Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEZĂ DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
PROF. UNIV. DR. AUREL CHIRIAC
DOCTORAND
Bogdana Cecilia Bogdan
TIMIȘOARA
ANUL 2019
REZUMAT
“O meditație asupra orașului presupune o concepție despre spațiul și timpul proprii unei
civilizații. Loc de întindere spațială și concentrare temporală a valorilor civilizației și culturii,
orașul este o unitate spațio-temporală semnificativă a unei experiențe existențiale cu spiritualitate
milenară colectivă. Pur produs social, orașul este, mai întâi de toate, spațiu definit prin
materialitatea (imobile, magistrale…) și spiritualitatea sa (istorie, tradiții, cultură…). Astfel,
orașul este mai mult decât un loc în spațiu, el este o lume materială și spirituală, organism
fundamental specializat în transmiterea valorilor intelectuale și spirituale”- Gaston Bardet,
Probleme ale urbanismului, 1948
Cuvinte cheie: imagine, profil vizual, patrimoniu, cultură, comunitate, oraș, vitalitate,
politici culturale, durabilitate.
Teza propune abordarea profilului vizual în scopul formarii unui cadru operational menit
să îmbunătățească acțiunea de conștientizare culturală. Conceptul numit profil vizual urmărește să
faciliteze o înțelegere inovativă și multifuncțională a caracteristicilor culturale.
Construcția profilului vizual al unui oraș este un subiect relativ nou, dificil și controversat
deoarece nu se operează cu metode și tehnici pentru a cuantifica, ci pentru a interpreta date și
valori, pentru ca să se poată identifica acele elemente spontane prin care se nasc noi perspective,
care pun continuu sub semnul întrebării eficiența momentului prezent și, prin care o structură
devine un sistem biotic supus unui proces de formare, dezvoltare și constientizare, cu scopul de a
genera efecte benefice asupra tuturor celulelor, sau părților, care îl compun.
Studiul TEORIA ȘI PRACTICA CONSTRUCȚIEI PROFILULUI VIZUAL AL UNUI
ORAȘ – SIBIU CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ metamorfozează imaginea de
ansamblu a orașului studiat (numit în studiul prezent organism urban) pentru a scoate în evidență
procesele determinante ce au potențialul să poziționeze orașul pe o axă favorabilă atât în viitorul
apropiat cât și în viitorul îndepărtat.
În urma cercetării a rezultat faptul că se poate crea un profil vizual utilizând elementele
care descriu perfect personalitatea unei comunități urbane. Teza are caracter multidisciplinar.
Cercetarea propune o metodă prin care, analiza efectuată în termenii de mai sus, permite
construcția unui profil structural al unui oraș bazat pe ceea ce poate fi perceput vizual. Ca studiu
de caz a fost ales orașul Sibiu, anul 2007 Capitală Culturală Europeană, deoarece este un exemplu
de transformare prin mecanismele artelor vizuale. Imagistica oraşului Sibiu reprezintă punctul
central al studiului în corelare cu proprietăţile determinante ale mediului înconjurător precum
expresivitatea, încântarea produsă, ritmul, stimuli angrenați. Focusul practic al tezei este
direcționat spre fenomenul urban concretizat în oraș. Orașul primește particularități, primește un
puls, o personalitate, un sistem de valori, o identitate, o structură osoasă individuală, anumite
trăsături fixe (valori moștenite) și trăsături maleabile (valori cultivate).
Profilul vizual al orașului Sibiu urmărește să surprindă elementele culturale cu caracter
predestinat și viitoarele direcții de evoluție ale organismului urban studiat. Ideea esențială este de
a percepe orașul în termeni de imagine și de a reconstrui apoi semnificațile sale ascunse.
Ca element de noutate teza are scopul de a face cunoscut un cadru unificat de resurse
culturale prin care captăm perspectivele locale asupra peisajului cultural și asupra organismului
urban. Principala întrebare născută în cadrul studiului este următoarea: Ce fel de imagine
contribuie la o mai buna înţelegere a resurselor culturale din comunitatea locală? Scopul cercetării
arată cât este de importantă nevoia unei identităţi a oraşului (care să fie percepută de tot restul
lumii), de a ilustra relevanţa acestei calităţi şi complexitatea proceselor prin care se poate
transforma mediul urban. Atenţia este concentrată în special pe particularitatea calităţii vizuale:
claritatea imediată a ceea ce poate fi înţeles cu uşurinţă din organismul și peisajul urban. Pe scurt,
o imagine clară de ansamblu cu privire la modul în care se întâmplă actul cultural în Sibiu.
Teza afirmă faptul ca lizibilitatea este crucială în configurarea parametrilor de funcţionare
a oraşului şi se arata modul în care profilul vizual poate fi folosit astăzi în procesul de reconstruire
a oraşelor în care trăim prin intermediul artelor vizuale.
În urma acestui demers teoretic și a faptului că ipoteza a apărut ca fiind validată, ca element
practic și de noutate, doresc să propun un chit de bune practici care să poată fi utilizat și în alte
domenii.
Principalul obiectiv al cercetării urmărește captarea atenției față de importanța materiei
culturale a unei societăţi şi cum pot fi îmbunătăţite structurile expresiei artistice tocmai pentru a
sprijini o transformare vivace a mediului urban şi a evoluţiei sociale. Obiectivul secundar
urmărește idea de bază a lucrării şi atinge dimensiunea acelor procese prin care se poate “construi”
un oraş pentru a oferi o experiență seducătoare și de elevare a simțurilor.
Programul de cercetare ştiinţifică este orientat fundamental pe cercetarea în domeniul
artelor vizuale în interdisciplinaritate cu studii culturale, sociale, antropologice și de urbanism
deoarece arta vizuală a devenit un formator social şi un generator puternic în evoluţia individuală.
Scopul studiilor despre imagine nu este acela de a descrie ce este imaginea și cum arată, ci
mai degrabă este acela de a naște întrebări referitor la ce face imaginea? și ce putem noi face cu
imaginea? ; acela de a considera ce efecte putem realiza și cum pot varia aceste efecte în funcție
de diferitele tipuri de imagine, context și practici. Susan Buck-Morss, teoretician politic, susține
importanța de a opera cu imaginea “Trebuie să putem citi imaginile într-un mod emblematic și
simptomatic, pentru a răspunde întrebărilor fundamentale ale vieții sociale. Acest lucru înseamnă
că sunt necesare teorii critice, teorii care sunt ele însele vizuale, care arată mai degrabă decât să
argumenteze”. Prezentul subliniază o necesitate, așa cu spune Susan Buck-Morss, anume, de a
construi teori vizuale; Istoria, prin furtunoase frământări și dezbateri, a construit mediul în care se
pot naște teoriile vizuale specifice nivelului de evoluție și cunoaștere actuală. Făra tot acel haos de
păreri, generat încă din antichitate, nu am fi reușit să ajungem la nivelul de înțelegere prin care
observăm fenomenul numit Imagine în raport direct proporțional cu evoluția omului și a nevoilor.
Pentru a puncta haosul dezbaterilor despre imagine și problematicile în construirea unei
paradigme, o citez pe Martine Joly, profesor de științe sociale și filozofie : „Termenul de imagine
este atât de folosit cu tot felul de semnificaţii fără vreo legătură aparentă, încât pare foarte greu
să-i dăm o definiţie simplă, care să acopere toate întebuinţările lui. Cel mai frapant lucru este că,
în ciuda diversităţii semnificaţiilor acestui cuvânt, îl înţelegem. Înţelegem că indică ceva care,
deşi nu face întotdeauna trimiterea la vizibil, împrumută vizualului anumite trăsături şi, oricum,
depinde de producţia unui subiect: imaginară sau concretă, imaginea trece prin cineva care o
produce sau o recunoaşte.”
Arta vizuală a devenit un formator social şi un generator în evoluţia individuală. Un cadru
vivace şi bine integrat, capabil să producă o imagine clară, joaca un rol social. Imaginea unui oraş
reflectă la o scară mică imaginea societăţii contemporane cu toate aşteptările şi conflictele
specifice. Arta vizuală urbană influențează modul în care un oraș se construiește în imaginarul
colectiv. Cultura urbană desemnează pattern-ul comportamental care determină și formează
interacţiunile sociale. Cultura urbană nu se poate dezvolta în absența spațiilor publice care să
susțină implicarea locuitorilor în dezvoltarea oraşului în care trăiesc.