Introducere in formatul

World Schools
11.10.2013, Brașov
Importanta dezbaterilor
“According to most studies, people's number one
fear is public speaking. Number two is death.
Death is number two. Does that sound right? This
means to the average person, if you go to a funeral,
you're better off in the casket than doing the
eulogy.”

Jerry Seinfeld
 De ce DEBATE?

• Elimina anxietatea comunicationala

• Dezvolta gandirea critica

• Promoveaza munca in echipa

• Cultiva persuasiune

• Oportunitati
 Teoria argumentarii

A argumenta inseamna a intemeia niste

afirmatii pe care le gandim adevarate,
probabile sau recomandabile, prin
expunerea motivelor si a ratiunilor pe care
ne sprijinim.
 Structura argumentului
• Modelul SEXI:
– Statement
• scurt
– Explanation
• logic
– Example
• relevante
– Implication
• de ce ne pasa?
 Rationamentul
• Silogisme:
– Oamenii sunt muritori. Socrate e om. => Socrate e muritor

• Deductie:
– Masinile folosesc carburant. Putem presupune ca un Mercedes
foloseste carburant.

• Inductie:
– ET este extraterestru. Putem presupune ca semenii lui ET sunt
extraterestri.

• Analogie:
– Oamenii nu ucid pentru ca e infractiune; Infractiunea se pedepseste
grav; probabil daca minciuna ar fi infractiune, oamenii nu ar minti

• Apel la autoritate:
– Romania se afla pe un traseu bun din punct de vedere economic (Jefery Franks,
reprezentant Fondul Monetar International in Romania)
 Respingerea unui rationament
• Argumentul este fals

P D C
• Argumentul reprezinta o exceptie
• Impactul argumentului e mic
 Erori frecvente de logica (1)
• Generalizarea pripita
– Azi dimineata am intalnit doua soferite nepricepute. De buna
seama, toate femeile sunt un pericol la volan.

• Cauza -> Coincidenta

– In fiecare dimineata cocosul canta inainte de rasarirea soarelui.
Fara indoiala, cantatul cocosului face soarele sa rasara.

• Atacul la persoana
– De ce sa aplicam o solutie propusa de un om care nu a terminat
liceul?

• Apelul nelegitim la autoritate

– Pele recomanda bateriile “Energizer”. Cu siguranta sunt cele mai
bune.
 Erori frecvente de logica (2)
• Panta alunecoasa
– Temele imi ocupa timp. Cu cat am mai putin timp liber, cu atat
sunt mai stresat. Daca sunt stresat, nu dau randament la scoala.
Daca nu dau randament la scoala, nu intru la facultate. Daca nu
intru la facultate, voi ajunge sculer-matriter. Deci nu-mi mai fac
temele pentru ca voi ajunge sculer-matriter.

• Gambler’s Fallacy (Monte Carlo fallacy)

– Daca a cazut doar “negru” de 15 ori consecutiv, e mult mai probabil
sa vina un “rosu” acum. [ruleta]

• Falsa dilema
– Eu nu am facut sa ninga, deci sigur tu ai facut-o!
 Erori frecvente de logica (3)
• Tautologia
deoarece
Argumentele

valide circulare

sunt
 Erori frecvente de logica (4)

• Bandwagon fallacy (ad populum)

– “40 de milioane de Francezi nu pot sa se insele!”

• Strawman fallacy
– Teoria evolutiei nu are cum sa fie adevarata, pentru ca se bazeaza
pe aleatoriu
Q&A
Introducere in formatul
World Schools
11.10.2013, Brașov
Formatul World Schools

BP

<3
Australs
 Succesiunea discursurilor
• G1 O1

• G2 O2

• G3 O3

• G reply O reply
 Guvern 1 (8’)
• 1. Definitii:

Prea Where you Prea

deschisa want to be restransa
• 2. Criteriu / Case Philosophy
– Ideea principala
– O valoare
• 3. Cazul in WS
– O teza de demonstrat
– MAXIM 3 argumente
Guvern 1 (8’). Rolul Vorbitorului
• Sa interpreteze rezonabil motiunea
• Sa seteze “limitele” dezbaterii
• Sa prezinte cazul Guvernului si
impartirea pe vorbitori
• Sa aduca exemple si dovezi in
sustinerea motiunii
Opozitie 1 (8’). Rolul Vorbitorului
• Sa raspunda interpretarii motiunii (daca e
nevoie)
• Sa seteze pozitia echipei negatoare, in
opozitie cu cea afirmatoare (opunand cele 2
filozofii de caz)
• Sa contraargumenteze cazul Guvernului
• Sa anunte impartirea argumentelor
• Sa prezinte o parte proprie de caz (!)
Guvern 2 (8’). Rolul Vorbitorului
• Sa raspunda atacurilor opozitiei

• Sa contraargumenteze
argumentele proprii ale opozitiei

• Sa prezinte propria parte de caz

 Opozitie 2 (8’). Rolul vorbitorului

• Sa raspunda atacurilor Guvernului

• Sa contraargumenteze cazul
Guvernului

• Sa prezinte propria parte de caz

 Guvern 3 si Opozitiei 3 (8’). Rolul
Vorbitorilor
• Sa identifice principalele arii de conflict
• Sa contraargumenteze argumentele echipei
adverse incadrate in fiecare arie de conflict
in parte
• Sa raspunda atacurilor echipei adverse
incadrate in fiecare arie de conflict in parte
• NU ADUCE ARGUMENTE NOI, dar poate
aduce exemple si explicatii noi
 Discursurile de Reply (4’). Rolurile
Vorbitorilor
• Sa prezinte concluzia din punctul
de vedere al echipei sale

• Nu poate aduce materie noua

 Points of Information (POIs)
• Primul si ultimul minut din discurs sunt
“protejate”
• Intrebare / Observatie / Clarificare
• Maxim 15 secunde
• 1-2/discurs acceptate
• 3-4/discurs/vorbitor oferite
• Fiti scurti
• Fiti relevanti
• Fiti respectuousi atat in oferire, cat si in
refuzare
Q&A
Flow
 Stil
Umorul in dezbateri
• Rol
– Doua idei opuse in contrast
– Destinderea atmosferei
– Increderea publicului
– Superioritate fata de adversar
 Forme de umor (1)
• Anecdota
– O intamplare interesanta care ajuta vorbitorul sa clarifice o
chestiune. De multe ori cei care dezbat sunt incurajati sa
foloseasca studii de caz sau sa construiasca scenarii. Unele
dintre ele pot capata o nuanta comica, nu doar pentru a
capta atentia ci si pentru a accentua o anumita idee.
• Hiperbola
– Exagerarea unor trasaturi, defecte sau a neadecvarii unei
actiuni.
• Ironia
– Folosirea cuvintelor pentru a exprima altceva decat in mod
normal. De obicei vorbitorul spune opusul a ce gandeste sau
a ce se asteapta publicul de la el.
 Forme de umor (2)
• Revenirea
– Vorbitorul comite o eroare in mod intentionat, numai pentru a
reveni si a corecta repede acea eroare (in cazul unei dezbateri
aceasta metoda poate fi folosita pentru a da dreptate initial
oponentilor, si a reveni apoi pentru a arata cat de gresit ar fi fost
acest lucru).

• Satira
– o forma de sarcasm care scoate in evidenta lipsurile unei
idei/actiuni/persoane.
 Precautii
• Sa fie de bun gust
– Glumele indoielnice sau care socheaza pot atrage dupa sine o reactie adversa din partea
publicului; in loc sa destinda si sa sporeasca increderea ele vor anima spiritele si vor
incuraja o atitudine reticenta din partea ascultatorilor)
• Sa nu atace oponentul, ci ideile acestuia
– Atacul la persoana nu doar ca nu demonteaza argumentul advers, ci atrage si o atitudine
de neincredere din partea arbitrilor si a publicului;
• Sa nu substituie argumentarea, ci sa vina in sprijinul acesteia
– Oricat de amuzanta ar fi o anecdota, ea nu va avea alt rol decat sa castige puncte
individuale; in economia dezbaterii aceasta nu poate raspunde cu adevarat unei dovezi
sau unui rationament corect formulat;
• Sa se potriveasca in contextul dezbaterii
– Bineinteles ca e important ca atmosfera sa fie destinsa si sa se produca ruperi de ritm din
cand in cand, dar nu neaparat nevoie sa incercati sa includeti o gluma intr-o dezbatere
despre pedeapsa capitala sau euthanasie.
 Forme de umor (3)
• Subestimarea
– transformarea a ceva mare sau important in ceva normal sau chiar
mult mai mic/mai putin important decat este in realitate.

• Comicul de situatie
– umor care vine din experienta proprie. Puteti fi siguri ca publicul
nu are de unde sa cunoasca situatia descrisa si in acelasi timp ca
acest tip de umor va spori relatia de incredere dintre voi si public.
 Elemente de impact (1)
• Numarul de oameni afectati
– Un argument sau un caz sunt cu atat mai convingatoare cu cat se demonstreaza ca acesta are efect
asupra unei categorii largi, de exemplu: o comunitate locala, o minoritate, o populatie etc.;

• Puterea impactului negativ

– In masura In care se propune o linie de argumentare sau de contraargumentare, este foarte importanta
prezentarea efectului negativ major care ar aparea daca propunerea adusa va fi / nu va fi aplicata;
totodata, este crucial pentru orice echipa sa ia In considerare eventualele efecte negative „de recul” care
ar putea sa apara In momentul In care propun un caz;

• Caz sistemic vs caz singular

– Orice dovada sau dezbatere pe status-quo obliga echipa afirmatoare sa demonstreze ca problema
identificata sau dovada adusa sunt sistemice si nu doar cazuri singulare si izolate;

• Motivatia mai inalta

– Intr-o dezbatere de valoare este important ca prin criteriul propus de fiecare echipa sa se ierarhizeze
valorile aduse In discutie In contextul dat; atata timp cat una dintre echipe va demonstra de ce valoarea
aparata de ei trebuie sa fie prioritara celeilalte, echipa respectiva va castiga runda;

• Eroarea capitala
– aceasta linie de argumentare presupune ca argumentul sau cazul adus de oponenti ar prezenta un
pericol iminent sau ca planul propus ar avea efecte catastrofale.
 Elemente de impact (2)
Pe langa aceste aspecte ce tin de argumentarea propriu-zisa,
exista o serie de elemente non-verbale care imbunatatesc calitatea
discursului si fac ca respectivul vorbitor sa fie mai persuasiv:

• Forma discursului
– acesta trebuie sa aiba o lungime corespunzatoare Impreuna cu o
introducere care sa atraga atentia si trebuie sa anunte liniile generale de
argumentare si o parte de concluzionare In care se reenumera argumentele
enuntate)

• Roadmap si “firul rosu”

– Structurarea si gruparea argumentelor fac ca dezbaterea sa fie mai usor de
urmarit si arbitrar.
 Structura
• ‘’Harta” discursului
• Cuvinte cheie: filozofia cazului nostru,
valoare, argumentul 1+titlu, etc, argumentul
x al echipei adverse
• Anunta trecerile dintre materie proprie si
contraargumentare
• Aduce claritate argumentelor si
discursurilor
 Body language – comunicare non-verbala
• Vocea
– trebuie sa fie de intensitate rezonabila astfel incat sa nu deranjeze, sa se adapteze salii si
auditoriului prezent si sa aiba variatii pentru a evita un ton monoton care nu capteaza
atentia.

• Limbajul
– argumenatarea eficienta presupune folosirea unui limbaj corespunzator, adaptat
auditoriului si care sa fie clar, concis si sa evite orice ofensa adusa atat oponentilor cat si
celor din audienta.

• Contactul vizual
– pe parcursul discursului este foarte recomandat ca vorbitorul sa nu „isi ingroape” privirea
in foi deoarece aceasta denota nesigurata si in felul acesta pierde atentia arbitrului si
auditoriului; un vorbitor eficient va mentine contactul vizual In special cu cei care asculta
si mai putin cu echipa adversa;

• Pozitia corpului si gestica

– ambele trebuie atent controlate;
– se recomanda o pozitie relaxata dar decenta cat si o gestica retinuta;
– astfel, sunt de evitat ambele situatii extreme, respectiv plimbarea prin sala in timpul
discursului, ticurile nervoase, lipsa orcarui gest Inspre auditoriu sau o exagerare a
acestora, deorece vor focaliza atentia asupra acestora si nu a argumentelor prezentate.
Q&A