Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PARLAMENTARE ÎN ROMÂNIA
1 Prin fraudă electorală se înţelege orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea
votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselorverbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor
şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.
numărul candidaturilor depuse de acestea; d) fac publicaţiile şi afişările cu privire la candidaturi; e)
rezolvă întâmpinările cu privire la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor
electorale ale secţiilor de votare sau, după caz, a oficiilor electorale; f) distribuie birourilor electorale
ale secţiilor de votare prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele
cu menţiunea „VOTAT”, precum şi celelalte materiale necesare procesului votării; g) stabilesc
mandatele care revin, fiecărui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent, care participă în alegeri şi
înaintează Biroului Electoral Central proceseleverbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile
uninominale şi de la nivelul circumscripţiei respective în ansamblul ei; h) eliberează candidaţilor
declaraţi aleşi certificatul doveditor al alegerii; i) aduc la cunoştinţă publică în termen de 48 de ore de
la constituire, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente ale fiecărui colegiu
uninominal.
2 Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015
privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale
Permanente (publicată în M. Of. nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
3 Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă – alternativă echivalentă la exercitarea dreptului de vot prin prezenţa
la secţia de votare, în care se utilizează serviciile poştale.
corespondenţă, locţiitorul sau membrul desemnat de către preşedintele biroului electoral pentru votul
prin corespondenţă verifică starea sigiliului plicului exterior. În cazul în care plicul exterior este
desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin
corespondenţă, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă anulează prin decizie plicul exterior,
acesta nemaifăcând obiectul procedurii de desigilare, verificare a certificatului de alegător şi extragere
a plicului interior şi introducerea acestuia în urna de vot. Plicurile transmise de alegătorii care şi-au
exercitat votul prin corespondenţă, vor fi desigilate de către biroul electoral pentru votul prin
corespondenţă, în ziua votării, după închiderea urnelor, respectiv după ora 21,00, odată cu desigilarea
urnelor.
Alegătorii primesc documentele necesare exercitării dreptului la vot prin corespondenţă,
împreună cu instrucţiunile necesare, prin Compania Naţională Poşta Română SA, cu confirmare de
primire. Plicurile sigilate, care cuprind opţiunea de vot, trebuie expediate de alegători, cu suficient
timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării,
inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.
1.4. Candidaturile
Listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor se depun la
birourile electorale de circumscripţie, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor.
Listele de candidaţi pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor trebuie întocmite astfel încât să
asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia listelor care conţin un singur candidat.
Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din
norma de reprezentare cu doi până la un sfert din aceste mandate; fracţiunile se întregesc la cifra 1,
indiferent de mărimea acestora.
În aceeaşi circumscripţie electorală, un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă electorală
poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură listă de candidaţi.
Partidele politice din alianţele politice sau alianţele electorale pot participa la alegeri numai pe listele
alianţei. Un partid nu poate face parte decât dintro singură alianţă politică sau alianţă electorală.
Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele
politice sau alianţele electorale. Nu se admit nici liste de candidaţi independenţi.
O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator şi
numai întro singură circumscripţie electorală.
Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cât şi ca independent sunt nule de
drept. Nulitatea se constată prin hotărâre a biroului electoral al circumscripţiei electorale sau, după
caz, a Biroului Electoral Central.
Alături de unele date personale ale candidaţilor (numele, prenumele, codul numeric personal,
domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia), propunerile de candidaturi trebuie să cuprindă şi
apartenenţa politică a acestora.
Propunerile de candidaţi se însoţesc de declaraţiile de acceptare a candidaturii, de declaraţia de
avere şi de declaraţia de interese a persoanelor care candidează. Legea reclamă expres candidaţilor
născuţi înainte de 1976 să dea o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind
apartenenţa sau neapartenenţa la securitate ca poliţie politică.
Nu pot candida persoanele care potrivit Constituţiei nu au voie să facă parte din partide politice
datorită funcţiilor pe care le au: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii,
membri activi ai armatei, poliţişti şi alte categorii prevăzute de legi organice.
De asemenea, nu pot candida în circumscripţiile electorale constituite în unităţile administrative
teritoriale în care îşi exercită sau şiau exercitat funcţiile, în ultimele 60 de zile anterioare datei
alegerilor, prefecţii, subprefecţii, conducătorii serviciilor publice ale altor autorităţi guvernamentale.
Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor
înscrişi în listele electorale permanente din colegiul electoral în care candidează, dar nu mai puţin de
1.000 alegători. Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot şi cu domiciliul sau reşedinţa în
circumscripţia electorală pentru care se propun candidaţi. Un alegător poate susţine mai multe liste de
candidaţi sau candidaţi independenţi.
Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale care trebuie să fie
îndeplinite pentru ca o persoană să candideze, precum şi respectarea condiţiilor de fond şi de formă a
listei susţinătorilor şi înregistrează sau resping propunerile făcute prin decizie. Acceptarea sau
respingerea candidaturii poate fi contestată de competitorii electorali.
1.7. Votarea
Cetăţenii îşi exercită dreptul la vot în secţiile de votare. Acestea trebuie să posede un număr
suficient de cabine, urne etichetate corespunzător pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, ştampile
de votare şi liste permanente de alegători, comunicate de primari, precum şi formularele pentru votare.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreună cu membri acestuia, în ajunul alegerilor,
dispun măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi desfăşurarea corectă a operaţiunilor electorale.
În ziua alegerilor, activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare începe la ora 6.00.
Preşedintele biroului, în prezenţa celorlalţi membri şi dacă este cazul a persoanelor acreditate, verifică
materialele necesare votării şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare. De
asemenea, aplică ştampila de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.
Atribuţiile preşedintelui pentru desfăşurarea alegerilor în bune condiţii se întind şi în afara
localului de votare, în jurul acestuia până la 500 m. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele secţiei de
votare va avea la dispoziţie mijloace necesare, asigurate de prefect şi de reprezentanţii Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative.
În localul de vot sau în jurul acestuia nu pot staţiona, mai mult decât este necesar, alte persoane
decât membrii biroului electoral, candidaţii, precum şi delegaţiile şi observatorii acreditaţi.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte
ecusoane, insigne şi alte însemne de propagandă electorală.
În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de preşedintele biroului
electoral nu poate semna în lista electorală, se va menţiona acest lucru în listă, cu confirmarea pe bază
de semnătură a unui membru al biroului electoral. Alegătorului care refuză să semneze în lista
electorală permanentă i se va refuza exercitarea dreptului la vot.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul
patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului pe care îl votează.
Preşedintele biroului electoral poate suspenda votarea pentru motive întemeiate, pe o durată care
nu poate depăşi o oră.
Prezenţa oricărei persoane în cabina de vot este interzisă, în afara persoanei care votează. În mod
excepţional, alegătorul care nu poate să voteze singur, din motive temeinice constatate de preşedintele
biroului electoral, are dreptul să cheme în cabina de vot un însoţitor ales de el.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să
primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de
votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori acreditaţi,
reprezentanţi acreditaţi ai presei scrise, radioului şi televiziunii, români şi străini, sau alegători
prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot.
Votarea durează între orele 7.00 şi 21.00. Persoanele existente la ora 21.00 în sala în care se află
secţia de votare li se permite săşi exercite dreptul de vot.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba ca o echipă formată din cel puţin 2
membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul
unde se află alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, la cererea scrisă a acestora,
însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale, pentru a se efectua votarea. În raza unei
secţii de votare se utilizează o singură urnă specială.
Militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate îşi exercită dreptul de vot
la orice secţie de votare constituită în ţara în care îşi desfăşoară misiunea. Aceştia vor fi înscrişi în
lista electorală suplimentară şi vor vota în baza paşaportului de serviciu.
Celelalte categorii de alegători votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau
localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării,
alegătorii se află în altă unitate administrativteritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale,
aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul
sau reşedinţa.
În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare
respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal
semnalează dacă: persoana care sa prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării
inclusiv; dacă şia pierdut drepturile electorale; dacă este arondată la altă secţie de votare; dacă este
omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare
respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
dacă şia mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de
prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de
identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare: opreşte de la votare persoana care nu a
împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării şi persoana care şia pierdut drepturile electorale; îndrumă
alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie
de votare; îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în
cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; înscrie în lista electorală
suplimentară persoana care sa prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are
domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana
omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele
biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi
va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista
electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”; înscrie
în lista electorală suplimentară persoana care sa prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă
unitate administrativteritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; în cazul în care persoana
este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului
electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia
persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală
suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT"; permite
alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă
să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează
buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.
Pentru cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la
sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de
sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în
ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă
specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la
locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.
În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi
transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub paza personalului structurilor
Ministerului Afacerilor Interne. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare,
cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de
specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.
b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea
prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electorală în care partidul
politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li sau atribuit mandate, iar dacă şi
astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul
politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de
circumscripţie;
4 Ultimele alegeri europene au avut loc în anul 2019. În legislatura actuală, PE are 705 membri. Actualul Preşedinte al
Parlamentului European ales în iunie 2019 este David Maria Sassoli, un politician social-democrat italian, reprezentant al
Partito Democratico și membru al Parlamentului European din 2009.
Puterea bugetară. Parlamentul European împreună cu Consiliul sunt organele
bugetare ale UE. Comisia Europeană întocmeşte un proiect de buget. În faza de aprobare a bugetului
Parlamentul şi Consiliul au posibilitatea de a efectua modificări. La capitolul de venituri bugetare
ultimul cuvânt îl are Consiliul, la cel de cheltuieli îl are Parlamentul. Dreptul de intervenţie al
Parlamentului în domeniul cheltuielilor agricole este însă foarte redus. Însă de când Parlamentului i sa
acordat dreptul de intervenţie bugetară, ponderea cheltuielilor agricole din bugetul UE (cca. 100 mld.
euro în anul 2004) a scăzut de la aprox. 90% la 50%. Pentru exerciţiul bugetar 2005 sa prevăzut o
creştere a bugetului cu 10%, la suma de 109,5 miliarde euro.
Puterea de control democratic asupra Comisiei Europene. Înainte de
numirea membrilor acesteia, Parlamentul analizează în comisiile sale competenţa şi integritatea
comisarilor desemnaţi (propuşi). Parlamentul poate aproba numirea membrilor comisiei, sau impune
retragerea unuia dintre comisari prin neacordarea votului de încredere. În afară de acestea,
Parlamentul exercită un control politic prin Consiliul de Miniştri şi Consiliul European, cu precădere
în afara CE, acolo unde aceste instituţii au funcţii executive.
5 Reprezentarea României în Parlamentul European se face potrivit prevederilor art. 9 şi 24 din Actul privind
condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană din Tratatul dintre Regatul Belgiei,
Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei,
Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al
Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă,
Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea
Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin
Legea nr. 157/2005.
6 Prin alegător resortisant se înţelege orice cetăţean al României, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate,
care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
7 Prin alegător comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România.
200.000 de alegători care susţin fiecare candidatură. Modelul listei se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, odată cu aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă.
Candidatul independent poate participa la alegeri individual, dacă este susţinut de cel puţin
100.000 de alegători.
Fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică
sau alianţă electorală poate depune numai o singură listă de candidaţi, la nivel naţional. De asemenea,
candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin
hotărâre a Biroului Electoral Central.
Atribuirea mandatelor de parlamentar european se face, cu respectarea dispoziţiilor legale, de
către Biroul Electoral Central, după cum urmează: a) în prima etapă, Biroul Electoral Central
calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a
numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se
pot repartiza mandate; b) în etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei
naţionale pentru listele selectate, care au îndeplinit pragul electoral, prin metoda d’Hondt, care constă
în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent la numerele
cardinale, începând cu 1, 2, 3 (...), până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea
acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte
corespunde cu numărul de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea
tuturor mandatelor; c) candidatul independent căruia iar reveni cel puţin un mandat i se repartizează
un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul.
Pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor legale
privitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor
pentru Parlamentul European, Autoritatea Electorală
Permanentă are o serie de atribuţii, printre care:
a) colaborarea cu instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pentru
asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a procesului electoral;
b) îndrumarea, informarea şi instruirea personalului autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii
în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, a persoanelor care pot deveni membri ai birourilor
electorale, precum şi a alegătorilor;
c) monitorizarea şi controlul activităţilor specifice procesului electoral;
d) îndeplinirea, împreună cu autorităţile publice competente, a formalităţilor necesare acceptării
membrilor din România la alegerile europarlamentare;
e) controlul, evidenţa şi aplicarea sancţiunilor referitoare la finanţarea campaniilor electorale;
f) asigurarea aplicării unitare a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor.
Nu pot fi aleşi membrii în Parlamentul European cetăţenii care fac parte din următoarele
categorii: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei,
poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici, inclusiv cei cu statut special, deputaţii sau senatorii în
Parlamentul României, precum şi membrii Guvernului României. În termen de 30 de zile de la data
validării rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele aflate în situaţia de
incompatibilitate trebuie să opteze între mandatul de parlamentar european şi funcţia care generează
incompatibilitatea, demisionând din una dintre aceste funcţii. Dacă se depăşeşte termenul de 30 de
zile, iar persoana aleasă se află, în continuare în stare de incompatibilitate, pierde calitatea de membru
în Parlamentul European.
În caz de vacanţă a mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca
urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii cu calitatea de
europarlamentar sau a decesului, mandatele pentru locurile vacante sunt atribuite următorilor pe listele
de candidaţi, în ordinea în care au fost înscrişi pe aceste liste, dacă până la data validării pentru
ocuparea locurilor vacante, partidele sau formaţiunile politice, pe listele cărora au candidat confirmă
în scris, că aparţin acestora.
8 În Constituţia Belgiei se arată: „Puterea legislativă federală se exercită colectiv de Rege, Camera reprezentanţilor şi
Senat.” (art. 36). Constituţia Danemarcei – la art. 3 – prevede: „Puterea legislativă aparţine Regelui şi Folketingului.”