boscaiola
Spaghete Pomodoro
Spaghete Arabiata
Specialitati & Preparate din carne
Bucatarie chinezeasca
Firgarui
Frigarui din carne de porc
Frigarui din carne de vita
Frigarui din carne de pui
Snitele chinezesti
Snitel din ficatei
Snitel din carne de pui
Snitel din carne de porc
Snitel din somn
Snitel din salau
Specialitati cu alune
Pui cu alune
Porc cu alune
Specialitati cu ciuperci
Pui cu ciuperci
Porc cu ciuperci
Vita cu ciuperci
Ficatei cu ciuperci
Specialitati cu bambus
Pui cu bambus
Porc cu bambus
Vita cu bambus
Somn cu bambus
Salau cu bambus
Caracatita cu bambus
Creveti decorticati cu bambus
Scoici de mare cu bambus
Fructe de mare cu bambus
Calamar cu bambus
Specialitati Sechuan
Pui Sechuan
Porc Sechuan
Vita Sechuan
Somn Sechuan
Salau Sechuan
Rata Sechuan
Creveti decorticati Sechuan
Fructe de mare Sechuan
Calamar Sechuan
Caracatita Sechuan
Specialitati DZHH
Pui DZHH
Porc DZHH
Vita DZHH
Rata DZHH
Somn DZHH
Salau DZHH
Specialitati cu usturoi
Ficatei cu usturoi
Pui cu usturoi
Porc cu usturoi
Vita cu usturoi
Oaie cu usturoi
Somn cu usturoi
Salau cu usturoi
Caracatita cu usturoi
Creveti cu usturoi
Fructe de mare cu usturoi
Scoici de mare cu suturoi
Specialitati dulce acrisor
Porc dulce acrisor
Vita dulce acrisor
Pui cu ananas
Somn dulce acrisor
Salau dulce acrisor
Creveti decorticati
Fructe de mare
Rata dulce acrisor
Scoici de mare dulce acrisor
Specialitati cu legume
Porc cu legume
Vita cu legume
Pui cu legume
Ficatei cu legume
Salau cu legume
Caracatita cu legume
Creveti decorticati cu legume
Fructe de mare cu legume
Scoici de mare cu legume
Rata cu legume
Calamar cu legume
Taietei chinezesti
Taietei chinezesti cu vita
Taietei chinezesti cu porc
Taietei chinezesti cu pui
Taietei chinezesti cu curcan
Taietei chinezesti cu legume
Specialitati cu piper verde
Calamar cu piper verde
Fructe de mare cu piper verde
Creveti cu piper verde
Specilaitatati Gong Bao
Porc Gong Bao
Vita Gong Bao
Pui Gong Bao
Specialitati
Creveti cu pui
Creveti cu porc
Caracatita cu porc
Caracatita cu pui
Rata cu ananas si ghimbir
File de porc cu telina
Frigarui de calamar
Salau cu bacon
Snitel de fructe de mare
Snitel de calamar
Snitel de creveti
Fructe de mare cu orez
Salata de fructe de mare
Calamar umplut
Calamar la gratar
File de rechin pane
Pui cu portocale
Pui cu curry
Garnituri
Orez
Orez cu ou
Orez cu ciuperci
Orez cu ou si ciuperci
Orez prajit cu migdale
Orez cu sunca inabusit
Orez cu legume
Sos Chili
Sos dulce acrisor
Bucatarie romaneasca
Preparate din carne de pui
Pulpa dezosata la gratar (100g)
Pulpe pane
Piept de pui la gratar
Piept de pui pane
Piept de pui parizian
Ficat de pui prajit
Aripioare prajite
Preparate din carne de curcan
Piept de curcan la gratar
Piept de curcan pane
Piept de curcan parizian
Preparate    din carne de vita
Biftec Tartar
Tournedou cu ciuperci
Tournedou Rossini
Tournedou Harold
Muschi de vita la gratar
Muschi de vita cu sos de ciuperci si smanta
Muschi de vita cu sos de piper
Stroganov
Gulas
Steak
Chateau Briand (2 persoane)
Rasol de vita
Preparate din carne de porc
Cotlet pane
Cotlet parizian
Cotlet la gratar
Muschi impanat (100g)
Muschi la gratar (100g)
Ceafa la gratar
Gordon Bleau
Tochitura cu mamaliguta
Steak
Escalop cu ciuperci
Escalop Zingara
Preparate din carne de peste
Salau la gratar cu saramura (100g)
Pastrav la gratar (100g)
Salau prajit (100g)
File de salau pane (100g)
Somn la gratar (100g)
Rechin la gratar (100g)
Pui de balta
Pui de balta la gratar
Pui de balta pane
Garnituri
Rizzoto
Mazare
Porumb
Cartofi pai
Cartofi natur
Cartofi piure
Sote de ciuperci
Garnitura asortata
Sosuri
Sos de visine
Sos Remuland
Sos Tartar
Sos de ciuperci cu smantana
Bucatarie vegetariana
Dovlecei pane
Conopida pane
Cartofi Bombay
Pilaf de orez cu porumb si ardei gras
Mamaliga cu ciuperci
Salata de vinete
Ciuperci unguresti
Ciuperci gratinate
Paste fainoase cu conopida si smantana
Salata de conopida
Salata bulgareasca
Salata de telina
Mamaliguta cu granza si smantana
Bucatarie mexicana
Flour Tortilla Tacos cu carne de vita (carne de vita, salata verde,
branza ceddar, smantana). Se serveste cu fasole si orez mexican.
Flour Tortilla Tacos cu carne de pui (carne de pui, salata verde,
branza ceddar, smantana). Se serveste cu fasole si orez mexican.
Fajitas cu carne de vita (carne de vita, sos chili, ardei iute, ceapa).
Se serveste cu fasole si orez mexican.
Fajitas cu carne de pui (carne de pui, sos chili, ardei iute, ceapa). Se
serveste cu fasole si orez mexican.
Enchiladas cu carne de vita (carne de vita, ceapa, branza, sos
Enchilada)
Enchiladas cu carne de pui (carne de pui, ceapa, branza, sos
Enchilada)
Enchiladas cu legume
Corn Tortilla Tacos (carne de pui, salata verde, rosii, branza
ceddar, smantana). Se serveste cu fasole si orez mexican.
Burrito (carne tocata de vita, branza ceddar, fasole mexicana). Se
serveste cu orez mexican si smantana.
Ceviche (fructe de mare, coriandru, avocado, ceapa, rosii)
Chili Relleno (ardei gras, orez, ceapa verde, usturoi, porumb,
branza ceddar). Se serveste cu fasole mexicana.
Taco Salad (carne de vita sau pui, rosii, branza ceddar, avocado,
tortilla chpis)
Mexican Steak (muschi de vita mexican cu garnitura)
Pui cu ardei iute si smantana
Aripi de pui alla Ortega
Pui cu orez
Peste Veracruz
 Orez mexican
Fasole mexicana
Salate
Bucatarie chinezeasca
Legume calde
Legume cu Curry
Ciuperci inabusite
Conopida la tigaie cu bambus
Salata de castraveti
Salata chinezeasca
Bucatarie romaneasca
Salata verde
Salata de rosii
Salata de castraveti
Salata de varza
Salata asortata
Salata de gogosari murati
Salata de castraveti murati
Salata de asortata de muraturi
Salata de ardei copti
Deserturi
Clatite cu dulceata
Clatite cu branza si smantana
Clatite cu budinca de vanilie
Clatite cu ciocolata
Papanasi
Salata de fructe
Tiramisu
Pe langa preparatele din lista se mai poate comanda: dresinguri, sosuri, paine, condimente,
bauturi racoritoare sau alcoolice, tacamuri de unica folosinta, betisoare chinezesti etc.
Sistemul de informare a consmatorilor cu privire la sortimentele de marfuri si preparate din
unitate trebuie sa fie cat mai variat si atragator, pentru convingerea consumatorilor in alegerea
si compunerea meniului preferat in tot cursul zilei cat functioneaza unitatea.

In acest sens, se poate practica urmatoarele metode de prezentare:

prezentarea vizuala;

prezentarea scrisa;

prezentare prin televiziune cu circuit inchis;

prezentarea sonora cu circuit inchis (radiofonica);

prezentarea electronica;

prezentarea mixta.

Pentru onorarea comenzilor si stabilirea meniurilor solicitate mai mult de catre clienti s-a
efectuat o simulare de sondaj (figura 7) pentru a se observa si unde mai trebuiesc aduse
imbunatatiri meniurilor care se ofera spre consum.

Figura 7. Ponderea comenzilor pe meniuri la SC HAROLD’S

MODUL DE COMANDAAL PREPARATELOR CULINARE LA SC HAROLD’S

Comanada preparatelor de catre client se face in urma parcurgerii urmatoarelor etape:

sunand la numarul de telefon 196335 sau 322859 la care se vor comanda produsele dorite;

se va comunica un numar de telefon pentru confirmarea comenzii;

clientul va fi sunat imediat pentru confirmare, si se va comunica timpul pana la livrare si

valoarea comenzii;

in urma acordului clientului se va incepe onorarea comenzii;

plata efectuandu-se la livrarea comenzii.

Onorarea comenzii se realizeaza cu masinile din dotare, la intervalul de timp transmis

telefonic clientului. Ponderea onorarii comenzilor este prezentata in figura 7.

In cazul festivitatilor de amploare (banchete, doctorate, cocteil-uri) se ajunge la o in telegere

cu clientul, prin stabilirea locatiei la care trebuiesc livrate produsele, ora si pretul acestora.

La contractele dintre firmele la care SC HAROLD’S va asigura pranzuri zilnice pentru

angajatii anumitor firme se discuta conditiile de catre directorii firmelor implicate pana se
ajunge la o intelegere multumitoare pentru ambele parti.

SC HAROLD’S SRL are ca furnizori principali de produse sau materie prima firmele din
zona Timisoara sau imprejurimi, cum ar fi: Metro RomInvest, Coca Cola Timis, Pepsi, Rus-
Savitar, Banat Transport, Avicola Arad etc.

Principalii consumatori de produse catering pe care firma HAROLD’S le are, pe langa cei
mentionati in prima parte a capitolului, sunt si numeroasele firme din imprejurimi, cum ar fi
cluburile de calculatoare, magazinele de vestimentatie si incaltaminte, magazinele de produse
alimentare sau nealimentare, baruri si discoteci, agentii de paza care lucraza la diferite firme
cu care exista contracte de punere la dispozitie a unui numar de mese zilnice pentru acesti
angajati. Pe langa acestia sunt si coctail-urile la comanda, livrarile la firme, evident cele la
domicilu, bufet suedez, banchete, doctorate, nunti, botezuri, zile onomastice etc.

3.6. IMPACTUL PRODUSELOR CATERING ASUPRA CONSUMATORULUI

Dezvoltarea si diversificarea serviciilor este expresia necesitatii satisfacerii unor nevoi

sociale. Integrate in structurile si mecanismul procesului social al productiei, serviciile sunt
oferite colectivitatilor de oameni, unitatilor economice, institutiilor si persoanelor fizice.
Intreprinderile de alimentatie publica si de turism, similar altor intreprinderi economice, sunt
un produs, un rezultat al mediului social economic. Pe de alta parte sunt generatoare de noi
necesitati determinate de indeplinirea rolului lor economico-social si de realizarea obiectului
lor de activitate.

In paralel cu dezvoltarea economica, a crescut gradul de ocupare a populatiei si in consecinta,

rezolvarea problemei alimentatiei a impus noi preocupari pentru imbinarea cerintelor de
satisfacere a necesarului fiziologic, de incadrare in timpul liber si in bugetul de venituri
disponibile.

In conditiile economiei de piata consumatorul devine axul central al tuturor activitatilor

economice ce converg spre satisfacerea cat mai deplina a dorintelor, exigentelor, preferintelor,
necesitatilor, aceasta satisfacere fiind insasi esenta activitatii economice realizate.

Influenta alimentatie asupra starii de sanatate a individului, importanta acesteia in dezvoltarea

armonioasa a organismului, in mentinerea vigorii fizice si intelectuale, deci impactul asupra
rezultatelor obtinute in activitatile economico-sociale, au determinat ritmuri accentuate de
crestere pentru sectoarele care au ca obiect de activitate alimentatia.

Tehnologia culinara moderna, cu toate exigentele ei, nu se mai poate sprijini numai pe

intuitia, talentul sau indemanarea lucrarilor din activitatea productiva a acestui sector,
deoarece s-au produs mutatii rapide in procesul de prelucrare, in sortimentul produselor
comercializate, in cererea de consum, intensificandu-se interdependentele cu alte sectoare de
activitate.

Oferta de produse alimentare trebuie sa corespunda noilor exigente, specifice omului modern,

tentat tot mai mult de procurarea hranei gata preparate (convenience foods). Nevoia de
hrana trebuie satisfacuta la un nivel superior prin acoperirea necesarului fiziologic cu alimente
variate, gustoase, salubre, in conditile economisirii fondului de timp afectat pregatirii zilnice,
diminuarii efortului fizic solicitat de aceasta activitate si totodata prin costuri mai reduse.

Alimentatia publica, implicit sectorul catering, prezinta un caracter deosebit de complex prin
specificul ei, prin multitudinea factorilor tehnologici care influenteaza oferta de produse, prin
diversitatea cererii exprimate.

Sistemul catering se adreseaza in special consumatorilor colectivi: cantine scolare, cantine

restaurant, spitale, unitati militare si de aviatie, restaurante cu autoservire, unitati cu servire
rapida (fast-food). Acestia au devenit consumatori exigenti, care accepta sa-si satisfaca nevoia
de hrana cu alimente gata preparate dar, care, sa aiba o valoare nutritiva normala, preturi mai
mici si sa fie prezentate corespunzator.

Multiplele avantaje ale produselor catering le ofera acestora o pozitie distincta in ansamblul

marfurilor alimentare, determinand ascensiunea lor pe plan international, atat din punct de
vedere al volumului ofertei cat si din punct de vedere al structurii sortimentale.

Fabricarea produselor tip catering permite o valorificare superioara si complexa a materiilor

prime, aditivarea cu un sortiment diversificat de constituenti de gust, aroma, aspect,
posibilitatea de fortificare cu substante biologic active (aminoacizi esentiali, vitamine, saruri
minerale), precum si echilibrarea valorii nutritive.

Prin aplicarea sistemului catering, se asigura concentrarea productiei in unitati mari cu toate

avantajele acesteia: cresterea gradului de mecanizare a operatiilor de prelucrare primara cu
consecinte net favorabile in reducerea pierderilor; aplicarea metodelor moderne, cu
scurta durata de prelucrare termica care permit mentinerea substantelor nutritive in alimentele
prelucrate in proportii cat mai apropiate de cele initiale; conservarea si convertirea in conditii
adecvate; posibilitatea cresterii eficiente a combinatiilor sortimentale; asigurarea igienei prin
implementarea unor metode moderne.

Sistemul catering a luat nastere in marile aglomerari urbane din SUA, si s-a extins cu
repeziciune si in alte tari ca Anglia, Germania, Suedia, Franta si nu in ultimul rand Romania.

In Romania, in urma unui studiu efectuat in perioada 1999-2001 si prezentat succint in tabelul
9 si figura 8, asupra cheltuielilor efectuate de diferite tipuri de familii pentru consumul
alimentar si de bauturi se poate constata ca peste 60% din cheltuielile unei familii de tarani se
duc pe alimente si bauturi in comparatie cu aproximativ 50% din cheltuieli, cat revine pentru
o familie de salariati [1].

Tabelul nr. 9

Cheltuielile alocate de diferite tipuri de familii pentru consumul

alimentar si bauturi: (in % fata de totalul de 100%)

Anii
Tipul de familiilor
Familii de salariati
Familii de pensionari
 Familii de tarani

Figura 8. Cheltuielile alocate de diferite tipuri de familii pentru consumul alimentar si bauturi

Motivul este, ca majoritatea persoanelor dintr-o familie de salariati lucreaza, ca femeile din
aceste familii sunt angrenate din ce in ce mai mult in diverse activitati dispunand de timp
minim pentru procurarea si prepararea hranei, preferand, de altfel, sa ia masa in afara
domiciliului.

Acest deziderat a impus dezvoltarea unei retele puternice, moderne de fabricare, pastrare si
livrare a alimentelor gata preparate, pe care consumatorul cu un efort minim si timp redus sa-l
poata avea la indemana in orice moment.

Dezvoltarea a ceea ce se numeste consum alimentar in afara domiciliului, determinata de

factorii mentionati, a condus la cresterea cantitativa si calitativa dar si la diversificarea cererii
de preparate gata de consum. In acest context s-au inregistrat eforturi deosebite pentru
satisfacerea cererii, astfel incat in tara noastra peste 20% din populatia ocupata (salariata) ia
masa in afara domiciliului (vezi tabelul 2 si figurile 2-4).

Tabelul nr. 10

Bugetul alimentar in Romania pe persoana si pe an

Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli

 in in in
USD USD USD
Cheltuieli la domiciliu din care:
▪ Cumparaturi
▪ Autoconsum
Consum in afara domiciliului din care:
▪ Restaurant
▪ Cantine restaurant de intreprinderi
▪ Cantine scolare sau universitare
Consum total pe persoana pe an

Figura 9. Evolutia consumului total pe persoana pe an

Figura 10. Cheltuieli la domiciliu pe persoana si pe an

Figura 11. Consumul in afara domiciliului

Astfel in Romania, bugetul alimentar pe persoana si pe an, a inregistrat cresteri semnificative

in perioada 1999-2001. Valoarea consumului pe persoana/an a crescut de 4 ori. Se observa, in
structura consumului, cresteri mai mari la consumul in afara domiciliului si anume de la
11,1% in 1999 ponderea acestuia ajunge la 20,2% in 2001, in timp de consumul la domiciliu
scade de la 88.9% la 79,8% in aceeasi perioada. Se inregistreaza cresteri la consumul in afara
domiciliului pe toate tipurile de unitati: restaurante - de la 6,4%/1999 la 11,2/2001, adica o
crestere a consumului cu 75%; cantine restaurant - de la 1,4/1999 la 2,3/2001, adica o crestere
a consumului cu 86%; cantine scolare si universitare - de la 1,9%/1999 la 2,6%/2001, adica o
crestere a consumului cu 65%.

Consumatorii prefera sa-si satisfaca nevoia de hrana prin consumul alimentar in afara
domiciliului, motivatia de baza fiind – diversificarea sortimentala a preparatelor.

Sortimentul variat atrage consumatorul, creeaza buna dispozitie, stipuleaza apetitul favorizand
digestia si asimilatia. Preparatele realizate depind de materiile prime, procedeele de prelucrare
primara si termica, prezentare. Prin asocierea cat mai variata a componentelor de baza cu
adaosuri, prin prelucrarea prin tehnici diferite si prezentarea cat mai variata, estetica, se
valorifica potentialul creativ al specialistilor in arta culinara realizandu-se un sortiment cat
mai diversificat.

Gama de alimente gata preparate din magazine s-a largit foarte mult cuprinzand totul, de la
mancare vegetala cu sau fara continut de grasime pentru cei care vor sa tina cura de slabire si
pana la feluri specifice diferitelo etnii – cum ar fi chinezescul „chowmein” sau puiul „tandori”
indian.

Tipul de prelucrare finala fiind foarte redus, iar posibilitatile de combinare

fiind foarte mari, creeaza premise favorabile pentru cresterea cererii de preparate culinare
catering si in aceste conditii se poate mari continuu oferta, in paralel cu diversificarea
sortimentala, specific profilului fiecarui agent economic: pizzerii, can-tine-restaurant, fast-
food etc.

De asemenea, prin realizarea hranei prin sistemul catering exista posibilitatea intocmirii de
meniuri variate pentru aceeasi grupa de consumatori dar si pentru grupe diferite de
consumatori, astfel incat sa se satisfaca in conditii optime necesitatile fiziologice specifice dar
sa existe si posibilitati largi de alegere in functie de gusturile si preferintele individuale.

In productia si diversificarea sortimentului de produse catering se constata urmatoarele

directii:

▪ diversificarea sortimentului de semipreparate catering (exemplu: produse de panificatie

pentru produse tip McDonald’s), preparate din carne pentru sandwisuri, legume etc.;

▪ realizarea unei game variate de produse deshidratate din grupa preparatelor lichide pentru
supe, supe-creme sau ciorbe care cuprind in compozitia lor, in proportii mari, materii prime cu
valoare energetica ridicata (paste fainoase, grupe de cereale si leguminoase, legume
deshidratate etc.);

▪ diversificarea productiei de concentrate alimentare care se consuma datorita caracteristicilor

lor organoleptice (cu valoare energetica si biologica redusa), pentru crearea apetitului in
vederea consumului altor produse. Astfel se realizeaza ames-tecuri condimentare sub forma
brichetata, din care se realizeaza supe cu valoarea energetica redusa;

▪ realizarea in industria alimentara de noi sortimente de conserve care sa corespunda mai bine
obiceiurilor de alimentatie ale consumatorilor, obtinute din cat mai legume si fructe;

▪ cresterea productiei de supe instant in defavoarea supelor ce se pregatesc prin fierbere;

▪ diversificarea sortimentului de pireuri din legume si leguminoase care pot fi servite sub
forma de garnituri, la felurile de mancare consistente;
▪ largirea si extinderea productiei de sosuri pasteurizate, aromatizate cu arome de carne, care
se obtin din fainuri cerealiere si de leguminoase, concentrate proteice, condimente;

▪ diversificarea sortimentului de ingrediente pentru diferite preparate catering a sub forma

deshidratata cat si congelata;

▪ largirea sortimentului de produse finite pentru diferite ocazii, receptii, picknic-uri, ambalate
in cantitati diferite in functie de solicitarea clientilor;

▪ diversificarea posibilitatilor de combinare a semipreparatelor catering

4. CONCLUZII SI PROPUNERI

Cateringul este inteles ca un proces complex prin care se realizeaza pe cale industriala
produse gata de consum, cele mai multe (congelate) necesitand parcurgerea unui lant
frigorific perfect pus la punct de aprovizionare la productie de consum.

Sectorul catering din alimentatia publica prezinta un caracter complex prin specificul ei, prin
multitudinea factorilor tehnologici care influenteaza oferta de produse, prin diversitatea cererii
exprimate. Oferta de produse alimentare trebuie sa corespunda noilor exigente, specifice
omului modern, tentat tot mai mult de procurarea hranei gata preparate (convenience foods).

Restaurantul HAROLD’S s-a infiintat in anul 1996 la Timisoara pe strada Aleea Studentilor
Nr.17 intr-o cladire construita de la temelie de cei patru asociati care au infiintat restaurantul
in primavara anului 1996. In primii doi ani de activitate, adica din 1996 pina in 1998, si-a
incantat clientii cu preparatele culinare specifice bucatariei chinezesti, specialitati inca noi la
vremea aceia pentru multi locuitori din Timisoara sau zona de vest si din tara noastra.     Din
1998 s-a trecut la prepararea de produse culinare specifice bucatariei internationale, meniuri
vegetariene, mexicane, romanesti etc., diversificandu-si numeroasa clientela.

Preturile accesibile ale restaurantului sunt si pe masura resurselor financiare ale persoanelor
tinere, in general studentii de la numeroasele camine din imprejurimi, dar si pentru celelalte
categorii in special pentru pensionari. Media de varsta este in jur de 25-30 de ani, deci
cuprinde persoane foarte tinere, precum si varstnici, adica de la 14 ani la 65 ani.

Pe viitor restaurantul HAROLD’S are ca principal obiectiv largirea gamei de produse culinare
si produselor alcoolice si racoritoare pe care le ofera clientilor sai, dar si extinderea spatiului
alocat bucatariei si modernizarea acestuia cu aparatura moderna pentru a asigura o rapiditate
si eficienta sporita in servirea clientilor si onorarea comenzilor, precum si introducerea unui
sistem de aer conditionat in salile de mese de la etaj, terasa si bucatarie care este in faza de
proiectare la o firma specializata din Timisoara.

In anii ce urmeaza se asteapta o crestere a numarului clientilor in randul persoanelor din

strainatate, prin introducerea unor produse culinare noi si din mai multe regiuni ale lumii. Se
are in vedere in special produsele culinare din bucataria greceasca si cele orientale datorita
cresterii numarului studentilor straini din aceste tari care studiaza la diferite facultati (in
deosebi la cele de medicina si farmacie si la cele de inginerie sau pedagogice) din Timisoara.

Concluziile legate de indictorii economici se concretizeaza in mare parte ca avand o evolutie

buna, prognozata si agreata de directorul general si directorul economic, iar pe aceasta
evolutie favorabila va trebui urmata si in continuare pentru a se atinge scopul extinderii firmei
si atragerii unui numar mai mare de clienti. Indicatorii economici care exprima numeric latura
cantitativa a fenomenelor si proceselor economice, financiare, bancare, sociale etc., la un
moment dat, si/sau in dinamica lor parcurg o evolutie crescatoare sau la nivel egal, fara a avea
tendinte de scadere. Indicatorii economici se exprima in marime absoluta, relativa sau medie
si reliefeaza nivelul, dinamica si structura fenomenelor analizate.

In ceea ce priveste gama sortimentala SC HAROLD’S se bazeaza pe intocmirea unui meniu

corespunzator principiilor alimentatiei stiintifice inseamna de fapt gasirea modalitatilor de
acoperire a necesarului fiziologic pentru o anumita categorie de consumatori, prin produse
alimentare sau preparate corespunzatoare nutritiv, variate, cu caracteristici psihosenzoriale
care sa atraga pe consumator, cu o putere de satietate care sa impiedice senzatia de foame
timp de 4-5 ore.

Pentru intocmirea acestui meniu se va tine seama de varietatea alimentelor si cantitatile

zilnice ce se pot consuma de catre un om sanatos in cadrul unei alimentatii rationale ce are la
baza normative stiintific fundamentale. In baza acestor normative s-au stabilit mai multe
grupe de alimente, in functie de compozitia lor. In vederea realizarii unui aport echilibrat al
factorilor nutritivi se recomanda consumarea zilnica a alimentelor din toate grupele principale
si in anumite proportii

La SC HAROLD’S comanada preparatelor de catre client se face in urma parcurgerii

urmatorilor pasi: sunand la numarul de telefon 196335 sau 322859 la care se vor comanda
produsele dorite; se va comunica un numar de telefon pentru confirmarea comenzii; clientul
va fi sunat imediat pentru confirmare, si se va comunica timpul pana la livrare si valoarea
comenzii; in urma acordului clientului se va incepe onorarea comenzii; plata efectuandu-se la
livrarea comenzii. Onorarea comenzii se realizeaza cu masinile din dotare, la intervalul de
timp transmis telefonic clientului.

Ponderea cea mai mare a comenzilor la SC HAROLD’S o are meniul romanesc si anume cu
58%, comparativ cu meniul chinezesc (18%), vegetarian (16%) si mexican (8%).

Consumatorii prefera sa-si satisfaca nevoia de hrana prin consumul alimentar in afara
domiciliului, motivatia de baza fiind – diversificarea sortimentala a preparatelor.

Sortimentul variat atrage consumatorul, creeaza buna dispozitie, stipuleaza apetitul favorizand
digestia si asimilatia. Preparatele realizate depind de materiile prime, procedeele de prelucrare
primara si termica, prezentare. Prin asocierea cat mai variata a componentelor de baza cu
adaosuri, prin prelucrarea prin tehnici diferite si prezentarea cat mai variata, estetica, se
valorifica potentialul creativ al specialistilor in arta culinara realizandu-se un sortiment cat
mai diversificat.

Gama de alimente gata preparate din magazine s-a largit foarte mult cuprinzand totul, de la
mancare vegetala cu sau fara continut de grasime pentru cei care vor sa tina cura de slabire si
pana la feluri specifice diferitelo etnii – cum ar fi chinezescul „chowmein” sau puiul „tandori”
indian.

Tipul de prelucrare finala fiind foarte redus, iar posibilitatile de combinare

fiind foarte mari, creeaza premise favorabile pentru cresterea cererii de preparate culinare
catering si in aceste conditii se poate mari continuu oferta, in paralel cu diversificarea
sortimentala, specific profilului fiecarui agent economic: pizzerii, can-tine-restaurant, fast-
food etc.

De asemenea, prin realizarea hranei prin sistemul catering exista posibilitatea intocmirii de
meniuri variate pentru aceeasi grupa de consumatori dar si pentru grupe diferite de
consumatori, astfel incat sa se satisfaca in conditii optime necesitatile fiziologice specifice dar
sa existe si posibilitati largi de alegere in functie de gusturile si preferintele individuale.

In productia si diversificarea sortimentului de produse catering se constata urmatoarele

directii:

- diversificarea sortimentului de semipreparate catering (exemplu: produse de panificatie

pentru produse tip McDonald’s), preparate din carne pentru sandwisuri, legume etc.;
- realizarea unei game variate de produse deshidratate din grupa preparatelor lichide pentru
supe, supe-creme sau ciorbe care cuprind in compozitia lor, in proportii mari, materii prime cu
valoare energetica ridicata (paste fainoase, grupe de cereale si leguminoase, legume
deshidratate etc.);

- diversificarea productiei de concentrate alimentare care se consuma datorita caracteristicilor

lor organoleptice (cu valoare energetica si biologica redusa), pentru crearea apetitului in
vederea consumului altor produse. Astfel se realizeaza ames-tecuri condimentare sub forma
brichetata, din care se realizeaza supe cu valoarea energetica redusa;

- realizarea in industria alimentara de noi sortimente de conserve care sa corespunda mai bine
obiceiurilor de alimentatie ale consumatorilor, obtinute din cat mai legume si fructe;

- cresterea productiei de supe instant in defavoarea supelor ce se pregatesc prin fierbere;

- diversificarea sortimentului de pireuri din legume si leguminoase care pot fi servite sub
forma de garnituri, la felurile de mancare consistente;

- largirea si extinderea productiei de sosuri pasteurizate, aromatizate cu arome de carne, care

se obtin din fainuri cerealiere si de leguminoase, concentrate proteice, condimente;

- diversificarea sortimentului de ingrediente pentru diferite preparate catering a sub forma

deshidratata cat si congelata;

- largirea sortimentului de produse finite pentru diferite ocazii, receptii, picknic-uri, ambalate
in cantitati diferite in functie de solicitarea clientilor;

- diversificarea posibilitatilor de combinare a semipreparatelor catering.

Clientela restaurantului este diversificata atat ca varsta, dar si ca nationalitate, aceasta datorita
bucatariei internationale diversificate, pe care multe persoane din alte tari o apreciaza si o
consuma cu regularitate.

Preturile accesibile ale restaurantului sunt si pe masura resurselor financiare ale persoanelor
tinere, in general studentii de la numeroasele camine din imprejurimi, dar si pentru celelalte
categorii in special pentru pensionari. Media de varsta este in jur de 25-30 de ani, deci
cuprinde persoane foarte tinere, precum si varstnici, adica de la 14 ani la 65 ani.

Pe viitor restaurantul HAROLD’S are ca principal obiectiv largirea gamei de produse culinare
si produselor alcoolice si racoritoare pe care le ofera clientilor sai, dar si extinderea spatiului
alocat bucatariei si modernizarea acestuia cu aparatura moderna pentru a asigura o rapiditate
si eficienta sporita in servirea clientilor si onorarea comenzilor, precum si introducerea unui
sistem de aer conditionat in salile de mese de la etaj, terasa si bucatarie care este in faza de
proiectare la o firma specializata din Timisoara.

In anii ce urmeaza se asteapta o crestere a numarului clientilor in randul persoanelor din

strainatate, prin introducerea unor produse culinare noi si din mai multe regiuni ale lumii. Se
are in vedere in special produsele culinare din bucataria greceasca si cele orientale datorita
cresterii numarului studentilor straini din aceste tari care studiaza la diferite facultati (in
deosebi la cele de medicina si farmacie si la cele de inginerie sau pedagogice) din Timisoara.