N.

10R6A

ROMANIA
CUM ERA PANA LA 1918

ROMANIA MUNTEANÁ"

ILUSTRATI!
DE

LILIANA IORGA

BUCURE$T1
1939
ILUSTRATULE SANT MAI ALES DUPA FOTOGRAFII
ALE COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
 N. IORGA

ROMANIA
MAMA
A UNITATII NATIONALE
CUM ERA PANA LA 1918

I.

ROMANIA MUNTEANA"

ILUSTRATII
- DUPA FOTOGRAFII -
DB

LILIANA IORGA

13UCURESTi
1939
 PREFATA LA EDITIA I
DIN DRUMURI 1 ORASE"

Santem un popor care nu se cunoafte pe sine

fi nu-fi cunoafte Ora. Dacei le-ar cunoafte, le-ar
prefui f i ar ceipeita o incredere in viitor care, de
fa pi, ii lipsefte.
Oricine e dator sd inUiture pe cat poate aceasta
neftiinfel plinei de urmdri rele. Am crezut deci c(.1
folosesc celor din (ara mea fi din neamul mieu,
vorbindu-li despre Romani f i pdmeintul romanesc,
liber sau supus altora.
Voiu da inteiiu pentru fiecare provincie a Ro-
manimii o descrip0e, o reproducere a intipeiririlor
ce mi-a räsat. inteliu se vor zugreivi drumurile fi
orafele", apoi satele fi mdneistirile". Mi se va ierta
dacd amintiri ale mele, noud sau vechi, mulle-pufine,
vor rdmanea impletite cu vederea lucrurilor. Dacei
am Mutt cartea pentru alfii, am feicut-o, afa, pu fin,
f i pentru mine.
Mai f tiinfif ic se vor infeififa: panca a doua, care
va da o privire geograficei popularei asupra fieceirui
Tinut romdnesc, f i partea a treial consacrald Tre-
cutului, care, pe kingd datoria de pietate farà de
dansul, nu e mort, ci treliefte in alcdtuirea sufle-
telor noastre, &lei via(a unui Po por, schimbandu-se,
se continud 1.

1 Nu le-am mai dat. Dar nici nu mi le-a cerut nimeni ed.

a 2-a) !
N. J.
IV

lncep ca Romeinia; celelalle provincii ale nea-

mului vor fi tratate pe rdrul, dupei insemnOtatea lor.
Thcheiu dorind ca aceastä ceirticicd s'd nu se 1m-
peirt4eascei de indiferenfa ce a primit f i a moor?,
!) allele, ci sel reisbatcl. Nu pentru mine Insumi, ci
pentru binele pe care sant sigur cei, oricum,11 poate
face.

Octombre 1903.
 FREE ATA LA EDITIA I
DIN SATE SI MANASTIRI"
Acesta e al doilea 1 volum din lucrarea ce am
pldnuit asupra Romanilor fi fdrii lor intregi, libere
fi supuse.
Prin el vreau sd fac cunoscut Tinuturile Romeiniei
supt o indoitei infdrifare: aceia a satelor de astdzi
fi a naturii de care sdnt fncunjurate, fi aceia a fru-
musefii istorice, intrupatd in mdndstiri fi biserici,
cea mai scumpei fi rare'', cea mai adevdratei origi-
nald a lor podoabd.
Pentru aceasta am cdIdlorit trei luni de :He,
aproape neintrerupt, clieltuind pretutindeni Mull
mid fi Wei nddejdea unei despdgubiri bdnefli din
partea publicului, care nu va crede poate cel mi se
cuvine mdcar o despdgubire moral&
M'am lntors cu aceastd carte fi ea un sentiment
mai puternic despre insufirile alese ale NM fi po-
porului nostru. Amintirile mele despre oameni scint
mai bate bune, fi, dacd am inteimpinat nepldceri,
aceasta a fost totdeauna la targoveli, la fruntafii
lor, fi nu la seiteni. mire fdrani m'am sinifit'oricdnd
ca mire °amend cei mai vrednici, mai de omenie
i mai gata de ajutor.
Cartea de MN ar trebui sei indemne la celleitorii
in Romdnia pe multi dintre aceia cari cred)rd numai
i Cel d'intAiu e Drumuri ;i orase din Romania, editia a 2-al
PueurLsti, Sum, 1916. V. mat sus.
VI

frumusetile strdindtdfii sant vrednice de vdzut. Cei

ce vor fi ispitifi sd strdbata tara, vor fi multdmiti.
Traiul fi drumul sant ieftene. Dacd se cetesc atatea
plangeri prin ziare, motivul e numai infumurarea
celor mail-multi cdldtori, cari socot cd niciun pat,
nicio mancare, nicio treisurd nu sant vrednice de
nifte oameni afa cum sant ei. Nicdiri poate nu sant
ata tia snobi (adecd oameni cu mofturi) ca la noi.
;I, dacd snobul supdrd pe altii, el Ifi stricd totdeauna
fi lui pldcerea. Firefte cd acel care vine cu gura
mare, forndind cuvinte # batjocurind orice e mai
prejos deceit In Bucurefti, va fi rdu primit fi u#le
se vor inchide inaintea nasului prea mare fi prea
supfire. Dar oricine va veni cu cuviinfd In once
colt al fdrii nu va avea sd se pleingd de ce va in-
tampina. Poporul nostru e bun.
Am scris mai mull pentru acel public care prc-
fuiefte fi folose#e scrierile mele. El nil e strdlucit,
In el nu se Entampind oameni bogati # de neam
mare, cari n'au nevoie nici de ceia ce spun eu, nici
de limba in care spun; in el nu se intampind inte-
lectuali fini, cari cauld sentimente prefdcute, idei
de o falsei originalitate fi cuvinte abcitute de la
infelesul ion obifnuit, cum se afld in beitranele lite-
raturi euro pene: acefti intelectuali fi oameni Env&
(aft nici nu Inkleg felul mieu de a scrie, care e
acela in care s'a scris panel' la introducerea mo-
delor apusene, felul de a scrie al cronicarilor fi
teilmdcitorilor bisericefti, care corespunde felului de
a vorbi al poporului. MI indrept cdtre cei nurlfi,
umili fi sdraci: catre 'Mud fdtorul f i preotul din sate,
catre cetitorul de peste munfi, om cu inima curald,
catre tinerii din fcolile inalte fi catre acei ce le-au
pdrdsit de patina vreme pentru a 'Mira In viafd.
Sant Encredinfat cd aceia ce spun aice e pe infelesul
fi pe inima lot%
 VII

in anul viitor li voiu infdfifa, urmdnd desfdfu-

rarea planului mieu, descrierea Ardealului, a par-
filor ungurefti !oculte de Romdni f i chiar a Buco-
vinei f i Basarabiei. [Vor fi retipeirite tot de editorul
mieu, cdruia ti multdmesc in deosebi pentru ingri-
!Vea sa prieteneascd (1916.)1]
O lucrare de total asupra Tdrii-Romanefti f i po-
porului romdnesc va veni la sfdrfit. [O voili?
(1916.) J

Inscriptiile de la bisericile fi nuindstirile descrise

aici se dau in cartea mea Inscriptii din bisericile
Romaniei (Bucuresti 1905).

i,
i V. mai departe.
Tovará§ei mele de drurn
OLTENIA
 Î.

MEHEDINTI
. .=.

1. Din josul Dunärii spre Severin.

Vidinul corespunde Silistrei, la celalt capät al
DunArii bulgdresti, ca bulevard de supraveghere si
ap6rare al raului. Silistra si Vidinul am autat sá
le ham noi, In marea imp6rtire de pàmânturi tur-
cesti la 1878. Dar n'am putut c'äpAta nici una, nici
altul de la darnicia aliatilor rusi, cu toate ca Eu-
ropa ni-ar fi 15.sat m6car pe cea d'intä'iu. Cu ce
ochi am fost priviti dincolo, când am fi smuls si
oprit aceste Gibraltaruri dunArene, se poate Intelege,
dar vedem iargsi prea bine cu ce ochi santem priviti
astAzi, fdr5. A. le fi luat.
In dimineata zilei de toamn1 cu cerul jos, plum-
buriu, Vidinul Intinde Indoitul ski cheiu alb, dincolo
de care Bulgarii au clklit sau reparat cateva oficii
greoaie, vApsite In colori triste. Pe langà dânsele se
desfac strade, printre case mid. Ceva mai departe,
In sus, o ciudatá bisericA, galbenA si rosie, InfAti-
seaza, isolatl, turnuri multe si mici pe un párete
InaIt. Iar, In alt masiv, cel din urm5., stà, ca un leu
adormit, marea cetate a Vidinului, unde au domnit
Tari separatisti ai vechii Bulgarii, pe unde au trecut
Francesi, Germani veniti In numele Crucii ca a
scape RAsAritul de n5ArAlirea, pe atunci nouà, a Turci-
cilor §i pe care au fost Infipte pe r&nd, de la 1365
la 1369? steagurile cu flori de crin ale regelui Ludo-
4 OLTERIA

vic Ungurul §i bandierele lui Vladislav-Voda Mun-

teanul. Ce framantari de pofte cuceritoare au strans
cu patima aceste ziduri, inaintea cal-ora s'a hotarlt
de4-átatea ori soarta Intregii acestei parti din malul
dreptl La 1877, aproape natru sute de ani In capat
de la cucerirea Indraznetului Voevod din veacul al
XIV-lea, tunuri romane§ti au fulgerat de pe termul
stang spre Vidinul gata vreme stäpanilor, spre cui-
bul de unde purcesera, cu mai putin de un seco!
In urma, jafurile fara numar ale rasculatilor turci
calauziti de Pasvantoglu, stapanul, Impotriva vointii
Impäräte§ti, al Vidinului! O oaste romaneascà s'a
apropiat peste cateva luni de cetatea raufacatoare,
dar n'a putut sá duca a doua oara steagul nos-
tru panä sus pe ziduri. Dupa razboiu, Vidinul, rav-
nit §i mai mult de Sarbi, a ramas al Bulgarilor, cari,
In loe sá darame vechea primejdie a Dunarii, cum
ti lega tratatul ce i-a Infiintat din n.ou ca Stat, au
reparat zidurile, au acoperit cele trei turnuri §i au
cladit alaturi casarmile de la care se vad coperemin-
tele ro§ii de tabla.
Ca un semn al calor din urmà lupte ale noastre
aici, m.alul romanesc Inalta ceva mai In susul apei
un monument. El domina, caci aici malul ne ajuta
pe noi: pentru Intlia cara In acest unghiu oltean
al Dunarii, noi avem
Dar §1 aici 'Imanen:1 Cu livezile noastre, ai caror
arbori, frumo§i Inca, Impodobesc dealul scorburos
§i Wat de dungi. De la aceste doua daruri ale na-
turii, Calafatul, care e vechiu numai ca chele §i
nu, ca ora, I§i capará o parte din frumuseta prie-
tenoasa. lar alta parte i-a dat-o gustul n.ostru pentru
cela ce e elegant, dragu.t. Cele douà biserici sant
frumoase, §i pe malul aparat de cheiuri de piatra
§e yací case p15.cute, vesele, primitoare. Printr'o tale-
 I. - MEHEDINTI 5

turd adancd a dealului, Inainteazd o frumoasd stradd

plantatd cu arbori. Si din mijlocul unei dumbrdvi
prive§te o cdsuld tdrdneascd Inc'dpdtoare §i curatd,
ca o afirmare a vietii de sate, stdpand, de unde por-
nesc Oltenii zdraveni, cu figura nobild, cari a§teaptd
la ponton sau pdzesc mandri petmal, In uniforma
o§tirii noastre.
Mai Incolo numai Imbrdcdmintea verde a copacilor
face o deosebire Intre cele cloud maluri joase, prin
care peste putin raid sose§te, In linie aproape dreaptd,
de la Severin.

Cetate. Cetatea" va fi fost altil datd. Acum e

numai un sat, destul de departe de term, un mare
sat cu o mare bisericd. Dar vaporul austriac se
opre§te aici §i, langá pontonul lui, Inainteazd pon-
tonuf rival al Ru§ilor, cari fac pe Dundre negotul
ce nu se vede, ci se simte. Pe mal e a InvAlmd§eall
de card, a cdror incArcdturd de saci cu grail o strd-
mutá tkanii no§tri pe §lepurile grece§ti, italiene,
ungure§ti, ce se tin Inc& lant de-a lungul malului jos.
In toiul transporturilor, mo§iile vecine ale Doljului,
Gorjului §i Mehedintilor ar trimete la aceastd mare
§chele de grane, cea mai mare, mi se spune, pe toatd
Dundrea, cat sd. Incarce pAnd /a o, mie de §lepuri
ale tuturor neamurilor.
De la Cetate lncolo, pe malul drept se vdd
bdrci §i. o casd cu mai multe randuri, termul
buldresc se suie In dealuri de lut goale, care pri-
vese linia §easd. a Romaniei, mArgenità de pAduri
sau de grupuri rdzlete de arbori.
Acest term drept, pe langd care trece vaporul,
e de o mare frumusetd. Din dealuri ti§nesc pe alo-
curea stanci goale asupra apei. Lanuri vinete, fanete
6 OLTENIA

verzi, §iruri mdiestrite de copad se tot schimbd. In

mijlocul arborilor plini Incd de toatä frunza lor,
gospoddriile ingrämddite, casele de zid cu copere-
minte de tigle fac pe editor sä se gandeascd la Apu-
sul liber de tiranii rurale. Cdci aici exploatatorul,
ciocoiu/, a fost strdinul, Turcul, begul, §i prin
vierea nationald, care a fost i o revolutie sociald,
a fost adesea dat peste granità. Aceasta s'a Intám-
plat+mai mult, §i de mai mula vreme, in Serbia
vecind. Pdcat numai cá aici ace§ti harnici gospodari
de tard n'au putut da In o sutä de ani altd clasd
conducdtoare decat ni§te incapabili fárä. inteligentä
§i cinste, fArä idei conducdtoare §i färà niciun simt
de rdspunderej.
Pe malul nostru, largi intinderi se desfil§oard li-
bere, cu lanuri nemArgenite §i parageni, ceia ce aratä
marea proprietate, care a dat §i satele mai rare §i
mai putin frumoase ale §erbilor de odinioard.
De o parte §i de alta, plutesc mori de lemn pe
vase.

Dupd un lung §ir de frumoase paduri, pe un

mal ridicat, statia vamall Gruia, langà un sat md.-
runtel, presintd Intr'un singur front magaziile ei
§i vama. Tntre §lepuri vdd unul rusesc, Cu numele
Chiliei pe ddnsul, §i, pe bord, un Calmuc unit, cu
degetul In nasul sdu borchinos.
In fatd, cateva case de piatrd Inseamnä pe mal
Raduievatul sdrbese. Doi soldati, unul In uniformd
de infanterist german, celalt in costumul obi§nuit,
albastru, cu bonetà cilindricd de aceia§i coloare,
pazesc la ponton. Dupá ce ai vdzut pe Invinatorii
lor, Bulgarii, ace§ti soldall par frumo§i §1 bine im-
1 Asa era In ultimii ani ai Obrenovicitur, Ce s'a Inlamplat
pe urrnä, stIm cu toVi 1916 .
 f. - MEHEDINTI 7

bracati. Mai In sus se yac.' InsA alte tipuri, care pot

da o parere mult mai joasa.".
Printre paduri, mai dese pe malul nostru, paduri
de toamnä cu verdele stropit de aur §i sange, prin-
tre coaste de aratura proaspata §i de ima§uri ve§-
tede, pe ranga ostroave parasite, spre Severin.
Casele sant rare: dincolo albe supt coperi§ul ro§u,
dincoace ascunse supt caciulile de stuh ale saraciei.
Drumuri se Infunda Inlauntrul tärii, spre culmile
ce se yací In fund, ca un zid cu varful mu§cat, de
un albastru batut de bruma. Apa se face de-odata
Ingusta, §i nisipul ce-i zacuse In fund, prelunge§te
acuma termul. Carpatii se apropie de Dunare, s'o
stanga, §i valurile-i stramtorate se vor lovi dincolo,
Indata, In straja Balcanilor. Mantuirea e numai In
saparea adancului, unde, §i acolo, se Impotrivesc
stanci ascutite.
Mai nerabdatori sant deocamdata Carpatii. Ei scot
mai Inainte stáncile lor, Invelite cu iarba uscata, cu
arburi §i tufi§uri, verzi, ro§cate. Ele se dau Insa.In
laturi, §i un cerc se deschide Intr'un mal mai 'jos.
Pe acesta e prins Severinul, cu nenumdratele-i case
In colori vesele, cu gradina-i strabatuta de turnul"
vechiu, cel mai frumos din ora§ele acestei regiuni
a Dallara
2 De la Severin spre hotarul vechiu.
Ceva mai departe, dincolo de Cladova sarbeasca,
cu case albe risipite, pe cand malul romanesc, mar-
genit de unja trenului, sta In fata lnalt, gol, san!
Portile de Fier. Totu§i malurile nu se strang aici
pentru o Incle§tare, nu arunca 11111 infuriat In adan,
cimi care trebuie sa-i Incapa restri§tea, ci, de o
parte§i de alta, ele au Infati§area lor de mai Inainte.
8 OLTENIA

*Numai cat apa nu mai are acela§i curs pa§nic 'de

puternic drumet farà pripa, ci ea se Inanie pe alo-
carea, se rupe In fa§ii spumegate, se Invarte In ro-
tocoale. Caci stanca din fund malta colturi ascutite
care chiama apa la lupta, iar corabiile la peire.
pe cand micile luntri ale oamenilor dibaci cari lo-
cuiesc malurile, bine cunoscute, ale Dunariil§i &ese
drtunul printre degetele de piatra ale manii raparete,
represintata prin Austro-Ungaria, a des-
chis un larg canal singur, cu adancul supus, pentru
marile cornil care duc bogatiile.
Cand parase§ti apa disciplinatä a canalului, futre
malul sarbesc §i cel romanesc, liber Intaiu, apoi cel
romanesc de supt Ung,uri, un ostrov 1§i inalta din
valuri spinarea malcasa. Ostroave mai sant pe Du-
nAre, dar ca acesta niciunul. In celelalte sant oameni,
pe acesta ratacesc stafiile unui trecut Ingropat pentru
totdeauna. In Ada-Calè pazesc catanele Imparatului
din Viena, Craiu In Buda, dar peste elsutele yechi,
peste gradini §i stradite lnguste, stapfine§te vhful
minaretului. La marile impartiri de pAnanturi, mai
clAunAzi, acest colt de mal dunkrean a fost uitat In
manile Sultanului Indepartat, care nu poate face alta
decat sa-§i trimeata In fiecare an porhana pentru
tovard§ii sai de lege rama§i intre straini. Cealalta
hrana o da contrabanda.
Varciorova a ramas In urma, pe malul nostru, §i.
acum Or§ova Ungurilor I§i oglinde§te casele all?e 1,n
apele raului. Pe stanca din dosul ei, ca o ultima
salutare sau ca un cuvant de Mina venire, o mftn4
pioasa a scris cuvantul de legatura: Romania".
 I. - MEHEDINTI 9

3. Turnul-Severin.
Severin se cherna locul: satul lui Severin, un
mime foarte obi§nuit In aceste pdrti; Turnu e o
amintire a turnului presupus roman pe care-1 cu-
prinde acum o frumoasà grädinit publick ce se co-
board spre Dundre, cu alei, poduri, inscriptii Inca-
drate §i rdind§ite, solid prinse cu ciment ca piatra,
ale unor ziduri Incunjurdtoare din bolovani nere-
gulati §i din bucdti de ciirdmidd, lucru vddit me-
dieval , din care face parte §1 turnul.
Ora§ul e unul din cele mai tinere ale noastre:
frate cu Alexandria, cu Giurgiul §i Brdila, fiu al
Regulamentului Organic §i al gospoddriei bune a
celor trei Domni munteni de dupd 1829. El s'a des-
voltat pe acest teren unde odatd, In vecintitatea ime-
diatd a primejdiosului mal turcesc, nu mai rämdsese
nimic decat Inalta stalled goall a malurilor. Ingineri
au desemnat piata largd, incunjuratti de mari ell-
diri ale Statului, de oteluri moderne §i cafenele pen-
tru Infrdtirea neamurilor, ei au fAcut sá radieze
stradele, care n'au Inaintat, deci, de-a lungul anilor
dupd sporirea gospoddriilor §i initiativa capricioasd
a fiecdruia, ca aiurea. Modelul cladirilor I-a dat
iard§i Statul, Cu oficiile sale administrative, §i colo-
ni§tii strdini, Nemtii, Svabii" din Banat, cari au
creat In acest unghiu romanesc o colonie mdrunticd
a lor, pa§nicd §i zimbitoare, Cu sfioasa ei bisericd
luterand, ldngà care se ridicd acum, din subcriptii
pgivate, o frumoasd bisericd. catolicd. Boierii de prin
prejur §i-au fAcut §i ei case In ora§ul nou, de care
i-a lept ceva mai t'arziu politica unui nou regim
de lupte interne. Primbldri bogate In arbori, 9 grd-
and care stäpfine§te priveli§tea mdreatd. a Dundrii
calatoare, albAl albastrd, trandafirie, surd, dupd ce-
rurile nestatornice, au crescut pe urmd podoaba.
M.ahalalele nu existd, se poate zice, mahalalele
10 OLTENIA

strarnbe, scunde, rgu legate, sat degenerat §i ora.

decazut, care ant caracteristice pentru Intregul
Orient §i pentru o mare parte din tara noastra.
Oamenii saraci sant tarani rataciti, cari §i-au schim-
bat pentru zdrente frumosul lor port. Sarbi trecuti
de peste larga apà de hotar, Tigani cu picioarele
goale, negre mai-mai ca o ciziná rau vacsuitg.
Un liceu impungtor, bine Ingrijit, In mijlocul unui
pare curat. In el, statuia Regelui, cu epigrafe mai
mult cornice, prin care judetul asigura pe Maria Sa
de devotamentul" sau (primiti,vg. rog,Incredintarea
consideratiei mele deosebite"), sau a§a. ceva. In can-
celarie, se poate vedea principele Carol In costum
national, intitulat Carol al II-lea" §i, cela ce e
mai interesant imperator Daciae. 0! veche §coala
de copillrii trufa§e, decal care ar fi mai 'buna
putina munca onesta. Elevii In uniforme, cu grade
la maneci, fac bunà impresie, dar prea par mandri
de dansa §i ar putea crede ca vin la i§coala pentru
§apcg. §i lampasuri. Li placea vorbi prea mult de Tu-
dor Vladimirescu, In privinta caruia toata lumea are
cate o legenda, fire§te ineditg, §i neadevgratg..
Biblioteca e mari§oara. O compun Insà mai mult
dirti frantuze§ti, une ori nefolositoare, ba chiar vgth-
matoare. Literatura romaneasca e mai In coada.
5tiinta, ca vai de capul sau. Gustul de cetit pare
destul de putin raspandit chiar intre profesori, cari
ar trebui sa dea exemplul.
Ici §i colo cate un Evreu, ca un simplom de boalg.
Multi Greci, Sârbi In negot. Dacà nu lipsesc clädiri
frumoase, chiar ale particularilor, praful a§teapta
prea de mult timp o ploaie binefachtoare. Daca de la
Dunare ora§ul se vede foarte frumos, cu turnurile
celor cateva biserici, cu §antierele care cladesc §i
dreg vapoare §i luntri, cu debarcaderul bine pie-
truit, carat §i plin de viatii, dealul ce suie de pe
 I. - MEHEDINTI 11

mal spre ora § e Ind sälbatec si ar trebui Inlocuit

printr'o priveliste mai potrivitä. Cu insemnätatea ora-
sului si cu faptul C. e granità, o Indoitä granitä', spre
Sax-hi si Unguri, si recomandà, prin urmare, [ara.
4. Cernetul. Topolnita.
La vre-o jum6tate de ceas de la Severin, peste
un ses sAm6nat rar cu asärmi si fabrici, e Cernetul,
rAspandit In neoranduialà supt dealuri de lut gá'r-
bove. Azi nu se väd acolo decât c6sute scunde, cAte
o tainitä. de Tigani potcovari, locuri Ingrädite, dar
goale, si trei biserici, dintre care una, cea mai mare,
a fost fAcutä. de Grigore Ghicd In veacul al XVII-lea
ca si dceia din Dragoslave, Infäti§eazA In mai
mic turnul mänästirii din Câmpulung. Pe cdnd se
cosiau 13516rii pe malul unde turnul" räsä'ria de-a-
supra DunArii m6rete, Cernetul era o capilald de
judet. Negustorii tineau präväliile In vale; mai sus,
drumul spart, cu fArdme de caldardm intre curti
pustii, era cuprins de case, de amändouà laturile,
ca la Diiu (Vidin)", spune un bAtrân care a*smai
apucat vremile acelea. Unde e culmea aceia desgo-
ha, se lnältau Curtí boieresti, cäci aici era orasul
pentru boierinasii si boierii mehedinteni, Glogovenii,
Miculestii si atatia altii, Intre cari Tudor Insu§i.
Dar Alexandru-Vodä. Ghica porunci sá se zideascd
Severinul. Cernetul nu mai putu sta alAturi, cum,
prin Evrei, Här15111, vechea capitalá de judet, mai
stä pe läng5. Botosanii cari i-au luat cArmuirea si
bogAtia. Boierii plecará dura resedintd, negustorii
dup5. castigul portului. Casele se Inrosird, se Inegrirfi,
apoi cAzurä'. In gr6mezi de c:Irilrnidä, care se vanduril
pentru cele ce se clädiau in Severin. Azi Cernetul e
o mahalà räzleatä a acestuia, locuitorii n'au Ornant
ca sätenii, si, dacà n'ar fi munca la boierul de
aproape si scutirea de lucrul soselelor, ciobanul ar
12 OLTENIA

trece cu oile acolo de unde s'a sthpanit trei veacuri

unul din judetele
In Cernet rhsunh un cantec ciudat. Flachii, In haine
care nu erau de serbdtoare, ruergeau cate doi, cu
cimpoiul la gull sau bdtand din tobh, ca sà cheme
la nuntd. Ei se chiana cumnali de nidnd i poftesc
necurmat, des de dimineath, din cash In cash, la
serbAtoarea care se face abia duph amiazi.
Nici lntr'un alt judet nu se phstreazh ataLa ca In
Mehedinti viata veche cu toate formele §i datinele ci.
El mi s'a §i phrut cel mai la o parte de cursul schim-
larilor §1 Inoirilor.
Pe valea Topolnitii, care nu se vede, printre pa-
ji§ti §i lanuri de porumb.ltimi gola§e, dealuri
Imphdurite margenesc §oseaua. De-asupra unei cuhni,
chemati de vre-o pradh, vultani plutesc rotindu-se.
Din loe In loe se lad conace mite; conac se chiamd
§i aici, diva cuvantul turcesc, trecut poate prin stir-
be§te, locul unde stà domnul phmantului, Curtea
din Moldova; In Gorj se Intrebuinteazà alt cuvant
tureesc: clad, turn.
Satul Halanga are case bune, printre care se lad
unele coperite cu tigle §i zidite foarte Ingrijit, din
chrhmidh. Hanuri cu §oproane §i cu trupuri, cu piei
de oaie spanzurate. Aici §i mai departe sant multe
chipuri puternice, cu fata mare, avand profilul foarte
curat, ochii bine deschi§i, nasul drept, mic, buzele
fine, bArbia hothrith §i mantuith cu o award gush.
ca In unele profiluri din monedele grece§sti.
Drumul apuch pe coasta dealului Gradet, al chrui
nume inseamnh In graiul Slavilor ce au fost prin
aceste phrti §i cari au rhmas In Serbia: Cethtuie. El
duce la satul Balta. CoborIndu-te Insh In vale, Intal-
ne§ti Indath cursul limpede, ve§nic §opotitor al To-
polnitii, care zore§te pe un pat de prundi§, §i schitul
%sup nu e departe.
 I. MEITEDINTI 13

Mergi spre el, pe pripoare de piatrl, pe pateci ca-

tifelate de iarba, §i nu-1 vezi. In dreapta ai deglul
impadurit, unde ar fi Cetatea lui Mircea-Voda", dupa
spusa locuitorilor, cari §tiu de scarile §i de poarta
ei, ascunse Intre arborii de sus. 0 femeie ne lamure§te
In aceasta privinta, §i vorba ei e pliná de particula-
ritati dialectale §i de cuvinte noua, cum e a tuturora
de aici. Ei zic, ca In Banatul vecin, carce,
parce, pentru. carte", parte", binie pentru bine. Fe-
meia aratä. pe Inältime o padind (rostit: pagina), un
ruf (plaiou). Un mo§neag care alearga de departe ca
sa ni märturiseasca ce viata grea duce, ca om
pamant, supus la dijma, fridoire §i intreire (adeca
sá dea jumatate sau a treia parte din rodul Oman-
tului ce i s'a Incredintat ca s5.-1 lucreze), se mai
plange el, pe langa zile de lucru, atatea la pogon"
(pentru fiecare pogon Incredintat lui), mai dá§i zile
de ciubote (zile pe de-asupra). Acela§i batran ros-
tete: vorbeafte, socotea#e. Birjarul, un Severinean,
spune ca In anume locuri nu e nicio flpdtd (tipenie)
de om. Din acest graiu, ca §i dinilmbracAminte §i
din cladirea caselor, se desface impresia cá aici e§ti
Inteun loe deosebit de cele multe care sant aproape
de o potriva.
Entre un deal portocaliu, desgolit §i cu fata näruita,
§i intre altul se zare§te un turn alb. Peste putin ai
Inainte-ti schitul.
E zidit de CA.'pitanul, apoi Aga Buliga, mart in
biruinta de la Finta a luí Matei-Voda asupra Ca-
zacilor §i Moldovenilor, la 1653. Stilul e acola de la
la Arnota: turn cu zimti, pridvor, ocnite pe laturi;
dar trei muchi räsar din umflatura altarului. Zugra-
veala, buna, e facutá de doi me§teri, cari arata 'ei
In§ii ca au fost unul Grec, altul Vlah". Buliga §i
sotia, apoi o Aka a lui, dorm In pronaos, ¿!are e
despartit de naos printr'un zid steal:Rut de o u§4
14 ottENIA

joasà. Ca In de ob§te Inaintea lui Brancoveanu, too-

doabele In piatrá s5patä lipsesc cu totul.
De jur Imprejurul schitului alb sant rAspandite
ca florile de primAvarä multe oi albe, al aror cio-
ban nu se vede. Supt dealurile verzi §i ro§ii, ' alba
Topolnit5. fuge, In opote, la vale.
5. Spre Virciorova. Ruinele Voditei.
Pe §oseaua, cand rupt5." pe mfirgeni, cand Insem-
natá cu stalpi, care merge de la Severin spre Apus
pe malul DunIrii.
Apa nu pare a curge, ci a luneca dintr'o singurà
mi§care, a lnainta bite° singurá pornire link pu-
ternic5.. In fa§aitura ce Intovärl§e§te aceastà mi§-
care, se amestecä un surd rAsunet al adancurilor.
Dincolo, se vä'd pe rand biserica §i casele Ciado-
vei, turnurile vechilor ei IntArituri. Apoi, aproape
unele de allele, sate frumoase, Intinse, Infipte chiar
pe mal, Intre livezi. Locuitorii lor sant tot Romani,
trecuti peste Dmare In vremuri de restri§te. PAn5.
la Negotin, unde se vorbe§te §i limba noastrk §i pe
valea Timocului se af15. Incá de ace§ti copii rAzleti
ai neamului nostru.
Dincoace se malta sure, intr'un §ir necurmat, stand.
gola§e. Creasta lor e zimtuit5. In forme neobi§nuite:
colo unde se pare cá un om garbov vine spre o
bltraná a§ezata pe p6mant, locuitorii recunosc pe
Mo§ul §i Baba. Alti mo§i" §i. alte babe" au fost langd
dan§ii, dar cu vremea piatra s'a m5.cinat §i a clzut
la vale In a§chii §i färam5turi. Tot acolo sat. crucea
Sfantului Petru, pe care atenii au furat-o inapoi
acum cativa ani, de la protopopul care o adusese
la Severin i 15.sase astfel, dupà pArerea lor, ca
seceta sá cadl asupra Tinutului. E o cruce-pomel-
nic: altele ca dansa nu se mai af15. Msg. In Mehedinti,
unde numai In pArtile de sus vezi cate o cruce de
 I. tfEdEDINTI i5

teriin nevapsita, sprijinind dota crucilite supt un

coperi§ de §indila.
Satele, Schela Cladovei, adeca portul care ras-
punde acelui ora, §i Gura Vaii locul unde o
vale, un rau, iese din munte, sant bogate In gos-
podarii bune, Intemeiate §i cu binefacerile contra-
bandei. Mai departe, Varciorova Intinde strada ei
cu cladiri destul de Ingrijite. Vechiul sat fusese mai
departe spre Or§ova, iar cel de astazi s'a injghebat
In epoca Regulamentului Organic prin sosirea de
oaspeti din multe locuri vecine, §1 chiar din ostro-
vul turcesc Ada-Calè, chiar In fata. Frumoasa gara
nu e Insa potrivita cu acele casute, in cea mai mare
parte putine §i marunte.
Un cor de glasuri copilare§ti, care Inaltá o ruga-
ciune, chiama la o cladire care e §coala. Se Incepe
anul §colar, §i bancile sant iarài pline de fetite
§i blieti, mai curati §i mai murdari, mai bine §i
mai rau lmbracati, dar toti vioi §.1 foarte bucuro§i
ca Incep din nou lucrul pentru luminarea mintii.
Dirigintele, un preot Miran, care e nascut aici §i
conduce de treizeci de anil§coala, pe care el a In-
temeiat-o, tine o scurta cuvantare, §i la sfar§it imnul
regal zboara de pe buzele fragede cu un avant §i
o mandrie care-ti umplu ochii de lacrami.
O strada de sat, apoi o poteca prin pietri§ duce
la o ruina de biserica. Zidurile grosolane, de bolovani
printre cari se amestecà randuri de caramida, facand
§i boltile, stau pe un aman, de-asupra rauletului
limpede, o §uvita de apa sura. In dreapta, In stanga,
In fund sant munti acoperiti cu paduri. Iar, in rata,
malul sarbesc ridica Gevrinul, care se mantuie cu
un ascuti§ de piatra.
Astitzi al/batee ruptg In doul, pentru a procura cA§tig
uaui antreprenor (1939?.
16 OLTENIA

Biserica darâmata e cea d'intaiu ttitorie facuta

de Sf. Nicodim pe pamântul romlhesc, §i tleci cea
d'Intaiu dintre manastirile noastre, Vodita. Intemeie-
torul alese bine acegt loc ascuns §i Imbiel§ugat In
frumuseta, de uncle avea In once clip. Inaintea sa
tara de naltere. Cladirea a avut nouasprezece metri
In lung, iar In lat opt altii. Fail pridvot, ea cu-
prindea un pronaos, despartit de naos printr'un pa-
rete cu u§a Malta la mijloc, o absida §i' un altar,
a carui temelie se mai vede. Vor mai fi 1 föst adaose
§i lucrari In piatra, care s'au ftirat sau tac Inca
acoperite de panAnt.
Vodita n'a avut norocul Tismanei. Inca In cea
d'intaiu jumatate a veacului al XV-lea, Domnii mun-
teni pierdura Tinutul Banatului, In care ea fusese
a§ezata. Ungurii din Severin nu mai avura grija de
biserica ortodoxl. La lnceputul secolului urmatori
Turcii smulserä. cetatea, §i poate tot atunci et fa-
cull un sfar§it §i Voditei, a§a de apropiate. Când
Radu Paisie Inoi Tismana §i Cozia, din Vodita WI
mai era, poate, deaf cam ce se vede §i astazi. Cea
mai veche manastire a RomAnilor 1§i Inchetase viata.
Totu§i vedem calugäri aici destul de tarziu In vea-
cul al XVII-lea.
Poporul n'a uitat Insa pe Nicodim. La Ialevita se
arata In-talta ruina iara§i o ctitorie a lui. lar la
Ponoare, pe acela§i drum al Baii-de-Arama, se po-
veste§te ca locuitorii n'au vrut s5.-1 base a cladi, de
frica sa nu li iea Domnul mo§iile spre a le darui
manastirii celei noul El porni blastamändu-i ea ni-
mic sá nu li rodeasca §i sá fie siliti'a-§i ca.§tiga viata
In rost de cimpoieri, cum s'a §i Intamplat. La ple-
care, ei ar fi pus chiar o gaina in .clesagii sfäntului
§i, facandu-se a-1 prinde cu furt, 1-ar fi §i lovit
Intr'un sat al carui nume aminte§te aceasta Intam-
lilare 1. A§a ar fi trecut Nicodim In Ardeat unde
I Dupa spusa par. protopop Golici.
 I. - MEADINTI 1/

i
1se pune In sama zidirea manastirii Prislopului.
Nicodim §i Mircea n'au perit din con§tiinta Mehe-
dintenilor.
b. Minastirea Strehaia.
Calea ferata spre Strehaia merge Intaiu pe pri-
porul Dunarii, Intr'un valmil§ag de dealuri_ Ea se
Infunda apoi Intr'o vale, margenita de Inaltimi care
peste putin se Imbraca. Intr'un ve§mant de padure
tesuta des. Strehaia se afla aproape de locul unde
aceasta vale Intilne§te cursul, crescut acum, al Mo-
trului, pe care 1-am lasat la coborlrea de pe cul-
mile gorjene.
Marele sat e la vre-un §fert de ceas de la gar&
Il alcdtuie§te un §irag de case, dintre care unele au
tipul gorjean; se vad §i de acelea al caror .parete din
fati Inainteaza pe o lature, mântuindu-se cu o fe-
reasta.
Manastirea de odinioara e acum biserica din mij-
locul Strehaii, biserica foarte bine pastrata §i Ingri-
jita. Pe acest loc, supt dealuri, In mijlocul unor pa-
duri din care au ramas numai pilcuri, un IntAiu
lam§ de rugaciune fu Intemeiat de aceia§i boieri
cari sint ctitorii Bistritii: Craiove§tii de pe la 1500.
Chipurile lor se vad pe paretii bisericii celei noua:
Intaiu, Banul Barbu, de la care se §i chiama Livada
Banului unul din pamanturile Incunjuratoare, care a
fost In zestrea veche a manartirii, apoi fratii lui,
Vornicii-Mari Parvu §i Danciu. Dar, peste vre-o
suta cincizeci de ani, la 1645, Matei Basarab a facut
o noul zidire, Inlaturand §i temeliile celeilalte, care
va fi fost cu totul daramata.
El a pus sa. se Inalte turnuri ca acela, stravechiu
§i neobi§nuit de mare §i puternic, pe care-1 dresese
la Intrarea manastirii din Cimpulung. Unul din ele
stO. li. aici de-asupra Intrarii, celalt e turnul bisericii,
2
i8 OLTENIA

wzat de-asupra pronaosului §i fAcAnd astfel parte

din fatadA. AceastA fatadà a fost apoi tencuitA §i
netezitA, puindu-i-se Inainte, la 1826 poate, cAnd cu
noua zugrAvealk un pridvor deschis, cu arcadele
rAzimate pe zece stAlpi In cinci colturi. Dar pe la-
turi se recunosc Incá acelea§i podoabe de zimti, de
ciubuce simple, de ocnite In dou5. caturi, cele
de sus rotunde, celelalte, pAtrate care se desfac §i
pe turnuri.
In naos se vede, ca la singura BisericA DomneascA
din TArgovi§te, un cafas pentru DoamnA, care as-
culta de la aceastl InAltime slujba. Casele lui Matei
erau lipite pe lature cu biserica: cum vor fi fost
tusk nu se mai poate §ti, cAci dAuniizi s'au ras §i
cele din urmA frAnturi de zid, rAmAind numai beciul
§i o fAntAnA stricatA, unde fusese mai Inainte un
foi§or. Dar puternicul zid Imprejmuiter cu multe
fere§ti de straj5. st5. IncA i astAzi In fiintA, neclintit.
Jos o apu§oarA, Streh5.ita, se scurge In rAu§orul
Inalt §i Inverzit de mucegaiu care se chiamA Uznita
sau Puturoasa.
Azi, e Ziva Crudi, i, cAnd treci de up frumos
sApatA In lemn de un Ghiura Me§terul", care §i-a
Insemnat numele pe +Musa, te gAse§ti ca Intr'o zgo-
motoasA piatà de tArg. Femei In cele mai scumpe
cAmA§i §i opreguri §i zAvelce ale lor stau lingA gri-
mAgioara de struguri, mere, pere, nuci, pinipare
In chip de cruce, lingä sticlutele de vin, Intre care
stA InfiptA o lumAnAricA de cearA. Preotul binecuvin-
teazA grAbit aceste daruri ale toamnei partea,
iar biserica IntreagA rAsunA de desbaterile nevestelor
ce-§i Impart acum prinosul blagoslovit.
In sus, drumul duce spre Baia-de-AramA (cAreia
i se zice aici munai Baia), spre TArgul-Jiiului §i
Severin. Dealurile printre care trece sfint acoperite
 19
t. kEtrtDINTI

cu paduri rnuscate, zdrentuite, oarte Ingustate, sau

se InaIta despoiate. In sesul larg se lntind lanuri
lungi de porumb, care arata ca aici stapaneste pro-
prietarul mare. In dreapta si In stanga, nu In gropi
sau In ascunzatori, ci pe muchi de dealuri, In vi-
leag, se desfasura sate, care n'au nimic deosebit
deck coperisurile de stuh ale unor case. Biserica din
Jirov, de la 1833-5, pomeneste pe Imparatul Nicolae
Pavlovici", cea din Covrigi are un pridVor cu stalpi
frumosi, cea din Corcova, zidita In veacul al XVIII-lea
de Constantin Strambeanu, imiteaza ciubucele rupte
de la Stelea din Targoviste, are ocnite asemenea
Intru catva cu ale Strehaii, zimti si cadre de piatra
sculptata la feresti.
La Tarnita, unde ne asteapta prieteneste familiile
Hargota i Popescu, santem, ni se spune, In locul
celor mai vechi exploatari de arama: s'ar cunoaste
sal:Muffle de atunci, i, de-o parte si de alta a so-
selei, se rasfirá praful pietrei cotlite.
Ar fi fost candva aici o mai Insemnata asezare.
Ziduri de biserica ni se arata In curtea unui skean,
casmaua lui rascoleste scafarlii galbene, rotunde.
Azi Insa casele sant putine, destul de gospodaresti
Insa, dar sarace, cu vetre primitive de lut In odaile
fara gkeala; ceia ce intereseaza mai mult In acest
tip de elkliri din lemn Intretesute i muruite cu lut,
cu acoperisul triunghiular ca o gluga, de sindill sau
de lati, e scara piezisa, care strabate interiorul, du-
cand la randul de sus, scara visibila din gall, cu
margenea ei Impodobita. Bisericuta de pe muncel e
tot ce poate fi mai smerit, cu Injghebarea-i de lemn
abia uns, Cu tampa" ei de lemn i randul de icoane
al mesterului rural de la 1799..
Aici e satul romanesc. La Baia-de-Arama, alaturi,
yezi altceva. Langa aceiasi iute, veseld, 'impede apA.
20 OLTENIA

a Bulbei, care o nApusteste adesea de la un taped

la altul, cAsutele stau IngilmAdite lntre InAltimile
pe care le domink departe, piscurile mari ale Carpa-
tilor, cu piatra" Closanilor si Oslea de Mehedinti,
care nu IntAmplAtor samAni la mime cu Ossa anti-
chitAtii traco-elenice. i aici cele doutt rAnduri, cel
de jos mai solid, din piatrA, celAlalt lnseilat din lemn,
aici lipsa cerdacului, i aici gluga coperisului.
Dar prAvAlia sAmAnatA printre ease are adesea ceva
provisoriu, In neisprAvirea i neIngrijirea ei. Se vede
omul venit de aiurea, dupl cAstig, locuitorul neln-
rAdAcinat.
$i, In adevAr, chiar dacl aceastA Baie, pe
a Moldovei, a MaramurAsului (Baia-Mare), a Crisu-
lui, este foarte veche, de si la lnceput se (va fi lucrat
si mai Incolo, cAtre Tarnita, chiar dacii de aici se
va fi scos arama pentru grosolanii bani dacici, imi-
tAnd pe ai regilor macedoneni i dad. Romanii au
lucrat aici pentru armele lor de bronz, dacA Mircea
I-iu se Intelegea cu un Sas pentru exploatarea gro-
pilor, dacA, In sfArsit, Intr'o vreme mal noul, supt
Matei Basarab, se scotea de aici minereul pentru
a-1 arde, cmn spune cAlltorul sirian Pavel de Alep,
cArciumarii, negustorii, mesterli par a fi venit de
peste DunAre, din SArbime, IncetAtenindu-se apoi In
acest colt muntean de Oltenie. De aici aspectul tArgu-
lui balcanic, care se mentine.
Supt BrAncoveanu, un Blia§" de aici, Mico, ajutat
si de Banul Cornea BrAiloiu, tare a fAcut danii
la Tismana, a ridicat, In multi ani, tu trildA, de la
1699 la 1703, biserica, a aril aleasl kugraveala, In
care se deosebeste mai ales Cink cea de TainA, se
datoreste unui cAlugAr de la Tismana, Partenie. Icoa-
nele de pe catapiteasmA sAnt strAlucite, vrednice de
a fi puse alAturi cu acelea din vestita manastire ve-
cinai uliIa din mijloc, dusá de d. profesor Barca-
 L - MEHEDINTI 21

cilia la Museul din Severin, trebuie neaparat resti-

tuita. si pusa la locul ei.
Ce e mai frumos lnsii decat tät ce a putut da
vechea arta, decat chiar cadrul de natura, asa de
impunator totusi, e portul satenilor muntelui. Vazut
In oras chiar sau In alaiul coborlt de catre Tismana
ori langa izvoarele ce se joaca pe pietre In Valea
Gainii, el da, In neasamanata varietate a florilor si
liniilor de pe oprige, In nesfarsitele variante ale rail-
rilor de la gat, de pe mineci, de pe piept, o pri-
veliste neuitata.
Regalele cusaturi se leagana ritmic, maramele ea
spuma joaca In \rant, fluturi si salbe Isi schimba
jocurile, si de-asupra multimii ciobanul cu caciula
Inala ori cu palariuta rotunda ardeleneasca, ha-
tranul preot de sat cu barba Incalcita, calari, domina
vuietul, stralucirile si scanteierile.
Acesti oameni, framantati cu Mocani de dincolo,
dintre cari sant ctitorii de la Tarnita, au In ei
posibilitati nesfarsite de mai InaIta. civilisatie. In
margenea targului, fara lnvatator si sfatuitor, fall
Indemn si fall carte, mesterul Ioan Tortoreanu si-a
asezat atelierul, cu imensa roata, lucrata de el, care-I
pune In miscare. E caratas, cu tot ce se cere de la
breasla lui, e morar, e tot ce vreti si inai ales tot
ce vrea el. Spune cu mandrie ca are douasprezece
meserii. i bunul Stat roman II Incurajeaza punandu-I
la bir pentru fiecare din ele....
Spre Severin, langà apa neastamparata, curgand
spre Motru, Intre sate mai bine lnjghebate, dar In
care iarasi arta nu e In locuinta, ci In vesmant, Ne-
danova are un sunet slavon arhaic, care mira, ala-
tturi de Gheorghieni, de Balotesti si Calinesti, de
poeticul izvor al Iferzei".
De-odata In stanga, supt Inaltimi se ridica ziduri
Inane, ca de cetate sparta §i langa ele, de-asupra
22 OLTENIA

cAsutelor satului, un 15.ca§ Iiiisericesc care te chiam5

din drum prin simplicitatea liniilor sale a§a de bine
chibzuite, ca §i prin covorul viu al zugrAveli10. E
bisericuta cu hramul Vovideniei, al Ovidenieft', pe
care a ridicat-o la 1818, a Impodobit-o prin talentul
lui Matei, lui Fotache §i lui Constantin zugravii, In
1837, Ion §i fiul sdu Costache, pe oltene§te: Cos-
taiche, Burnaz. Ace§ti Sarbi de neam Intraserà cu
total in viata tArii: ImbrAcati In haine de tAieturit
veche, Ion §i Ana, Costache §i Ruxandra au lângà
ei copii cari poartà cu mândrie uniformele celei
d'intdiu Foil militare in principatul muntean. linul
dintre me§teri a Inf5.ti§at lenea femeilor" In fata
Cu chipul cumplit al Samodivei legendare.
Din Severin apucAm atre satul din care d.
Gomoiu vrea a facä pentru ai sài ceia ce-i dure§te
inima. Drumul aleargà pe culme de-asupra Dun5rii,
care se incolace§te la vale, strälucitor de alba In
rAsfrangerile luminii tari. Tinut de hranti cu a§e-
zAri trainice. Numele aratA vechimea, mime din fa-
milia celor terminate In -ova, care merg de la Or§ova
pAn5. la aceste Hinova, Rogova §i se Intind Inteo
mare parte a Serbiei de Nord; gandindu-te la Ber-
zava dacicl, e o Intrebare dacA sufixul slay nu s'a
a§ternut asupra un.uia dacic, mai vechiu.
Vfinjul-Mare, unde santem a§teptati, Vanjuletul
Ant dincolo de hotarul mandrelor oprege §i al cA-
m5.§ilor Inflorite. Aici, casa a biruit. Si tot ea .domin5
aspectul satelor, cu stalpii de zid solizi, la Via§u, la
PAtulele, unde sufletele bune n'au §tiut ce s5. mai
fac5. pentru a ne intampina. Sufletele bune §i viteze,
In osebirile politice de azi ca §i In luptele eroice
din alte timpuri, aci vecinele sate Ro§iori §i
VAnAtori par a fi vechi 1.
1 Nume interesante: la pârvari (lemnari"), la Plop§or. la
Terpezita (Aiesuta").
 I. MEHEDINTI 23

La Viasu sau Mardastet, Fratostitenii au facut

biserica, de/eel mai frumos tip, si zugravul Petru
din Craiova, cu calfa" sa, lije, ni-a pastrat, Cu
fata si haina lor, tot neamul, Imbielsugat, al pol-
covnicului Radulu, plus un logofät, un abagiu, un
boiangiu, cite un preot ca o preoteasa langa. clan-
sul. Duioasa Intovarasire a unui sat intreg, cu bo-
ierinasul In frunte I
Tot drumul pana la Oltenita e pe lAnga case de
proprietari expropriati, unele pe calea ruinei, in-
datá dup'a plecarea stapanului, pe l'Ongà bogate o-
goare de grail si porumb. Bogatia aceasta o cAra la
Dunare o linie Ingusta facuta de Nemti: acuma,
rusine si scandal!, cine vrea Isi iea vergi de fier
din sine si micutele vagoane ruginesc. Ai impresia
el treci printeo tara total neadministrata. La Ple-
nita, foarte mare sat, s'a dat de curind dreptul de
comuna urbana: atitea altele se asteapta aici ca si
aiurea! Va veni vremea gospodariei, prin politica sau
si In ciuda politicei? Aceste locuri, ca pamant si ca
oameni, sant vrednice de toate ingrijirile.
7. Pe Durare spre granita sirbeasci.
Dincolo de Portile-de-Fier, Dunarea curge Intre
muntii Inchisi ai Serbiei si intre lnaltul mal banatean,
pe care liliecii din dumbrava, persicil si caisii din
gradini desfasura ninsoarea lor alba, rosa. Valuri de
miresme plutesc o chi:a de-asupra apelor line si
se Imprastie iute, ca o ilusie.
In stinga, dupa ce s'a Inchis paretele de stânca
Imbracat cu arbori rari, nicio tipenie de om nu se
zareste; doar cateva capre se calara, luneca, se prind
din nou: conducatorul lor ramine nevazut.Inlauntru,
e miscare si viala bruta, In minele de amnia de' la
Maidanpec; aici, spre apele ce-si Insotesc alergarea
spre stramtori nimic deck calmul maiestos si trist
24 OLTENIA

al coastelor sure, scrijelate, goale. In dreapta riangt

sus pe deal se dischide ogorul, In mersul lin al
boulenilor suri. Dar si In aceasta parte, ca o aMin-
tire dainuitoare a vechilor vremi cumplite, and singe
vasti apele cu lueiu de otel, casa se fereste a iesi la
iveala, para ar sta sa rasara de dincolo, din ascun-
zatori tilharul, piratul de Dunare. O straveche stare
de iresnic razboiu pare sa apese Ina, dupa atittea
sehimbari ì prefaceri, aceste ape despartitoare de
tari i neamuri.
Doar daca Roma si aici a facut, pe vremile ei,
pace, buna pace de muna roditoare. Tablele cu
inscripiile Imparatilor In clare i suptiri caractere
latine sint Ina legate de scheletul stancilor. Soselele
de azi, de-o parte si de alta, sint In legaturli cu
drumurile pe care casmaua romana In mâni voinice
de soldati le-a deschis Intaia oara. Se vad Inca gau-
rile sapate In piata de uneltele lor. Amintiri care
au chemat i chiama la refacerea creatiunilor dis-
plirute.
Intr'un tarziu, la locul unde aul se despia pen-
tru a incunjura un ostrov In care se desteaptit ver-
deata salciilor cu cracile moi, ziduri se Infrunta de-o
parte si de alta. Marea opera a Romei a fost rupta,
pentru totdeauna rupta, i In locul Imperiului
singur sint acum, In evul mediu, regate care se
pindesc si se Infruntl, Mind, In rivalitatea 'or la-
coma, farä stapin i fara folos, imensul, maretul
drum de al:A.
De-o parte, suit cu zidurile-i tari pe trepte co-
roiate de stinca tare, Golubatul, cetatea porumbei-
lor", Columbaciul 1i ridia turnurile acum deserte
Intre pietrele arora pasari de alta speta cleat blin-
dul hulub" II strecoara trupul catre nevazute cui-
buri. Zidirea se tine Inca solid pe malul Ingust de-a-
supra aruia poteci Incalea rnusuroiul pietros.Aici
 I. - MEHEDINTI 25

odatä, acum cinci sute de ani In cal:at, Unguri, dar

si Polonii lui Zawissa cel Negru, ostasi ai lui Vod5.-
Dan Munteanul au Incercat In zadar sA opreasca
mersul 1nainte al trupelor otomane zburind din gl-
oacea de piatrà pentru mai marea glorie a lui Dum-
nezeu proslAvit simplu In religiagslamului.
In fatà, din cetatea lui Laios-Craiu" a 'limas
un dinte stirb de granit, si din ape se ridia altul,
ca si cum 1-ar fi pierdut In cale un urias clAditor
de palate.
MergAnd cAtre acest loe al Inclestdrii ostilor, Du-
'Area freanAtà. Un vAnt iute o biciuieste In lung,
si valurile se Intrec, se ciocnesc, se amesteck se
highit, zvArlind spume, ca In Mare. E o subità mânie
care invAlmIseste totul, de si din cerul primav6ratec
se coboarà raze de luminA proaspätd.
Putin mai departe, malul nostru se umple de c16.-
diri si lume se vede IngrAmAditA la ponton.
Sfintem la Moldova Veche.
 GORJUL

1. Targul-Jiiului.
De la Severin linia drumului de fier urmeaza
aproape unja despartitoare Intre vii, al caror timp
de roada se apropie, si Intre sesul, samanat cu dum-
bravi si sate, care duce pana la Dundre, din 'ce In
ce mai departata In povarni§ul ei spre Miazazi si
Rasarit. La Filias, doul linii laterale se desfac, In
sus si In jos, cautand inuntii §i fluviul, Intre cari
Sc rasfata Oltenia.
Cea d'intaiu se va opri la Targul-Jiiului, fad sa-si
ajunga tinta, pasul Vulcanului, dincolo de care se
Intinde tara Hategului, mima vechii Dacii, a bar-
barilor lui Decebal si a Romanilor lui Traian. Pe
soseaua ce cauta gura de Intrare a Jiiului, In 'pasul
Ingust al Carpatilor celor mai Inclestati, trece numai
diligenta cu putine scrisori si putini drumeti, mai
mult de prin satele muntilor.
Trenul, care nu e de loe grabit, Inainteaza printre
lanuri de aur, ce se scalda In lumina, cresc de dá'nsa
si incep a peri de dansa, si supt dunga 'verde, bine
acoperita cu arbori, a dealurilor. Cerul e desav'àrsit
de albastru, aierul limpede-limpede: toale parcà se
confunda hate° larga fericire luminoasa. Tarzia vara,
obosita, doarme In mijlocul bogatiilor ce a cucerit
de la soare.
Oamenii sant vrednici de aceasta tara si de tre-
cutul ale carui urme le acopar lanurile de porumb,
Inoite au de an timp de douazeci de veacuri. Sant
28 OLTENIA

mandri, puternici, Infa§urati Imparate§te In zeghile

lor albe de Munteni": vad cativa tarani gra§i, ro§co-
vani, cum nu se Intalnesc pe aiurea, batrani cu chi-
mirul plin §i bogatia Intinsa, cari, din porcii ce nu
se mai primesc acum la ve§nica granita de lira §i
din prunele livezilor au facut banii ce pot sprijini
noua viata a satelor. Si portul e mai frumos 'decat
acela ce Imbraca pe Mehedintenii de spre Dunare.
In zare se vad biserici de zid, trainice §i ifrumoase,
ca un semn statornic al harniciei rasplatite a satelor.
Dupa Carbune§tii, tali lnlocuiesc vechiul targ al
Gilortului, ce se mai cherna §i al Bengai, pe timpul
cand era stapanit de boierii Benge§ti, iata targul ce-
leilalte ape, al Jiiului.
Timpurile nouà au adus strade drepte, piata, podul
de fier, care une§te acum bietele §uvite de apa
saraca ale Jiiului Imputinat de ar§ita. Ele au mai
dat frumosul gimnasiu, In odaile caruia se adapos-
te§te o buna §coala de ceramica §i bogata colectie
de pergamente, hartii, monede §i pietre Insemnate
Cu vechi scrisuri romane §i romane§ti, pe care a
strans-o la un loe un om bun, muncitor §i(pricetut,,
institutorul Stefuleseu. Tot aceste vremi de prefacere
au samanat ici §i colo cate un palat al administratiei
sau o§tirii, sau vre-un luxos otel care nu-§i gase§te
antreprenorul In viata lini§tita §i retrasa a celei mai
raici capitale de judet din Romania.
Dar din cel mai nou trecut, al boierimii Jiiului-
de-sus, se mai tin In picioare, In curti largi:sau dupa
gradini mirositoare, case cu pridvoare §i lungi stre-
§ini, care-§i Incalzesc la lumina oasele de piatra, de
atatea ori plouate §i ninse, §i ascund In cutare -col-
turi nelocuite amintiri sfioase. Si, oricat s'ar fi cladit
§i Impodobit, vechiul Targ e Inch' tot al acestor vechi
 ti. toktut
tase, care fac sa nu poata uita pana §i aceia cari
nu-§i Imbogatesc sufletul prin Intrebarea cartilor.
In mijlocul ora§ului, stIttuia lui Tudor Vladimirescu.
Monumettul §i expropridrile locului ar fi costat mai
multe zeci de mii de lei. Nu prea face, "cu toate
gandurile bune. Tudor se razima pe o gramada de
bolovani, sprijinita §i ea de o coloana. Un leu straq-
nic, cu trupul mic §i capul mare, fata de Tudor
insu§i el pare un chien-lion, se Invarte jos, cu
gura deschisa spre ragat. Eroul, fArà asamanare, e
lipsit cu totul de mi§care. Sabia §i-o tine ca
beti§or. Teaca e §i ea desfacuta de trup. Dinteun
oarecare punct de vedere, luptatorul apare ca strik-
batut de o curioasa arma lunga, cu doul tai§uri.
Represintatii teatrale ale unei trupe din Ia§i, care
raspande§te gustul de teatru §i... dialectul. Reteta
mi se spune ca e bunk §i chiar jocul satisface.
Aristocratia" locala (este, §i are trasuri pentru un
ora§el cat o batista) se tine Insa de-o parte. Chiar
cand au ramas In ora§ele noastre de provincie, bo-
ierii nu mai represinta un element de initiativa, de
cultura §i de viata.
Foarte frumoasa grädina publica, vechiul zavoiu.
Viind Ins& lume putina ca sa se primble (fire§te
clasele sociale, Inteun ora§el de 6.000 de oameni,
tin sa nu se amestece), nisipul §i prundul gramadit se
Malta ca §i cenu§a pe coastele Vesuviului. Unii vechi
copaci sant minunati. In adancurile, nestrabatute Inc5
de carari pentru primblare, se tin chiar cerbi §i
ciute.

In fata luxoasei Primarii §i de jur imprejurul

bisericii Sfintilor Apostoli, frumoasa, bine ingri-
ità turnuri inaltate msA prea mult; Inlauntru
 OLTEkbk

picturi ale unui meter bra§ovean de pe la 1830, --

se tine tarp'. Vanzatorii §i vanzatoarele stau a§ezati
pe margenea trotuarului. Tipurile sant energice, fi-
gurile pline, arse de soare; ochii privesc drept, fall
snail. Barbatii poarta panzeturi albe sau lungi man-
tale de postav. Fotele,efcaml§ile cusute ale femeilor
sant dovezi de ingrijire §i de un gust ales. 'Toti par
mai puternici, mai multamiti, cum am zis,decat
vecinii lor, Mehedintenii. Ace§tia din urma au §i
alta infati§are fisica: blonzi, figuri neregulate, cu-
rioase; de sigur ca In ei traie§te alcatuirea vechiului
Dac, pe cand dincoace, pe acest pamant, care, zgariat
la 1ntamplare, da lagare, marmure, vase §i monede
romane, romanitatea biruitoare se mentine §i In
chipuri.
Intre aceste femei frumo ase, Intre ace§ti voinici
barbati, pazesc o ordine care nu se prea tulburA
gardi§tii, foarte curat tinuti In uniformele lor 1mpo-
Klobite cu ro§u. Nici ei nu par frumo§i Insa, I pe
langa maiestria masurata a Imbracamintii taranului.
Dar mai ales ce sant pe lânga (Musa costumele, de
ora, rochiile europene §i palarioarele sau palariu-
tile represintantelor culturiil
In ora § e o colonie mica germana. Ea I§i deschide
acum §coala ei germana, la care §i taranii no§tri
1§i inscriu copiii. Daca Romanii au avut mai mult
ca oricine organisarea de Stat, Germanii sant neln-
trecuti In organisarea lor nationala.
2. Tismana.
Semi oltean pe care-I strabate acceleratul nu sa-
mara cu §esul, revarsat ca o apa, al Tarii-Roma-
ne§ti. Simti cá mergi pe o Inaltime mai mare, §i
necontenit, de amandoud partile, ptimantul se Inalta
 60RitA, §i

Inca. Laicerele, scoitrtele araturilor proaspete, ale

fânetelor verzi, ale putinelor lanuri de porumb chircit
§i uscat se cufunda §i se ridica In linii blânde. Pri-
virea prinde astfel mai bine satele mari, strfins al-
catuite.
rasa e alta, mai huna, mai mandra. Fata, alba,
e u§or ovala; fruntea dreapta, dar nu larga, ochii
mici cu liniile ascutite, nasul putin coroiat, gura
barbia frumos croite tivesc In profil obrazul mare,
Intins, nu bosumflat, nici osos ca al Bulgarilor, cu
urechea fin desemnata; mustata e mica, suptire: un
spic al graului", cum zice In cântece. Cand merg
cfilari cu caciulile Inalte, tot una de late la basa §i
la vid, cu mantiile de abi albe plutind In vint §i
acoperind ca un valtrap spinarea cailor marunti, ti
se pare In adevar cA vezi osta§i de lupte sau de
rascoall, dintre cei ce au facut vestite aceste plaiuri.
Icoana de capetenie tacuta, cu fruntea Incretita §i
buzele strinse, a lui Tudor rasare Inainte-ti, §i pare
ca-1 vezi pornind In ziva de Februar, cu un cer de
plumb, greu ca acesta de astazi, cu vazduhul tot a§a
rece, cer §i vazduh ca §i cugetul lui de om cu
sufletul Inchis, care gramade§te ura §i-§i hrane§te
dintr'Insa setea de rasbunare parca-1 vezi por-
nind, cu cetele norodului, In largi mantale de abi
alba, pentru a-§i Infrunta ursita.
Numai portul femeilor e mai urit decit In dea-
lurile §i In muntii supt ploaie trec ca ni§te
calugarite catolice fetele Infa§urate In broboade, tru-
purile Invalatucite In mantii albe, §nuruite.
Valea Jiiului vine din sus, cu apa larga, ca de
argint topit, §erpuind incet, In falduri grele. E, nea-
parat, mult mai Ingusta decit valea Oltului, dar pare
mai lata, cu dealurile mai joase i arborii mai rari,
grimaditi numai In unele pAfli. Porumbul s'a culesf
g2 cititistiA

si lunca pare pustie supt ploaia care a gonit cio-

banii; Iraltimile sint mai mult goale, cu pAdurile
de mult rase. In aceasti jalnicä zi de SintAmArie,
scAldatA In apele reci, numai unele statii mai aduni
pentru priveliste multimi InfAsurate In mantii 0
zgribulite. Nu Inteleg cum s'au putut aprinde, Cu
oricAtA tuicA, cei ce s'au luat la bAtaie In ,margenea
unei gAri, 0-au spart capetele si strigA cu injurAturi
rAgusite: la PrimArie, la PrimArie!".
Cu toate ceasurile de noapte InaintatA 0 posomo-
rlrea cerului foarte negru, TArgul-Jiiului apare si
acum vesel, bine dal-di% gospodAreste ingrijit, clAdit
strAns si cu rAnduialA, luminos
Spre ziul, coviltirul norilor se rupe In siroaie, care
duduie ca niste multimi sAlbatece aiergand spre
pradA, si dimineata InfAsuratA In neguri se InaltA
cu un zimbet de ghiatA.

Drumul de la TArgu-Jiiului la Tismana se desface

IndatA din largA osea care duce la Severin. E lot
o osea, mai IngustA si mult mai Hu Ingrijitl:.ploile
au cAptusit-o cu un strat de noroiu apos.
De o parte 0 de alta, se vild usoare InAltimi
depArtate; In mijloc, porumbistea cu foile ingAlbe-
nite. IndatA InsA linii de dealuri se ridic5. 'n cale,
.si pAdurea Incepe, ca sá nu se mai opreascA pAnA
la zidurile Tismanei, care e InsAsi mai Inecatii In
pAduri uriase decit once altA mAnAstire a noastrA.
Deocamdatl, stejari tineri se InsirA desi, cu mal-
tele trunchiuri suptiri. Vechea pAdure e sfArsitl, si
pe o culme goall, plin.5. de scAnduri clAdite, fierls-
trAul taie scArsnind trunchiurile mari jupuite. Apoi
vin ochiuri de luminA, perdele usoare de aburi.PAnA
ce, la urmA, stejarii bAtrAni te InfAsurii, doutt ceasuri
Intreoi, cu taina lor umedli. trail au trunchiuri si
 fuly
L W4.41.4 -
=
47,1 pe,dalco I liafiledil:4110
113-
.100,411131g tttttt ..0.01111111111111{11 Itll 111111 ttttttt
 ft. - ORJUL
Crengi tot a§a de copleOte de mu§chiu verde cres-
cut ca o catifea, i dungi albe arata pe aceia dintre
stalpii codrului cari vor incheia in curand supt se-
curea lucratorilor lunga i mandra lor viata, lasand
vlastarelor loc §i lumina.
Prin padurea biltuta de ploaie trec numai putini
drumeti, supt glugi, cu umbrae, calari, i aranii
cilia& au adesea umbrela, sau In carute i trasuri.
Lipse§te mai cu totul scartaitura Inceata a carelor
cu boj. In lumini§uri i prin curaturi pasc oi albe,
Inaintand cu un clatinat u§or al micilor trupuri ro-
tunde, §i vite razlete. Jale§ul, care a numit °data
un judet, se rapède, raulet limpede, supt podi§ca
drumului. Incolo, numai pea Intunecoasa a sobo-
rului de stejari. Pare el e§ti prin codrii Neamtului.
Un singur sat pana la Tismana, Pe§tiganii. Cele
mai multe case sant Incheiate, ca In muntii Moldovei,
mal ales acolo, la Neamt, din barne grele de
lemn aspru cioplit. Cerdacul se razima pe stalpi
tot de lemn. Douà odli alaturate au fiecare cate-o
fereastrá i cate-o u§a In fatá. Adesea ori o garni-
tura cu zimti Impodobe§te spinarea coperi§ului
de-asupra portii mari, une ori sapata. tacolo,
nici zugraveli pe pareti, nici forme de lut In che-
nare la colturi sau In jurul paretilor, nici flori pe
polite, ca In alte parti de muncele i munte. Biserica
din acest sat e de lemn negru, i nici lute() parte
Intinderea verde nu e samanata cu turnuri de zid,
ca la alte biserici. Multi tarani au fata trista, nemul-
tamita; de alminterea §i. tipul nu mai e acel de jos
din margene: vezi obrazuri botite langä capete ro-
tunde, cu parul i ochii negri ca In Muscel. Zavelcile
sant lucrate mai mult In ro§u dungat, Insa cea din
fat& e scurta i Ingusta ca o pestelca.
La§i calea spre Baia-de-Aran* vechiul targu§or
mehedintean, i apuci la dreapta printr'o porumbi§te
;ntins5,
3
34 OLTENIA

De la o vreme, Iniltimi mari, piduroase, se vAd

In fund. Doi zmei par cä se pindesc Inainte de a
se Insfica In ghiarele lor de stânci. Driunul duce
spre dânsii, trecand prin satul româno-tiginesc Tis-
mana, si te cufunzi iarisi In pidure, care aleargiipe
coaste, Incununi culmile si pare cá vrea sh-ti taie
cirarea, pe când crengi se ating de-asupra In arcuri
de triumf mai frumoase deck acelea ce au rAmas
de la o primire oficiali in tot lungul soselei. Aceasti
pidure ckirati si coborili In adincuri, acest vil-
misag de trunchiuri si de frunzis bogat nu se .poate
asimAna cu nimic din ce am vizut rani acum. Apa
Tismanei, negrie, fuge In necontenite virtejuri albe
de spumi.
Printre_yamurile ce Inchid zarea priveste un turn,
cercetinecirarea, apoi el se ascunde iarisi, si numai
WA cá la o cotituri Tismana toatà: turnurile amin-
doui, o poartA de Intrare, zidurile nouà, galbene se
vid, Injgheband o cetate puternici. La picioarele ei,
pornind din jghiaburi ascunse, o trâmbi de api
cristalini tisneste si, arcuindu-se, loveste un colt de
stinci InveHa cu muschiu, pentru a se coborl apoi
pripistuit, ca un sul de argint, spre Tismana in vale,
unde zac ruine rosii, noug. La dreapta, verdeata
se rupe, si un Inalt pirete de piatri suri lace cipi-
Ulu tuturor clidirilor.
In stânca aceasta se arati, tocmai sus, poarta nea-
gri a sihistriei Sfântului Nicodim, acel evlavios ci-
lugir sirbesc care a venit la poi pe la 1370 ca si
Intemeieze dupá normele cu hula randuiali din Atos
viata cilugireasci a Romanilor. Cu cheltuiala sa,
din banii stransi de la bunii crestini, si eu chel-
tuiala Domnului din Scaun, Vladislav-VodA, bunicul
lui Mircea, el clidi In ,acest colt de raiu, unde vara
e striluciti si iarna foarle blândi, cea d'intiiu mi-
 - GORIUL §5

riAstire mare pe pAmânt românese, cea duratä

din zid: Tismana.
Ea trebuie sa fi fost mica, dar armonioasa, In
felul cum arta bizantina s'a Inparnantenit la Sarbi,
sau chiar In felul lavrelor Sfantului Munte. Aiei se
Ingropa sfantul, pe care-1 aminteste astazi o urlta
lespede de pe la 1840 Inteun meschin grilaj, langa
biserica nou5., si tot aici i celalt ctitor, Vladislav-
Voda. Din pietrele lor de mormant, din odoarele
daruite de dansii, din cladirea Insäsi n'a mai ramas
Insa nimic. Dar la 1541, mantuind In ziva de 14 Sep-
tembre, Radu Paisie, care a &kill bolnita Coziei,
-Men din nou, In acelasi stil, Tismana, cu o usa
Incadrata In flori de crin sculptate i cu pareti
foarte lnalti, de tat sus boltiti pentru ingustimea
basei. Se poate spune ca turnurile de acum, douà
marunte zidiri octogonale, nu sant ale lui Radu,
ci au inlocuit pe acestea, care se vor fi daramat.
Roatele sapate din ocnite, cadréle ferestilor cu flori
cunoscute ar dovedi ca si Tismana a primit o noua
prefacere, dar numai In amanunte, pe vremea lui
Brancoveanu. Glogovenii au fäcut apoi, In veacul
al XVIII-lea, Inca. o reparatie, care li-a dat drep tul,
credeau ei, de a-si zugravi chipurile de familie,
uitand pe vechii ctitori, si sA1i Ingroape mortii In
pronaos. Un pridvor s'a adaus, In sfarsit, la repa-
ratia din zilele lui tirbei. O noua reparatie pentru
cladirile Incunjuratoare s'a facut daundzi, nu pentru
cei cativa calugari cari au mai ramas, ci pentru
un sanatoriu care nu-si poate gäsi ocupantii din
causa umezelii i ramane sa fie camere de inchiriat
pentru vara.
Astfel, pe locul celei mai vechi manastiri roma-
nesti se Inalta astazi o ciao:lire cam desantata pe
din dará, Intr'un cerc de case fall arhitectura. Lip-
s9te verdeata, florile, arborii, miscarea unei manas-
M áLTEMA

tiri. Pe pajistea sAraci zac trupuri mArunte de An-

dunele fulgerate de frigul timpuriu, pe and una
din ele se zbate flAraindl In boltile bisericii, uncle
si-a cAutat un adttpost care-i va Int6rzia moartea.
Pare sufletul nemAngaiat al batranului ctitor....
3. Pe valea jiiului spre hotar.
Cerul e cu totul acoperit and pornim pe valea
Jiiului spre granità. In lumina tristà a diminetii reci,
umede se vede lungul sir al caselor din satul VA-
deni, In care Intri Indatil ce ai iesit dinfrargul-Jiiului.
Tot clAdiri de barne Incheiate, copereminte marl
de sindila, zimti de lemn Inegrit de-asupra casei
si a portii de Intrare, Inalte ptttule de vergi Imple-
tite, movile de fan, coceni si frunzare strfibAtute de
prajini. 1

Apoi, cale de doul ceasuri, Intre dealurile mari

din stinga si cele, mai mici, din dreapta, se lntinde
lunca seasà, aproape cu totul curatità de arbori,
mai mull goall de case si slimanati cu pilcuri de
porumb.
De-odatä un vAntisor se ridia, si sAptituri albastre
se fac rlipede ca prin. minune In pinza ltiptoasii a
norilor. Soarele nu se vede elna, dar spre 115.siirit
e un frAmantat pripit al negurilor de-asupra dealu-
rilor. Departe, tocmai In cellalt capiit al boltii, cos-
t*, vai se auresc usor de raze al aror druzn nu-1
Intelegi; chiar In es, de tot aproape, virfuri de
arbori se lumineaz5. putin.
In sfArsit, un zhnbet sfios patrunde prin norii pe
cari vantul i-a suptiat pe Incetul. Soarele Insusi se
iveste, IntAiu ca un sters disc de lunk apoi ,stApttn
pe Intreaga lui strAlucire. 0 mingAiere caldA atinge
obrazul, si In aceiasi clip& ampul si zArile s'au
preschimbat. Porumbul zdrentos pare InfAsurat In
scutece de aur, focuri rosii, galbene, albastre sa.-
 II. - GORJUL 37

geteazA din roua luminoasA, depArtArile se vAdesc ca

la ridicarea unei perdele, §i tocmai In fund apar
InAltimile albastre, pe care cAlAtore§te o scam5. de
non i destesuti. Cate un cioban tAnAr stà rAzimat In
WA §i se Inchiná puterii de lumink cMdura §i tviatA,
care a biruit §i-§i urmAre§te du§manii pentru a-i
nimici.

Jiiul nu s'a vAzut Inck de §i e foarte aproape,

cAci curge colo, la stAnga, supt acea perdea del Weil,
sarbede, buhoase. OdatA el scAnteie In frAnturi ale
panglicii sale de argint. Apoi iarA§i sAlciile-1 ascund
Cu totul.
Acum, In stânga coasta se vede bine, acoperitA cu
pAduri §i casele satului Porcenii. In dreapta, Bum-
be§tii se de§irA In §es, cu case bune nota §i o fru-
moasi biserica de zid. In fatk munti mari, prAvAliti
In neorAnduialk par cA Inchid drumul, cu zAgazul
lor bogat lmpAdurit.
TrAsura gAse§te InsA necontenit Inaintea ei aceia§i
§osea bunk care se face din ce In ce mai sigurk
mai netedk mai tare, ca timentul" zice bAtrAnul
Geank care mAnA gArbovit, cu un lung tuguiu de
cAciulA ciudoasA pe cap. CAnd s'ar crede cA va atinge
:muntele, ea lunecA pe priporul lui §i stApAne§te
Jiiul. Am lntrat In munte".
De-asupra noastrA e un puternic povArni§ drept,
pe care pAdurea de fagi, plantatiile de nuci au ramas
numai sus, pe alocurea, pe cAnd jos se rostogolesc
bolovani, se scurge pral de piatrA negrie, galbenA,
ro§ie ca sfingele uscat, se Inf5ti§eaz6 lespezi mari
In colori Intunecate sau aprinse. In fatk din potrivk
stAnca surA, care rAsbate numai ici §i colo, e Inve§-
mAntatA Inteo strAlucia mantle de pAduri §i tufi§uri.
PAnA la vamk drum de trei ceasuri, e aceia§i
38 OLTENIA

stramtoare, Cu un parete rupt de dinamitO §i de

cazmale, spintecat In rAni de rugind. §i de arsuri, care
s'a revärsat pe margenea apei In clOddrii sOlbatece,
§i cu celalt pArete drept, nalt, trist, singuratec, cu-
prins de sus pAn5. jos In zalea pOdurii.
!nitre cele clouà cre§tete Inalte, e prins un pelee de
cer, pe care norii s'au prefAcut acum In destrdma-
t-uri ware, lanoase, care se pierd pe Incetul In
albastru. Soarele ta§ne§te de-odatO rotund pe culmea
din dreapta. Sant unsprezece ceasuri, §i la trei el
se va coborl, tot a§a de-odatà, fOrà sá lase niciun
joc de luming. In urma cufundArii sale lini§tite.
Jiiul nu mai este aici senina panglicà de argint
din vale. Umbra pOdurilor prefOcut Inteun §ivoiu
verde-uleios, careli schimbA la fiecare cotiturk la
fiecare pas InfAti§area, duptt toanele patului sdu
pietros. Aici el Inaigteaza iute pe un pravAli§ domol,
mai departe e tAiat de dungi de spumI ca ni§te
coame albe ce falfaie; IndatO el se rupe turbat In
§uvite ce clocotesc nerAbdOtoare, cu un fa§ait de
rdscoala, apoi el lunecá rOpede printre marit bolo-
vani strang de aproape, se rote§te In valtori,
aruncá nisipuri colturate, prelinge apoi lini§tit pà-
retii unei pietre ce nu se poate mica din loe, §i, In
clipa urmAtoare, el se va intinde, aproape lncremenit
In luciul sdu verde, ca o icoan'ä a apelor fail curs
din umbroasa, recea tara a mortilor.
Soseaua frumoasA e mai mult pustie, cAci drumul
acesta de stalled, 'cle §i leag4 douà täri, cu multe
greutAti §i uria§e jertfe, mai ales din partea noastrA,
nu schimbA Intre ele mArfurile lor. Abia a trecut
mamina greoaie, umflatl, strambd, a diligentii, cu
conductorul i galonat, eAlAtorii de toate treptele,
bagaje In toate colturile §i un Magr de la ora § cocotat
In coadd de-asupra sacilor Cu ()yds. Rare ori mai
vezi cate o carutO cu drumeti ce merg dincolo, grit-
 II. - GORJUL 39

maditi cu lazi, pachete, boccelc si burdufurl supt

coviltirele garbovite.Vre-un Oran calare, vre-un biet
cglator sgrac, ce urcg pe jos. Incolo, numai lucrg-
torii de la osea: Romani, Italieni i Nemti, cari dreg
In mai multe locuri drumul prabusit sau muscat de
ruing, cu sinele de fier, roabele, fierariile i Intu-
necoasele cgsute de adapost ce si-au durat, targneste,
din lemne grosolane.
°data, soseaua trece pe malul drept al raului si
se Infunda In pgdurea unde vite par risipite supt
paza unui mo§ zdrentos. Schitul Lainici, o cladire
facutg din bani boieresti amestecati In veacul al
XIX-lea, supt Vodg-Carageg, se ascunde aici: si la
dus si la Intors am vgzut In acest ungher tginuit de
lume mai multe neveste deck monahi.
De la vamg Onà la granita, cale de vre-o jumä-
tate de ceas, muntii, Jiiul si soseaua, de o potriva
de pustii, se prefac Intru catva. Spingrile stancoase
cresc, lespezile sparcuite la deschiderea drumului
sant mai greoaie si amenintgtoare; mesteacanul iea
locul fagului, fiind sgmanat mai rar decat acesta,
si la sfarsit se adauge i bradul Intunecat, care
pateaza Insà numai une ori. Jiiul se zbuciumg acum
tot mai In fund, si, strans mai de aproape Intre
päretii de piatrà cari-1 calguzesc, el nu mai stie
de odihna verzilor ochiuri de liniste. lar soseaua,
cu podurile ei de piatrá bine netezità si cu can-
toanele rosii ca niste castele, e o scumpa podoabg
pentru o tail al carii ban s'a risipit flea crutare.
Dui:A cateva rataciri, ea a ajuns pe malul stang.
Un munte 'Malt, gol, cu fruntea aseutita, rasare
Inainte. Jos, o ghereta si o parghie tricolorà staufIn
fata unui stalp de hotar vgpsit In colorile Unga-
riei, lfingg care pgzeste un functionar cu chipiul
inalt. De acolo Inainte, prin munti §i vale, neamul
romanese nu mai stapaneste tara sa.
40 OLTENIA

La Intors, apusul stralucitor de aur §ters, de rugi-

niu u§or, se desfa§ura cand ie§im din stramtoare.
i, In acela§i timp, In rasaritul siniliu Inflore§te fap
galbena a lunei. Lunca Intreaga, cu umbre mari ne-
gre, pare Inaltata In lumi de tainä.
4. intre Targul Jiiului §i Severin: dota drumuri.
Targul-Mului e legat printr'o osea cu capitala
judetului vecin, cu Severinul. Urmam aceasta osea
Inteo zi de o tristeta blanda, cu pupila lumina rece
strecurata prin panza, a§ternuta de la un capfit pana
la altul, a departatilor non i albi.
Dupa podul peste Jiiu, la capatul zavoiului, care
e gradina ora§ului, §oseaua Inainteaza fara §erpui-
turi, supt dealuri Impadurite, dincolo de care se
vad muntii Inegurati; de ceialalta parte, alte §iruri
de Inaltimi se In§ira Invalurate.
Mili de ploaie, hele§teie In care femei 1§i cuilta
panzeturile, un petec de padure rarita. Incolo, dnim
aproape pustiu, Indata ce te-ai departat de ora,
orumbi§ti ce se culeg, araturi proaspete lnseilate
ici §i colo.
Satele nu sant rare. Pe coastele Inallimilor se ivesc
adesea mari biserici noua, frumos inalbite, biserici
de zid cu cate douà turnuri. Dar casele de barne
sant foarte proaste §i stau mai prejos decat cele
mai rele din Valcea. La multe lipse§te §i varul §i
lutul; fere§tile sant abia cascate §i le acopere cate
o farama de geam celos. Rare ori vre-o poarta sa-
pata; niciodata o podoaba, o floare. Unele sant ade-
várate poieti goale, §i pe d'inuntru §i pe din afara.
Dar casa e mai saraca, mai nenorocita §i trista
decat locuitorul ei. Patulele sant mari, foarte bine
Impletite, nuir'etul de lama al vitelor, coceni §i fan,
sta lnfipt In prajini. Copiii zdrentuiti merg la boi",
§i cirezile, turmele de oi §i de capre pasc In jurul
 - GORJUL 41

caselor. Dintr'o bojdeucd neagrii, räsare o femeie

bine ImbrAcatd, care desfd§urd spre vederea unei
vecine o frumoasd zavelcd nou4. Portul e bun, §i
numai copill sant ldsati In ckne§uici negre sau zac
In casa ca Tiganii. Aici trebuie, nu parnânt, cat Invd-
'Murk lumind, simt de ce este viata §i cum trebuie
&dn. Para §i hanurile, tinute pe aici de tdrani, §i
tu de Evrei ca In Moldova sau de Greci ca
multe pArti muntene, sam'a'nd cu ni§te spelunce nelo-
cuite. Tuicarii 1§i beau prea mult tuica, §i d. Geand,
care ne conduce, e de pdrere cA a§a fac §i
cari ar trebui sA stärpeascà deprinderile rele.
Un deal de lut acoperit cu pklure desparte Gorjul
de Mehedinti, §i de pe vdrful lui se desfd§urd tot
tinutul de coaste §i vdi, cu poteci de verdead, cu
cdritri §i case ce se ivesc departe. DespArtirea aceasta
a judetelor prin spindri de dealuri aratd caracterul
lor neatArnat din vremuri, fiecare avand judele
abia supus Voevodului. Astfel aici se hotdra pdmân-
tul lui Litovoiu de pe Jiiuri de stäpAnirea Mehedin-
tilor, a oamenilor cetAtii Mehadia (h e ca In llama-
radia un adaus oltean). De cealaltd parte, e Ro§iuta,
numità a§a dupd coloarea cArdmizie a lutului pe care
e Intemeiatd. Satul e mai bun deck Värtopul, cel din
urmd sat al Gorjului. Se \Id §i case cu cloud ränduri,
pdreti mai mari cu obloane, boltiri de zid In cerdace;
cdteva sAnt zidite din cArdmidd. Intalne§ti fete fru-
moase, rotunde, cu ochii mari. Dar lungul §ir de case
pe costi§a dealului lasd o Intipdrire neprietenoasd
§i tristd, prin murddria copiilor cu obrajii galbeni,
prin putina Ingrijire a hainelor §i a caselor, prin
mirosul greoiu de baligar ce se ridicd din curtile
mocirloase. A§teptlin sd. se dea hrand cailor, inaintea
unurhan cu geamuri sparte, clàdit tärdne§te, §i supt
un coperi§ limit, unde duhle§te de o parte grajdul,
42 OLTENIA

iar de alta uria§e cazi In care fierbe tuica. O nevasta

cinchita pe un scaunel toaca varza cu toporul In
piuitul puilor de gAina §i grohaitul purceilor, pe
cand In cra§ma ratace§te 'n papuci hangita, care
se chiam5. Alexandrina §i are fata slabl, palida
unei mari boieroaice Intre movilele de baligar. Un
nebun ni tot In§ira de la capat cati copii are §i cu
cine este In legatura. Mo§ lidrea a murit", Incheie
el; dac'al muri §i eu dupa. dansull" lar cati vin la
han, chemati de o femeie grasa cu picioarele goale,
au tuica in cap, zbiark canta §i chiuie.
Motrul curge lini§tit In vale printre sàlcii, lal ca
Ialomita laugh Targovi§te. ti trecem Inteo Impro§-
catura de stropi, §i apucam la stanga prinieun tinut
verde, cu porumburi §i case albe presärate de-a
lungul drumului.
Apoi Incepe un §ir de sui§uri §i cobori§uri prin
paduri §i vai, taind de-a curmezi§ul Inaltimile ce tot
rasar In zare, albastre. Päna Inteun tarziu nu se
mai \Tad sate. Dar §oseaua e foarte mult stràba-
tuta; ea nu ni aduce numai carduri de vite albe,
palcuri de oi blajine ce fug speriate drept Inainte,
pAstori §i pAstorite, unii numai In cama§4, altii cu
sumane, cojocèle, §aluri, ha chiar cu umbrela. El
man6 lnaintea noastra cara, carute, trasuri, ce adue
supt co§uri, covergi §i peteci de aba murdara o
lume amestecatà, In care cei mai multi la numar
sant sateni. Portul lor se deosebe§te intru catva de
al Gorjenilor: nadragii de aba sant cusuti In fata
cu flori §i gaitane negre; caciulile albe, fiegre, sant
mantuite sus cu un triunghiu sau se apleaca la o
parte In moturi, ca vechile caciuli rilzboinice din vre-
mea lui Mihai Viteazul. Pe langa zAvelcile din ju-
detul vecin, mai scurte in fata, se vad fote ce incun-
jura tot trupul ca acelea din Muscel, darse desfa§ura
 II. - GORJUL 43

infoiate §i scurte, ca rochiile tdrancelor ungure§ti;

une ori, un §ort cu acelea§i dungi pe cer ro§u ca §1
fota Impodobe§te §i ImbogIte§te Imbrdcdmintea.
Fruntea e la multe Incinsá cu cate o basma cu flori,
de-asupra cdreia, fArá s'o acopere, e aruncat largul
val alb. Dar toate acestea se vad In cernutul neobosit
al ploii mdrunte ce urmAre§te. Oamenii zac In carille
ude, grdmdditi In mormane greoaie, triste, supt cergi,
sumane §i cojoace cu aptu§ala mitoasd Intoarsd in
afard.
De la o vreme, se vdd iarà§i sate, In §iruri §i
palcuri de case curate §i bine Ingrijite. Locuinta
mehedinteand sttipane§te de acum Inainte: casa albd
Cu o fereastrd In fatd. §i alta pe lature; pe Inaltul,
foarte Inaltul coperemant de §indild neagrd se ri-
dicd un mare tuguiu de ogeag, acoperit cu aceia§i
§indild veche, ca surguciul puternic al unei cdciuli
grele. Multe locuinti au §oproane In fatd, pentru
addpost §i gdzduire, ca la hanuri, care se deosebesc
numai printeo a doua fereastd din fatd, mai bine
deschisd §i Inzestratii Cu obloanc. Multime de card
desjugate a§teaptà supt aceste uria§e umbrèle de
lemn.
Un ultim deal se ridicä In fatd, infä§urat In groase
neguri läptoase. Ele se desfac din larga Dundre, §i
ora§ul, In stradele pline de lapovitd ale cdruia intri
Indatd, e Turnul-Severin, care-§i aprinde luminile In
seara posomoritd, mucedd.

Din alta. parte, Gorjul, sdrac, se anuntd printr'un

nume care treze§te amintiri isto rice. La Tintdreni, ve-
nind din sus, Tudor §i-a a§ezat una din taberele In
care a stat mai multd vreme. Interesant moment din
viata noastra nationald §i interesant nume de sat, care
trimete la un sat de obar§ie, prin cine §tie ce pArti
44 OLTENIA

de ball& Tintarii. Bro§tenii §A'nt §i ei veniti din

jos, aici ca §i In Moldova numele acesta InfAtiOnd:
locuitori de pArti m1A§tinoase; BAltenii, ba chiar §i
Rovinarii, de la rovine" bAnoase, mai departe, au
aceia§i origine. Contra p'Arerii obi§nu'ite, au fost deci
§i colonrsgri de jos In sus. Pe§teana corespunde unui
sat ardelenesc, iar la Ia§, ca §i. la alt Ia§ din Arge§,
se vede cá originea vechii capitale moldovene§ti n'are
nimic a face cu Iazigii, cArora, de fapt, la Unguri
(v. IAsz-berény, centrul lor), ca §i la Slavi, li se
zice: Ia§i. E numele Intemeietorului, ve.chiu mune
ca §i al acelor mo§i" cari au dat numele lor la
VlAduleni §i DrAgote§ti, la Romane§ti, din margenea
TArgului" de pe Jiiu: VlAdulea, DragotA, Roman.
La Olari, e IncA unul din satele, ca Fundenii Prahovei,
Potigraful Ilfovului, care d'Adeau §i dau pAnA astAzi
ceramica In care se IntrupeazA, prin forme §i co-
lori, siratul de frumusetA al poporului nostru.
Acest simt se aratA In asemenea locuri cu casele
mai mult umile, nu In improvisatine hidoase ale
bogAta§ilor, darnici In colori §i. In stucaturi, ci In
admirabilul port al satenilor, al femeilor mai ales,
care Incepe odatA cu muncelele de supt Carpati.
Trupul pare dat Insu§i, In mlAdierea lui ginga§A,
dupA aceste cAmA§i Invoalte, dupà aceste oprege
care strAng, dupá suptirea maramil, alb6 ori gal-
benA, care fluturA. Femeile a§ezate pe margenea cear-
dacului cu furca In mara s'Ant icoane de gratie
patriarhall
TrecAnd prin regiunile de supt munte, a cAror
tragedie In rAzboiu mi-o descrie emotionat un ofiter
al marilor lupte, scriitorul Pamfil Seicaru, revAd
Tismana, care-mi reservl descoperiri: candelele de
argint date In amintirea boierului VlAdut de la sfAr-
§itul veacului al XVII-lea §i, mai ales, In u§a para-
 It. GOlkieL 45

clisului, prefacut din grajd de vite In capela absolut

noul, avánd duioasa nota a vitraliilor daruite In
amintirea fiului, mort de accident, al lui Co§buc,
vechiul privaz de piatra al lui Nicodim ctitorul..
Sant u§oare desemnuri Inflorite, de o linie dura, fartt
nimic din pompa celuilalt cadru de piatra, din seco-
lul al XVI-lea, care duce la biserica cea mare.
De aici, de supt stanca amenintatoare asupra ve-
chi ctitorii, din adancul padurii de stejari §i castani
In care vajaie izvorul §i cascada §i arunca necurma-
tul zbucium, drumul merge spre Apus printr'un tinut
bogat Impadurit, cu Inaltimile stropite de pete §i
strabatute de vine colorate. In fund, amfiteatrul mun-
tilor se vade§te In cele mai delicate colori, o bruma
u§oara parand ca acopere suprafetele sure. Putine
§i rare a§ezari omene§ti, dar cat sant de vechi o
arata numele celei d'intaiu pe care o Intalnim: Celeiu,
corespunzand In sunetu-i dacic Celeiului de pe malul
Dunarii
5. Priveli§ti gorjene.
Congresul Ligii, unit cu serbarile lui Tudor, m'au
adus din nou In Gorj. Serbari prinse de oficialitatea
de partid care a anuntat cinci mini§tri, doi mitro-
politi §i cata alta lume pentru a-i amesteca fará nici-
un rost cu aducerea rdma§itilor Ecaterinei Teodo-
roiu, fiica taranilor din Vadeni, care a aratat ca
§i o copilla de la tara poate lupta pana la moarte
pe ~pille de Mane, pentru cinstea §i aptirarea
tarii.
Ora§ul nu s'a schimbat de loc: aceia§i bulla ran-
duiala curata In hotare care nu se pierd, ca In alte
alcatuiri urbane, prin lungi mahalale urite, infecte §i
nesanatoase. Si astazi negotul e Intreg In mani ro-
mane0i: este §i o colonie de Margineni, din Sali§te,
46 outEMA

care a primit frAteste corul de acasà, cu fachidalele

albe fluturând cochet asupra cantecelor In care se
idealiseazá iubirea gingasà a unui popor cinstit.
Am strAbAtut judetul In mai multe directii. Si cAtre
Tismana, prin straja aproape neintrerupt6 a Inal-
tilor copaci de pAdure cu cea mai ciudatA arhitec-
turà: rIsfirati In 15.turi, suptiati pAn6 la vfirfurile
rotunjite, alatuiti din capricioase izbucniri de4ra-
muri. Cea mai bogatà inflorire de fáneatà acopere
poienele In acest Inceput de Iunie, cand vlaga pri-
mhverii e Ina In toatà puterea ei. lar, seara, la
tutors, scanteile licuricilor sar In iuti cercuri scurte
din mArikinisul desmierdat de lumina lunii care s'a
itiit In craiu-nou la coltul orizontului. \TM din nou
mAnAstirea din fundul codrului, Infipta pe InAltimea
din mAruntaiele areia apa zbucneste cAzand cu zgo-
mot pe pietrele sure. Pe arArile Inguste ale pAdurii
se strecoarà acuma, Ingândurati, refugiatii rusi din
armata lui Vranghel, ducand cu dânsii suprema des-
nAdejde a unei cause poate definitiv zdrobite. Din
splendidele uniforme de odinioarA au rAmas numai
zdrente care devin ridicule; capete Intunecate de o
tristetà mutà apar la ferestile vechilor chilii; ciegan-
tele domnisoare de odinioarl mätur6 terasele cu
crAci rupte din copacii bAtrâni.
Cercetdri mai nouá au arAtat pAná unde se In-
tindeau avile laterale, advoanele" vechii clAdiri In
pur stil sftrbesc al secolului al XIV-lea; pridvorul
actual, Mr/ nici-un sart, tine locul vechii Inaperi
de-asupra cAreia se ridicá un al treilea turn, acuma
dispArut. Supt o cosmagA de lemn, se vede piatra
cu inscriptii din veacul al XVIII-lea, care acoperia
odatà rAm6sitile sffintului izgonit din creatiunea sa:
crucea de plumb singurà, lângà ateva odAjdii, ex-
puse In interior, 11 mai aminteste.
Cadrul de la 1540, ca flori, e deosebit de frumos;
 II. GORJUL

Incunjurand up mai noud, Cu sdpAturi frumoase pe

care le trivialiseazd o zugrAveald tdrcatd. Pictura
pronaosului, pdstratá neatinsd, pe zidul care des-
parte de biserica principald, e de o foarte mare
distinctie. E cea mai frumoasd pe care o infhti§eazd
bisericile muntene, Intrecdnd, prin libertatea mi§cd-
rilor ca §i prin fineta expresivd a figurilor, chipu-
rile §i scenele de la bolnita din Cozia §i de la biseri-
cuta Snagovului. Me§terii biserice§ti, dintre cAlugdri,
lucrau §i la inceputul secolului al XVIII-lea, la tetra-
poade care sânt de toatd frumuseta. Astfel printeo
insemnare In hiere Ingrijit sdpate cunoa§tem nu-
mele sculptorului de la 1740, care continua vechile
traditii alese ale sdpdtorului In piatrá de la inceputul
veacului al XVI-lea.
Un simt deosebit de artá a durat In acest judet al
Jiiului-de-sus pä.nd In zilele noastre. Porturile po-
pulare, din care colectii splendide s'au fAcut cu pri-
lejul serbdtoririi comemo.:ative, au pentru Oltenia
aceia§i strdlucire ca porturile din Arge§ §i Muscel
pentru Muntenia; aceia§i stdpânire triumfdtoare a
ro§ului In romburile care se Imbind In unghiuri,
glar aurul, argintul sdnt mult mai rari, numai pe
niargeni. Oricum, bogälia acestor cdmd§i cu Inflo-
rituri discrete pe umeri, pe mâneci §i la sin, a aces-
tor vdlnice vechi §i a acestor catrinte mai noud pare
a fi In legAturd, §i aici ca §i peste Olt, cu vechile
re§edinti ale Voevozilor, de la a cdror bogdtie s'au
Indemnat §i täranii, despre a cal-or obdr§ie nobild
va fi vorba mai tdrziu. Ar trebui sd se admitd deci
cd aici a fost Scaunul lui Litovoiu Voevod din veacul
al XIII-lea.
Este totu§i, adaug o parentesd, o Intreagd
regiune unde portul are cu totul alt caracter: In
'concurentá a biruit ve§mantul unguresc", cum i
se zice. Negrul §is albul, amestecat cu dungi de fir?
48 OLTEIstiA

11 deosebesc; vAlul acopere capul, ca la SAliqte. De

altfel §i. numele satelor din aceste pArti, sate care,
ca CernAdia, se ascund Intr'un cazan dominat de
dealurile ImpAdurite, au un sunet deosebit. Ca In
aceastA CernAdie, ca In CiocAdia, cu admirabila bi-
sericA de la Inceputul veacului al XVIII-lea, finala
corespunde aceleia din numele CisnAdiei ardelene
lAngii Sibiiu; e de apropiat cred, cu toatA deose-
birea de accent, numele riului ce §erpuie§te, larg
§i alb, printre mArAcini, AmAradia sau HamAradia
(h se adauge In aceastA regiune nu numai odatA
la un a initial).
Vechile origini boiere§ti se vAdesc §i In numArul
satelor de mo§neni, cari tin cu IndArAtnicA mândrie
la traditiile lor, chiar atunci cand, dupg. vechea
glumA, omul, IntinzAndu-se pe pAmAnt, 1§i pune ca-
pul pe o tarinA vecinA §i picioarele pe alta. Datinele
rAzboinice se perpetueazA In vendetta care, ca In
Serbia §i depArtata CorsicA, fAcea ca familii Intregi
sh se nimiceascA, rAsbunandu-se pAnA la distrugerea
totalA un omor prin alt omor. Mi se spune a pAnA
astAzi se urmeazA a§a, fArA ca o asemenea crimA
sA aducA un discredit moral. Se IntamplA §i cite
o cAsAtorie care curmA cumplita urA. Si Cu prilejul
noilor ImproprietAriri capete au fost zdrobite cu
ciomagul pentru simpla IncAlcare" a unui teren
tinut In arendA.
Si Vlädimirii lui Tudor e un astfel de sat mope-
nesc. Numele venind de la VlAdimir, mo§u1" Inte-
meietor, MI sufixul obi§nuit -qti, corespunde nu-
melui Novacitor (de la Novae, cu acela0 fel de deri-
vatie). MuIt din sufletul lui Tudor se explicA prin
ace§ti Inainta0 rAzboinici. De la ei avea mAndria,
demnitatea, cuno§tinta de drept, hotArIrea iute. Cres-
cut In acest mediu de sArAcie darzA, el nu putea Li
Otfel.
 ii. - GORJUL 49

In acest colt de lume, cu delulete Invalma§ite,

supt care lune,cà izvoarele, cu bisericuta In care
se inlirg. sfintii intr'o pictura bunicica de la ince-
putul veacului trecut o urn/ turla mai recenta
ameninta sa darame pridvorul pe stalpi, cari au
crapat supt greutate , locuintile sant meschine.
Nu se mai vede, ca In Ostrovul dintre Scoarta §i
Bibe§ti, casa cu doll/ randuri, cel de jos cuprinzand
depositele, cel de sus, la care duce o scara transver-
sala, incunjurat pe trei parti cu un balcon sprijinit
pe parghii oable, §i nici locuinta buna din Inipreju-
rimile Novacilor. 0 singura clädire, a familiei Gar-
bea, cu acelea§i doul randuri, are cerdacul de zid
cu coloane joase de caramida, legate prin boli cu
Incercuirea slabd. Vechea casa a lui Tudor, mutáta
ceva mai sus pe acelea§i ponoare acoperite cu pomi,
cuprinde, supt coperi§ul, ca de obiceiuinalt, cu §in-
dila mare ca ni§te scandurèle, doua biete odaite care
nu comunica Intre ele, ci dau In acela§i plan smerit
la care duce scarita primitiva. In casa din fata, d.
Aristide Schileru, fiul lui Nea Dincr, §i harnica
lui sotie au organisat o mica expositie In care in-
talnesc, cu o placuta mirare, piese din catapiteasma
Sarindarului din Bucure§li §i o mare icoaná imbra-
catá cu argint a Sf. loan Botezatorul, peste care a
trecut o restauratie de la 1834.
Oamenii sant Intreprinzatori §i mandri. La Cer-
nadia am vazut un tank- satean intors din America,
in punga cu jumatate de milion de lei, pentru a se
1.nsura In satul luí §i a Imbräca vechiul sail port.
Satele se tin stranse In solidaritatea lor de sange §i
nu primesc la horä pe cine se Incurca cu vre-un
strain, vre-o limbotenie. Avantul bäncilor populare,
pornit de la Banca d-lui Gh. Dimitrescu, e Inca
o dovada de perpetuare a vitalitatii gorjene.
Gustul de arta se vede li in ulile de la biserica,
4
50 OLT141.14.

sculptate pe mai multe registre cu chipuri de sfinti.

Una, din veacul al XIII-lea, cu chipurile sfintilor loan
si Paraschiva, e In posesiunea d-lui Schileru, alta,
mdruntd, cu insemnarea In slavoneste, se vedea la
expositia Ligii Culturale. Pe la 1840 cutare pictor de
sate imita in propriul lui desemn vechile antimise
si fAcea pe o bucatd mare de pänzd, dupd diferitele
picturi bisericesti, portretul preotului Rosoga, al preo-
tesei si al copiilor. In acest judet singur s'a incercat
Incà de mult facerea odAjdiilor preotesti, nu din
brocard de cumpArdturd, ci din borangic cusut cu
cruci si flori de land. coloratd. Un gen In care poate
ar fi de lucrat mai departe.
De-a lungul Jiiului soseaua incomparabilä a im-
bdtränit; pare cd poart'd urmele rusinii pe care au
impus-o tdrii nAvAlitorii strdini cari pentru intdia
oard au rdsbä'tut nepedepsiti prin aceste locuri. Ici
si colo parapetul de zid incovoiat In arcuri s'a rupt,
privelistea asupra apei, care Inainteazd In largi unde
cenusii incunjurand de spumà lespezi rotunde cul-
cate ca niste fiáre, e oprità de sdlciile care au cres-
cut pe mal, Imbulzite. Pe stänca din care se rup
fdrämi de piatrd galbend, cresc aldturi micsunele
rosii, clopote albastre pe cotorul Irian suptire; flori
galbene mdrunte se sträng In mAnunchiu; toate felu-
rile de muschiu se unesc pentru a cdptusi pdretele
aspru, in spArturile cdruia isi Infig rAddcinile copacii
cei noi. Feregile mari si mici I.si rdsfatil frageda
frunzd. ferestruitd.
La capdt, spre vama veche, Schitul Lainici a su-
ferit mult de pe urma cuibdririi profanatorilor teu-
pnici. 0 parte din chilii e arsd, egumenul si cei
câtiva cAlugdri se oplosesc abia In cele care au rdmas
In picioare. Bisericuta, cu elegantul turn de piatrd
 - GORJUL 51

§i cu pridvorul pe stalpi, lnchis acum In urrnd de

o ziddrie nedibace, are foarte frumoase picturi In
registrele de sus, unde sq vdd arhanghelii Incunjurand
Scaunul de judecatd ldngd care Adam §i Eva, In
genunchi, I§i a§teaptd soarta.
Inscriptia (Id data de 1819 §i pomene§te pe Vodd-
Garaged, care e §i zugrdvit cu barba albd In rândul
ctitorilor, boieri olteni, mari §i mici: Benge§ti, Brdiloi,
§i alugdri, cdlugdrite; se pare Insd cd a fost adausd
mai tdrziu In locul alteia mai vechi. In altar rdmân
scrijelate numele soldatilor germani cari §i-au a§ezat
caii In cuprinsul clddirii sfinte; ele trebuie pdstrate:
§i In Mima noastrd sdnt scrijelate insultele anilor
grozavi
 III.

DOL ILIL

I. Craiova.
Ne coborim in jos, de spre muncele catre Craieva.
La dreapta, o foarte frumoasa biserica de sat cu
mai multe turnuri. In Imbinarea de colori a lor
se vede acela§i gust care a creat haina de la tara.
Dealurile sant acoperite de ceata prafului rdscolit
de \rant. Statia de Incruci§are de la Filia. Se
intuneca.
Craiova vazuta noaptea la sosire. Ce e vrednic
de laudd, e pavagiul solid §i bine intretinut, strada
larg tdiata. Casele nu se potrivesc intre ele, ca de
obiceiu la noi, unde ora§ele se desvolta din sat,
care, acesta, are bordeiele sau casutele taranilor,
carciuma neingrijitd a Evreului sau a Grecului §i
falnicele curti boiere§ti ale proprietarului, pe langa
care se adaugd la ora § splendoarea cladirilor pu-
blice inaltate sus §i incäpator din adevarata nevoie
sau §i din risipa imprumuturilor §i setea de a parea.
Deci, §i aici, biete casute locuite, vile nelocuite (1u-
mea e Inca la Mi), grilajuri de fier, garduri care
cad, carciume cufundate in pä'mant; un admirabil
Palat Administrativ, mai impunator ca aparenta,
daca nu ca soliditate, decat cutare palat princiar
strain (ca sa nu-1 compar cu modesta casula alba
a reginei Wilhamina din Haga).
54 OLTENIA

Centrul, luminat electric, face o mare impresie.

Se \Tad cartiere de case Inalte, lipite una de .alta, ca
Lipscanii" Bucurestilor. In fata unui admirabil otel
care se termina acuma, gust ultra-modern, faiante
colorate, proportii marete, ma opresc la unul mai
vechiu, dar tot asa de Incapator, unde petrec noaptea
constatand el orasul Craiova are pe stradele sale
bine pavate, care rasuna puternic, paná la ceasuri
Inaintate i apoi des de dimineata, o circulatie destul
de apreciabila pentru cine ar voi sá doarma si nu
poate. Din judetul de tarani i mosneni, de ta-
rani mai mult mosneni si mosneni mai mult tä-
rani, al Gorjului, am venit iarasi Intr'o resedinta
a boierimii, ca Bucurestii, ca

Vazuta ziva, Craiova e cum mi-o inchipuisem.

Doua mari strade se taie crucis. Cea mai mare' cu-
prinde pravaliile mai Insemnate (nu oficiile publice,
care nu sant toate impunatoare si se allá, cele' mai
multe, raspandite, dupá rani nostru obiceiu, prin
unghiuri putin vazute si cercetate de calätori). Sant
pe dansa si case particulare de toata frumuseta, In
genul vilelor cochete, cu gradinita In fatd, pe care
si le doreste tot Romanul si care nu sant 'decal
floarea bogata, de sera, a umilei floricele de camp,
casa taranului. Intre ele se iveste, vesela In mijlo-
cul arborilor, o frumoasa biserica rosiateca, una
din cele trei mari biserici, toate modernisate cam
In acelasi fel, ale Craiovei.
De la un loc caracterul elegant, european al stra4
dei slabeste, cu toate ca pavagiul Ingrijit merge mai
departe. Aici se vad case mici, risipite, magherniti
pe maidanuri goale, locuinti cufundate In pamant,
pral (o! e destul In Craiova easa!), ba (chiar
o rapa cu putina apa iniibusita de un gunoiu /care
 III. - DOLJUL 55

nu miroase frumos. Dar, dincolo de podi§ul peste

aceasta garla, lucrurile se dreg.
La capat e ceva ca o gradina, care nu 'pare sa
fie mare. Cand Insa sträbati mai adanc prin aleile,
din care cu timp'ul, fire§te, va disparea praful inhe-
rent lnceputurilor, atunci Iti dai sama de boga-
tia eleganta a acestei gradini, de sigur unica, de-
semnata de un meter strain cu idei proprii. Fondul
era o veche livadd, cu totul parásita , cam ' ca
partea nedeschisa publicului din zavoiul de la Targul-
Jiiului. Din acest fond batran vin lnaltii, frumo§ii
arbori. Dar Intre ei §i Intre multele plantatii nouà
s'au deschis drumuri mari, carari, poteci; s'au sa-
manat chio§curi §i case de tara, care puteau fi ro-
mane§ti In loc sa fie sviteriene, s'au ridicat podoabe
romantice, s'au deschis perspective. Gradina se In-
funda de nu-i vezi capatul, In campia undulata a
Jiiului, pe care e a§ezala. Craiova: ea trece peste
un lac limpede, peste raul ce porne§te din acesta;
§i, departe, se gäse§te chiar un frumos pod peste
o adancitura a terenului. Ramâne acum ca aceasta
podoabá sa. fie ingrijita dup5. cuviinta, ca drumul
spre dansa sa fie de o frumusetä mai uniforma,
ramane ca garla sa piara. Lucruri u§oare pe langa
cele grele ce s'au facut.
iara§i ramâne ca lumea din Craiova (nu Iumea
buna." din Craiova, ca unitate omeneasca deosebita)
sä. se deprinda cu utilisarea parcului, care va fi
Inzestrat cu tot felul de distractii. Deocamdata copiii
ratacesc pe alei, partii-fine" mi s'au parut ca-§i
aflà laca§ul prin pavilioane, ca In cine §tie ce 'colt
dubios al Parisului, iar oamenii bogati, cu Insem-
//Mate, vin, se primbla §i se due cu trasura Inteo
gradina facuta pentru a fi gustata pe jos. Trasurile
.sant, ce e dreptul, bune, distanta face sA apard
naturale colorile a§ternute pe obraz cu pufurile, ighe-
56 OLTENIA

moniconul strAmo§esc are drepturile sale; In sfar§it,

la Bucure§ti lumea se primblA cu trdsura.
Da, dar In Bucure§ti e osea, pe când aici e
parc, grAdinh, deci alt ceva.
Una din stradele transversale merith atentie §i
procurà o mare bucurie cui 1§i studiazh tara cu in-
teres §i dragoste. Pe ea se Intind, de o parte §i de
alta, pravhlii numai române§ti, tinule, poli zice, de
thrani pentru thrani. Ce curAtenie, ce lihrnicie, ce
Intelegere §i ce cuviinthl Me§terul cojocar 1§i coase
cinstit §iirhbator, cu gust, cojoacele albe impodo-
bite cu cushturi; me§terul c5.ciular tunde pe forml
mitele chciulei. Negustori de acela§i fel stau unul
rángh altul fárá inimh rea, färh sá caute a-§i smulge
mu§teriii, cu gura mare. Cumphrh cineva de unde-i
place. i calfele, curate-curate, bhieti de Oran, voi-
nici, voio§i, cu uithtura a§a de seninA, a§eazh In lAzi
isprdvile me§terului. Inthia (mil mi-a fost dat sh
vhd aici o industrie, un comert românesc izvorIte
din vechi timpuri, din §i pentru viata satelor, Inain-
thnd In vremi moderne §i prosperând. Cine n'a fost
In Oltenia, nu-§i poate da samh de armonia ce se
poate indeplini numai prin puterile noastre, fhrh
nicio infiltratie sträinh, §i de caracterul senin in care
se Imbrach aceasth armonie.
E curios ch In aceastá veche re§edinp. a Banilor
aproape Domni, cu steagul lor, grapa , cu Di-
vanul. lor, Cu pecetea lor poruncitoare, cá In aceasth
semi-capitall timp de trei sute de ani, In care trh-
ie§te §i phnh asthzi un mandru spirit de con§tiinth
localh, In acest loc de adunare §i petrecere a unei
boierimi dArze i aplecate la Impotrivire §i turbu-
rhri, trecutul s'a §ters cu tohil, Ingropal In leme-
 -

;,ga.iii(kietai(la(Affit.e.siWasi4.4tafiV
 III. DOLJUL 57

hile vilelor de stil bucure§tean sau ale masivelor

edificii publice. Bisericile, afarh de cate una sin-
guratech, tristh §i uitath, ca eleganta ctitorie din
veacul al XVII-lea a Obedenilor, par fAcute ieri-
alalthieri §i amintesc numai grija gospodhreasch de
dhunhzi a epitropilor; casele bogate In stre§ini, bh-
tra'nicele cu ochi de ferestre märunte, rAzimate pe
bratele pridvoarelor, s'au dus, §i numai prin cutare
stradh pustie, strimth, §i mai ales foarte strambh,
care aburcá de la Jiiu chtre centrul bine payar §i
luminat, cu otelurite, cofethriile, teatrul §i prAvAliile
sale, se vede, Intre cápitele de frunze ale copacilor,
crescand In voie cate o cash boiereasch, cu geamlacuri
multe Intre privazuri, astAzi ve§tede, a§a cum se
fAceau pe la 1830. Avântul de Intrelere cu capitalele
mari a strivit acum cu totul mo§tenirea 5ubredà a
strhmo§ilor, In care, de altfel, thiase de atatea ori
negre dungi de distrugere cate o raith prAdalnich
a vecinilor Turci din Vidin, prin §esul Ingenunchiat
totdeauna In calea nhvAlitorilor.
2. Bucovätul. Calafatul.
Ie§im din Craiova prin strAdite de mahala, care
n'au Insh, In cea mai mare parte, nici lungimea, nici
murdhria, niel Infäti§area phchtoash a celor ce man-
tuie Bucure§tii. Drumul strAbate un §es intins, foarte
verde duph ata-tea ploi. Din phdurile de odinioark
Incalcite desi§uri de balth, In care stejarul se intal-
nia cu fagul §i cu salcia pleo§tith, n'au rhmas decat
mici pâlcuri. PrimAria Craiovei cauta' sh le prefach
In primbldri, legându-le cu ora§ul prin strAzi §i §o-
sele largi, plantate cu arbori. A§a a fAcut cu parcul
Bibescu, §i vhd cä. tot a§a §i cu crângul de langä.
satul Mofleni. Lhfäiat trandav pe o albie de nisipuri
moi, Jiiul, farh disciplina une albii sigure, se rupe
In cracuri moarte §i arunch din mijlocul lui ostroave
58 OLTENIA

sterpe, goale. Prundisul i bolovanii i-a lasat pe drum

si tot acolo si-a pierdut toata puterea: aici apele lui
se poarta asa de Incet c4 fata suflata de rvant a
unei mlatini. Ii treci pe un pod de lemn, nou, lung
tremurator. In fata, se ridica dealuri destul de
Inane.
In spre Craiova e satul Mofleni, azi n.umai
o mahalà a orasului, care se vede din punctele mai
Inalte, cu livezile, acoperemintele rosii i putinele
turnuri, mici, rotunde, tarcate ale bisericilor sale.
Casele satului stau mai mult In camp, Ingradite cu
pari i vergi; cele mai multe au un nou tip, obisnuit
la yes: In fata, douà ui, dupa un cerdac cu stalpi
scos foarte tare inainte; pe muche, inca doua fe-
resti. Coperemintele sant mai mult de tigle trainice,
aiurea Insa, prin vecinatate, mai rele, de stuh,
dila sau tabla vapsita rosu.
Chipurile sant foarte amestecate: pe langa t'ata
caracteristica, fina, a Olteanului din ses se vad obra-
zuri-umflate de oameni balani, cu croiala grosolana.
Intalnesti si cate un jupan In giubea, stand maret
In fundul carului, dar cei mai multi drumeti poarta
inantaua i potorii de abh, In de obste farà fire-
luri, si inalta caciulà turtita, fara tuguiu, pe care
au facut-o cunoseuta tuturora portretele lui Tudor.
Ei arata oameni cu stare si mandri de neatarnarea
pe care li-o da aceasta. Femeile au fuste scurte
de postav de targ i scurteici: fata e Incunjurata
de un val si, cand ochii sant mari, negri In suptirea
fata alba, ti se pare a vezi din acele Doamne si
jupanese pe care vechii zugravi le Infatiseazá In
randurile ctilorilor.
In Mofleni e vechiul Bucovat, una din cele
mai vrednice de vazut biserici de la sfarsitul vea-
cului al XV-lea. Ctitorul e stefan Banul, din vre-
 III. DOLJUL 59

mea Mirce§tilor, care muri In 1573 §i se ingropd

In zidirea sa. Sotia lui Stefan, Dobra, fiica, Hrisa-
fina, poate fiul, Pârvu, care e §i ddnsul socotit prin-
tre intemeietori, i§i aflard locurile de odihnd, pe
care o presupuneau ve§nicd, tot la Bucovdt. Clddità
In chip de cruce, cu die o ie§ire de zid ascutità
inaintea altarului, impodobitd cu zimti, cu ciubuce
§i cu douà randuri de ocnite, infloritd prin linii de
cArdmidd foarfe ro§ie, perfect coaptd, care rdsar din
tencuiala ce acopere pe celelalte, trainicd §i ingri-
jitd In toate amdnuntele sale, biserica Bucovdtului
1§i ridicd mândrd turnul de-asupra zdvoaielor de
sdlcii argintii ce mArgenesc cursul Jiiului.
Astfel stAtu aproape trei veacuri, §i ruina nu se
putu apropia, dupd acest soroc obi§nuit al clddirilor
vechi, de zidurile ei. Numai In veacul al XIX-lea
egumenul grec Hrisant Penetis, altfel un om bine-
f dcdtor, prinse fried de ndvd.lirile raului vecin §i
pArdsi zidirea lui Stefan Banul. De trei ori el se puse
la lucru, duperisipiri §i cutremure, pand ce izbuti,
la 1840, sà dea gata clddirea mare, stangace §i uritd
a noului Bucovdt, unde venird §i pietrele ctitorilor.
Cel vechiu fu ldsat sd. se (Warne, dar el se InddrAtnici
sá rdindie, a§a gol cum era acuma. Locuitorii, cu
rfivna lor de a-§i tinea In blind rânduiald biserica,
au putut numai A. o strice pe din lduntru printr'un
tdmânjitor, care a zugrdvit din nou §i pe Stefan
Banul, zicându-i Stefan Barbul", §i, neincumetân-
du-se a infAti§a pe Domnul Carol §i pe Doamna
Elisaveta, li-a atarnat fotografiile In naos. Biserica
a§teaptd Inca ingrijirea luminatd a timpurilor mai
bune, ce au sosit 1.

Azi e compleel refacuta de Comisiunea Monumentelor

IstorIce (1939).
60 OLTENIA

Calea ferat5. spre Calafat face sA se van Incl

odatl, pe dreapta, asArmile lntinse, arborii s'i ruina
mestesugit.à a parcului. Ea strAbate apoi o mare
Ryadà verde pe care pase turmele si vite singura-
tece: cea d'IntAiu statie si spune aceasta, prin numele
ei, Livezile. 0 veche mAnastire 15110 un helesteu,
dupà care i se zice mAn6stirea de la Balta Verde".
Apoi ne InfundAm In valuri inalte de nisip rosietec,
pe care cresc pe alocurea pAduri dese. Cänd stran-
soarea lor Inceteazà, se rasfatà mai mula vreme
minunatele lanuri de porumb, de grail tänär, pete-
cele de vie din domeniile Coroanei SAlcuta, o
amintire a sälciilor albicioase, care au perit pentru
a läsa loe grandor hrAnitoare, si Segarcea, cu
una din cele mai luxoase printre glrile care puteau
costa mai putin.
In urmA, sesul cuprinde tot, sesul gras cu pAsuni
si lanuri bune, care dau bogAtie multelor sate rds-
pandite In toate pärtile. Apoi cerul se face cenusiu
si pämantul negru. Din când In and, statii mari
se ivesc In noapte. La BAilesti, clienti grosolani se
luptà pentru tapii" de bere rece. Intr'un arziu un
sir de lumini se vede, apoi mai departe allele ce
tremurA, acolo e DunArea , si sus, si mai de-
parte, un ultim punct strAlucitor, care e pe malul
celalt. Santem la Calafat, si trAsura ne poart.á pr-lin
strade drepte, cu case mari, bune, dar aproape cu
totul cufundate 'n intunerec, oprindu-ne la un mare
otel somnoros, a crtrui listà de oaspell cuprinde
nume de Greci si Evrei, grânari, samsari si ghe-
seftari.
VAzut ziva, Calafatul, o creatiune a lui S tirbei-
Vodà ca si CAhlrasii, la cealaltà parte a DunArii,
se aratä ca un orasel vesel. Stradele drepte, sose-
lele trase dupà un plan cuminte, se desf5.sur5. Intre
elddiri trainice Cu coperemantul de tigle, obisnuil In
 DOLJUL 61

bolj, ca In multe pArti din §esul care a fost vecin

cu Turcii. 0 alee largl e deschisà la mijloc, de la
un capAt al tArgului la altul. Mari magazii de grAne,
iar la DunAre, acum ca §i In Octombre, ca §i In
tot cursul anului, mi se spune, o adevAratA flotilA
de §lepuri cu nume In toate limbile. In mijloc se
desfA§urA o frumoas5. grádiná publick ImpodobitA
cu elegantul pavilion"-cafenea.
Amintirile rAzboiului din 1877 dau un interes deo-
sebit acestui vesel port de provincie. Pe deal, vultu-
rul cu crucea In plisc, cei ce 1-au f Acut par sä
fi uitat c5. aceasta e sterna manteand, §i nu marca
RomAniei, a§ezat pe un obelisc de piatrA, aratA
locul unde trei obuse turce§ti s'au spart lAngl Dom-
nul RomAniei, care supraveghia bombardarea Vidi-
nului. In vale, un alt monument pomene§te pe ser-
gentul Popescu Constantin, cel d'intliu osta§ mort
In rAzboiul pentru neatArnare: In zidArie e prinsá
cununa de bronz pe care i-a Inchinat-o Doamna
Elis aveta 1

Spre Vidinul prigonitor, care a trimes atAta vreme

jaf §i moarte asupra papicelor noastre cAmpii ro-
ditoare ne IndreptAm acuna pe vapora§ul ocrotit
de tricolorul nostru, care face In cAteva minute dru-
mat, printre ostroave de sAlcii, pAn5. la tainita
turceascA a vechilor vremi.
t. De la malul care In§irA debarcaderul pietruit, ceta-
tea , adecA partea dintr'insa care a fost reparatA §i
e astAzi casarm5. §i zAgaz, §i. biserica bizarA ro§ie-
galbenA, care e Sinagoga, se desface o lung5. stradA,
Intru cAtva modernA(aici se zice: alla franca, pentru
a nu se zice: dupá obiceiul romAnesc"). CA'teva case
mari, Mr& gust, §i prAvAlii ca ale noastre; la capht

S'a ridicat apoi i statuia Domnului Independentii (1939).

62 OLTEf4IA

un Inceput de osea plantata. Incolo, locuri nein-

gradite, cu casute murdare §i gramezi de coceni §i
de multe alte lucruri pentru hrana oamenilor §i a
dobitoacelor.
Daca vei apuca In dreapta, hudite cu franturi de
caldaram salbatec te vor duce printre vechi case
povarnite, cojite, prafuite §i stropite de noroiu, prin-
tre §coli cre§tine cu copii murdari stran§i In Inval-
ma§iri zgomotoase, printre §coli turce§ti cu oarecare
demnitate din partea §colarilor In fesuri. Casele aces-
tea pacatoase au ramas din vremea Turcilor", §i
multe sant locuite chiar de Turci, dar, ca oriunde
ei se afla supt jug cre§tin §i amestecati cu necre-
dincio§ii", ace§ti Turci ai Diului, urma§i ai voini-
cilor lui Pasvantoglu, se lasa 'n voia unei peiri des-
trabalate §i mucede. Bazarul cu fere§tile chioare e
un focar de mirosuri grele; oamenii cu fesuri nu
sant mai curati decat ceilalti, femeile lash' sa li se
vada ochii §i nasul §1 gura prin deschizatura valului
ponosit; copiii, altfel frumo§i §i avAnd acea Infati§are
In acela§i timp dragala§a §i caraghioasa a Turculeti-
lor, par scaldati In balta. Piata, de unde pornesc
Bulgari busnati cu fata posomorata §i musteata
groasà pleo§tità a ceartà, Turci somnoro§i i Evrei
(aici s'Ant destuil), purtand In mâni nespAlate cios-
vArte ro§ii, e un scArbos lac de ilia
Cetatea IntinsA zace In mare parte a§a cum au spar-
cuit-o §i rAscolit-o obusele din 1877; poduri de pari
vechi duc peste gropile ei amAnate cu pui de gAintt
striviti i giubele aruncate la gunoiu. SingurA biserica
poate fi prività ca o clAdire mai bunA: Inaintea ei e
un monument pentru unul din ofitern ucip In rAz-
boiul cu Sarbii. PrimAria e o hodoroagA, cAreia i
s'a adaus un cucurig de lemn. Gradina publica, pustie
§i neIngrijita.
Prin potecile acestui Orient 'Angara am vazut
 tít. bobut, 63

§i destui säteni de-ai nostri asezati de mult In acest

Tinut: cei batrani stiu si turceste, tinerii cari au
mers la scoala si au slujit la oaste vorbesc si bulga-
reste; ei se casatoresc numai lntre ei si pastreaza
portul stramosesc, Impestritandu-1 doar cu cate o
caciula-fes sau cu niste ciorapi cu varci colorate ca
ale Bulgarilor. Dar si Mil port i-ai cunoaste dupà
fata lor senina si deschisa, de oameni buni, vrednici
si cuviinciosi.
Acesta e Vidinul. Bulgarii sant multamiti de el,
cum, de la razboiul cu Sarbii, par a fi multamiti de
toate. Cand cu oarecare Impunsaturi de mai daunazi
Intre autoritatile de la granita, ei nu s'au sfiit s'A
spuie cate unuia dintre ai nostri ca nu ne *vom
stampara p'ana nu ne vbr bate cu oastea lor, pe
care o cred mai bulla Oca a noastra. Ei vor crede
ce vor si-si vor pregati viitorul dupa aceasta cre-
dinta, dar eu, calator Mil prejudecati si care nu
laud pe ai miei fiindca sant ai miei, m'am simtit,
trecand din marele Vidin In micul Calafat, ca sosit
intr'o lume de veselie, lumia. si randuiala.
3. Drumuri Doljene : Braloqfita. Filia.
Ce sarac e dnunul care peste costise aproape cu
desavarsire despoiate de paduri si sorindu-si terna
galbena la arsita unui Septembre lnfocat, duce pe
drumece desfundate la Filias! Tinuturi de mare pro-
prietate, care poate sa fi fost miloasa la unul si la
altul, dar in totalitatqa.ei a fost mai mult decat aspra:
nesimtitoare. Si pentru bietii de sateni, asa de buni,
asa de ascultatori, sorbind cuvintele pe Intelesul
lor, cantarindu-le, cari n'au In casutele ce-i ada-
postesc din neam In neam, nici putinta, nici gustul
boierilor" Insisi. Caci de la un grup de gospodari
nacajiti la altul abia daca vre-o injghebare urna? mo-
sa OLTEgiA

dernA se ridia de-asupra coperivurilor de stuf, de

vindilà, de Hdä tablà nota. Preotimea, ca pdrintele
Sur5lanu, din MihAita, care ne primevte cu atata
prietenie caldA, InvAtAtorimea, ca tanArul din Bra-
lovtita, doar daa. reiau astAzi In conducerea satelor
un loc care era odatl al boierimii oltene.
i, totuvi, cand era vorba de Dumnezeu, dregtitorii
cei vechi clutau In pungà vi durau zdravene clà-
diri In care mevterii Mil carte §tiau s5. coboare
canonul nescris al frumusetii vevnice. Nu vtiu clack
la Cotofeni, boierii care poartä acest nume (satul
se chiamg. dui:4 pAsdrile din padure, ca Hurezi)
vi-au piistrat vi astfel aminlirea, la Bralovlita Insà,
in margenea satului, aprove de larga 1?i aici foarte
lina ap5 a Jiiului, vechii Argetoieni, coboratori din
SpAtarul Mihai Cantacuzino, fratele lui Serban-Vodà
vi unchiul Brâncoveanului, Racovitevtii pleaa din
altg. ramur5. feminin5. , au InAltat una din cele
mai bine proportionate vi mai mglestru zugrAvite
din lAcavurile acestor parti.
Pridvorul pe stilpi strAlucevte de aprinsele colori
ale chipurilor vi scenelor sfinte, un brau cu zimti,
bine potrivit, Incinge zidirea, fArà sinuri, cu altarul
pentagonal, cu un turnulet lateral, cuprinzand scara
la clopote, iar turnul cu delicate profiluri tavnevte
ca un potir de floare din mijlocul coperivului odatl
vindilit sau acoperit cu olane, pe care-1 subliniaa
alti zimti. InAuntru, o intreagà semintie defileazà pe
ziduri: Mihai SpAtarul vi sotia, Bhlava, fata lor, pur-
Valid numele fiicei Brancoveanului vi al Doamnei
lui Constantin Basarab, cu sotul, Pitarul Constantin
Argetoianu din Argetoaia, care e aici In fund,
fiul lor, ctitorul bisericii, Serdarul Constantin, cu
jupanita" lui, Elea' a lui Nicola din Slatina. Realis-
mul figurilor aratg. mevtevugul vechiului zugrav din
1761. Aceastà bogAtie de zugrAveli complecteazä to-
 Ili. boLiut. 65

4-
tala lips6 a sculpturii, fere§tile fiind Incunjurate nu-
mai cu privazuri de lemn (sus, allele sant zugra-
vite).
Odata Filia§ul, al carui nume trebuie apropiat
de Cranga§, dar radacina insa§i nu se deslu§e§te,
era un sat smerit ca §i celelalte; boierii Filie§eni sau
Fili§eni joaca un rol In marea mi§care de boierina§i
olteni care aduse la putere pe tovara§ul lor, Aga
Matei din Brancoveni: Matei Basarab. Azi, mo§ia e
a altora, oameni noi, §i o ultima tresarire de ambitie
a acestui nean de luptatori §1 de curteni s'a inche-
gat In marea casa de pe deal, intr'un stil oarecare,
§i In capela pompoasa a cimitirului. Calea ferata
a Intemeiat targul, ale carui case trainice, dar fara
podoabe, ale carui pravalii de toate cele margenesc
§oseaua.

4. imprejurimi craiovene: Cretwii. Varitii.

Tot cuprinsul de dealuri de langa Craiova e aco-
pen it de zapada cojita de ger, care a facut toate de-o
potriva supt plato§a ei, pe care dari de desghet, prinse
din nou In strangerea frigului, scanteie metalic. Pus-
tie e frumoasa 1:6:lure din margenea ora§ului, de
unde zbughe§te doar un nebun speriat, care se apara,
In mi§cari rapezite §i exagerate, de ni§te caul cell
fac de petrecere cu bietul nenorocit gola. Pe drumul
tare vin femei la targ, In fuste invoalte, scurte, de
lana proasta, care Inlocuiesc vechile oprege trai-
nice §i frumoase, §i pe cap cu albe marame, pe care
le pastreaza Inca. Dese chipuri tigane§ti, cum §i este
de a§teptat In Imprejurimile unui Scaun de Bailie,
cu atata boierime §i atatea biserici cu chilii §i ros-
turi de manastiri. Jos, In valea unde un pravali§ §i
o dungà de ghiata presarata cu apad5. mai u§oara
aratà cursul Jiiului, trecatorii cu piciorul au lasat
5
6d oLTENik

o (Mil ce se tot large§te. Necontenit satenii tree de

la un sat la altul peste apa amortita.
La dreapta se vede, mandra In decklerea ei, as-
tazi macar ferita de ruina desavar§itd, acea biserica
din Mofleni, á vechiului Bucovat, cu paretii ro§ii de
caramida sapati In firide. Ne urcam catre Bucovatul
cel Nou din varful dealului, mare §i urn cladire,
unde am spus ca s'au carat pana §i. mormintele.
Sentinele, Imbracate bine macar de hathrul iernii,
pazesc zidurile manastire§ti, care cuprind o tem-
nita. Neaparata carciuma pentru paznici §i. pentru
rudele osanditilor i§i casca u§a In apropiere. Satul,
lung, destul de sarac, cu negre curti noroioase im-
bulzite de co§are, cu copaci netrebnici in, crengile
carora se prinde fanul §i cocenii, e urlt §i trist.
lipsit de viata.
Dup5. ce 1-am strabatut, cotim pe coasta dealului
supt un parete de lut, acum cu totul desgolit, unde
()data, §i. Incá pana daunazi, erau paduri mi-
nunate, care, Intre alte foloase, intariau coasta 1m-
potriva Jiiului nesatios, care se rasfata jos, cerand
tot mai mull pamant pentru malurile sale. intfun
loe care se zice La trei fantani", bunatatea de suflet
a boierilor din vremuri, stapanitori In aceste parti,
au pus la indemana calatorilor trei izvoare ce-vi
preling apele muind in mocirla lutul cleios. Acuma
Insa cursul lor a incremenit, §i. largul rau din vale
el insu§i a prins coaja groasa de iarna, a§a incat
nici n'ai putea banui a acolo, In acea rapa uncle
ghiata e mai neteda §i. zapada mai tare suflata de
vant, curge §i mai departe, In fundul ce nu se poate
vedea, una din apele cele mari ale tarn.
Odata, veniau Ora aici, de poposiau In umbra
copacilor, In susurul izvoarelor, pe cand Jiiul de
jos in freamat de valuri trimetea racoare buna §i
ochiul se pierdea asupra granelor bogate ce aco-
periau §esul intreg, trasurile ce scoteau la prim,-
 ht. boLitiL 61

blare din Craiova lor pe boierii olteni. Acum far-

mecul de padure s'a dus, si numai pe alocurea se
\Tad trunchiurile pe care le Incunjura ca Inteo teaca
de aur muschiul galben uscat, care nu se teme de
iarna.
in capat, drept de-asupra rapei, abia crutata de
naruirea ei, care Inainteazà rapede, se ridica o prea
frumoasa. mina de biserica, vrednicä de locul unde
o minte isteata a pus a o cladeasca. Douà turnuri
de caramida cu arcade prelungi In jurul ferestilor,
zid In chip de cruce, cu firidele pe douà siruri,
despartite printeun ciubuc, acestea se vad Inca
de departe, aratand o zidire care nu poate fi mai
noua deck sfarsitul veacului al XVII-lea. Pe fata
Intoarsa care dealul golas se mai vad unele zu-
'graven frumoase, In cel mai curat stil al epocii
celei bune de pictura. religioasa; Inlauntru, lipsesc
ctitorii, cari au fost desfacuti de pe zidul de call-
mida rosie, stransa tare, si dusi la Craiova, pentru
a impodobi casa unui urmas al acelor evlaviosi bo-
ieri 1. Sfintii au ramas Insa. In locul de unde au fost
smulsi puter-nicii vremurilor: jos, ei sant stersi de
atingerea oamenilor si a dobitoacelor, cari au pre-
facut In grajd biserica de odinioara, sau scrijelati de
iscalituri crestine si necrestine, romanesti si nero-
manesti (cetesc chiar un vive Zola!"). Sus Insa,
ei se pastreaza neatinsi altfel decat prin adanca s'i
amenintatoarea crapatura a paretilor, cari vestese
apropiata ruina desavarsita; In adancul turnului ce
se Inalta de-asupra bisericii centrale, chipurile sfinte
se desfac In colori puternice, ca si cand acesta ar
fi un lacas de Inchinare bine Ingrijit, In care s'ar
mai strange calugarii din chiliile perite Ma urma
si satenii din satele ce s'au risipit. Nu vor trece
totusi multi ani de zile si presentul, sal:4)1R de
grijile politice de partid si de hartuielile personale?
i N, Romanescu.
68
otTtNiA.
de poftele unuia §i altuia, va lAsa ca aceastk scumpk
urmA a vremurilor de artA sA cad/ cu totul In rapa
Jiiului.

Duph amiazA, pornim drept lnainte prin netedul

§es de zApadA. Drumul e acuma pustiu cu totul:
sAtenii §i-au mantuit la targ vanzarea §i cumpArarea,
§i ei sdnt pe la jocuri sau Inchi§i In cAsuiele lor.
Santem singurii cari strAbatem minunatul pod pe
Jiiu, care sluje§te §i trecAtorilor §i ckii ferate,pod so-
lid Injghebat din linii de fier. oseaua care merge la
el §i pleacA de la dansul e mArgenitA, o bucatA de
vreme, pentru a Impiedeca rostogolirea pe povarni-
§ul prApAstuit, de stalpi de piatrA, legati cu lanturi:
cea mai proastA gospodArie, obi§nuitA aproape
oriunde In tara noastrA de mari cheltuieli zAdarnice,
lasA Insl ca piatra sA se desfacA din pAmantul anan-
cat de ploi, atarnand jalnic asupra golului, pentru
ca drumeti rAufAcAtori sA o spargA §i chiar ca bucAti
din lanturi sA fie puse In cArutA de cine are ne-
voie de ele.
Peste putin santem In Podan, un sat foarte risi-
pit, cu multe case sArace §i murdare, din care nu
se ive§te mai nicio viatk Dar In curtea de noroiu
baut Cu pAnu§i a unei colibe cu ferestuicile mArunte
§i cu buhosul coperi§ de paie, stau, la o scandurA
de lemn ce tine loc de masA, mai multi sAteni cari
mAnancA cu poftA; copiii rAu ImbrAcati li carA din
odaia neagrA a colibei vin In ulcele. E un ospAt de
mort? Ai zice, dupA tAcerea mocnitA a flAmanzilor ce
ImbucA; mortul trebuie sh fi fost Msà un biet om
In deosebi prigonit de asprimea soartei, at& de pA-
cAtoase par toate. Peste cateva momente aflAm InsA
cl aceasta e o zi de bucurie pentru zdrento§ii din
bordeiu, cAci ei au serbat o nuntA.
Cotim printre gardurile de rAchitA spre bisericutA,
 III. - DOLJUL 69

unde ne Intdmpind Indatd primarul In sumäna§ alb

de abd, care prive§te cu ochi bAnuitori isprava noas-
trd de a ceti pe pdreti §i prin cdrtile vechi, §i o
sumd de sAteni, cu aceia§i Irnbrdcdminte olteneascd.
Biserica are un pridvor, In fundul cdruia se vdd
obi§nuitele zugrdveli, inspaimanatoare pentru cre-
idincio§i, ale patimii celor ce n'au tinut In viatá
datinile biserice§ti ori §i-au IngMull sd In§ele pe
aproapele, croitoriul" aldturi cu zapcii.i. Pisania de
de-asupra u§ii pomene§te ca Intemeietor pe marele
negustor sarb din Craiova celor d'intdiu ani ai vea-
cului al XIX-lea, Hagi-Mladen Stoianovici, fost pro-
prietar In aceste pdrti. Cliipul Hagiului §i al sotiei
lui, el cu fesul de mai multe colori, ea cu o Old-
riutd dupd moda orientald a timpului, se deslu§esc
Ina. In bisericd, bini§or tinutd; pomelnicul dd rude
de-ale lor cu nume strdine §i, tot °data, pe sätenii
de atunci, cari, cu ce au putut, tinurd sa fi.e ctitori
§1 ei.
De la umila bisericuld fdrd turn, fie mdcar §i de
lemn, voim sd mergem la aceia din VdrIti, despre
care auzisem cá e veche. Ca sá afldm rostul cheii,
mergem la preotul din satul acesta, care abia se
Indurd sd iasd la iveald, trAgänd In pripd anteriul
pe dansul. E un tdndr care vine din seminariile
noastre, din Seminariul Central din Bucure§ti, ni
spune el, dar n'are niciuna din Insu§irile unui om
cult §i nici iubirea pe care de cele mai multe ori
cei fdrd culturd de la sate o pdstreazd pentru ran-
duiald, pentru vechimea sfantd.
La WI-10, mergem greu pe un drum aproape des-
ghetat, In care fo§ne§te zdpada moale. Albe Intinderi
cu totul moarte, rari copaci goi, negri; satul se vede
numai când pdtrunzi In el; adevArat un loc de add-
post sigur al varltilor" de frica Turcului de peste
Dundre, cdci sântem pe drumul Calafatului, sau
70 OLTENIA

de frica zapciului. In cele d'intaiu curti, §i pAn1

departe Inca, vedem numai bordeie. De pe ogeacul
de lut curge fumul In valuri, gainile scormonesc pe
coperi§, iar Inaintea u§ii de Intrare, care iese de-a-
supra pamantului cu triunghiul ei de lemn, sta ne-
vasta, altfel bine Imbracata §i, de multe ori, plAcuta,
prin liniile fine ale fetei albe, cu ochii vioi §i veseli.
Case adevarate se Intind mai incolo, In curtile In-
valma§ite §i rascolite priu care-§i fac cate ceva de
lucru sateni cu fata adormita. Nu se gAse§te vre-o
primarie, vre-o §coala. Numai bordeiele §i cascioarele
ca pe vremea lui Pazvantoglu, cand Carjaliii stra-
bateau In voie prin toate aceste sate nenorocite, cule-
gaud banii de argint lucitori §i fetele frumoase.
.p/De atunci e §i biserica din capat, tinta calatoriei
noastre. Cladita, prin anii 1780, de boieri din neamul
Zatrenilor, ea se deosebe§te prin marele interes ce-1
au chipurile, multe la numar, ale ctitorilor. Pe fon-
dul alb se desfac boierii zugraviti Cu cea mai mare
Ingrijire, amanuntit, In colori tari §i limpezi; fiecare
cuta, fiecare garnitura In podoaba de pe ve§mintele
femeilor, fiecare floare de pe matasurile aduse de
Lipscani sant exact Insemnate, spre placerea ochi-
lor, dar §i pentru marele folos al celui ce voie§te
sa. urmareasca In cursul timpurilor Imbrdcamintea
romaneasca.
In amurpil ce se lasa, scotocim dupa alte urme
ale trecutului, care nu se prea gasesc. Si iata ca'
hainele de aba §i de panzà cusuta ale satenilor ce-§i
tin In mama caciulile Indesate cu fundul mai larg
In pain* umplu tot cuprinsul bisericii lor, de care
sant mandri. Ei deslu§esc cum au strans bani de-o
repara: In adevar coperi§ul scanteie de frumoasa
tabla lucie all* pe care o taie §i o ¡pun prin aceste
locuri sateni, tinichigii mai buni deck Evreii de la
ora§e. Aici nu mai e primarul in frunte, ci un taran
 III. - DOLJUL 71

mai In vastá, pe pieptul cáruia tácánesc medalii

§i din ochii cáruia staluce§te bucuria de tuica Du-
minecii, pe cand limba Indrugit de toate pentru
lámurirea domnului inspector". Din case, din bor-
deiele márgina§ilor, fumul galgAie tare pentru gáti-
rea mámáligii din seara de odihná.
5. Ipinita. Almägiul. Cotofenii. Briclesii.
Ie§irea din Craiova prin partea vechiului ora§
care poartá Incá numele de Dorobántie, fiinda aici
1§i aveau locuintile dorobantii cari apárau odinioará
pe Ban, stápánitorul celor cinci judete de peste Olt.
Astázi, când, pe langá §coala de fete Lazaro-Oteteli-
§anu, se \TM abia ni§te slabe rámá§iti din zidária
mare §i puternick In adar ai mai duta dorobanti
pe aici. Locul lor 1-au luat pa§nici mahalagii, cari
taiesc din plugárie §i din unele In.lesniri electorale.
Biserica lor, Sf. loan, pástreaa., cu toate inoirile,
liniile frumoase de la Inceput: turnuletul alipit la
stanga, pentru pástrarea odoarelor, §1 marele turn
de la mijloc, cu fereasta de mai multe ori sprin-
cenatá.
Lfingá. ni§te tirite ruini, poate de vechi han.uri
din vremea chervanelor de marfk se iese In câmp,
pe larga osea bunk fácutá de VodA-Bibescu, el In-
su§i un Oltean. Deocamdatk Intâmpini fántânile lui
Obedeanu, ddruite de acest boier milos drumetului
Insetat. Odatá, ele se ridicau de-asupra pámântului
printr'o zidArie pecetluità cu pisanie, dar cu timpul
n'au mai amas deat mici grámágioare de cárámida,
din care gálghie Inck harnia, apa §i la care po-
posesc atatea care §i cárute sau aleargá femei cu
ulcioarele mari smáltuite In vechi zugaveli. Cei noi
s'au Incercat a face §i dan§ii fântâna lor, dar n'au
fost In stare s'a dea altceva deat un turnulet httd,
acoperit ascutit Cu tinichea, o inscriptie impotriva
72 OLTENIA

gramaticii, §i, multamita d-lui specialist" Stanisici,

tevi din care nici nu picura.
Pamantul e slab: tot mal alb lasat de ape; In
el se prind mai bine tufele dese de cartofi, pe cand
graul, orzul, ovdsul se ridica abia de la pamânt In
acest Maiu al celui mai Imbiel§ugat an ce se poate
intampla. Nu e §es, ca dincolo, In Muntenia, la
aceasta latitudine, ci hialtimi mari Intinse In dungi
drepte, care alearga In voie pe unde vreau, In loc
sa se randuiasea dupa chipul muncelelor, taie tara
In fa§ii de vai, cu sau fara. rauri In fundul lor.
Apa cea mare ramane Jiiul, can\trece In stanga.
In voia tarnei moi, el se zbeguie cum li place,
§i ochiul 11 prinde prin copacii luncii numai In frail-
turi lucioase, samanate fail randuiala, când ici, cand
colo. Dincolo de dansul, un ultim rand de dealuri
Inchide zarea.
El nu poarta sate. Toate a§ezarile yin din dreapta.
Inainte de4va se atinge patul de nisip, foarte larg, prin
care se poarta §uvitele sarace ale Amarilzii, Inainte
de a trece podul de lemn cu care se *mat' de atatea
ori, rupandu-1 In bucati, nebuna apa crescuta de
ploaie, pe cand nezguduit sta mai incolo inaltul pod
alb de fier al call ferate, care se ive§le de-odata din
mijlocul malului paduros, vezi mo§ia I§alnita.
In casa boiereasca de colo din fund, In mijlocul
vechii gradini dese, locuie§te o femeie care s'a instrai-
nat cu totul de lume, dar §tie sa traiasca pentru cei
saraci §i rama§i In urma pe pamantul ce stapa-
ne§te.
De §i e Dumineca, de §i piata din Craiova e plina
de o multime curata In mari mantali de panura
alba, tivita cu gaitane negre, pe aici pastorul de
vite are haine ca pamantul §i fata se zare§te cruntà
supt scurta caciulita olteneascit fara mot. Dar ace§ti
oameni Intrebuintati ve§nie la o munca. fara einste
 III. - DOLJUL 73

§i fArd pldcere sant printre cei din urmà ai satu-

lui lor.
Mai departe cleat I§alnita, tot pe muchea dealului
din dreapta, care Inchide zarea, se ive§te biserica
de la Alindgiu, cu InfAti§area veche. Dar §oseaua latd
§i netedd, mArgenia une ori de salcdmi noduro§i
cu rdacini uria§e ie§ite In fatà ca ni§te mu§chi
cdzuti, un dar al bunilor boieri din alte vre-
muri, cari stateau pe acasd In satele lor §i, impreund
cu sAtenii, 1§i chutau harnic de tarind §oseaua
duce drept Inainte spre depdrtatul Severin §i spre
granit5..
Inteun Tinut unde supt dealuri se cufundd o mi-
nunatd vale rbtunzitd, plind de cel mai puternic
rdsdrit de suliti ale graului, Intrdm In satul Coto-
fenilor. Un neam de aprigi boieri nelini§titi a M-
ciuit aici, §i unul din ei, Spdtarul Mihai, a luat
parte la lupta cea mare a boierimii romane§ti de
peste Olt pentru scoaterea Grecului Vodd-Leon §i
pentru ridicarea la Domnie a prietenului lor de la
Brancovenii Romanatuluj, Aga Matei.
Boierii cei mai vechi stAteau de vale, unde, In
curtea unui biet om sdrman, argat la un bogdta§
al satului, sé mai inteleg boltirile unor pivniti lu-
crate dintr'o cdrdmidd deasd, prinsd cu ciment tare.
Si biserica va fi fost lang5. aceste Curti. Colo
dedesupt, unde se vede Incd unul din acele turnu-
lete de zid care vddesc In aceste locuri o fantand,
acolo a fost odatä Fantana Spdtarului".
Apoi alti boieri, dintre aceia§i Cotofeni, cari
s'au stalls numai däundzi, au ales un loc frumos pe
culmea de deal, de unde se cuprinde toa1.á aceastd
grddind de spice §i de copaci a vdii mAnoase, §i
au fAcut acolo cula lor cea noud. Strdbatem Incd-
perile Incá locuite: pridvorul rdzimat pe stalpi, ca
Ji bisericd, oddile a cdror bond goticd e inflo-
74 OLTENIA

Ha la capete cu crini, pivnitile bune pentru ascun-

derea armelor i grdmddirea mijloacelor de traiu
In timpul de iarnd i In vremea de primejdie, bu-
cdtdria cu hornul addnc, care poartd scrijelatd data
de 1653. De cealaltd parte a clddirii, alt pridvor
pe stalpi, cdruia i s'a läsat vechea Infdti§are de
cArdmidd goald.
Acuma casa e deal:Ai-tit& in cloud de cei doi pro-
prietari rivali cari au ie§it din desbaterile privitoare
la testamentul sucit al ultimului singur-stdpanitor".
Astdzi nu mai este aici altd luptd decdt aceia
pentru fumul sobelor sau pentru tipdtul copiilor din
amfindoud pdrtile.
Mai noud e biserica de astdzi, lucrata Insá foarte
bine dupä. Techea datind, cu tot rostul ei de pridvor
§i de abside i cu o zugrdveald de toatd frumuseta.
Ea cuprinde mormântul lui Constantin Cotofeanu,
rdposat In 1826; ctitorul i-a fost Insd numai fiul
acestuia, Gheorghe Pdharnicul, care a sdvar§it-o la
1831. Fata lui, Catinca, a fost sotia Polonului Paz-
nanschi, care din ofiter rus ajunse a fi, pe la 1830,
unul din organisatorii o§tirii muntene. Mormfintul
lui, de marmurd albd, se vede afard, In cimitirul
cople§it de buruiand, care a näpAdit §i mormintele;
langä el e locul de odihnd al Catincg, pe 'care ver-
suri curate o aratd:
Sotie credincioasa i muma cu iubire.
Abia s'a mântuit slujba, §i, cu câteva clipe mai
Inainte, Intampin.aserdm cetele credincio§ilor cari se
Intorceau, ldsand pe lespezi frunzele de copaci din
Dumineca Mare §i grAmezile de pfini In forme ciu-
date. De-o parte, copiii, cei mai multi In port de
tara, avand In frunte un mic dorobant foarte chipos.
Apoi femeile, fetele, In lungi cAmä§i cu cusAturi ne-
gre §i multi fluturi ce scanteie, cu eke un cojocel
 In. DOLJUL 75

cusut In flori, cu fuste scurte, In colori vii §i cu

frumoasele marame albe, care se las& lungi pe spate
§i fluturd In urma stolului ce se pierde pe cdrare.
In sfar§it, bä'rbatii, voinici, In mantiile de aba,
ca ni§te rdzboinici gata: fata rotundl, hotdrità, cu
ochii mici ce se rotesc ca la §oimul ce pande§te,
cu musacioara mdruntd, mu§catd rdutdcios de-asu-
pra gurii, Mate hotdrit. E aici mula putere, §1 se
ascunde mula vitejie pentru ceasurile grele.
Indatd ajungi din Cotofeni la Br'äde§ti, unde un
alt vechiu neam oltenesc §i-a avut sdla§ul: §i un
BrAdescu a fost In rdzboiul de cucerire al lui Vodd-
Matei. Satul e Indoit: unul In margenea drumului,
cu case mai buni§oare, altul, cel vechiu, ascuns sus,
In valea Ingustd care se zice a Brdde§tilor, aceastd
din urrad parte sdrAcdcioasd §i umild pänd Inteatata,
Incat nu poli deslu§i bine unde se mantuie Romanul
§i unde incepe Tiganul mdrgina§. Dar In multe cer-
dace garra ldvicere de toatd frumuseta.
Mo§ia e foarte ImbucAtitd §i cdzutd mult In mana
arenda§ilor. D. Mihai Sdulescu, unul din proprietarii
fdramilor, Imi aratd de pe o muche de deal intre
vdi ca acelea din raiu, a§a sant de verzi, de vesele,
de mAnoase §i pline de priveli§ti nea§teptate, blá.'nde
§i patriarhale In pustietatea lor, locul unde a stat
vechea culd, din ardmida cdreia s'a facut o cal.-
ciumd la drumul mare.
4- Biserica a rAmas Insd. Ajungi la dama dupd ur-
carea dealului napddit de copad, de lanuri, cu desi-
§urile mari, lnalte, de iarbd. Inaltd, veseld de ploile
multe ale unui Maiu darnic In unde de ploaie. Din
varf privirea poate urmdri tot ce se Intinde pdnd
la depdrtatele dealuri de peste Jiiu, tot Tinutul trium-
fdtor de primdvard deplin desfd§uratd, prin care sant
sdmanate largile franturi de argint topit ale raului.
 IV.

V ALCE A

1. Ramnicul Vakii.
Drumul catre Ramnic, vechiul Scaun episcopal al
celui de-al doilea Severin (dup. ce Intdiul se pier-
duse cdtre Unguri), se desface din marea artera
de comunicatie a tdrii la Piatra, un insemnat nod
al cdilor noastre de comunicatie. Intre Piatra §i
Slatina se trece Oltul, §i calea feratd spre Ramnic,
care, de catva timp, duce §i mai departe, spre Sibiiul
fratilor no§tri, urmeazd destul de aproape cursul
raului, strecurandu-se Intre lanuri de porumb de
toatd frumuseta. In stânga, câmpiile de aur ruginit
se opresc in dealuri neregulate, ca acelea ale Gorjului,
pe cand In dreapta ele se incurcd In pAdurici cu
inalti arbori suptirateci, sau se pierd In lunci, pe
care pasc turme §i. vite risipite. In fatd, se 'Malta
ondulate, Inchizand raza vederii, frumoasele dealuri
ale Tinutului de peste Olt, ale plaiului arge§ean.
Infdti§area tdrii se schimb'd necontenit aici, In
dreapta, unde ochiul prinde tot lucruri nota, In
mici icoane pe care le Inghite rdpegiunea.
Drägl§anii, cu viile-i Imputinate de board, ale cdror
frunze verde-inchis sant pdtate adesea de albastrul
ardmii prin care se mantuie de peire, cateva case
mari, moderne se desfac din fondul verde prdfuit .
Ilaurenii, cu balciul lor: Imprejmuiri, haine albe
Imprd§tiate pretutindeni, corturi de panza, cara strd-
bdtand §oseaua, pe cand de-asupra invältud§elii plu-
tesc rdgete, sunete de talängi, strigAte de chemare.
 OLTEisTiA

Govora, locul de tamaduire, de la care se vede nu-

mai halta, o carucioarä galbena, un umbrar Incu-
nunat cu un tricolor, terfelit de soare, de ploaie(§i
de pral, §i o §osea, a earl" tinta nu 'se zare§te. Sau,
In mai marunt: mica pastorita pierduta In ierburi,
care se uita la minunea fugare a trenului cu ni§te
ochi mari-mari, limpezi ca ai florilor de camp intre
care se ascunde; ciobanul ursuz §i mitos, umflat In
blana-i de oaie cu parul In gall, Wand A. scra§te
supt opinca-i apasata prundul unui rau uscat, grupe
de tarance cu fotele mai mulf albastru-lnchis, cu
dungi In lung, dar ici §i colo mai vesele, t mai Impo-
dobite, cu fluturi, cu cusaturi romboidale pe un
fond ro§-aprins. Dar satele sant vadit mai sarace;
se vede tipul, pe care Gorjul mai nu-1 cunoa§te, al
casei-pe§tera, cu un singur ochiu de fereastra stramb
supt coperi§ul de stuf, cazand zburlit ca o chica
nepieptanata. Din treacat se prinde o famine, altfel
'curat Imbracata, lucrand la o astfel de locuinta:
gospodarul, suit pe coperi§, prime§te coceni de po-
rumb §i buruiene uscate, pe cari-i a§eaza la picioa-
rele lui. Si tipurile au mai putina vioiciune §i man-
drie: nu °data apar copii palizi, cu o capitá de par
albicios ca fuiorul. Mo§nenii au dainuit aici mai
putin, stran§i de boieri mai multi, mai vechi §i !mai
rai: acest proces istoric apare In toate, §i omul fn'are
aici rara frumuseta a unei naturi alese §i felurite.
Se face seal* cu un soare ro§u, fail raze, 'ce se
lasa In neguri, pe cand cerul vioriu e u§or Invaluit
de praful bogat al drumului, pe care un vant rputer-
nic, un vant avar, de seceta, 11 gonete In non i fu-
murii de pe §oselele albe ce strabat lanurile §i'dum-
bravile. 0 gara. modesta, In care se primblit doamne
In toalete moderne. E Ramnicul.
Mid ai intrat In el, plin de fum §i 'de pra;
 ii:t. ilALCEA 70

rdmai, uimit. Ai placerea de a te gdsi intr'un juvaier

de ord§el, Inteuna din cele mai curate a§ezari ur-
bane din toatd Romania. Trasura merge pe un drum
bine pietruit §i. pe care vantul nu ridicd nimic.l Poate
a plouat? Nu, e stropit, Intelegeti bine: stropit.
Si aflu ca. aici In Ramnicul Iralcii se strope§te tot
§i totdeauna. 0 minuni ale apei §i ale Noului-Severin!
i nu-s maidanuri, nici bordeie, ci case curate, ce
se Infrdtesc bine Intre ele, frumoase case gospoda-
re§ti, foarte de aproape ingrijite. Autoritatile au ell-
diri de gust, pe care nu le IngAduie sa. se murda-
reascd, necum A. se darame, ca In atatea alte '10-
curi. Arborii cresc din biel§ug aici ca §i In luncd:
drepti, mandri, dand o impresie de viata sanatoasa,
liberd.
La Episcopie e aceia§i Ingrijire, acela§i mediu de
naturd bogata §i prietenoasa. Din verdeatd rasar:
biserica mare, spoita lute() coloare poate prea In-
tunecatd, o biserica mai mica, un paraclis. Palatul
episcopului strdluce§te de alb ce e. La locuinta arhi-
mandritului, care n'are mobile, dar e curata §i ea,
ca §i feciorii In haine tOrdne§ti pe cari-i descopdr,
dui:id lungi cdutdri, undeva In fund, la aceasta
locuinta de cAlugar sdrac se ajunge printr'un drum
Impletit sus cu ramuri, ca bite() arcadd de verdeata
italiand. Si ce putini \TM asemenea colturi de tara,
care malta inima, care varsd In cugetul ranit de
atatea dureroase ciocniri ale unei realitati nevred-
nice, ca un balsam de mangaierel
E adevarat ca, seara, aceste lucruri frumoase nu
se pot vedea In de ajuns la lumina, push' prea sus,
a unor globuri care au exteriorul, dar nu §i cu-
prinsul celor de pe bulevard ele bucure§tene. Dar
ajunge §i cat se poate privi ziva.
Petrec noaptea Inteun otel foarte gospoddresc,
proprietatea -unei frumoase §i vechi biserici. Jos,
80 OLTElslIA

calla musica Intr'o berarie-cofetarie, cu acela§i pro-

prietar. Se vede cà lumea nu prea vine, caci can-
tecul se opre§te Inainte de 9 ceasuri, cand se aud
limpede sunetele de goarne vestind In casarmi cul-
carea.
Biserica episcopala din Ramnic e reparata de ra-
posatul episcop Ghenadie Enaceanu, scriitor §i isto-
ric, om foarte ravnitor pentru gasirea §i ingrijirea
trecutului nostru, de care-1 lega un interes romantic.
In timpul pastoriei sale, el a fä'cut ceia ce facu §i
face In Gorj d. Al. Stefulescu: a cerut preotilor sal
sa-i aducà hartii vechi, le-a cercetat, cautand sa In-
chege din ele o istorie a eparhiei de care .se simtia,
parca, legat pentru totdeauna, a pus sa i se zugra-
veasca. icoanele §i mai ales chipurile islorice din
biserici §i. manastiri, a strans o minunatit colectie
de vechi tipärituri, lasand In loc preotilor de sate
cal* noud, a staruit fall preget pentru ca monu-
mentele altor vremi sa fie pastrate urma§ilor. Pe
up din fata paraclisului, un zugrav 1-a represintat
tiind In mana aceastä bisericá pe care a dres-o §i
Impodobit-o, facand-o din nou a§a cum ie§ise din
manile me§terilor de la 1751. Chipul sau, sapat In
lemn,Infati§at pe panza, se vede pretutindeni In odaile
palatului episcopal, care este astazi aqa cum 1-a dorit
el sa fie. Din lucrarile lui Ghenadie, Notele" lui
de visitatie, editia Condicii Sfinte" vor ramanea,
dar el va straluci mai ales, In istoria episcopatului
roman din secolul al XIX-lea, prin nesfar§ita sa
ravna, prin credinta sa catre Dumnezeu, caruia i
se Inchina, prin munca patriotica §i spiritul de jertfa
pentru Inane ideale1.
Catolicii au la Ramnic o veche biserica, de pro-
portii elegante, Inteo curte cu aspect italian. Parohul
1 0, cate s'au schimbat de glutei acolo, §i nu In bine! (1905.)
 IV. - VkLCgA 81

de origine din Cioplea, un Bulgar care se 'simte

Roman, un frumos om brun cu Infati§area simpatica,
pasional pentru biserica sa, pe care a lnzestrat-o
cu doua clopote ce a§teapta Inca sa fie suite In turn.
Un Evreu galitian, In antereu lung, cu barba §i
perciunii negri-negri, cu ochii visatori de Oriental,
trece ca supt ziduriletplangerii din Ierusalim. Pe
strada se Arad nume ca Rabinowitz, Marcovici. La
restaurant, trei tipuri galbui-ro§cate, picate cu pis-
truie, se a§eaza la masa, privind arept In ochi lumea:
vorbesc nemte§te i sant iarrt§i Evrei. Lotru, mi se
spune, e o adevarata Herta'. Cei mai multi din .func-
tionarii locali n'au vlaga sa organiseze lupta Cu ace§ti
navalitori. Ora§enimea e alcatuita din boierina§i
raci, cu case frumoase, dar fail mijloace suflete§ti
§i materiale, din me§teri i negustori, unii din Ar-
dealul vecin putini, neluminati, necalauziti de
cine s'ar cuveni sa catauzeasca, din cativa Nemti.
Si astfel vlastarele Palestinei galitiene se pot Infige
adanc §i-§i pot mica In voie trompele de supt.
Grädina publica, numita i aici ztivoiu/, e fru-
moasa, cu podoabe de crengi, cu oale de florhprinse
naiv i pitoresc In poarta. Sant alei largi, podi§te,
pavilioane, straturi de flori bine ingrijite. Un monu-
ment incununat cu vulturul muntean purtand cru-
cea aminte§te, Inteo inscriptie Inoita cu litere la-
tine, ca. Voda-$tirbei a dat ora§ului aceasta gradina
larga i frumoasa. Izvoare de pucioasa, In jos
In sus sant doar Govora, Calimane§ti, Olane§tii,
curg negre pe margenea cararilor. Sant §i bfii In
griidina, dar, In cea mai mare parte din an, ele sant
Inchise. Aflu cu o stra§nica mirare ca mai totdeauna
majoritatea zdrobitoare a locuitorilor nu simte ne-
vole de ele,
tc2 stILItklA

Ramnicul are, ca unul ce s'a desvoltat dintr'un

targ, dintr'o strada adeca (Episcopia n'a creat nimic
In gal% de zidurile ei) numai doul artere Tara-
lele. Cea mai mare e si cea mai veche, fara Indoiald,
caci uneste Episcopia cu biserica Mitropolitului Gri-
gore si e In mai stransa legatura cu strada trans-
versala, In care sant pravaliile, lar, mai departe, o
hale& ce se lucreazá acum, hanuri pentru tarani, un
pod peste ram si o osea prafoasa care se Infunda
Inainte, Intre casute. Ici si colo se deschid strade
laterale, Impodobite une ori cu case boieresti fru-
moase, vechi sau Inoite,4-si care au, ca toate
locuintile de aici, flori In fata. Unele arata
zidul mai mult sau mai putin Ingrijit al unei bise-
ricute ca minunea de eleganta, in asa de mic
de lngrijit, de la Inotesti. Pe un deal In Iata se
vede micul lacas de rugaciune al Cetatuii, unde sà-
bille razvratiti au facut sa tasneasca pe
iccAanele sfin.tilor sangele lui Radu-Vodá de la Afu-
mati si al fiului salt.
Azi, de Santa-Maria Mica, e balciu. Taranii au
prins strada präváliilor, cu carale, cu carutele, ha
chiar cu trasurile lor. Unii calari, oameni grasi,
foarte negriciosi, cu fata rotunda, impun. Dar sant
multi gusati, multi schilozi, multe fete palide,
bate, Indobitocite, cu sau fat% slculetul hidos de
supt barbie. N'am vazut niciun om i nicio femeie
In adevar frumosi. Celalt tip, blond, ca nasal, bu-
zele, ochii mici, cu fata suptire, se lnalta si 'el abia
pana la cuviinta trupului i figurii. In acest judet,
la Calimanesti, e, de altfel, cel mai strasnic monstru
din Romania: o figura diabolica de Tigan, cu dintii
ranjiti, ochii umflati, cautarea piezig, de hiena, bo-
tul scos Inainte ca la un chitcan, §i, pe langil toate,
cocosat si idiot,
 1V. VALctA 81

2. Inoteft.ii.
Dincolo de podul de pe rau, Ramnicul se desfa-
§ura In mahalalele papice, cu case marunte, dintre
care mai ra'sar vechi case boiere§ti, solid cladite
dupa dating.. Sant §i biserici. Una, Sf. Loan, e zidita
din nou de negustori §i alti ora§eni din randurile
mai umile: un Dumitrachi Evoiu, adeca Iovoiul (de
la Iova, nume bulgaresc, adus aice cu Compania de
negot a Chiprovicenilor, pe vremea austriaca), un
Ionita Iovipale, mare bogat al Ramnicului din a
doua jumatate a veacului al XVIII-lea §i din cele
dou5. d'intaiu decenii ale celui urmator, un Logo-
fat Ionita al popei Dumitrica"; numele /or se In-
seamna pe o piatra cu slo";Tele frumoase, caci, pana
foarte tarziu, pe aici s'a pastrat me§te§ugul sapatu-
rilor maiestrite §i al liniilor elegante de scrisoare
batrana. Un cimitir banal, cu boierii In frunte, im-
podobiti In locurile lor de odihna cu monumente
fara gust, cruci greoaie, statui §i. fotografii marite,
0 saracimea la o parte, In fundul livezii, unde acum
frunze" moarte au plouat dese asupra grand morti-
lor. Un arest pazit de soldati In halul de murdarie
pe care numai Romania economiilor 11 poate In-
fati§a.
De cealalta parte, zare§ti Indata o tur15. suptira-
teck de zid, cu fere§tile sprincenate de cadre scoase
In relief. Rasare langa o casa de moda veche, intre
cativa copaci singurateci, razimandu-se de o coasta
de deal lucrata In ogoare.
Nu se poate sa nu te simti ispitit a (merge acolo
pentru ca sa. vezi acest juvaier de mare frumuseta
In proportii de o armonie desavar§ita §i. printeo
originalitate care nu poate veni decat din mintea
unui meter mare §i. fin. Daca arati Insa aceasta do-
rinta unui localnic, el Iti va vorbi de porti Inchise,
de cani Ili, de dispositia d-lui proprietar.
84 OLTENIA

Un proprietar la acest schit al Coziei, clAdit de

bunä sam5. In cea d'intAiu jumAtate a veacului al
XVIII-lea, Intru cAtva dupA modelul Bolnitei de
cineva care sà tie inchisA sau deschisA poarta, care
sA aibA In mAnA cheile, care sA poatA ingriji sau
tinea In neingrijire biserica, avind chiar dreptul de
a cherna inteo bunA dimineatA lucrAtorii pentru a
da jos aceste zidiri iesite dintr'o potrivealA cum nu
mai e alta?
Da, aceastA minune s'a sAvArsit In buna tax% a
RomAniei moderne si anticlericale, iar, pe lAngI
aceasta, lipsità de cel mai elementar simt de gospo-
dArie. Statul avea de vAndut pAmAnturi de-ale Coziei,
si le-a Scos la mezat. Pe lAngä coasta dealului, pe
lingà livadA, pe lAngl casa egumenului, Intl-A In
socotea1á si schitul. S'a IntAmplat cá fericitul cum-
pArAtor, pentru suma-de 10.000 de lei, n'a fost;Evreu
sau altA spetà de pägAn, ci un boier dintr'o familie
cunoscutA, asa IncAt zidurile stau Ina in picioare.
Ceia ce nu InseamnA cà vor sta totdeauna, cAci pro-
prielarul... schitului Inotesti e bAtrAn, si In tineri-
mea noastrA bAntuie Incà setea furioasA a inoirilor 1
Bisericuta de la Inotesti are pAreti Inalti, brAu la
mijloc, altar pentagonal. Liniile skit de o nobletA
deosebitA. Dar ceia ce-i face originalitatea si frumu-
seta e cA, In locul absidelor din dreapta si din
stAnga, pentru strane, sAnt doul clAdiri deosebite,
douà bisericute si mai mArunte, si mai gingase, doul
juarii de zid pAtrat. Si au si ele coperisurile lor,
cu stresinA umbroasä de sindilA, si, pentru a duce
si mai departe aceastA sagA de artist, turnulete se
ridicA pe fiecare, turnulete cu coperisul lor deose-
bit, ascutit, cu cruce mititicA In vArf.

1 Astitzi o mo§tenitoare pinta de evlavie i§i Intelege datoria

(1939).
 IV. - VALCEA 85

0 inoire care n'a aflat imitatori §i care face din

zidirea ginga§a a Inote§tilor un tip unic In desvol-
tarea arhitecturii noastre.
Se va gasi cineva care sa. fie mi§cat prin aceste
randuri §i care, printr'o expropriare cinstita, sá re-
dea tarii mica podoabl de arta, c'äzuta, printr'o ne-
ghiobie neiertata, In proprietate particulara?
Intreb: Se va gasi?
Si, Intreband, mà gandesc la trei persoane: la
ministrul de Instructie, la d. Kalinderu, pre§edintele
Comisiunii Monumentelor Istorice, §i la P. S. S. Ata-
nasie, episcop de Ramnic.
3. Lunca Oltului. $erbäne§tii-Dobruqa. Stänesii. Mamul.
Strijeqtii. Drigiqanii.
Trei-patru ceasuri In tren, §i santem la Vraga§ani.
De o parte sant dealurile cu vii, cu case boiere§ti,
cu pepiniere. Jos, e câmpia de lupta In care au fost
striviti eteri§tii greci de la 1821, cari fuglau din ras-
puteri spre Turnul-Ro§u §i Ardealul de mantuire §i
nu cautau catu§i de putin sa-§i dovedeasca eroismul
prin jertfa vietii. Un general grec a pus daunazi o
piatra amintitoare, a carii inscriptie a fost prefacutd
apoi §i In romane§te, dupil. cererea Primariei din
targu§or.
De alta parte, cum ai ie§it din garA, sant strade
curatele §i bine pietruite, cu case mici §i nu tocmai
frumoase, printre care se ridica o §coala cladita de
raposatul Simulescu, care era din Draga§ani, o Pri-
marie, locuinta cutarui mo§ier bogat; Inteo micà
piata e o fântana frumoasa cu bustul In bronz al
aceluia§i Simulescu, Fang/ care se vede un Ion Bra.-
tianu de marmura, care samana lntru catva.
Mergem pe o §osea, apoi pe drumuri de tara spre
satul Stefane§ti, unde ne a§teapta un preol dintre
86 OLTENIA

aceia cari Invata prin exemplu §i calauzesc spre bine

pe tarani, luminatul §i gospodarul parinte Teodor
B ala§el.
Lunca Oltului se intinde larg, cu plopi strangan-
duli toate bratele Intr'un singur avant spre cer,
Cu tufani ra§chirati In ramuri. Satele ce se Intam-
pina: Zlatareii, tefane§tii, mai departe erbane§tii,
samana cu cele din Arge§ prin Infáti§area, de cele
mai multe ori foarte saracacioasa, a locuintilor. Pa-
retii sant Injghebati din loadbe grosolane ce se In-
cheie la muchi; de-asupra e a§ternut un strat u§or
de lut, care une ori nu prime§te nicio Inalbire cu
varul, sau bidineaua gospodinei lasa macar paretelui
din fund urna lui Uta galbuie. Fere§tile sant mici,
cate °data cu un singur ochiu, astupate §i cu hartie,
sau lasate a§a cum s'a Intamplat sa se strice: ciliar
cele mai bune case se multamesc cu douà fere§ti
In fata, dintre care una, dupa obiceiul cel nou, se
deschide chiar In trei: la dreapta, la stanga §i 'In sus,
pe cand cealalta e vechea taietura In zid. Sânt cope-
reminte de §indila, dar de cele mai multe ori Cocéni
mucezi sant aruncati peste cladarii de fan lnegrit,
ca o chica salbateca, scarmanata smulta. Patulele
sant numai de vergi §i se sprijina simplu pe patru
picioare de lemn. Sura, grajdul sant numai ni§te
coperi§uri de paie. Dar Imprejmuirea de ostrete e
mai totdeauna Mina. Cani salbateci se napustesc asu-
pra trecatorului, ranjindu-§i, In latraturi turbate,
coltii lacomi, gata sa sfa§ie.
Oamenii cari strabat §oseaua, sau pornesc din curti
§i cerdace, ori lucreaza Inca la camp, mide se strange
porumbul §i tutunul §i se suie cocenii pe crerigile
sprijinitoare ale tufanilor ra§chirati ca ni§te poli-
candre, sant cu mult mai presus de tainitile lor.
Barbatii poarta o aluna ceva mai lungl decat a
muntenilor de dincolo de Olt, pieptare lucrate cu
 IV. - VALCEA 87

chenare si une ori pantaloni oltenesti ce se lArgesc

jos. Femeile-si Infdsurà capul cu marame albe, pe
care le astern pe frunte ca Tatarcele sau le lask
potrivindu-le la bArbie, s5. game p5n5. la piept, pe
cand Argesencele fac s'a" falfaie v5lul ca la miresele
din orase; unele, la camp, Ii potrivesc cate un tes-
temel colorat, ca un fesisor, pe crestet. Clmasa n'are
de obiceiu arnici, dar e asa de sinilitk tot asa se
face si cu cAmasa bArbatilor Inca se vede de
departe c5. e albAstrie. Fotele, care, cand sant, ca
aici, din doul bucAti, se chiamä zdvelci sail v41-
nice, sant rare ori de coloare deschis5. sau Inflorite.
Valcencele se Imbrac5. In albastru Inchis, in negru
simplu, cu dungi sau cu p5trAte1e mai deschise.
Chipurile nu sant asa de frumoase ca In Arges.
Un tip are ochii Infundati In arcade ciolAnoase
toatà fata Ingustà scoas5. Inainte; altul, cel mai ràs-
pandit, se deosebeste prin fata galbuie, lAtAreatk
de lunA plink In care numai ochii au frumuseta
cAut6turii blande.
Acest judet al VaIca e plin de mAn5stiri cum nu
mai este altul, afara de Ilfov In apropierea Bucu-
restilor. Incep cu Serblnestii, care s'a reparat chiar
acum de Eforia Spitalelor, sapana mosiei d'impre-
jur. E o frumoasA cl5dire, cu dou.a. turnuri de zid,
InAltata de un boier din familia Morunglavu la
1746. Casele iminAstiresti, drese si ele cu multà dib&-
cie In podoabe, asteaptà, se zice, sà." cuprindá un
ospiciu de bAtrani.
Se face seark cu non i grei, pantecosi. Ei atarn'a"
pän5. In hotarul zArii, unde soarele apune, trecand
printre ei raze rosietece asupra celor mai depArtate
coaste de la 115.sArit. Acea zare de Apus e tivia cu
aur supt vântul scArnanat, i ca o flacará tisneste
de-odatà i asupra tristetii amenint5toare a norilor.
La càderea nop%ii, 'Acura de ploaie In bataia foarte
rece a vântului.
88 OLTENIA

Ziva urmatoare se incepe In liltratul furios al cani-

lor cari apara pe cetkenii din Draga§ani. Dulaii
pandesc la toate portile, se liimuresc asupra fiecdrui
trecator §i §i-1 dau In primire. Nicairi hartagul ve-
ghetor al acestor prieteni ai omului" nu poate fi
mai neobosit decat aice.
Trasura ne aduce inapoi spre Stefane§ti, In bataia
unui vânt de ghiata care vuie§te peste campia cu
porumbi§tile §i ima§urile incaruntite de o bruma
Inainte de vreme. Carpatii trebuie sa fi priinit undeva
Invalitoarea de zapada.
Aproape cap la cap cu Stefane§tii e satul Dobru§a,
Janga o garla ce se poate trece cu piciorul. Din jos,
vin casele de Romani pe care le cunoa§tem, mai
Incolo sta o Tigänime scarboasa, In case ca ni§te
poieti; ea n'are alta grija decat hrana sarticacioasä.
§i ciubeica, tutunul de toate zilele.
. Biserica vechii manastiri nu poate fi mai nouii
deck veacul al XVI-lea. Acum te prime§te o cruce
amintitoare de lemn vechiu, de-asupra cáreia se ri-
dica un turn de scanduri Inegrite, pe cand alta A:lata
erau douà turnulete de caramida. Fatada e prefacuth
In chip saracacios, zugraveala e numai din 1771-4,
catapiteasma o scandurica abia säpata. Dar lucrul
din huna caramida aparenta, ocnitile, unghiul ie§it
In afarli de 'naintea altarului arará o vechime mult
mai mare. Biserica a suferit o intaie lnoire la luce-
putul veacului al XVII-lea §i alta peste vre-o suta
cincizeci de ani.
Pe §es pana la o pklure de stejari tineri, cu
trunchiul suptiratec §i frunzele marunte. Indata e§ti
In satul Stane§ti, §i pe nea§teptate te afli In fata
biserici fratilor Buze§ti, al caror nume treze§te amin-
tirea unor credincioase lupte viteje§ti, pentru Domn,
tara §i cre§tinatate.
In vremi mal noua s'a adaus un pridvor §i
 IV. VALCEA 89

rand de colonete pe fiecare lature. Inainte, bise-

ricuta de cArAmidä cu wile §i fere§tile tivite In pia-
trä. simpla. §i un singur turn de zid avea o Infati§are
mai modestA. Ctitorul ei a fost Giura, bunicul bole-
rilor Buze§ti, fiul säu Mogo § §i alt Mogo, feciorul
celui d'intAiu. In pronaos se aflä piatra scrisO care
acopere ramA§itile lui Stroe Buzescu, mort dupd
lupta lui InvingAtoare cu nepotul Hanului tAlAresc,
la 1602, §i marmura, cu pisania §tearsà, care acopere
trupul credincioasei lui sotii Sima, care s'a a§ternut
bucuroasO la picioarele bunului ei sot. Un sOpAtor
destul de dibaciu a sculptat pe lespedea lui Stroe
lupta cu Tatarul: acesta are o ciciulil de pas15.,
un 1at de prins robii, un iatagan; mustAti stra§nice-i
taie obrazul. La cizme sant pinteni; doul tolbe de
sägeti au clzut supt picioarele calului, cand marza-
cul rAnit a primit o loviturd ce-1 prObu§e§te. Stroe,
cu calpacul unguresc In cap, mantia lung:4 §i picioa-
rele strans InfO§urate, alare pe un cal cu §ea, strA-
punge pe du§man cu o sabie apuseanA. Si nu fu",
spun slovele de pe piatrit, pre voia cainilor de
Mari".
La Lunge§tii foarte apropiati, e mAnAstirea Ma-
mul, reparatA de Constantin Brancoveanu, al cArui
neam se in§irà pe zidurile din läuntru In chipuri de
boieri §i Domni. Clddirea e mare; up se IncadreazA
In ghirlande de trifoiu, §i fere§tile au §i ele o po-
doabá de piatra. sculptatà. Printr'o lipsO de Ingrijire
§i socoteala de care te cruce§ti, puternicele zidiri ale
calugArilor, golite de secularisare acum patruzeci de
ani, se nAruie pe Incetul 1.
La aderea serii ajungem la StrOje§ti, sat cu stradà
largA §i case bune, Irapodobite §i ele la porti cu
silpdturi In chip de liniute §i de rotile. Biserica pare
1 S'att reparat (1916).
90 OLTENIA

veche; turnul clopotelor, deosebit, poarta vulturul

cu douà capete: el are o putere ce nu se Intalne§te
In lucrarile epocilor mai apropiate de noi. Dar e
numai o ctitorie a ultimului Buzescu, Constantin,
care se Intituleaza pe piatra cea frumoasa a mor-
mantului sau din 1831: sfar§itul neamului sau". Zu-
graveala paretilor arata pe pa§nicul boier Ingiubelat
care purta numele stralucit al vechilor frangatori
de du§mani.
4. Cozia.
In aceasta zi de primavara, cea d'Intaiu ploaie de
toamna, adusa de vantul rece, cade Inceata, In pi-
curi. marunte, din cerul care e numai o mare 'de
le§ie. Pe drumul spre Draga§ani, trec Insá viol satenii
in mantale. de aba alba, largi, cu cusaturi negre la
toate margenile, sau In cojocèle §i sumane mici ca
un pieptar. Femeile lasa fará grija sá li se stropeasca
valurile suptiri, bogat Infl§urate In jurul capului,
zavelcile care, pentru ziva de serbatoare, sant adesea
ori In colori deschise. Multe au Insa In fata o tes5.-
tura de casa mai urn sau cate o pestelca ieftenä
de materie cumparata la targ. Destule sant cu pi-
cioarele goale. Tipurile, mai fall deosebire de unte..
Ele plac Ina flacailor nu tocmai frumo§i din par-
tea locului, §i In acest colt de patru-cinci sate Ianga
Draga§ani se pastreazà vechea datina ca gospodarul
sa-§i fure nevasta, Cu voia sau farä voia ei, prin
vre-o ceata de prieteni, §i sa traiascà o vreme neca-
satoriti cu prada vitejiei sale.
Valea pe care o strabate trenul, mergand In sus
la deal", e lunca Oltului, care se vede din cand In
and alb, destramat In peteci, printre sälciile din
dreapta. De-o parte ai inaltimile Arge§ului, de alta
al doilea §ir de dealuri, cu §erpuirea mai chinuita.
Ele se apropie tot m.ai mult, facand sá piará pe
 IV. - VALCEA 91

alocurea lanurile de porumb, crampeiele de vie neln-

gradite ale taranilor: In locul lor e acuma livedea
cu iarba fragedfi, spalata de apa, zävoiul salciilor
albicioase, cate odata. §i gradina Bulgarului, sau
si a Romanului, ca pe la Dragasani, cu capetele
de yang. Infoiata.
In tren, care geme de lume, In acute, in cara,
calari, pe jos, sätenii alearga spre castigul, cumpd-
raturile si ispitele balciului de la Raureni. Toata
lumea e neobisnuit de &HA: zavelcile au flori mari
stralucitoare, camasile sant haute cu fluturi, piep-
tarele scanteie de fir, care atarna In firicele dese
la capatul fotei. Targovetele si-au pus palariile cele
mai mari si rochia de matasa.
Ca un val de panza alba, sinelie, siropita cu al-
bastru inchis, cu rosu, cu negru, boltit ici i colo de
umbrèle, drumetii de Dumineca se coboara, zgomo-
tosi, la halta balciului. $oseaua e plink In fall., de
covergi de coceni, de pravalii trecatoare acoperite
Cu sindila, de baratce cu calu§ei, de prajini cu
steaguri.

Petrecere bung! Tot Inainte spre Jiblea, de-a lun-

gul Oltului pe care-I treci In Arges, ca sa te Intorci
iarasi In Valcea. Cu toate ploile din urrna, larga al:4
laptoasa, unita Intr'o singura albie, e mai putin ras-
Mat& decal Siretiul, mai putin vioaie decal Mol-
dova 'impede, mai rau Imprejmuita, mai slaba decât
puternica Bistrita cu malurile rupte. Nici acuma
n'as zice: Oltul mare".
Jiblea e In Arges, Inteun pravalis de dealuri de-a-
supra Oltu.lui. Marea gall de caramida aparenta se
Indreptateste lntru catva prin aceia ca de aici se
merge la Calimanesti si Cozia.
De fapt, nici nu sant trei locuri deosebite acestea:
Jiblea, CAlimane§ti, Cozia, cu Wale c. toanele
92 OLTENIA

mântului pietros, rupt in culmi cu zimtii grosolani,

te Impiedecä sl le vezi In sir.
Jiblea merge pan& In Olt. Case care nu samAn1
cu cele de la vale, bune case de lemn, 'cu negre aco-
pereminte tuguiate, din sindirä Ingrijit asezatA, Cu
pridvor pe st&lpi si feresti luminoase. Biserica veche,
IncunjuratA cu un zid jos, de bolovani, a fost ,clAdità
de iznoavl mai ddunki Intr'un chip luck)Ator si
Impodobit: ea se vede din del:di-tare cu pAretii ei
galbeni-deschis, cu turnu-i de zid.
Oltul curge Intre maluri nisipoase, sAmAnate nu-
mai ici §i colo cu alai. El rAstrfinge In valurile-i
domoale jalea cerului noros, din care se scurge ploaia,
mArunt, IndArAtnic.

Pe malul celalt Intri In strada CAlimä'nestilor,

care se lntinde de-alungul apei. ClAdiri tArAnesti cu
copereminte Intunecate, p&reti albi si flori la rând
In cerdace.
Ea trece pe lAnga otelul báilor, clddit In stil elve-
tian, cu lunga fatadl Impodobità din lemn, supt un
munte Inalt, rApos, In care se Infig arbori invAl-
mAsiti. Stanca goal& rasbate pe alocurea, si aceiasi
stfinc5.-§i rânjeste lespezile pe malul argesean, care
e tot asa de Inalt si acoperit cu acelasi vesmant
trentAros de copaci tineri. Apoi un alt castel, si
drumul merge necontenit printre vile cochete, prin-
tre pavilioane si locuri de adApost. T6rani trec, pe
jos si cálári, oameni uscati, negri, cu chicA. E
aici o Sinaie a Well, cu bolovani adevArati si far&
foloasele ce vin pentru Sinaia Prahovei din rep-
dinta regal& si din gospoddria darnia a Eforiei Spi-
talelor.
UrmAm o cotiturà a Oltului, i, dup5. un drum
scurt pe osea, Çozia se aratà, cu cele trei turnuri
ale ei si zidul alb, dres de putinA vreme, al &A-
 i'V. VILCtA 03

dirilor manastiresti. Oltul e manios aici si-si framanta

apele spumegande pe varfuri de piatra, iar, pe un
mal si pe cellalt, doua Inaltimi Impadurite, cu frun-
tile colturate, par doi zmei Intaratati ce se rapad
unul Impotriva celuilalt.
La stanga drumului, pe o Inaltime, langà o casull
unde sta urmasul smerit §i sarac al falnicilor egu-
raeni de odinioark si langä o vila nouà pe care
episcopul de Ramnic, Atanasie, a cladit-o mai dau-
nazi, privigheaza bisericuta bolnitii, de o fina ar-
monie veche. Supt o frunte cu doul randuri -de
ocnite, un stalp gros, de caramidd, sprijine pridvo-
rul, din care da. In biserica o usa impodobita cu
sapaturi In lemn. De jur Imprejurul zidirii, in forma
Indatinata a crucii, alearga ocnitile lungärete prin
care se deschid putine feresti inguste, iar sus se
Intind mai multe randuri de zimti in cal-6min. Lu-
crarea toata e facuta din caramida pusa in lung si In
lat, pe rand, Inchisa Inteun ciment tare si samanata
Cu bucati de piatra taiata.
Ea pastreaza vechea zugraveala, foarte frumoasa,
asemenea Cu aceia de la Slatina In Moldova ,
din care se desfac, pe partea d'inauntru a piciorului
de zid din pridvor, chipurile incununate ale lui
Mircea-Voda si fiului salt Mihail, care e un copil
Inca, amandoi In vesmintele apusene ale vremii lor,
luate, de Mina sama, dui:a cea d'intaiu zugraveala a
bisericii celei mari. 0 panglica de inscriptie ce In-
cunjml sus pridvorul spune ca. Intemeietorii bise-
ricutii au fost Petru-Vodd, zis si Petru de la Arges
sau Radu Paisie, Domn pana la 1545, si fiul situ
Marcu, si prin urmare din timpul lor vin sfintii
din pridvor si aceia d'inauntrul cladirii care se bol-
teste puternic supt turnul rosietec. Ctitorii se vad
In mina stanga a naosului: Petru, In haina verde de
brocard de aur? blanità cu cacom? cazand peste 9
§4 OLTÉMA

alta rosie Cu flori tot de aur, Marcu, §i el Incoronat,

In brocard albastru, tot asa bldnit, peste o haina de
desupt rosie; Doamna Ruxandra, sotia lui-Radu, va-
duva Intaiu dupa Radu de la Afumati si deci fata
stralucitului Basarab Neagoe, poarta cercei mari de
aur, din cari atarna lanturi 'Ana pe umeri; haina ei
de brocard alb e Impodobita la piept cu o placa
tesuta In fir, si doul galoane de fir Ii sant cusute
pe umeri; tot astfel e Imbracata si fiica nevrftstnicrt
a Domnului, Zamfira, numita asa dupa o ruda,
Zamfira lui Moise Voevod.
Biserica mare e peste drum, In vale, avand In
apropiere Oltul. De jur Imprejur o cuprind cladirile
de locuintil, cu cerdacuri boltite §i pridvoare pe
stalpi, care se obisnuiau In veacul al XVII-lea, spre
sfarsit. Acum, eleve din Asilul Elena Doamna Isi
petrec aici vacanta, supt o supraveghere care lasa
de dorit, si de douà luni de zile ciripiri obraznicute
rasuna necontenit acolo unde cuviinta patriotica si
omenia ar cere sa fie desavarsita liniste In jurul
mormantului, vechiu de peste cinci sute de ani, al
lui Mircea, care a intemeiat Tara-Romaneasca 1.
..Si care a cladit si Cozia, supt padurile de nuci
salbateci, care au perit de mult. Dar cladirea lui
se lipsi", spune pisania de la 1707, den
podoaba ei cea d'intaiu, pentru multimea anilor"
§i ajunse cu totul darapanata. Neagoe Basarab
fu cel d'intaiu care se gandise la ctitoria stra-
bunului: o mare pictura, de datina apuseana, se
asternu langä cea marunta, In cadre pe fond al-
bastru, din pronaos. 0 nouà prefacere opri mer-
sul ruinei, la dual sute de ani de la Intemeiere, In
1580-90, cand, supt Mihnea-Vocla al II-lea, egumenul
Amfilohie ridica din nou, pe langa biserica mare si
bisericuta Sfintilor Apostoli, un paraclis al Adormirii
1 Caugarii au revenit de mult, dar nu §1 buna gospodarie
V939?.
 itt VALctA 4i

Maicii Domnului, care s'a pastrat pe urma §i In zida-

ria cea nouä a chiliilor. Peste cativa ani se Ingropa
langa Mircea batranul, a carui piatra de mormant
era, poate, ca §1 a-stazi, numai un bolovan ros de
once inscriptiel, nenorocita mama a lui Mihai
Viteazul, calugarita Teofana, moarta cinci ani dui:4
uciderea fiului ei.
Apoi Brancoveanu ajunse Domn al Tarii-Roma-
ne§ti §i, luand In primire Scaunul lui Mircea, el facu
pentru laca§ul de odihna al acestuia ceia ce nu Meuse
celalt mare Inoitor al trecutului In zidirile lui sfinte,
Matei Basarab. El se hotarl sa zideasca la loc cu
,cheltuiala sa Cozia §1 dadu aceasta sarcina unuia
care o putea Intelege bine, lui Antim Ivireanul, me§-
terul ce! mare In aducerea la Indeplinire a frumo-
sului. Antim, care sta.-tea pe atunci In apropiere, fiind
episcop de Ramnic, se puse la lucru, ora'nduind toate
dupa planurile sale. Intrebuintand toate cuno§tintile
sale despre arhitectura bisericeasca a Romanilor, el
durä. pridvorul boltit, cu patru stalpi In lat §i cate
doi In lung, Mull din piatra vargata prin sapilturi
In toata lungimea ei §i. impodobita sus §i jos Cu
flori. El refacu de jur Imprejurul bisericii In forma
de cruce ocnitile in douä. caturi, fere§tile a caror
veche sariatura de vulturi cu dou5. capete ramane tot-
deauna o minune de Inchipuire In plan, de ginga§ie
In lucru, §1 cu florile rasaritene ale vremii sale carpi
§tirbiturile. Daca nu el dadu ocnitilor de sus un
chenar de sculptura cum nu se mai afla aiurea
§i-1 prinse cu Old sapate, al caror model se afla
la manastirea de Arge§, lui i se datore§te eleganta
simpla a turnului din mijloc, asupra caruia se opresc
privirile acelui ce descopere, In valea ei ocrotiti,
Cozia.
I Comisiunea Monumentelor Istorice a retIeut mormitntul
l'1939).
§6 bLTÈNIA

Astfel s'a mAntuit de peire, prin chelluiala celui

mai bogat §i mai darnic Domn si prin Ingrijirea Mi-
tropolitului romanesc care a luteles mai bine fru-
museta, ctitoria lui Mircea, sfintità totdeauna prin
mormAntul lui, pe care noi astAzi nu-1 mai pu-
tem lmpodobi dupà cuviintl, ca unii ce nu-i mai
Intelegem pretul.
5. Riurenii. Govora, Ministirea dintr'un lema.
Surpatele.
Inapoi la Râmnic In vagoane cu fere§tile lacrd-
mate de ploaie, prin Intunerecul negru ce cade grà-
bit din cerul cenusiu. Si iarasi Intip6rirea plAcuti
a curatului ora § cu arbori multi, cu frumoasele bi-
serici reparate, Impodobite cu turnuri de zid.
A doua zi urcAm pe jos dealul CetAtuii. A stiut
ce face acel care 1-a ales, In veacul al XIV-lea sau
al XV-lea, pentru a p5.zi Noul Severin din vale, care
ajunse resedinta oltean5. a Domnilor, Scaunul obi§-
nuit al Banilor si al celor de-ai doilea Mitropoliti
ai Ora CArAri grele serpuiesc pe pieptul umflat al
InAltimii singuratece, si cei ce stateau sus, In
ziduri care s'au surpat de mult, Ina din vremea
lui Radu de la Afumati cel ucis pe aceastà culme,
In biseria, puteau pr5.vali lesne du§mani In vale.
Acolo curge Oltul, care se desface din desisul sal-
ciilor ca frânturile unei late sgbii cu otelul strAlu-
citor. Iar dincolo de luciul apei se strang, In paza
copacilor, albe, rosii, casele Ramnicului §i multele
turnuri. Un soare rece le face s5. scânteie.
Biserica omorului din 1529 s'a surpat, §i nici nu
se mai pomenia de (Mina, cand, pe vremea lui Ser-
ban Cantacuzino, evlaviosul Mitropolit Teodosie ri-
dicil noua cladire cu pridvorul pe stbilpi §i u§a Inca-
Orati In sculpturi fail frumusetA? de o piatrA taM
 W. - ATALCEA 9/

far ce se vede astki e numai o prefacere de Mitro-

politul Nifon al lui Vod'atirbei. Cel ce au lucrat la
reparatie crezurl cá se cuvine a pune vechea pisanie
jos In zid §i a ridica o alta, care proslä'veste pe cti-
torul ce! nou.
Cerul e burdusit de non i negri cand apucAm dru-
mul spre Govora. Dincolo de podul peste rapa seacl
drumul trece pe supt dealurile de nisip, goale sau
acoperite in parte cu tufisuri si arbori rkleti. La
stanga se vede o bucatà de vreme Oltul, pe l'angA
care trece Unja feratA. Raurenii Intind o lunga pan-
glicá de case albe, de copereminte rosii: se vAd stea-
gurile ce fluturl de-asupra cladirilor balciului.
Balciul e stilpan pe tot Tinutul: urmkile lui le
vezi pretutindeni, drumurile toate sant ale lui. De
la amiazi 0)16 In seal% am stat, putem zice, In fata
balciului. L-am recunoscut In raritatea trkurilor, In
pretul de doukeci si cinci de lei pe zi ce am trebuit
sä. plAtim, In znava birjarului. Il \Tad acum In carele
Cu doi si patru boj, care se Intorc Inckcate, In csáru-
tele ce duc popi, InvätMori, fruntasi ai satelor, In nati-
sancele-omnibus, Cu coviltire de panzà, pe care le
manA, totdeauna pline, un conductor ce si-a strans
musteriii sunand din trambità si strigand: Cine mai
merge la Raureni, domnilor?". El a scos din infun-
dàturi de stanc6, din vAi lnalte, pe Mocanii cu a-
ciula cat un stiubeiu, cari, Infdsurati In manta albe,
alkesc greoiu pe caii mkunti, clatinandu-si cape-
tele dupà trap. El a pus pe crestetul tkancelor In
vesminte de serbAtoare leg6turile cu postavuri, cu
panzeturi si cu cate altele, chiar cu plapome. El a
adus cArciumkese cochete la hanurile din drumul
mare si a fAcut ospAtkii din atatea case tkhnesti
care se afla In calea raului de oameni. El a ridicat
7
9A duttNiA
bordeie de lemn pentru Tiganii cari potcovese caii si
boii drumetilor. El face sä. se Intalneascd aici cumetrii
din sate asa de departe unul de altul. El rupe postul
cu cateva zile inaintea Santdindriei. El a toropit pe
cutare gospodar care zace langd osea, si tot el a
muiat picioarele atator cAld'tori cari vor dormi bine
inainte de a se Intoarce acasd. El a rdspandit neas-
tampdr, bucurie, betie si pagubd intre toti Valcenii.
Prin cdsutele rdu ingrijite si cam mdrunte ale sa-
tului Govora, spre mAndstire. Ea se vede din osea,
cu turnu-i mare, alb, la Intrare; la dreapta si la
stanga lui pare ch se revarsá däramdturi pre cu
feresti mici negre. De jur Imprejur, pe deal si In
vale, e un stralucit bielsug de verdeatd.
Ai crede cd poteca pe care apuci, la stanga dru-
mului, te va duce la o gramadd de ruine, care sä
mai insemne locul unde a lucrat acum trei sute de
ani tipografia lui Matei Basarab. Rilmai uimit cand
vezi cd dincolo de bolta turnului alb sant chilii Cu
totul curate si Intregi, cu ferestile lor drese si stalpii
frumosi ai cerdacelor; malul de nisip e Intdrit cu
lespezi. Biserica, bine pdstratd, se ridicd albd in
mijlocul verdelui -Muhl.: o alee de vità de vie In-
cdrcatá cu struguri duce la Intrarea ei.
Aici a fost Intdiu o bisericutä. Alma.. Apoi Radu-
cel-Mare, cunoscutul Domn bisericos, a fdcut-o din
nou, poate pentru Intdiasi datd In zid. Temeliile aces-
tei clädiri se vdd si astdzi langd aceia care a inlo-
cuit-o. Brancoveanu veni pe urind, si supt Ingri-
jirea lui Antim sau a lui loan, arhimandritul ctitoriei
sale din Hurezi, se durd, cu sase ani Inaintea Coziei
noud, biserica de astazi, cu pridvorul ei pe stalpi,
usa frumos incadratA cu plated, si ea Insdsi bine
sculptatd in lemn, cu braiele, ferestile-i cu chenare
sdpate si turnurile cele cloud de zid? bate in
 tV. - AIALCEA 49

stilul impus de Antim Ivireanul noii arhitecturi reli-

gioase muntene. Din vechea zidire n'a rämas deck
o piatra de mormant de. la 1570, si tot dupa ea
s'au luat chipurile lui Radu-ce-Mare si Doamnei
Catalina, sotia lui. El se Infatiseaza cu lungi plete
buclate, Intr'o mantie de brocard rosu, blanita cu
samur, care cade peste un vesmant verde, cu guler
rosu, beau rosu si maneci Impodobite cu adausuri
rosii, si cu cate un sir de albe margaritare; cizme
rosii, de coloare obisnuita la Imparatii crestini ai
Constantinopolei, Il Incaltd. Doamna, Incununald, 1st
Infasura capul si gatul Inteun lung väl alb; peste
o rochie trandafirie e Imbracata manija de brocard
rosu, blanita cu samur.
Indarat 'Ana la capatul satului, apoi peste sinele
trenului, peste cursuri de al:4 limpezi, care fug ra-
pede pe prund, printre aceleasi case de tesatura de
lemn acoperita cu lut. Dealurile se tin de amandouà
laturile. Care sfarsit, ele se acopar de paduri, pe
cand In vale pasc nesfarsite turme de oi, care rup
linistit verdeata ierbei fragede. In fund, peteci de
non i albi atarna pe coastele muntilor albastri ai Bis-
tritii.
0 perdea de arbori, care ascunde o padurice, taie
drumul. i, cand ai strabatut paduricea, ai In sianga
coperemintele de sindila ale manasiirii Dintr'unlemn.
()data bisericuta de lemn va fi fost In adevar sco-
bag. Inteun singur trunchiu de stejar urias. Maid Ba-
sarab o Inoi apoi idin zid, si pe urma ea se 'prefacu,
dupa asamanarea bisericilor lui Brancoveanu, prin
dorinta lui tefan-Voda Cantacuzino de a Intrece si
In aceasta privinta pe nenorocitul sail Inaintas. De
atunci, din 1715, vin si frumoasele cladiri manasti-
resii, ea bolti si stalpi mestesugiti.
100 OLTÈNIA.

Apoi tot mai sus, pe rand pe osea si pe poteci

prapastuite, printre maluri de nisip risipite, care
pentru aceasta s'au numit Surpatele. Strabati un lung
sat bunisor, de Romani foarte frumosi si de hazi
Tigani plescari: sunetele tälancilor i Inaintarea celor
patru cai Inhamati doi cate doi scot din case pe
mai toti locuitorii: femeile privesc la garduri, copiii
tighnesti umbla gafaind dupä gologanul boiarului",
iar o ceata de sateni vine sa vada oaspetele In curtea
bisericii.
Clädirea aceasta se datoreste Doamnei Marica a
Brancoveanului, si deci tipul de la Manastirea din-
tr'un lemn si din atatea altele se intampina i aici.
Taranii au pus daunazi mana de la mána si au dres
ce se stricase In armonioasa biserica. Dar chiliile
sant mai cu totul In ruina, si e o .durere sá vezi
cum se risipeste aceastà veche i scumpa. zidarie.
Acum douazeci de ani, calugaritile de la Surpatele
Se trezira cá malul se va ruina: ele capatara de la
Carmuire voie sh plece; pentru a desavarsi batjo-
cura, aceiasi Carmuire vandu caramida zidurilor,
ce incepeau Indata sà can., i astfel se ajunse la
starea rusinoasa de astazi
6. Hurezii, Bistrita, Arnota.
In valurile amurgului cenusiu s't trist coborlm
dealul surpat §i, lasând la stanga mänastirea Dinteun
lemn, luam un alt drum, prin pädurici, care e al
Hurezilor. °data cu noaptea ne gasim intr'un sat
de case inalte ca acelea din Muscel: e Plusestii-de-
Otasau, care trece Insa rapede si se pierde In noapte.
Cara. se Intorc, femei si fete aduc vacile acasd, ta-
ranii aprind tigari In portile de lemn sapat, cioba-
Ast4zi. Comisiunea Monumentelor Istor ice a refitcut corn-
plect mIntislirea (1939).
 IV. - VALCEA 10/

na§ii pdzesc langd focurile ro§ii ce p'äldldiesc In mar-

genea porumbi§tilor inguste. E mi§carea §i buna stare
a unui sat de vechi mo§neni.
O ariciumd In codru, apoi sui§, In Intunerecul
prin care se imprd§tie cate o razd slabd de lund
strecuratd prin nori. Siruri de card se taräsc pe
§osea, In striatele de lndemn ale drumetilor, In
glumele grosolane ale celor ce au petrecut la Mureni;
o nati§ancd, venind tot de acolo, îi sund tAlancile
In urma noastrd: birjarul rdspunde printr'un chiot,
oprindu-se, unui chiot trist ce se ridicd de jos, din
pddure. O impurdturd depàrtatà triisne§te rdsu-
nand. Mai Incolo, la o pink unde se opresc call
pentru addpat, se aude In neagra singurdtate pustie
fo§netul rdpezit al apei §i bufniturile surde ale ma-
iurilor pe sumane.
Oamenii sant buni, Imi spune birjarul, §i, In
adevAr, In locul unde e mai multä lini§te moartd, o
femeie singurd, stransä de frigul aspru In rnantia-i
de abd, maná incet boii spre casd.
4--Acum ne coborim la dreapta, pe un drum de
vale. Case tdrdne§ti Intunecate, ici §i colo focuri
palpaind lnaintea lor, gazornite prinse In cuiu, lu-
minând golul cdmdrutelor. Sdntem In sfar§it la Hu-
rezi. intrAm pe supt turnul boltit, suim drumul de
bolovani intre ziduri, vedem lumini fugind, trecem
supt alt turn, dincolo de care, de-o parte §1 de alta,
sant mari clddiri vechi, §i In capul scdrilor ne pri-
me§te maica starita.
Doamne, ce frig a fost gall!
Cel mai bogat §i mai strdlucitor dintre Domnii
români, Constantin Brancoveanu, a voit sä" Intreacd,
prin cheltuieli mai mari deck oricare se mai fäcu-
será atunci pentru mAndstiri, pe toti inaintasii
säi, clddind un nou läca§, filed pd'reche. Ruda lui de
102 OLTENIA

aproape, Pfirvu Cantacuzino, a primit Insärcinarea

de a supraveghia lucrul zidirii sfinte, al aril loc
fusese ales In codrii nesträbdtuti numiti ai Hurezilor
sau Huhurezilor, dupà pasarea de noapte ce se A-
1A§luia In ei §i umplea singurAtatea neagrà de bocete.
Värul Domnului dädu gata päretii In 1692, dar zu-
grAveala nu fu mântuità decAt dupä moartea lui
Inainte de vreme, supt Ingrijirea lui Cernica Stirbei,
la 1694. Indatà lncepea lucrul la paraclis, care se
star* cu totul peste doi ani, §i, ca sä 'fie alaturi cu
sotul ei la fapte bune, Doamna Maria sau Marica
fAcu, tot atunci, din banii ei, bolnita din deal. Peste
amändouà aceste zidiri, inspravnicul fu loan, Care
avu norocul de a cAlluzi timp de treizeci de ani ca
egumen mänästirea de cAlugäri a Hurezilor. In ace-
la§i timp, o cingätoare de chilii Incunjurh biserica,
§1 paraclisul era cuprins Intre chiliile acestea.
Mänästirea a avut §i timpuri grele, §i, odald, In
räzboiul din 1787, caii Nemtilor, ai Turcilor, cari se
rdzboiau Intre dan§li pe socoteala §i pentru Impär-
tirea noasträ, au mâncat fän hräpit Intre zidurile
bolnitii bräncovene§ti. Peste aproape un veac, cAlu-
gärii plecau, §i locul lor era luat de rnaicile ',de
astäzi.
Dar, ca Ind Inteo altä parte, toate s'au pdstrat
aproape cum le-a läsat Intemeietorul. i asidzi pri-
ve§ti cu admiratie biserica In care §i-a atins culmea
me§te§ugul de a zidi de pe vremea lui Bräncoveanu.
Pridvorul e sprijinit pe zece stalpi, mai largi la
basä §i Impodobiti la amândouä capetele cu foi de
acant fin Apate; In fata lui stä un amvon de Intrare,
pe doi alti stAlpi canelati, având acela§i fel de ca-
pitèle ca §i pridvorul Insu§i. Pe fatadà §i de jur
Imprejurul zidirii Ant linii de zimti, apoi un ränd
de ocnite rotunde, Inchizänd cercuri Impletite; dupä
aceasta douà ciubuce simple, alt rAnd de zimti, un
 IV. VALCEA 103

colac mare sculptat, ca acel de la Surpatele, §1 alta

tiviturti cu zimti. Pe laturi §i la altar se mai intinde
un §ir de ocnite '.trote. Cinci fere§ti de fiecare
parte, cu cadrul sculptat; sculpturi, mai frumoase
deal In once biserica munteana, are §i up, ale
carii canaturi sant din lemn lucrat ca o horbota.
Dula turnuri cu ferestuici abia crapate In adancul
ocnitilor se urmeaza In lung. Printr'un adaos col-
turat Inaintea altarului biserica dobande§te o lun-
gime mai mare decal cea obi§nuita.
Dupa acelea§i norme de arhitectura, de §i mai
ieften §1 In hotare mai mid, sant Matte paraclisul
§i bolnita.
Dar Ingrijirea limn a podoabei nu se opre§te
aici. Stalpi de toate felurile se gasesc In cerdace §i
In salele chiliilor. Cei mai frumo§i, Impreuna cu
alte sapaturi, sus §i la scara, se adunä. In cerdacul
staretiei vechi, care face parte acum dinteun spilal
taranesc ca vai de capul lui 1. Aici sant stalpi Im-
pletiti, sapati cu stema tarii §i cu vulturul bicefal
al Cantacuzinilor, sant lei §i flori §i pasari §i ara-
bescuri, cum nu se poate mai dibaciu §i mai ele-
gant Intretesute. Nici Nicolae Mavrocordat la Vaca-
re§ti n'a dus astfel de frumuseti 'Ana In octane de
locuinta, multamindu-se a`sprijini biserica pe stalpii
sal, §i mai bogat Infloriti de sculpturi.
Zugraveala veche e pastrata In toatä. puterea §i
vioiciunea ei, §i pe paretii din pronaosul bisericii
se In§ira, pe langa Brancoveanu, cu Doamna §i copiii,
In portul rasaritean din vremea lor, toate rudele
dui:a tata §i dupä mama, §i chiar mo§ii §i stramo-
§ii", 'Ana la Neagoe §i Laiota, cu pletele In zulufi
§i haina de brocard taiga la piept de dunga de aur
a patrafirului.

1 Apoi s'a refacut ca resedinta regalà (1916), si ea disp4rut4

104 OLTENIA

Iard§i pe drumul ce nu se vede decAt la cdtiva

pa§i, Intre Inaltimi sAmAnate färá rânduiald, pe langsä
porumburi Inalte, case de tara albe §i perdele ware
de pAdure. Mergem, dupd Intoarcerea la Coste§ti,
sat mare de munte, cu locuintile larg rdspdndite,
spre Bistrita. De departe se vede catapiteasma de
munte supt care zace mAndstirea; sus, non i albi se
scAmo§eazd, Indesindu-se spre varf, pe care-I acopär
cu bumbacul lor albicios.
Mad ai vdzut mAnästirea, e§ti chiar la poarta ei.
SamAnd cu Dealul, fiind §i aceasta o cetdtuie vdpsità
In galben, cu un puternic turn modern, cu o cupola
de metal care se vede departe. 8i acum inoitorul
e 8tirbei-Vodd, dar, fiinded Domnului Ii placea sä
petreacd vara aici, la rdcoare, nu numai cd s'au
Indltat clddiri intinse p,ntru locuintd, odatd era
In ele §coala de sub-ofiteri, iar astdzi orfanii Invätd-
torilor Invatá clasele primare intr'o parte a bogatelor
Incdperi , dar §1 biserica a fost pregAtità ca bise-
ricd a Curtii.
In cei din urmá ani ai veacului al XV-lea, fratii
Craiove§ti, stApdni ai §esului jiian §i Bani olteni unul
dupd altul, Intemeiard Bistrita §i paraclisul ei: cea
d'intdiu trebuie sd fi fost, ca bolnita Coziei, aceasta
clddità dupd vre-o jumätate de veac; celalt pdstreazd
§i astdzi forma de cdsutd purtdnd In brate un prid-
vor. Dui:4 stangerea neamului ctitorilor, Brdncovenii,
Inruditi Cu ace§tia, au avut ocrotirea Bistritii, care
pdstra acele ziduri de cetate ce siliserd pe Mihnea-
cel-lidu a Intrebuinta tunuri Impotriva lor §i din
care se vdd unele urme, alatuite din bolovani §i
cArdmidd tare, la margenea zidirilor de astAzi. Inca
din 1683, cu cinci ani inainte de a fi Domn, marele
Intregitor al mo§tenirii de arta religioasd a trecutului
Constantin Brâncoveanu, Inoi Bistrita. Ea tinu astfel
vre-o sutd §i cincizeci de alai. Reparatia lui firbei
 IV. - VILCEA 105

nu are nimic din clildirea lui Constantin, care

va fi sAmAnat cu Cozia. O bisericd modernd fu ridi-
catd din temelie; In ea se pdstreazd astdzi rämd§itile
Stdntului Grigore Decapolitul, In racla de argint aura
pe care a ddruit-o alt Constantin Basarab", CArnul,
In locul celei rdpite §i al celei de lemn, fdeutd din
porunca lui Radu Mihnea. Dar piatra de mormdnt
a puternicului Ban Pdrvu a fost gdsitd, §i ea se
pästreazd astdzi Inteo camerd a clopotnitei. Pentru
vechiul viteaz §i ctitor nu mai era lo c In zidirea de
paradd a altor timpuri.

La doi pa§i de mAndstire e stdnca, Inaltd, goalä,

asprd; In ea se sapd o pe§terd care a scdpat nu
o singurd datd de alhari §i de ndvdlitori strdini §i
comorile Sfantului §i viata egumenului, a chlugdrilor.
lar, sus de tot, acolo unde atarnd negurile, deosebe§ti
prin ele, ca o lungá paid albä, Arnota, care strAlu-
ce§te de departe, In noapte, cAldtorului.
Drumul merge prin cdrdri de sat sdrac, prin prd-
vdli§uri de bolovani, prin poteci de pädure
noud, cdptu§ite cu frunze ruginite. A plouat, §i lupti,
urcându-te, nu numai cu rdpegiunea coastei, ci §i
Cu lunecu§ul cleiului negru. E o mare tdcere tristd,
pe care o rupe numai ldtratul hartAgos al vre-unei
javre, fo§netul unui Mocan cdciular, care se suie
pe calu-i mdrunt. Pentru ch'tiva gologani, un fldedu
rupe din pomii livezii crengi mari brobonate de
prune brumdrii.
Am ajuns In sfd.'r§it. Iard§i turnul §i zidurile din
vremea lui , tirbei, care stAtea prea aproape de Ar-
nota ca s'o poatd uita; dar, mai mult nelocuite,
cdci cdlugdrii au ldsat ca urma§i numai doi bdtrdni
paznici , ele cad pe ineetul In ruind, abia duph
cincizeci de ani.
106 OLTENIA

Bisericuta, spoild mai ddundzi, are tipul curat al

clddirilor lui Matei-Vodd, cdci Brancoveanu a dres
aici numai o fantand. Pridvorul e Inchis; pe laturi,
zimti, cate trei feresti, ocuile rotunde, deschise sus,
iar In randul de jos Inchise; un singur ciubuc la
mijloc, fàrá sdpitturi. In pronaos doarme Intr'un
mormant lnalt, de marmurd, cu sdpdturi ce Infdti-
seazd tunuri, tobe, semne de rdzboiu i stema
Matei Basarab, iubitul Domn i pdrinte bdtran. La
picioarele lui std Danciul din Brancoveni, ale cdrui
rdmdsite au fost aduse din Mitropolia de la Alba-
Julia, unde Danciul perise pe vremea lui Mihai Vi-
teazul, de fiul sàu acesta, Matei-Vodd. Tattil i fiul
odihnesc singuri, In mica bisericd de munte, Incunju-
T4atd de neguri, bdtutd de ploi §i asiguratil, prin
greutatea i primejdia potecii ce duce la dânsa, de
16comia strdinilor dusmani. Baranul Mocan ce In-
tampin la intors, suind cdlare, pare umbra bunului
patriarh ce rdtkeste Ind. In aceastä pustietate asprti,
prin care Bistrita se izbeste ciudoasd, cu iutile ape
de argint.

Apoi Intorsul la Ramnic, printre card, cdrute §i

caravane de munteni In mantii de al:A, de femei
In horbote. La hanuri, Tiganii cantd viersuri de
jale, si lume amestecatd se Inghesuie In oddi. Mani
e Santdmdria, cand Maul de la Raureni strange
mai multi oaspeti decat totdeauna. irul de pr'dvAlii
§i cocioabe scanteie de foarte departe In lunca des-
pAdurita a Oltului. Cand Ramnicul apare si el, ca
un mänunchiu de lumini, e noapte de-a binelea,
§i frig... Tried un ceas, i iardsi calaractele cerului
se vor deschide pentru lunga, trista, Inghetata ploaie
a loamnei timpurii.
 IV. VALCEA: 107

7. Pe Olt : Cornetul.
Spre granitd. Calea feratd merge Intdiu pe par-
tea valceand a Oltului, se strdmutd dincolo In Arge§
si revine iardsi, cdtre sfârsit, In Válcea.
Oltul... Ce idei mdrete nu desteaptd. el In mintea
cui nu 1-a vdzut niciodatd! Marele rdu care dd nu-
mele. unei tdri, care desparte cloud climate, cloud
Infdtisdri deosebite ale Ddmântului nostru, Oltul
mare", pe care-1 trece Tudor din Vlddimiri, 011ul
ale cdrui uncle spumegate" bat, In poesia lui Ale-
xandrescu, vechiul zid al Coziei lui Mircea Interne-
ietorul. Astepti maluri prdpdstuite, sdlbatece, hotar
addnc tras de natura Insdsi, astepti ape InvAlindsite,
vuind, ciocnindu-se de maluriIe ce se ndruie de lo-
viturile IngrAmddite.
Ei bine, nu. Chiar fdrd seceta care i-a Ingustat atat
de mult cursul, chiar fàrà arsita celor trei luni de
lumind crudd', Oltul nu e fluviul" visa'. de atália
dintre noi si cdntat de poeti. El n'are un pat adânc
rupt In pdmdnl, i maluri romantice nu-1 IngrAdesc
Cu un farmec sllbatec. Mdretia se afld la noi nu-
mai In triumfala Inaintare a Dundrii ImpArdtesti
sau In culmile de piatrd goald ale celor mai Inalti
dintre Carpati. Numai acolo. Altfel natura roma-
neascit e bogatd, felurilk plind de farmec si de nou-
tate, dar bunk prietenoasd, fdrä. sublimithti Ira-
gice, asa cum e si poporul; vioaie, scbimbdtoare
si luminoasä ca si ddnsul. Oltul are termuri, nu
maluri, o albie de prund, iar nu o surpaturd a
solului sau un Julius pat pentru ape largi. Addnci-
mea-i nu Infioark si sirene de ispità si nenorocire.
Nereide mincinoase, nu pAndesc in fundul intune-
cat al valurilor, ci numai pdsdri de apd, micute
si neobosite, Isi rdcoresc aripile In apele lui mai
mull plumburii decdt albastre sau de un verde
108 OLTENIA

vesel. Abia ici §i colo spume, unde cursul se cioc-

neste de dintii de piatra ai solului: nici atate-zgo-
'mot si alergare zglobie ca la un torent din valea
Prahovei. El trece lini§tit inainte.
Ca rau Insd. Ca torent crescut In lunile de .prima-
vara sau de toamna, e altul: un uria§ nebun, 'care
smulge arborii, care leagana bolovanii ca ni§te ju-
carii, care izbe§te manios zidurile manastirilor ce-i
pun stavila si ameninta sh rupä panglica de prund
acoperita de dungi de fier care formeaza drumu1
cel mare al timpului nostru. Dar aceste groaznice
dovezi de putere nu le da el, 11111, din avantul iz-
voarelor sale, ci ploaia revarsata din norii darnici
si torentul ce se na§te dinteinsa. E o mare furie
straina, trecatoare, pe urma careia raman apele
plumburii, curgand lin pe prund, In albie Ingusta,
spre Dundre, care se face a§a de lata prin alte
ape, din tari unde soarele iea mai putin din raurile
pamantului.
Nici manastirile n'au o infati§are Intunecata po-
trivita cu amintirile ce se Indreapta necontenit spre
zidurile lor. Cozia lasa sil se vada un zid alb ciuruit de
fereste, o cupolil acoperita cu tinichea, mai departe
o alta biserica, piirand mica. Manastirea aceastalalta,
Cornetul, al carii zid face parte din tunelul
ferate, e mai neagra poale de fum decal de vechime.
Cu toata batraneta lor, cladirile aceslea putin Inane,
fárá puterea de impresie a artei gotice, reparate de
pe la 1830 Inainte, albe, scanteietoare, sant mai
mult icoane zambitoare decat privelisti care sa im-
puie si sa rasune adanc In inimi.
$i muncelele, muntii, sanl In acela§i ton Impä-
ciuitor al sufletelor. Numai la Lotru vezi stânca
goala, compush din a§ezari paralele drepte sau oblice
sau din linii Intorlochiale: galbena, sura, rosie, ea
In anumite parti de catre Adriatica. Inainte
 N
o
U
a
I"o
CO
 iv. VALct,..! log

la Caineni, doua sate, In Arge§ §i Valcea, legate

printeun pod de fier , pana la Cetatea Lotrului,
un turn sur pe malul Oltului, panä. la Turnul-Ro§u,
ale carui tencuieli fdramate par In adeviir stropituri
de sange, In urma pana la Ramnic, muncelele,
mai'mari ca in Gorj, mai mici decat In valea Pra-
hovei, sant acoperite de minunate pilduri, in care
in zadar ai cauta bradul Inaltimilor salbatece, §i
adapostesc sate ale caror case albe se vild strdlu-
cind ici §i colo. E§ti In Ardeal filra sil-ti para ca In
adevar ai trecut muntii.
La Cozia doarme Mircea-cel-Mare, de-asupra 01-
tului, In care i s'au oglindit flamurile, supt p5du-
rile ce l-au ascuns §i adapostit, adevärata cetate
a tarii lui amenintate. La Lotru se coboard In plute,
se suie in vagoane scândurile cherestelei. O societate
anonima are exploatarea §i strange folosul. Un ano-
nim" se afla In tren, ducand pungi de gologani pen-
tru plata lucratorilor. Anonimul" e busnat la talk
blond, ro, cu parul cret. Strigh pe ferestre, luandu-le
pe rand: Abramowitz", §i de jos i se raspunde:
I)Alcalay". Am lnteles. *i, putin mai departe, langa
aceia§i al:a a Oltului, se odihnesc oasele batranului
Voevod care §i-a pastrat lara curata, liberil, mandril.
Alcalay, Abramowitz §i Mircea-cel-Mare... Am pornit
de la aceasta ca sa ajungem, sa ni fie ru§ine
obrazului!, la ace§tial

Ce granita a fost aceia care, odata, despartia, la

Olt, Ardealul de Tara-Romaneasca, de cat mai rama-
sese din vechea Tara-Româneasca libera, se vede
lesne atunci cand, In alt drum, dupa razboiu, pe
la Turnul-Ro§u, treci de pe plaiul robiei de ieri in
partile stapanirii romane§ti seculare.
lio outENiA

Daca n'ar fi deosebirea Intre vechii stälpi de pe

anargeni, ai crede ca te afli Inteo tara pe care
niciodata vicisitudinile vremurilor n'au Impartit-o.
Linia suptire a §oselei trece Intre acelea§i Inaltimi
rotunde, imense mu§uroaie asupra carora, §i de o
parte §i de alta, macar aici, In vileagul oricui, nu
s'a Intins harnica operatie distrugatoare a explora-
torilor de paduri.
Ie§i din Boita, care, vechiu punct de granit5., ve-
che carantin5.1(§i vechiu adapost de contr4bandi§ti,
are, cu ingustele-i drumece Intortochiate, eu sumbrele
case mari de lemn, ba chiar cu ,privirea biruitoare
a satenilor, deprin§i a cauta poteci §i a se feri de
'ma, un caracter de cetate Inchisa, §i Indata te
prinde pacea solemna a marilor Intinderi nelocuite.
Nimic din freamatul Predealului, din Intrecerea
excursioni§tilor fail ocupatie, din räpezirea camioa-
nelor cu marfa, nimic din prietenoasa cale deschisä
a Bra§ovului supt vechiul castel. Nimic, iara§i, din
Invalma§irea paduroasa a Bratocii, 'Ana la care nu
se suic §uvita spumegata a Teleajenului, rämas In
ra.pa. Aici pare ca treci printre strajile incremenite
ale vechilor uria§i adormiti supt scuturile pe care
au crescut aspri copacii codrului.
Impresia pe care o face In aceste parti de supt
Sibiiu taranimea româneasca din Ardeal e a unor
oameni bine tinuti de Sa§ii stapâni pe vremuri, pen-
tru ca, facand parte din gospodaria lor umana, era
bine sa fie sanato§i §i zdraveni. Mai putina mândrie,
mai putin simt de independenta, am väzut-o §i in
alegeri acum câtiva ani, dar buna stare §i, mai ales,
dorinta de o Inca mai Mina stare. Dincoace, In Regat,
saracia se vede de la Inceput, §i ea va urma necon-
tenit, pana jos In ves, dar o saracie därza, cu foc
salbatec In privire, saracia, despretuitoare de lnlesni-
rile viepi, a osta§ului de granita, pentru care casa de
 ftr. trilttA tii

Iemn negru, Cu cerdacul de stalpi, e ca un post de

panda. Sangele oamenilor lui Litovoiu §i ai mai ve-
chiului Valcea, de la care vi-a luat numele judetul,
fierbe Intr'Invii. Si femeile au In privire Indrazneala
asprului, macrului om nedomesticit, obivnuit sa se
zbeguie In libertate, cand hränit, cand flämand, cand
biruitor, and biruit, dar neinduplecat In chiar Infran-
gerea sa vi gala s'o ieie de la capat, caci ce pret are
viata In sine daca nu-i smulgi emotiile tari ale luptei!
Si, iata, pe trupul vânjos al rarilor drumeti se revarsa
prin aceasta Lovivte, In devälmavie cu Argevu1,4-splen-
dorile vevmantului arhaic, aur vi purpura, din por-
tul domnitelor marete; valul slujbelor de incoronare
se coboara pe umeri tari vi, cum una tine In mâni
floarea rovie a muvcatului, care e In graiul vechiu
ostavesc sangele voinicului" ai zice ca de pe
paretii bisericii medievale s'a coborit chipul ctito-
resc al fetei de Voevod tinând In mana flori pentru
Fecioara hramului.
Intriun luminiv rasare turnul, fulgerat de bomba
germand, al Cornetului. Biserica intreagà e spintecata
la altar de naprasnica lovitura. Franluri de odajdii
profanate zac prin colturi supt praf. Icoanele au
disparut, arse de focul avangardelor degerate.
fund, Intre zidurile roase de ani ale cetatii care odata
Incunjura lacavul, cele d'intaiu cruci ale Inceputu-
lui apararii noastre din 1916. Le-ar putea Ingriji
baietii de la Silvicultura, cari sant trimivi la practica
In solida zidire de piatra pe care Eforia a pus-o
alaturi de biserica lui Mares Bajescu.
Inscriptia din 7174 de la Facerea Lumii, 1666 de
la Hristos, scrisa in piatra, pe vremea lui Radu-
Voda Leon, de popa Stan din Bajevti, ce! mult
grevit"i a ramas neatinsa, clarà vi armonioasa, cum
a taiat-o In piatra. mana deprinsà a parintelui. Opera
de zugravire a me§terilor ref acerii din secolul al
112 oLTENIA

XVIII-lea, Mihai, Radu, Iordache (1761) nu s'a dis-

trus cu totul. De jur Imprejurul zidului, care nu
s'a rupt de zguduitura explosiei, se In§irà pg.trate
de faianta, de coloare InchisA, cuprinzand cercuri
rotunde In jurul celor data linii Incruci§ate de la
mijloc. i naret se ridicl turnul clopotnitei la In-
trare, cu zigzagul de c6r6mizi supt coperi§, Cu punc-
tele rotunde de small, care picur5. arcadele §i se
In§ir5. de-a lungul zimtilor de sus.
La o IntorsAturä de drum turnurile dispar ca o
vedenie, inghitite In procesiunea färà capAt a pAdu-
rilor. Pe margenea §oselei se Imbulzesc In umbra
culmilor flori bogate §i rare. Din cand In cand, cum
InAltimile se suie, piatra-§i clkle§te singuril zidurile
de cetate singuratea. §i misterioaa
Din loc In loc semnele calvarului de sAnge: cru-
cea soldatului anonim, mort pentru tall. Au ridicat-o
fratii de suferintl, ne§tiind adesea ce sA scrie pe
dânsa, pe cand, In satul natal depArtat, cum am
vAzut-o aiurea, In §es, cruci Impodobite Cu sfinti sti-
lisati arhaic. pomenesc, in amestecul de chirilicA
§i latin5. care §i azi se IntrebuinteazA aici, pe acela
care a murit departe fàr. sá i se §tie locul de odihnl,
§i, pe alocurea, langà fantâna cu apá buna, In picu-
ratul cAreia se aduná alba§tri fluturi seto§i, tremu-
rand In zbor ca ni§te suflete grAbite, crucile raz-
boiului se strAng sarace, smerite, sfioase, una lttngA
alta.
Câte un automobil sperie inceata c5.16.torie rAbchl-
toare a gramului vdlcean, cu cäruciorul §i calutul
lui, cAci aici nu mai e, ca In Moldova, ca In
§esul muntean, ca In Prahova, tara Incetelor strecu-
rari ale carelor cu boj albi.
Turnu, zidire InoitI §i Ingrijità, apare §i dispare
In mijlocul desi§ului. Mai departe, CAlimAne§tii aruna.
9 notá de modernitate care nu e lipsit6 de elegan14
 IV. VkLctA id
In silinta spre frumusetA a vilelor nouA, care s'au
inmultit atAta in vecinAtatea apelor lecuitoare. La
Cozia, unde un nou egumen cArturar aduce griji
mailnalte, nu se mai vAd epavele omenesti ale revo-
lutiei din Rusia, strAmutate departe, In Ungurimea
OrAzii-Mari. Vechile clAdiri cAlugAresti, reparate dupA
desordinea haoticA si murdAria rAspingAtoare a neno-
rocirii acestor oaspeti trecAtori, par sA astepte evla-
vie si muncA, poate scoala, de care ar fi atAta nevoie.
Deocamdatà se lucreazá cu cAtiva elevi la sApAturi
In lemn.
La bisericuta bolnitii ceva deconcerteazA pe cine
o cunoaste de multi ani, cu suptirele, Inaltele ei linii
moldovenesti, cu neimitabila frumusetA a picturii din
IntAia jumAtate a veacului al XVI-lea. Privind mai
de aproape, se descopere, uimit, motivul. Cineva s'a
iscusit s5. InchidA pridvorul cu cadre de lemn galben,
mrcare sAnt prinse acum geamuri colorate, si cu
..

dulapuri pentru cArti ... S'au luat mAsuri ca sA se

InlAture caricatura.
Biserica mare, a lui Mircea, la cApAtAiul cAruia
arde Mala prinsá inteo butucAnoasá bucatA de pia-
trA fArA stil, tArzie, pe cAnd un coperemAnt nou, bine
lucrat, acopere lespedea Mil inscriptie, destAinuieste
lucruri nestiute despre originile ei. Pe din afarl ca si
pe din lAuntru, reparatia fundamentalA a BrAnco-
veanului a prefAcut totul. Dar cu atentie Iti poti da
samá unde a schimbat vechile linii din secolul al
XIV-lea, unde contrafacerea a fnlocuit originalul. Si
sculpturile in piatra de la feresti, cu vulturii si flo-
rile bizare, vin de-a dreptul din imitarea stAngace
a ornamentatiei din mAnAstirile sArbesti, luate ca
model.

*i. tot mai adAnc la vale pe Olt, care acuma nu-si

mai strecoarA unda, cAnd larg revArsatl, oglindA pen-
6
114 attftiA
tru cer §i codri, cand furioasa de piedeci, aruncand
izbiri de valuri In piatra manastirii care s'a incu-
metat sa-1 domine. Vag peisagiu, nici de mtmte, nici
de §es. i, pe langa viile Draga§anilor, colectie de
carciumi §i de case pretentioase In jurul unei vechi
§i frumoase bisericute, care nu se vede din cale,
ce §ubrede sate §i ce oameni nacajitil
Ce lucru mare e de facut §i aici, pentru .ca demni-
tatea omului sa se ridice la frumuseta naturii §i la
mandria trecutului....
 V.

ROMANATI

1. Spre Caracil.
Drumul la Caracll duce printeo regiune plAcutd,
care nu e cu totul §easà. Porumbi§tea urmeazd,
amestecatà cu locuri Impadurite. Dupà douà statii,
dintri care una are numele, azi hotArit prea archeo-
logic, de Romula , se ajunge la CaracAl.
Tara Oltului, podoaba regatului roman, face aceia§i
impresie bunà pAnä la acest sfar§it al ei. Stradele
sant curate, acoperite din biel§ug cu nisip: pom-
pierii ora§ului stropesc cu o dArnicie care face pe
treatori sä pArlseasca. §1 trotoarele pentru a se
adOposti In curti; In schimb, stropirea cereascl lasa
aici mult de dorit: dupà aproape trei luni de
secetà se adund, adu§i de un vant rece, greoi 'noni
suri, din cari ploaia pare cd abia stà sA -se arunce
lacomA asupra pAmantului ars, care o a§teaptà In
haina de iimilintà a prafului. Dar abia cateva pica.-
turi, ca o batjocurà, §i apoi ugerele vacilor lui
Indra" se prefac Intr'un suptire covor cenu§iu care
nu dà nici bucuria soarelui, nici biel§ugul umed
al ploii.
Casele, Incunjurate de gradini i färä pustiul mur-
dar al maidanelor care sà le despartà, apar vesele
§i gatite cu flori la ferestre. E Santa.-MAria Micd, §i
Precista, care a acoperit drumurile Valcii de carà
Inaintand agale, de calAreti iuti, de drumeti spre
balciuri, cu cOmA§ile albe, mintenele brune §i fotele
116 otttNiA
strAlucitoare de fluturi, a scos la fereastrà pretutin-
deni chipuri frumoase, pline de vioiciune, de td-
rance, mahalagite si doamne. E, InteadevAr, asupra
Intregului oras, afarà de unele vechi curti boieresti
ferecate §i pArAsite, o zi de serb5loare crestineasck
foarte patriarhall
Ca pretutindeni, Statul a Inilltat, din cheltuiala
cam cu risip5. a Imprumuturilor de odinioarl, cid-
dirile tipice pentru o capitalà de judet: se vede 'un
Palat al Justitiei" sau mai bine fatada masivii, cu
totul disproportionatA, a unei case cu &m'A rftn-
duri, de loe mare, unde se dà dreptatea de represin-
tantii zeitei cu cumpenele In mAnA, care stà cocotatà
pe fatada greoaie a micii clAdiri. Apoi un gimnasiu
InapAtor, pe frontispiciul asuia se ceteste cu o
adevArat5. uimire acest ciudat titlu, care trebuie srt
disparà cAt mai curând: Gimnasiul Jonit5. Asan",
lonifd §i Asan .. . Ce sa fie aceastl ciudat5.
chere de nume tuteo ortografie ciudatà? Abia se
dumereste omul cá e vorba de ImpAratul vlaho-bulgar
Ionità, care, dac5. era fratele lui Asan, n'a fost numit
niciodatá si de nimeni Asan. Iar acel care a .fost
Asan nu se cherna Ionit5. (nici Jonit5.") §i nu ne
priveste de loc. Scoala profesional k de fete e o ca-
sull cu chirie, In care te Intrebi cum pot IncApea
elevele (care probabil cá sAnt) si profesoarele (care
sAnt de sigur).
Particularii vi-au modernisat In parte casele, ceia
ce nu, e totdeauna r5u. Un bog5.ta§ din localitate a
c15.dit un frumos otel. Un Sarb a dat mkului ora§
un bun restaurant, unde In acea sarà contera de
cállrasi §i rosiori, reuniti la manevre, petreceaa frrt-
teste In sunetul musicii militare din grAdinlí, ames-
tecata cu coruri de soldati din regimentele lor.
 V. ROMANAT1 117

ti§area mesei era frumoasä, §i lipsia poate numai

§i o suflare de ideal, ca aceia care, la mesele ofite-
rilor austro-ungari, Ii face sO se ridice toti, stdpaniti
de un sentiment mai puternic decal oricare, In clipa
cand musica lncepe Gott erhalte §i cate un bOtran
colonel sau general pronuntà numele venerat al Im-
päratului 1
Timpurile vechi de tot se pomenesc In Impreju-
rimi; In Romula, sus, iar jos, spre Corabia, portul
duntirean, §chela spre Bulgaria, In Antina; apoi
legenda cArturAreascA a Cesarului Caracalla, erou
eponim al localitAtii, de hatarul impardtiei csdruia
Statul, §coala §i limba literará scriu: Caracal, In
loc de CaracAl. In sfar§it, prin ruinele de curti dom-
ne§ti: ziduri de citrOmidà care a incdput, In tim-
purile lor de lntemeiere, cand mai erau numai
cateva gospodArii de tArani §i mai multe case de
Bulgari, fugiti de peste DunAre, unde-i a§tepta pe-
deapsa Turcilor pentru isprávile prOdalnice,
odihna de dupd lupte a lui Mihai Viteazul.
In grädinita din mijlocul ora§ului, revisorul §colar
a organisat o expositie de produse agricole, care
arata minunile cele mai vrednice de luare aminte pe
care le-a sAvar§it gospodAria InviitAtorilor. Cativa
dintre damn sant acolo, de a§eazà lucrurile aduse
de dan§ii, §i, cand li vorbesc de nevoia de a se
strange §i de dan§ii riimA§itele treculului bogat In
datine proprii ale noastre, hartoagele mo§nene§ti a

Si aici sa petrecut una din marile sehimbari fericite ale

timpului: astäzi armata este cel mai nobil corp constiluit In
societatea romineascA, i nicäiri nu se consacrl o mundi mai
metodicä idealului luteles In forma cea mai Irian' i mai grea
(1916).
118 OLTENIA

caror luminä. de Inteles arde Inca la mormäntul altor

vremi, chipurile lor se lumineaza de o sincera
bunavointa. Cu adevärat In mânile acestora sta buna
samânta a viitorului, pe care ei o aruncrt departe
de ochii rasplatitorilor, §i cata deosebire lntre ace§ti
saraci, In cari lncepe a se trezi spiritul apostolatului,
§i lntre trufa§ul profesor de gimnasiu, de liceu, boie-
rul care face politica §i bani, crede ca n'are 'nimic
de Invatat §i multdmita caruia, inainte de toate, spi-
ritul unei culturi sanatoase, unei reforme morale,
unei solidaritati roditoare, spiritul modern §i patrio-
tic al muncii oranduite §i avänd o tinta vrednica,
nu patrunde In ora§ele provinciei noastre, al caror
suflet se hrane§te cu gazete ca Adevarul", ca Uni-
versul" §i cu intrigi miserabile1.
Uitam teatrul din Caracal, impodobit cu stuca-
turi §1 inscriptii, teatru cochet, care chiama trupe
ratacitoare §i e o intentie huna de care trebuie sa
se tie sama.
2. Mänästirea Brincovenilor.
Drumul catre Brancoveni pleaca din statia de lega-
tura Piatra ranga Olt (nuruita de aceia Piatra-Olt",
de §1 e, de fapt, o Piatra-Romanati), unde marea
linie munteana veche se taie cu unja noua care
de la Caineni duce, de-a lungul apei Oltului, la
Corabia.
Statia, plina de zarva §i de amestecul porturilor,
e departe de comuna. Pe drumul de jama lntre
nesfar§itele campii albe, pe care le-a netezit, le-a
facut cu totul §i cu totul de o potriva bogata zapadä.
de Sfântu' Nicolae, pana la zarile pierdute ca
1 Aici am prea putin de schimbat. Universul" s'a prerdcut
lusa cu vremea Inteo cetire serioasA qi profItabil4 (1916f.
 V. - ROMANATI 119

Intr'un fum albastru, greu, fär poesie, trece calea

ImpArAteascA pe care Austriecii au dAruit-o, acuma
doud sute de ani, Olteniei. Pe margene 'Isar jigh-
riti copacii pe cari i-a impus o circularh ministe-
riald dhunäzi. Niciunul nu pare sh se fi prins
ca sà fach" vre-odatd podoabh drumului i umbrà
chl6torului In zilele calde ale verii; pe alocurea nu
e deck groapa Apath In zAdar. Cate una din \Tn.-
gutele Infipte In pAmant e frantä chiar, asa de-o
placere, de trechtorul care nu i-a putut Intelege
rostul.
V E ca o icoanà a nestatorniciei administrative, a
neIngrijirii, a lipsei de lntelegere, sus si jos, pentru
lucrurile de interes i folos obstesc.
Langh copäceii acestia fArl noroc iatà Insh altii
cari au putut creste sus de tot si cari sant pAstrati,
Ingrijiti cu sfintenie: ei despart mosiile a doi pro-
prietari mari sau Imprejmuiesc cate o vie a acelo-
rasi. Aici interesul particular al celor puternici are
radAcini vanjoase i tinteste cerul cu ramurile sale
cele mai Indrknete.
SMeni trec In aceasth zi de Luni. BArbatii au
portul oltenesc obisnuit: In mantie de aba albä" cu
sireturi negre, cu malta cusmà turtitA sus; au cizme
mari pAnä peste genunchi. Femeile se InfhtiseazA
elegant si ciudat, de o sprintenie orientalà In papuci,
cu fustele lor scurte, o catrintà ce aleargà In jurul
trupului intreg, In pieptare stramte si pe cap adese
ori cu fesuri rosii de carton phtrate, peste care e
aruncath o strAvezie maramA cu flori, dui:4 gustul
fiechreia, tesute Intr'Insa.
E o urmh a portului cadanelor din cethtile du-
narene stApanite de-a dreptul i locuite chiar de
Turci. Dar ea nu se vede In toate satele: mi se
spune ca femeia care ar veni cu fesul In cap la
balciul din §tirbei ar fi ar4tat4 cu degetul i luath
120 OLTENIA

In Ms. Desphrtirea intre satele unde se poartA fesul

si cele care nu-1 cunosc, nu s'ar putea face printr'o
linie, aceasta In urma deselor amestec6ri i str6-
mutAri.

Piatra e un mare sat, cu cdteva clkliri de targ.

Pe o baratcd e o inscriptie care aminteste cà, acum
ckva timp, InvAtAtorii alckuiserà o brutArie coo-
perativA, care a perit rApede, dupà dorinta unuia
din Grecii de acolo si cu binevoitorul concurs al
PrimAriei, liberale" ori conservatoare".
Felul de a se zidi casele e interesant. Un cerdac
se Intinde de-a lungul fatadei, i undeva, mai mult
la o parte deck In mijloc, el Inainteazà printeun
cafas asupra curtii; e iansi o veche datinA rAsAri-
teanà adus5. prin Turci; si unele case domnesti de
pe la mAnIstiri se poate sl fi slujit Insà ca model.
Dedesupt, se deschide pivnita. GospodAriile par bine
lnjghebate; femei harnice, care si acasA poarl6 fesul
acoperit de maram'a', direticA printre rosturile obis-
nuite ale casei i curtii tAranului nostru. Oamenii
cari privesc din cerdac sau din porti, ca i cei ce
tree pe jos sau cu carke Incete, privesc drept In
ochi i nu scot din cap aciulile. Vechi mosneni
sau verbi scApati de jug, ei se ImpArasesc din marea
bogkie a pAmantului acestuia minunat tin viata
mai usor si mai vrednic, ceia ce-i Insufleteste
Inaltà.
IarAsi alba câmpie netedà, din 1ini1ita z:Ipadd a
cAreia iese tepii negri negri de coceni din bogkia de
porumb a anului care s'a incheiat. In mai putin de
un ceas Incepe strada cea mare a satului Brâncci-
venii. Nu se z6reste màndstirea, ascuns5. jos In unja
Oltului, i vechile case boieresti si domnesti pe care
te-ai astepta sA le vezi, nu rAsar nicAiri: o cAsutl
In mijlocul unui pare Inlins le Inlocuiesle, ad6posl
 t- i"---7;111
\1141..."'
I
ft
MI.41.11111.14.
*.
 V. - ROMANATI 121

de arenda§i greci multa vreme (pe unul, care a

stat un §ir lung de ani aicea, satenii 1-au facut din
Schedarezi: Schidarescu), iar acum singuratec laca
de parasire. Dar felul cum sant lucrate casele Ora-
ne§ti aratà vechea viatä istorica din acest loe: cara-
mizile tari pe care o gospodarie slaba nu le acopere
cu tencuiala sant scoase din ruinatele ziduri stra-
bune.
In margenea satului, pamantul Incepe a se scor-
moni, pravalindu-se spre lunca Oltului mare", unde,
mai departe ceva, copacii negri se Malta din giul-
giul alb, §i apoi se zbate printre sloii lui Decembre.
Peste aceste rapi se Intinde zidul de caramida care
Incunjura manästirea, ro§u zid lntreg, la colturile
caruia pazesc turnurile Inaltate din biel§ugul de bo-
gatie, totdeauna binefacatoare, a lui Voda-Branco-
veanu. Abia se zdresc turnurile bisericii de astazi,
pe cand frumoasa turla de la Intrare, cu douä ran-
duri de firide, rasare uria§a, suptiindu-se spre vârf.
DeocaLdata mergem Insa' la biserica razleata
care sta In afara de zid, drept de-asupra rupturii
de coasta, catre adancimea alba Intre copacii negri
unde lunech apele albastre. Aceasta e neatinsa, a§a
cum au lasat-o lucrätorii din timpurile cand se ti-
neau cu scumpätate, cu evlavie, datinile bune. Tu zile
batrane de tot, aici a fost unul din cuiburile Craio-
ve§tilor, ale acelor fii ai lui Neagoe Vornicul: Barbu,
Preda, Danciu, Parvu, Mircea, Radu, cari au mnbrit
tot locul oltean §i jiian: la CaracM, unde se pome-
ne§te numele lor In biserica ruinata a Sfantului
Gheorghe, la Craiova, care li-a dat numele §i unde
biserica Sf. Dumitru e a unei Banese" de-a lor, la
Bistrita §i Strehaia, unde ei se Inseamna intre cti-
tori. Bisericuta de zid din veacul al XVI-lea era
Insa pe deal, la manastirea de mai tarziu, unde Matei-
Vodit a 1naltat-o din nou. Dincoace, Brancoveanu
122 OLTENIA

facu cel d'intaiu o bolnita pentru Ingropaciunea ca-

lugarilor din ctitoria lui cea mare §i noul Aceasta
o spune inscriptia din 1700, a§a de bine, de curat
pastrata, fara umbra din negreala vechimii, ca §i
cum numai ieri me§terul de slove chirilice §i-ar fi.
luat de pe alma ciocanul. Zugraveala e neatinsa:
unele chipuri de sfinti sant de toata frumuseta, iar
pe paretele de Intrare, In partea din launtru a lui,
se ivesc Inca slavitii ctitori: caruntul Danciul Vor-
nicul, tatal lui Matei-Voda, apoi Matei Insu§i, tinand
In mana crucea cu trei ramuri, Preda Vornicul din
Brancoveni, cu plete lungi Mane, fiul sau Papa
Postelnicul, cu titva rasa, din care atarnä,dupa moda
turceasca, un singur mot negru; In sfar§it Constantin-
Vodd, fericitul ziditor al laca§ului, fiu al lui Papa,
nepot de fin al lui Preda, §i Doamna Manca, In
rochie alba, peste care e aruncata mantia de brocard
de aur cu margenile negre.
Pe douà u§i numai se Intra In altarul ingust,
o scrijelatura pe zugraveala destainuie§te una din
pätaniile calugarilor de odinioar'ä: gonirea lor In
1721 de catanele nemte§ti ale lui Pivoda, care s'au
a§ezat In chiliile golite. $i aici In toate parfile nume
amestecate Intre ele sant scrise cu varfuri ascutite
care eran une ori ale unor sabii ce varsaser5. sange.
Incunjuri zidul lung ca sä ajungi la poarta cu
turla cea märeata galbena, pe care e facuta o sterna
nelnteleasa, din care se deslu§esc numai ni§te aripi
de vulturi. E chipul lui Mahomet", zice langa noi,
cu un oarecare flor de frica. §1 de indignare pentru
vechea profanatie, dascalul care-§i iube§te bisericile
§i §tie slova veche. Da, da, a§a cum zic eu; acolo
sus e Mahomet".
Curtea e foarte largä. De-o parte, se vad zidu-
rile grajdurilor darimate, care se MI-1mA pe Incetul.
alta? se intind od6ite1e cu un singur cat ale
 V. - ROMANATI 123

unui ospiciu de bOtrani §i de schilozi, din care iese

nenorocitii, tarindu-se sau strambandu-se, la sune-
tul clopotului de amiazi, care veste§te marea pläcere
a hranei rAmA§itelor lor trupe§ti. Tu stanga cum
Intri, sant mari surpOturi: pAreti cari au lunecat cu
totul, aripi care au rAmas aproape lntregi, gropi
mari de Intunerec, In care zac gunoaiele vremurilor.
Dar, lipità chiar de turnul IntrArii, este o parte
pästratà bine a locuintii celei vechi, din Domnia
lui Matei 'hied: jos, pivnita adanck sus cOmari de
locuit, unde vor fi petrecut Domnii la venirea lor
aicea. Se vä'd braiele de tencuiald i cdrämidà ro-
tundä, peste care sant zugrAvite flori ca la biserici,
pe un fond galben care s'a pästrat bine, apArat fiind
In acest colt de toatà furia necrutätoare a ploilor
izbite ori spulberate de vanturile mari ale luncii;
ginga§e flori de piatrà Inohid garliciurile In locuri
unde va fi fost haznaua granelor §i altor bunAtAti,
sau temnita celor gre§iti fatä. de Vodà.
Biserica, pe care o puteai a§tepta cu atata bu-
curie, e stricatO printr'o reparatie neghioabil, al cArii
pOcat nu cade Insà asupra celor de astAzi, ci asupra
egumenului grec din 1837, chir Teodosie Trapezun-
tios", din Trapezuntul MArii Negre, care se laudA
cu isprava sa Inteo urItä pisanie zugrOvità In dosul
u§ii de Intrare. De la el vin stalpii corinteni §i
nepotrivitele coloane false de stuc care inlocuiesc
vechile firide, ce au trebuit sá fie asemenea cu ace-
lea de la turnul portii. StrAinul cu buná ravnA, dar
cu putina pricepere a rosturilor noastre, e ingropat
In pridvorul bisericii.
Dar din vechea clAdire fAcutd In veacul al XVI-lea,
dreasä. la 1632 de 1VIatei §i fOcutd din nou la 1699
de Brancoveanu, a rAmas inscriptia cea frumoasá
de de-asupra u§ii, au rAmas florile sApate In piatrl,
care Incunjurl fere§tile, i mormintele.
Sant douä, a§ezate In partea dreapt4 a IncIOU-
124 OLTENIA

rului laca. Una poarta In slove ie§ite In relief po-

vestea peirii silnice a celor doi Brancoveni, tatal §i
bunicul lui Constantin-Voda: cel d'intaiu s'a prapa-
dit de mana osta§ilor rasculati Impotriva Domniei
lui Constantin Carnul; celalt, bätranul, a perit din
porunca avarului §1 nebunatecului Grec, din care
lacomia de bani a Portii Meuse un nou Mihai-Voda-
Mihnea, Domn al Tarii-Romane§ti. In vorbe fru-
moase Ii plange piatra: Li s'au Intamplat perire:
Intaiu Papei Postelnicului In zilele lui Constandin
Serban Voevod, pe vreame ce s'au radicat doro-
bantii, calara§ii, hotea§te asupra Domnu-sau..., fiind
leat 7163(1655), iara pe tata-sau, Preda Vornicul,
1-au ucis Mihnea-Voda cel Rau, fu casele domne§ti
In Targovi§te, nefiind vinovat nimic".
Tánguirea vine de la yaduva luí Papa, o Canta-
cuzina, bogata §i cuminte, Stanca. Patruzeci i patru
de ani a trait In vaduvie cinstita pana ce pleat §i
dansa din lume, cu credinta ca merge sa-§i vada
sotul, parintele, fratii, atatia morti de moarte gro-
zava, tàiati, zugrumati, otraviti, pe urma carora era
sa vie, pe aceia§i cale a uciderii, fiul ei Constantin
Brancoveanu §i nepotii ei, descapatânati cu aceia§i
secure a gealatului din Constantinopol. Alunci Insa,
la sfar§itul ei, Brancoveanu era Domnul fericit al
Tarii-Romane§ti, §i, dui:a ce el petrecu pe maica-sa
la locul unde i se parea ca. ar fi mai dulce pentru
dansa lungul somn al mortii, dui:a ce puse a se
sculpta In marmurd pomenirea ei, a§a cum se vede
pänd astazi In litere ce se infunda fin In piatra, el
dadu Vornicului Radu Golescu grija de a face bise-
rica mare, luminoasa, vrednica de a cuprinde In ea
mormintele unui tata, unei mame, unui bunic de
Voevod. Tot atunci s'au facut §i casele din fund,
)1oddile den spre miazazi", unde, In farmacia ospi-
ciului, se vede Inca stema vulturului muntean
initialele brancovene§ti.
 V. ttOMANATI i2,t

Cänd s'a stricat bogata fericire a neamului, mo§ia

a riimas totu§i nenstrainata. Constantin cel nou,
nepotul de fiu al Domnului jertfit, a stäpAnit-o. De
la el a trecut apoi la fiu §i la nepotul de fiu, Banul
Grigore de la Inceputul veacului trecut. In podul
casei mai gäsim, intre multe sfärâmAturi, bus tul Ba-
nului, al sotiei sale §i cateva frumoase acte privi-
toare la Bräncoveni: o danie de-a lui Serban Canta-
cuzino Voevod, fratele Stanc6i, cAtre nepotul säu
când era numai boier, o hârtie de impärtire a Doam-
nei vkluve Marica, intoarsä dupä lndelungate su-
ferinti prin Constantinopol §i Asia, alte Invoieli pri-
vitoare la marea avere de odinioarà. Si Incepätorul
Brâncovenilor celor noi, Grigore, fiul lui Vod5.-Bi-
bescu, lnfiat de bAtranul Ban, a läsat aici urine ale
vietii sale; prin el au venit zapisele §i privilegiile
ctitoriei brâncovene§ti a Hurezului.
DacA tânärul fiu al celui de-al doilea Grigore, d.
Constantin Bräncoveanu, s'ar hotäri sä. dea o viata
nou5. acestui glorios colt de päräsire impie din par-
tea civilisatiei romäne§ti de astäzi, el n'ar Indeplini
numai o datorie de familie, ci o imperioasä datorie
nationalà.
Judetul lui Roman, vechiul jude, judet bogat In
ruinele Romulei, din aceastä. Dacie malvensil", a Ma-
lului, §i In amintirea romand a Antinei, nu strälu-
ce§te prin podoaba altor mänäsliri pe care Domnii,
marii boieri nu le puteau ridica In calea nävälirii lor.
Dar la un capät de drum märunt, la CAluiu, ceia
ce ar putea sä. insemne: cärare , neastämplratul
neam, dornic de pä'mânt §i de glorie tot odatä,
, al Buze§tilor §i-a flcut märunta, dar atAt de gin-
ga§a ctitorie, In a aril umbrä. räsar §i chipurile
Incoronate ale lui Mihai §i Petru Cereel, aventu-
rosul §i tot a§a de nenorocitul frate al Viteazului.
MUNTENIA
 1/1/1'....
uostwomost4AVaggWoviorols0.
It\t\ 0000010111010110111111 It ititti;i.j.

Biserica Sf. Voevozi-Flimanzesti din Curtea-de-Arges.

 i.

AR GESUL

1. Curtea-de-Arge§.
Spre Curtea-de-Arge§, drum prin acelea§i Tinu-
turi de p4duri bogate ca §i Oná acum, din care
Oduri 'Isar case §i turle. Calea feratá e cea vestit6
prin luxul ei, cu gilri ca locuintile de varä ale unor
mari bogAta§i: cArArnia ro§ie la suprafatà §i turnuri
màiestrite: ultima Inflorire In acest domeniu a risi-
pei noastre cu bani de Imprumut.
Thrgul Curtea-de-Arge§, ceia ce InseamnA, in
limba de astAzi, re§edinta domneascá de pe Arge§,
e o adunAturä siirAcdcioasä de case cu Cate unul
sau dou5. randuri, altfel destul de curate, §i de li-
vezi, pe care o strAbat strAzi cu pietrele ie§ind pre-
tutindeni la ivealä, rAzvrätite. In stânga se vede pe
o InAltime o bisericá destul de mare, sprijinità In
pârghii: ea poartä. In limba poporului, pe care isto-
ricii au Incercat apoi sä.' o 1.61mdceascä prin ipotese
silite, numele lui Negru-Vodà". E curioasA aceastà
rAspandire, dacà este o adevArata r6spAndire,
a pove§tilor despre Inchipuitul intemeietor: §i aici,
la Curtea-de-Arge§, ea s'ar 16muri poate prin ames-
tecul, In graiul unor oameni ce nu par a-§i deschide
gura tocmai bucuros, a numelui vre unui Voevod
negru", din timpurile lntunecoase cu acela care e
vrednic a se pomeni totdeauna In aceste pilrti, al
binefkAtorului, iubitorului de frumos, evlaviosului
Voevod Neagu, Neagoe.
Diserica bAtranA7 ce se sprijina In cdrjile repa-
i3O MUNTEkti

ratiilor noastre, are o forma neobisnuita la noi; ea

desfasura, In siruri de bolovani Incadrati de cara-
mizi suptiri, linii de basilia bizantina, redusa la
proportiile sal-ace ale inceputurilor Domniei mun-
tene. Nicolae Alexandru-Voda a Inaltat-o, pe la 1350,
pentru Mitropolitul nou ce adusese de la Niacin, pen-
tru Iachint Grecul. Mesteri din Constantinopol au
Intins o zugraveala In stil mare, cu puternice figuri
isolate, vanjoase, luptatoare, In cupola centrall ca
si In altar, si astäzi, In 1915, ele au iesit la iveala,
prin ostenelile inteligente ale pictorului Norocea, de
supt straturile de nouà picturi asternute rand pe
rand In cursul a cinci sute de ani. Pe un stalp din
cele ce fixeaza trei Impartiri in lungul bisericii, ctito-
rul apare In armurá de luptator, iar de-asupra
el se vede Ingenunchiat, oferind prinosul evlaviei
sale. Morminte mai nouä, din al XIX-lea veac, s'au
asezat sfios In umbra umedà de la Intrare 1.
Pe alta Inaltime apare, parasit, dar trezitor de
vechi amintiri, care nu se mai pot deslu§i de
nimeni, turnul de la San-Nicoara. Daca,
presupunerea nu pare fail temeiu Nicolae-Voda,
tzisi Alexandru, de la care pana astazi s'a stre-
curat mai mult cleat jumatate de mileniu, e acela
care a sfintit ca biserica noua, pentru iertarea paca-
telor sale, pietrele ce se därapäna acum supt pi-
caturile ploilor, In bataia vanturilor reci de lama
si In munca vesnic reinoitä a buruienilor de ruink
atunci acest sträbun al siragului Voevozilor mai noi
se preface din slavoneasca moarta a epitafului
din biserica de la Campulung Inteun viu Nicoara,
Voevod i gos podar pentru Sarbii i Bulgarii din
AstAzi, multAmità arhitectului Cerchez, strAlucita bisericA e
deplin salvatA, spre admiratia celor de acasA si a ,stritinilor. Si
d. Virgil DrAghiceanu a scos la ivealA Insusi trupul lui Basarab
ctitorul (1939).
 i. - ARGE$UL 131

6nCelaria lui, dar pentru ai sái, dreghtorii §i arca§ii

§i Warta, Domnul Nicoarl, Nicoará-Vodá.
O osea práfuitá, intre mici asute urite. In fund
se vede un .qoperi§ ce se incovoaie in arcade spre
patru stálpi albi, iar mai departe, In dreapta, ni§te
turnuri ce par galbene §i nu se deosebesc prin ni-
mic. Aratá a fi ale unei biserici destul de mari.
Dar iatá cá priveli§tea se deschide. Trásura se
opre§te Inaintea unei bariere de lemn alb. 111rt cobor,
inaintez putin, §i inainte-mi se desface supt cerul
albastru, Intre Inalte dealuri acoperite de páduri,
printre care curge apa Arge§ului, mánástirea de la
Arge§ (nu de la Curtea-de-Arge§, cum se zice gre§it
astázi).
Patru turnuri: douà drepte, mai mari, urmându-se
In lungime, pe and In lat se apleacá unul spre
altul Incá douá, strâmbe Impártitä. In patru registre,
osebite prin brauri sculptate, biserica, spre Infra-
rea areia duce o scarä. Ingustä, e de un desávar§it
echilibru al frumusetii. A§a au croit-o pentru Neagoe-
Vodá §i Doamna sa Despina, vlAstarea de Crai sdr-
be§ti, me§teri de tail §i staini la Inceputul veacului
al XVI-lea, toath din frumoasá marmurä. albá.
Astázi, dupá restaurarea d-lui Lecomte du Noily,
spre luminile §i gustul aruia s'a dus stangácia noas-
trà barbará §i ve§nicul despret de noi in§ine, se
vád pretutindeni fonduri de azur §i flori de aur,
pasári care ar fi sá sune din clopotei cá.'nd 'bate
vintul (dar nu sunä.), coperi§uri verzii deasupra
turnurilor. La lumina soarelui, cládirea pare a se
salda Inteun aur, care, când norii apesc razele,
se aratá pe multe locuri negriu; pe alocuri §irloa-
iele ploii au luat cu ele albastru §i aur, lásánd dungi
Intunecate páná §i In inscriptia aurità-aurità a lui
Neagoe-Vodd.
132 MUisiTESTIA

Armonia deplina stapane§te §i Inlauntrul clddirii.

Stalpi Inalti se ridica, sprijinind bolta; In fata, cata-
pitema Inchide Intrarea sfantà a allarului. Chi-
puri de sfinti se Inalta sus, In aurul fondurilor; jos
se In§ira ctitorii, ale caror pietre de mormant sant
acoperite, dupà nu §liu ce obiceiu, cu perdele de
catifea ro§ie cusuta cu aur, In elichete a caror slova
nu e, adese ori, nici latinä, nici cirilicá, ci 'un fel
de gotica apuseana. De o parte §i de alta se vad:
Regele Carol, care nu samana de loe §i n'are atitu-
dinea smerila a unui ctitor aducandu-§i darul inain-
tea lui Dumnezeu, §i Regina, al carii talent poetic
e simbolisat printr'o atitudine de extas care nu Infra,
iara§i, In normele, bine statornicite, ale picturii bi-
zantine sau bizantino-romane 1. Un Inger sta. langa
Regele; langa Regina o madona catolicd, purtand
pe Isus In brate, pe cand jos se vad crini. Noni
incunjura pe cele douà fiinti cere§ti; non i cari, drept
spuind, nu samänä a nimic.
Si cu aceasta once cunoscator al vechii noastre
arte, once iubitor al frumosului §i adevarului isto-
ric, vine de la sine la aprecierea putin admirativa
a restaureirii. E deosebire intre un lucru care se
Invata, care se studiaza §i altul care se depune pe
incetul In minte prin vederea necontenita a ace-
lora§i obiecte. Intiparirea in casul d'intaiu poate fi
mai con§tienta, dar In celalt e mult mai adanca,
mai trainica. Pentru a reface o biserica de la care
vremuri rele au rapit mult In desfa§urarea lor, ire-
buie familiarisarea deplina cu biserici de acest fel,
§i mai trebuie o legatura intima de amintiri, ce,merg
AstAzi rAmA§itile lor sant acolo, ale amindurora,
ate recunosator de bunul pamint al Prii care e mai mult
frAmintat cu oasele strIbunilor no§tri (1916). Si aläturi dorm
regele Ferdinand §i acea mintme de frumuseta §i inteligentl.
regina Maria (1939.)
 I. - ARGE$UL 133

pAnä In fundul copilAriei, Cu sufletul care locuie§te

In aceste clädiri de smerenie §i de Inchinare. 'Si,
fiinda o artä adevAratà se adapteazti pretutindeni,
se traduce In limba sufleteascà a fiecArii rase, se
cere iarà§i ca arhitectul InvAtat §i meter care In-
drkne§te s4 invie din einfa'§iti §i potriviri o fru-
museta veslejitä, sä fie unul din copiii cei mai plini
de iubire fiasc6 ai pàmantului pe care se va ridica
a doua (pail minunea.
Cred di la noi In tar:A se gAsiau, §i alunci cand
am adus pe arhitectul frances, oameni cari,
strangand cu totii cuno§tintile lor Inleun mänun-
chin, puteau sa ni dea Ind6ral, cu Wald priceperea
§i cucernicia, vechea mtinAstire a lui Neagoe-Vodà.
In locul Caselor din Franta, Caselor din Viena, se
puteau afla me§leri de-ai no§tri cari mai incet (dar
nu mai scump) ar fi dat podoabele d'in5untru, deli-
catele lucrAri de zugravealil, de slIpiitura §i chiar de
turnAtorie. In acest cas, n'ar mai fi nici catapiteazmA
de metal, cu flori, nici vulturi heraldici apuseni, nici
slove care nu sant buchi §i nu sant Mere; n'ar
mai fi, mai ales, acea boatie cam salbatecA, a§
zice: oriented, de aur §i de colori puternice. Ai no§tri
ar fi Risat, ca ni§te duioase amintiri dinleun trecut
care a fost numai odatà §i nu se poate 'comanda,
cu once sacrificii budgelare, In facAtoarea de mi-
nuni strAinhtate, acele stangace icoane §i sculpturi
vechi, al chror graiu de cinci sute de ani, .venind
din del:Arai-He credincioase §i eroice, ni spune cu
cat mai mult deck jargonul international al mo-
mentului. Si ar fi fost mai bine.
Acestea nu sant, de almintrelea, singurele prive-
li§ti triste ce se pot culege aici, In umbra mAnAstirii
modernisate §i InstrAinate. Mai sant §i altele, tot
a§a de triste: acei stalpi crApati, mergand spre
toatd tinereta lor, acei stalpi de ca'r:1-
CuFUiflá

Blida acoPeria cu moluz cari Incunjura nevrednic

134 MUNTENIA

biserich de marmurd; acel palat episcopal, prefäcut

acum In palat regal, clddire monumentalk asprh si
goalh In fatada-i de chrhmizi rosii, cu totul In an
stil decat al bisericii, si ale chrui odhi par Inch
pustii, nesfarsite, In chutarea une destinatii defi-
nitive'. In biserica veche, la restaurarea atat de
distrughtor radicalh, s'au ghsit chipuri de sfinti, In
cari me§terii altor timpuri §i-au zugrAvit adevärata,
nemärgenita evlavie, s'au ghsit colane de argint greu
cu stangace säpdturi de slove iesite din Intrebuin-
tare, s'au gäsit potire §i odAjdii pe care au iscanteiat
pietrele In care se adunh 'n cel mai mic spatiu cea
mai mare luminà si cea mai mare boghtie; s'au
ghsit apoi si sfinte stofe care au Invhlit oase ce
s'au fAcut cenush. Unele din aceste comori de arth
au fost aduse la Bucuresti pentru a face parte din-
tr'un Museu abia oranduit §i abia deschis a. Celelalte
se trec la catastif acuma, cand noua Cash a,Bisericii
trebuie sh §tie ce sthpaneste; apoi ele vor rhmanea
uitate In dulapuri, Inchise In Uzi. i te gandesti
atunci la acele fabriche care se gäsesc In apropierea
mariior, frumoaselor biserici ale Italiei: ateliere si
musee, In care se phstreazh ceia ce a dat jos ve-
chimea de pe clAdirea mhiastrà, iar, alAturi, me§terii
lucreazà, In mhsurà ce se simte nevoia, la deshvar-
sirea, la tinerea In bunh stare a monumentului. Da,
Insà acolo nu se Incredinteazh grija lucrurilor In-
treit respectabile, fiindch sant vechi, sant frumoase
si sant scumpe, unor mani strhine, ci arhitectul de
talent si de stiintd, ca si umilul lucrAtor ce-i Inde-
plineste gandul, simt ch lucreaza la ceia ce face
mandria i cinstea thrii lor. Si Ant acolo si alti
1 0 clipa, tristela unei regine singuratece s'a odibnit aici,
apoi pustiul a revenit, oate pentru totdeauna (1916).
2 Astazi obiectele nepretuite sant gazduite In palatul boieresc
care e Museul de art4 religioasa din Bucuresti (1939).
 I. - ARGESUL 135

factori, cari la noi se cred nedreptdtiti de lurnea

laicd, 1§i lasä ogorul nelucrat §1 rdtdcesc pe unde
nu e chemarea lor, läsand subalterni fàrä directie
§i o turmä. fàrà 'Astor. Unde ni sant oamenii de
ravnl, oamenii de jertfd, binefä.d.torii §i gospodarii,
aceia cari pot fi sarea pdmantului", dacd juteleg
ce trebuie sd fie?
Episcopului de Arge§, Intre atdtea dregeri §i Inoiri,
i s'a fAcut loc In dosul palatului regal, unde se
ridicd o clädire ciudatd, care poate fi asdmduatd
§i cu o casd de porumbei, §i cu un :turn de foc,
§i. cu multe alte edificii practice. Sfintia Sa e In
munti, la Turnu, o mAnästire al cdrii ctitor este.
In palatul regal locuie§te un bun bätran, pdrintele
arhimandrit, care stà aproape singur In aceste i-
mense incdperi, supt paza lui Dumnezeu, cdci a oa-
menilor lipse§te cu totul. Protoiereul, un td.när cult,
preotii, cei cativa cAlugdri stau unul ici, altul colo,
de amdndoud laturile §oselei; paza lor e aceia§i.
Spre Curtea-de-Arge§, uncle nu sant soldati §i fac
strajd numai patru gardi§ti, duce §oseaua pustie care
se InvAle§te pared de groazd la cdderea noptii. Cand
mä. Intorc, Intovdrd§it de bunii miei oaspeti, e un
desdvdr§it Intunerec, §i din stelele care sclipesc de-
parte-departe pare cà picurd frig. Un singur sAtean
trece, fArä a face loe §i fdrà a saluta pe cei doi
clerici, dintre cari unul cere sà fie respectat §1 pen-
tru veasta sa inaintatd. E poate vre unul dintre Tiganii
ai cdror strAmo§i au robit odinioarä. mAndstirii §i
cari alcdtuiesc o oarecare parte din poporatia foarte
sdracd a offt'§elului, La otel", un biet han primitiv
Inteun targ neobi§nuit hied a primi, stdpane§te ace-
la§i aier de singurdtate murdard §i tristd, care se
mantuie, pe langd case dArdpänate §i biserici spri-
jinite In paiante, la acel aur de risipá din fundul
§oselei.
136 MUNTENIA

2. Pe drumul Voevozilor.
Intr'una din ultimele mele calatorii la Curtea-de-
Arge§ (sau Curtea Arge§ului, capitala din Arge§,
fiindca aceasta Inseamna cuvantul) am dorit sa refac,
calauzit de amintirile eroicei vremi a Inceputurilor
politice romane§ti, drumul pe care acum peste §ase
sute de ani 1-au facut Voevozii Intemeietori, aceia
cari, de pe Poienari, unde era Cetatea de Arge§",
s'au coborlt la aceasta Curte" pentru a se Indrepta
apoi catre Campulungul colonilor catolici de peste
munti, opera romaneasca substituindu-se a§ezarii
straine, mare §i capital fapt in istoria neamului nos-
tru, drumul lui Basaraba-cel-Mare, cad a§a i-ar
fi zis batranului Basarab, care se odihne§te In
ctitoria sa din Biserica Donmeasca, drumul lui Ni-
colae Alexandru, fiul lui, care sta, neatins Incá de
cercetarile noastre, supt lespedea simpla din bise-
rica de cetate campulungeana. 1.
Printre zidul bisericii lui Neagoe, de care s'a alipit
barbar cimitirul, cu infati§are turceasca, al Germa-
nilor navalirii §1 profanarii, §i Ingustul incunjur al
bolnitii, cu mormantul, pecetluit de marmura nea-
gra §i napadit de buruieni, al lui Lecomte de Nofiy,
se Incepe calea care duce la Albe§ti §i la acea Vale
a lui Dan, care pomene§le poate, numele altuia din-
tre Domnii cei mai vechi. Apoi apucam la dreapta,
ca sa. Weill pe rand muncelele, care Indata vor
da numele lor judetului Invecinat cu acest istoric
Arge§.

Rar am facut o calatorie mai singurateca. Pare

cà numai amintirile tree la adanci ceasuri de noapte
In sunetul zalelor pline de mucegaiul mormintelor,
1 Cercetgrile d-lui Virgil Dr5ghiceanu nu i-au putut descoperi
ramasitile (1939).
 ,,,,Pasp,i¡m,,.?..7:,!::.
It.,

Poerta din judetul Argeq.

 I. - ARGESUL 137

§i singurul sunet care rupe t6cerea sacrà e al arhai-

celor chiote de bä'talie ce se Intorc din stanca In
care s'au oprit acum peste o jumkate de mileniu.
Mula vreme nici mdcar drumeti tarani, din acei Ro-
mani al tinutului de intemeiere, uscati, oache§i, cu o
negreata roietecA, de aramä, cari au fulgerari ciu-
date din ochii foarte negri, cu cAutatura crunta,
neam de neinduplecati osta§i, dintre aceia cari c15.-
desc o tara §i o tin Impotriva tuturor primejdfilor.
S5.-i vezi calAri pe caii märunti cu traista merindelor
la coapsà, ai cAuta arcul §i mdciuca de care au
fost cople§iti §i striviti osta§ii lui Carol-Robert, In-
cereand, la 1330, O. facä. din Tara-Romaneasca o
provincie de hotar a Ungariei regale. Cand, la poalele
unuia din dealurile care se urea
- greu prin lune-
cu§uri de ploi IndArknice, din pletele codrilor ilea-
tin§i, am Intalnit insä un automobil care se ino-
molise, Imi venia sA Intreb pe acest intrus cu Im-
brAcAmintea ciudatà ce cauta In dreapta Domnie a
stdpfinitorului nostru Vodä-Basarab, care nu suf ere
In oblkluirea sa deck voinici viieji §i femei fru-
moase.
SinguratecA §i täcuta cale. De-asupra, sprijinit pe
coama pädurilor, neclintitul coviltir de non. Nu se
desface §i nu picurä. Inca: e Inveli§ul trist al mdri-
rilor care s'au dus cänd tara s'a mutat la vale,
lAsand In urinA pe ctitorii §i apärätorii cei d'inlAiu..
Numai la capät, In ampulung, §ivoiul se va rApezl
din nou drept In apele spumegate, vuind a räsbunare
§i nimicire.
3. Pitettii.
Pang la Coste§ti, drumul strAbate Inca §esul. De
aici Inainte, se inalta muncelele acoperite cu §iruri
de arbori suptirateci, ce Incunjurà une ori Intreaga
vedere. LângA sate apar livezile de pruni. In josul
138 MUNTENIA

dealurilor ti§nesc verzuile izvoare ca in munte. Schim-

barea portului oamenilor corespunde schimbärii de
infati§are a naturii. In locul hainelor greoaie, urite,
ale locuitorilor §esului, apar acum albele vesminte
stranse pe trup ale Munteanului".
O gramädire de frumoase case de tara, cu aco-
perembite de §indila Inca nou'a, vestesc, dupä un
ceas de cale printre muncele, Pite§tii.
Pite§tii , un ora § pe care 1-ar fi putut Idori cine
ni-ar fi voit mai bine. O regiune de dealuri bine
Impadurite Incunjura capitala Arge§ului. Strade
drepte, case frumoase, cat se poate de bine futre-
tinute, desavar§ita lipsa de pral. Lumea nu stil In-
chisa In casa ca la Ramnic, ea circula pretutindeni,
gatita, dar nu prea mult; vioaie, vesela. Cladirile
Statului: liceul, §coli primare, sant deosebit de fru-
moase. In mijloc, o gradina publica, cu arbori
trani, avand din toate pärtile cladiri mari §i un
otel foarte frumos, vrednic de a fi Inteo capital&
/ncotro te uiti, vezi harnicie §i pricepere, Insu§iri
nedeslipite de rasa noastre, acolo unde e curatd §i
n'o Impiededi nimeni in desvoltarea ei.
Cativa Evrei se afla §i aici: unul a zugrävit pe
paretele tainitii sale de panda un mare anunciu
ca la el e mai ieften decat oriunde. Da, fiindca, de
buna sama, e §i mai prost.
Pite§tii, spre cari Incep a veni asifel de oaspeti,
nu sant o creatiune nouà a ultimului avânt roma-
nesc, care a creat Regatul. Inca din vremuri Inde-
pä.'rtate, Sa§ii Sibiiului 1§i trimeteau marfurile prin
pasul Turnului-Ro§u, care ducea de-a dreptul la Ram-
nic, dar putea sa hräneasca prin bogatia adusa de
dansul §i un ta'rgu§or de drumul mare, In ealealspre
Bucure§ti, ca Pite§tii ace§tia, Odat'a, viind de la Bu-
cure§tii lui tefan-Vodä Cantacuzino §i mergand spre
 I. - ARGESUL 139

Cainenii din pasul Oltului, a trecut printre casutele

Pitectilor un oaspete aca de mare ci de neobicnuit
ca regele viteaz ci nebun al Suediei eroice, Carol al
XII-lea, Invins ci fugar.
Pe de altd parte, Tinutul de plaiuri al Argecului
avea nevoie, In isolarea sa, de o piata, i aceasta
piata trebuia sa fie spre margenea cesului cu alte
produse ci alte trebuinti. Pitectii primira astfel la
zilele de bdlciu ci de tdrguri de saptamanà caläretii,
carale ci drumetii cu traiste i toiege din toate cot-
loanele vailor Impadurite; ei at:On:Lard comoiagul de
paie lnaintea carciumelor primitoare, durará
tarabe. Dar boieri nu prea se acezará aici
mai de mult. Boierul In Arge§ e un satean cu mai
multa stare, un stapan de munti, un Ingrijitor de
livezi, mai ales aceasta: un fuicar.
Din toate aceste Imprejurari, ce nu se allá toc-
mai aca nicairi, se alcatui chipul frumosului ord-
gramadit intre muncele. Nici sardcie ci nici ri-
sipl, ci o fericita stare de mijloc, harnicd ci 'eco-
noaml. Si astazi Inca, daca laci la o parte ce a In-
temeiat Statul, pentru mobila capitala de judet,
ai ca basa tot casuta curata, cu copericul de cin-
umbrind cu stracina, a sateanului cu stare,
cel mai trainic stalp pe care se poate razima4-cladirea
complicata a Romdniei moderne.
Afara de gradina din centru, Pitectii au una dintre
cele mai frumoase primbldri din tara. Pe o cosea
bine Intretinuta te ridici printre chioccuri cochete,
dintre care unul, o laptarie, Imbraca forma
unui schit, spre schitul real Trivale, ctitoria unui
Mitropolit mazil din veacul al XVVII-lea, al carui
nume se pomenecte inteo inscriptie pe piatrd, care
e astazi razimata de zidul din afara al cladirii..Fun-
datia Vla'dicdi Varlaam, Mitropolit de partid, pasto-
140 AIUNTENIA

rind In timpuri de lupth, mi InfiLti§eazà, de altmin-

trelea, nimic deosebit prin proportii sau prin ele-
ganth.

Trenul pleacä. Inteo dimincap. Inghetath, pe cand

luminil cenu§ie cuprinde Inch dealurile In mare
parte goale, care-§i arath lutul prin lipsurile verdetei,
ca o piele murdarh prin coate §1 genunchi rupte.
Spre vagoanele ro§ii de clasa a III-a se Indreapth
ni§te cer§itori In halaturi zdrentuite, avand pe cap
bucatá de postav murdarh cu cusäturi ro§ii. Ti-
gani slabi, thrani shraci, cari par tot a§a de desgus-
tati §1 merg tot a§a de stramb, de MUM.. lar bu-
cata de fier ce atarnä la coapsa aceslor oameni,
arma cu care se apäril Romania, chci ace§li tich-
lo§i, once alt cuvant nu §i-ar ajunge scopul
sant... osta§ii patriei. Pentru Dunmezeu, ce s'o fi
Invhtand In chsärmi, ce ganduri se vor fi coborind
In mintea acestor oameni, Tigani cum sant
pentru ca ei sh aibh aceastä. Infäti§are, care e 'In
a§a de stransh leghturà cu un sufleL adanc Injosit!
Ori oamenii nu vhd In aceasth tarh, nu prevdd, §1
nu-i doare Mima cum mil doare pe mine, care, to-
tu§i, n'am rhspunderi §1 plang numai nenorocul nos-,
tru, nedestoinicia noastrAki
4. Gole§tii.
Trei ceasuri de a§teptare la Go'WI. Un sat destul
de Insthrit, multdmith §i vecinäthtii ghrii, care dá
de lucru la multi dintre locuitorii lui §i li ajuth
shli mal Inalte §1 rotunjeasch gospodhriile.

1 Observatii de acestea am fAcut anul trecut, i vai, In

marea 1nflorire rgzboinica a lumii de acuma, trebuie sA fac
azi (1916). Regilor Ferdinand §i Carol al II-lea li se data-
r{VC 11011a InfaV.1.are, mibidra, a o§tirii 1939),
 i. - ARGVSUL 141

strada laterala ce porne§te din marea artera a ase-

zarilor, descopar §coala, spre care se Indreapta un
card de baieta§i §i de fetite, foarte draguti In por-
tul lor de tara. $i iata vine §i dorimul Invatator, un
om mai mult batran, care ma conduce la biserica4
la parcul de la Curte, In care dorm Gole§tii de la '48
§i .cei d'inaintea lor, revolutionarii visatori §i bo-
ierii doritori §i rä'spanditori de lumina, supt arborii
inalti a cAror radacina se cufundà adanc In pruntint
§i. adanc In trecut §i. dintre cari unul, acel de
colo, de langa gardul parcului, ar fi vAzut, spune
poporul, pe Domnul Tudor" cAzand In marine duq-
manilor cari-i voiau moartea, §i i-o dadura.
Domnul Inviitator §1 atatia domni Invalatori ca
dansul, §i mai batrani §i mai tineri, samara In largul
tarii, de la munte la Dunare §i la Mare, umila sa-
manta a luminii, umila, dar adevärata, din care ra-
sare apoi noroc, putere §i mandrie. La batraneta
acum 1-au prins §i pe el reformele pe care 'le intro-
duce cel mai bun ministru de Instructie ce 1-am avut
§i-1 putem avea, d. Haret; §i s'a dus deci .1a CAmpu-
lung ca sa Invete tesutul paielor, In care va 'deprinde
acum §1 pe micutii säi ucenici §i ucenice. In cer-
curile de lectura ale inviltalorilor, In bibliotecile sa-
telor el crede, §i se va folosi de dansele. Vorbe§te
Incet §i a§ezat, HI% sfiala §i fárá mandrie, dar mai
ales fail nicio nemultamire cu soarta sa, de faptul
nou ca §coala prinde, ca sateanul o cauta cu ochii
In planurile sale de viitor, ca. Invatatorul, ajuns folo-
sitor, se face In sfar§it o putere. O putere binefacil-
toare, pe langa atalea care fac §i vor face Inca mull:A
vreme raul. Si, In mareata pace a acestei gradini,
In care se odihnesc oasele unor oameni buni, cari
§i-au iubit neamul, mi se pare ca aud crescand tot
mai puternic, mai sus, ca o senina musica de Ingeri,
acoperind toate zgomotele de du§mOnie ale adan-
 Mtn1/41TtisitA

curilor blastamate, glasurile curate ale zecilor de

mii de copii cari, dintr'un capa pana la altul al
Phi, Invata In aceasta diva carte, sfanta carte care
rupc lanturile, risipeste negura mintii si Intemeiaza
popoarele. $1 din sufletul mieu multamit se ridica
un aleluia de recunostinta tuturor acelora, mari si
mici, cari lucreaza la cea mai rodnica, mai huna
fapta a zilei de astazi.
Mai bucura ceva la Golesti. De jur Imprejurul
Curtii nu &ese ziduri de trufie pe care sa le batà
cu lnviersunare ura celor saraci si nedreptatiti. Spre
vechea casa boiereasca au drum deschis si durerea,
si boala, si nevoia satenilor. Aici &ese ca sa.-i sfa-
tuiascd, sa-i aline si sa-i mangaie pe o coborItoare
a boierilor cari timp de ve tcuri au inflorit alce. D-ra
Felicia Racovita, care a vazut timpurile fericite ale
idealistilor ce Indrazniau sa se uite mai sus decat
noi, la o parte de zgomotul zadarniciei, dar ascultând
cu o patrunzatoare luare aminte, din singuratatea-i,
glasurile timpului, se Incunjurá de recunostilita bi-
nefacerilor sale 1
Acum In sus, spre Campulung. lata, In dreapta,
pe malul frumos", un sir de case ce se ridica spre
o Inanime, unde o biserica nota se vede pe un
Minan desverzit si arbori Inalti Incunjura o casa
de tara. E Florica, de unde a pornit, vesnic Incre-
zator In sine, In partidul, In tara sa, omul staruitor
si practic, care, In unsprezece ani de carmuire cu
noroc, conducand avantul vremii, a vazut prefacan-
du-se supt numele lui Romania: Ion Bratianu.
Livezi de pruni, case curate acoperite cu sindila,
un Tinut de idila dulce.
1 Ea s'a dus de mult la ai sli cari au fost (1914).
 Í. AMEstIL 14A

Din loc In loe, apar pe margenea drumului ridi-*

cat eroii pictorului-poet Grigorescu: ciobAneii i cio-
banitele, In haine albe-albe, cu ochii de lumind
stand In mandra lor simplicitate ca niste fii de I En-
pdrati schimbati de haine, pierduti In codri de ur-
gia unei vrAjitoare care va peri Insä mane de un
brat rdsbunätor, al nevinovAtiei, i atunci ei, cio-
bAneii i ciobänitele, cu toiege si fuioare, se vor
ardta cu adevdrat, In bucuria multimii, drept Voe-
vozi oachesi si baldioare Domnite.
O apd mid., dar MI% astampdr, pripitä, spume-
gatd: femei îi inmoaie ruf ele In undele reci ifclare.
E Raul Targului, si iatd Campulungul.
5. Mänästirea Vierowl.
De la Campulung In jos, calea feratd trece printeo
largd vale, lntre muncele verzi. Cate un palc de pd-
dure se coboard pAnd In margenea sinelor. Dupd
vre-o cloud ceasuri ai ajuns la Gropeni, pe hotarul
dintre muncele i campia bogatd In shmAnäturi.
CdlAtorii lasd aici trenul pentru a merge la Pi-
testi fdrd Incunjur si asteptare, mai rdpede, cu
sura. Cei trei birjari cari cer doi lei pentru un
drum de vre-un sfert de ceas sant luati fireste Cu
asalt; al nostru are o trdsurd slAbitd din toate bala-
malele, la care sant Inhdmati doi cai slabi. Un indi-
vid nepoftit, 'gros i rosu, cunostintd a birjarului,
s'a aburcat pe caprd, spre nenorocirea si mai mare
a dobitoacelor. Dar biciul ndprasnic al stdpanului,
gräbit sà gdseascd alti musterii, dd aripi gloabelor
desnAddjduite. $i, astfel, Inteo licdrire fulgerdtoare trec
pe Fang noi urite cdsute sdrace, carciume chioare,
cu drumeti ce se Ilia chiondoras, card' de departe,
tdrani In portul fdra frumusetd al sesului, Tigani
tdmanjiti prin pral. Tu urmd. Intri In frumosul Pi-
testi prin unte strAdite de mahala i ulicioare de
ta MUNTtl1/4TIA

tárg, Cu &Ate un Evreu pocit de pare cA nu crezi

cA e viu sau o bAtrang. EvreicA cu fata uscatd pe
oasele ascutite de te Inteapà numai cand te uiti
la ele...
Seara, urmAm Bulevardul Ferdinand si aleja care
duce la Trivalea, printre biete case de mahalá, dintre
care unele Incà netencuite, cu cárAmida goalA, dar
IndatA, printre desisurile de arbori frumosi, sAm6.-
nate cu chioscuri i alte podoabe. Abia cativa Plies-
teni se primb1á prin acest minunat decor; douA-trei
birje asteaptà la bufetul abia luminat; musica
tarA-si chntä. marsul de plecare. Sus, Trivalea-si
Ina45. turnurile, Incunjuratà de o tainicA tAcere; asu-
pra vechii biserici de peste douä sute de ani picurA
lumina slabA din stele si din cornul nou al lunii.
PAnh tdrziu noaptea rAsunA, trezind pe somno-
rosi, trâmbitile si tobele musicii militare, cAci In
grAdina publicá se clA, cu un scop pios, o serbare
artisticA i literarA dansantr, din care cei ce nu
plAtesc aud numai armonia rAzboinicA.
In dimineata rece, phlatà de non i suri, scalciati
peste tot cerul, un birjar bAtran, gárbov, cu fata
smolità ne duce incet-incet spre mAnAstirea, foarte
veche aceasta , a Vierosului, creia i se mai zice
si VierAs, pe cánd astki localnicii nu Ohl decát de
VierAs, Gieres.
Acelasi drum ca la sosire, aceiasi grAdinA uni-
versalA", aceiasi stradA Eliade RAdulescu, In portile
cAreia se iveste, din când in cánd, statueta de bronz
a unui Tigdnu§ gol ca napul. Iarài trecem Argesul
rAsfirat, a cArui apA ajunge abia la butucul rotii
carAlor oprite In mijlocul lui. Lunca se desfAsurA
bogatA In tufisuri i grupe de copaci. Pe soseaua
prAfoasä acum tree In sir Olteni, cu panerele pline
de prune si struguri, i femei cu cosuri pe cap,
 I. - ARGESUL 145

aducând ora§ului legume §i fructe. Unele shut Ti-

gance murdare, altele sant Imbracate cu rochii de
cit; putine poarta cele doua fote ro§ii, prinse de brill,
care deosebesc tarancele din acest judeetal Arge§ului.
Se \Tad putin fete frumoase.
4-Iat5. acum atelierul tardnesc al lui Domenico Er-
tegovit", un Hertegovinean italianisat, jata halta ro§ie
§tgalbena a Gropenilor, cu cele trei birje ce a§teapta
calatori pentru PAWL Pe cand dunga larga a dru-
mului mare trece spre stanga, ducand la Campu-
lung, apucam la dreapta prin lunca. 0 vale larga,
samanata cu arbori, cari se In§iruiesc in perdele,
se chircesc In tufi§uri §i suie coastele In paclurici.
Trasura taie cursul lat, desavar§it de limpede, al
Raului Doamnei, In care caii se Infunda cu sfiala.
Apoi un sui§ dulce spre satul Viero§ului.
E o Tiganie urlta §i saraca. Din vergi, din lemne
§i lut, din caramizi smulse zidurilor §.1 cladirilor
manastirii, robii ei de odinioara §i-au durat cotete
rail hivelite cu stuf, mai arare ori cu §indila; fere§-
tile marimtele au mai dese ori hartie murdark scan-
duri sau astupatori de caramida in locul geamurilor,
care, §i cand le vezi, sant crapate sau cu lipsuri.
Fete smolite rasar din toate partile. Si copiii maz-
galiti, trentero§i, buho§i canta de rasuna satul intreg.
Manastirea, parasita la secularisare 'de calugarii
greci, e Inteun hal jalnic. Lang fantana satului se
vede o frantura din vechea ci§mea. Aceasta, pe coasta
dealului, poarta. Intre sculpturi elegante chipuri de
grifoni §i o neobi§nuita sterna. a tarii In care corbul
nu tine crucea In plisc, ci-1 apleaca plin de hrana
catre doi pui§ori ce se intind lacomi spre dansa:
E, pe o veche tema de folklore, ca o gluma draga-
1a§5. a vechiului meter din veacul al XVII-lea.
Iai sus; ziduri de caramida cu ferestuici de piatra,
10
146 MUNTEgik

astAzi In deplinA risipk qi bolti, 0 alte bolti, supt

frftnturi de pAreti 0 de-asupra unor beciuri Infun-
date de dArAmAturi. Chiar In Arad, e o bisericutA
care a pAstrat, cu coloanele sculptate la bask ce
o despart In lAtime, toatA vechea ei simplicitate. In
cuprinsul lmprejmuirii dArApAnate se aflA Ina 1A-
ca§ul de cApetenie.
El a fost ridicat Incà din veacul al XVI-lea, .dar
In starea de astAzi, cu fronton ascutit §i stAlpi sculp-
tali jos, In adâncituri, biserica de la Viero§ aratA
numai gustul Sfintiei Sale arhimandritului nAstav-
nic" Samuil TArtA§escu, care a durat la 1834 o nouA
clAdire In locul celei vechi ce se ruinase aproape
cu totul. In cuprinsul bisericii moderne dorm Incii
mortii cei de demult supt lespezile lor sApate:
copiii lui Stroe Leurdeanu §i cei 0 mai depArtati
de noi: Logof Atul Udrea al lui Alexandru-VodA Mir-
cea, Irina, fiica lui Milo§, fratele acestui Voevod,
Albu Clucerul Golescu, care a crutat de peire, perind
el Insu§i, pe Alexandru, In lupta cu stra§nicul loan-
VodA ce! Gumplit. Pe marmurA e InfAti§at viteazul
cAlare, cu coiful pe cap, buzduganul In maul 0
mantia fluturand In bAtaia vAhtului, ca In acea zi
AngeroasA din anul 1574, eAnd, murind, el a scApat
cinslea Invin§ilor.
 It.

OL TUL
=-

Slatina.
La Slatina ajung noaptea. E grozav de urlt §i de
s5lbatec. Un lung drum printre felinare strftmbe,
chioare, stinse, rupte. In dreapta §i In stanga, ni-
mic: pAmant gol, ars pe ni§te muncele. Dupä o lung5
orbecAire In praful birjilor ce-mi merg lnainte, iatà,
ce ciudat mi se pare! , un glob de ilampà electrick
apoi altul. Se vkl ceva case pe laturile drumului.
Apoi iar straja obosita a vechilor felinare garbove.
Abia Inteun tArziu, lumina electricá apare din
nou, destAinuind cu cruzime locurt virane, case In
ruinl, uluci rupte, §i toate acestea s6mAnate din
loe In loe, la distante mari, pe strade care, !de sigur,
dac:1 pAmantuf nu va da aur §i pietre scumpe pentru
vagabonzii civilisatiei, nu se vor umplea niciodatA.
VAd o piatà convenabild, cu un palat frumos, care
adlposte§te administratia: In fatà se rotunze§te o
gadinitA, care ziva apare plin5. §i ea de praf §1 de
o §i mai tristti podoab5.: burghesimea din partea
locului, care, In loe sà coase cojoace, ca putinii cari
au rMnas In Lipscanii" Slatinei, casc5. gura In haine
nemte§ti murdare §i face politicA. Pentru asemenea
oaspeti a§ Inchide once grAdina, cici nu o
merità!
Otelul e mare, destul de bun §i curat: inlesnire
care, cum se §tie, nu se gAse§te In partea, -§i mai
nenorocità, a Moldovei.
Vizut5. ziva, Slatina, vechiul tArg oltean, care ad5,-
143 MuNTÈMA

postia adunarile de rasvratire ale boierilor munteni,

patria lui Vintila-Vodd, feciorul lui Braga, ce a
fost judet la Slatina", In acelasi veac al XVI-lea,
apare deplorabil. Se matura In strada din mijloc,
dar asezarile sant asa de multe, de raspandite, de
sarace, Incat, nestabilindu-se o raza potrivita a ora-
sului, nu se poate face aproape nimic pentru cura-
tirea, lmpodobirea, modernisarea lui. Pe langa cele
doua strade paralele, dintre care una se termina
printr'o Tiganie, vrednica de numele si de locuitorii
ei, lar cealalta Insira pravaliile, se deschid altele:
unele din ele au buna perspectiva, dar nu cuprind
alta decal maidane, livezi cu totul neingrijite, mici
case umile si triste.
Daca prin aceste strade ar -trece tarani curati,
daca s'ar lnalta fum albastru printre arborii batrfini,
daca, In locul canilor ce ratacesc flamanzi dupa
hrana laturilor, ai vedea caii, vitele si cobaile din
partile harnice si bogate, te-ai multami oarecum
cu privelistea unui Intins sat. Dar taranii ce tree
sant numai oaspeti veniti la targ. $i ei, aproape toti,
contribuie la Intiparirea neplacuta pe care o culegi
pretutindeni. Se mai Arad la unele satence lote te-
sute cu gust, dar altele se Infatiseaza numai In alb,
cu un val aruncat peste un conciu ce samanä la
forma cu comanacul calugaritelor, iar la coloare cu
fesul balcanic. La cei mai multi tarani, vezi Imbra-
camintea dunareana, deosebit de urlta: caciulä fiírä
tuguiu, un camasoiu lung, itari ca niste izmene largi.
Tipul, mai regulat decal In Valcea, mai bine croit
In ceia ce priveste trupul, e vulgar, greoiu; lipsesc
la cei mai multi fetele suptiri ce se afla aiurea (ma
gandesc la Gorj, la Tinutul Sibiiului, la muntii Neam-
tului), lipseste statul Inalt si mladios, agerimea In
miscari.
Se vad douà biserici de a-11nd drese: una pe
 - OLTUL 149

o Ináltare a terenului, cealaltá, mai mare, Inteo

dink care aratà Ingrijire. In biserici, Slatin.a intrece
CaracAlul, precum 11 Intrece, cu mult, In trecut. Pácat
numai cà acest trecut a ie§it Inc6 putin la ivealá.
Un institutor local, de la vechea §coalà Iona§cu,
a adunat ceva, tipArind §i o micá monografie. De
la rávna lui ar fi ceva de a§teptat, dar :snádejdile-mi
sá.nt putine pentru acest ora § unde viata bate Ince-
tinel Inteun trup amortit de multá vreme.
 TEL EOR M ANUL

1. In Teleormanul yes.
Un tren care pleaca din Pite§ti urmeazä unja
principala panà la statia Coste§ti, §i de aici are
drumul salt deosebit spre Dunare. ti strabat intr'o
dimineata de toamna morocanoasä, In ploaia din
.neguri a careia se ascunde parca, totu§i, pentru
mai tarziu, o fagaduiala de lumina calduta, de pu-
tin senin mangaietor. Se vad pana In restransa zare
alburie nemargenite lanuri de aratura proaspata, ne-
gre In bura de ploaie care le strope§te; movilele
pe care le taie drumul, i§i destainuiesc cuprinsul.
de pamant negru §i ro§ietec, darnic de hrana. Paw-
nile pe care se rasfira grupe de oi, cai mdrunti §i
vite greoaie, Cu coarnele larg arcuite, sânt mai pu-
tine. Päduri abia daca se gasesc arare ori, In mar-
genea vederii. Teleormanul, desi§ul salbatec de salcii
§i fagi al vremilor barbare, Dell-Orman , n'a
pastrat nici data frunzi§ cat Ilfovul: cultura mare,
pentru hrana popoarelor departate, i-a cerut toata
tarana de biel§ug.
Nu e pretutindene un §es, dar nu se poate vorbi
de dealuri, nici In partea mai ridicata, ce vine dupa
Ro§ii-de-Vede, de unde o alta linie pleacà spre
lalt targ al Teleormanului, Alexandria lui Alexandru
Ghica-Voda. Fata pamantului se cufunda §i se ridica,
se lncovoaie §i se gà'rbove§te, Intr'un ocean Increme-
nit, cu valurile blande. In locurile mai priincioase, s' au
desf4urat sate, cu livezi pline i cgsute bune, supt
152 MUNTENIA

copereminte de §indila sou de tablä. ro§ie, care aratil

o agonisitd tardneascd precum nu se gase§te pretu-
tindeni. Mane e hram mare: Sfintii Arhanghai, §i
pe cdrdrile de langd sate merg In §ir Tig an i, milhillo§i
§i Indesati, Cu Tigdnci Infd§urate lute° manta cu-
sutd tocmai ca o plapomd, tdrani In scurteici albas-
tre, brune, cu maneci verzi, In §alvari greoi, çu
trtrancele lor, Imbrobodite ca Turcoaicele In lungi
valuri albe §i tiind une ori In mand, ca !pe vremea
patriarhilor, toiege de cale. Pe margenea drumului,
se vdd cherestele, o moard de lemn cu trei randuri
a unui bogdta§ evreu. La gall se deosebesc §i tipuri
vddit bulgAre§ti, §i In vagon un domn foarte gras
vorbe§te cu unul foarte slab in limba arenda§ilor:
greceasca.

2. Pe Dunärea teleormineani.
Indltimile balcanice cotigesc u§or §i se Infunda
In lduntrul tdrii, unde dispar liniile lor rotunzite.
In fatd, un alt §ir de muncele face margene apei.
Pe malul nostru, dintre paduri, rdsare un ponton
cu un steag rupt, ce flutura In vantul putin mai
potolit; pe aproape a§teaptd §lepuri strdine. Zim-
nicea, la care ne oprim, e, ca §i Piva Petrei, ca
§i CAlara§ii §i Giurgiul, departe de term, la ascun-
zdtoare §i addpost, unde n'o descopAr privirile .
Din potrivd, pe culmile goale din fatd, pandesc
drept peste rat' ramd§ite de cetate veche, din care
au strdjuit odinioard, pentru IncAlcari §i pradd, Turcii
si§toveni, cari au 15.sat ca urma§i de legea lor pe
acei hamali cu picioarele goale, pe acei sdteni In
haine rupte, cari Inro§esc cu fesurile lor debarca-
derul. Si§tovul de astazi, care e §i acel de ieri, al
decdderii turce§ti, rdsfird multe case mici, albe, fall
livezi, pe cand livezile IntovArd§esc neapdrat once
veche a§ezare romaneasca , pe trei dealuri §i pe
 III. TELEORMANUL 153

adâncilurile prdpdstuile dintre ele. Pare un zbor

Incremenit de porumbei albi. Cateva cládiri mai
bune: vama, un otel, careli dd firma §i In romilne§te,
se in§ird pe cheiu: Inaintea lor trec, patru cate patru,
Inteo alergAturil de oi gonite din urmd, reservi§tii
bulgari cu bietele lor haine fArd. coloare §i sacii
albi pe umdr, umili represintanti ai stdpanirii
de astdzi. Geamii ale Turcilor nu se aralä, dar uite
o bisericutd cu turnul ascutit, probabil a catolicilor,
iar altele doud, mai In sus, pentru pravoslavnici.
Mult timp Incd frumoasa priveli§te te urmäre§te prie-
tenos de pe coastele galbene ale termului, pe cand
vaporul lunecd Intre termuri joase.
Si§tovul sé fdle§te cu lntinderea sa, mica Zimnice
se sfie§te sà se arate. Temeiuri adalid se afld supt
aceste deosebiri ale malurilor, care deosebiri nu se
Intampind numai aici. Termul bulgdresc nu se teme
de Dundre, care poate numai sd-i radd jos luye-
li§ul de verdeará ori sá sape scorburi in lut, sà dea
la iveald stanca. El prive§te de s115 raul. In termul
românesc, din potrivd, stapana, tonoasä. §i rdurdcd-
toare, e apa, care §uguie§te Inecand §i ditramà la
mânie. Pdmantul, slab, e venit din Dunäre §i se
supune chemdrilor ei, coborandu-se iard§i ca mal In
adancurile rdului. Dar ce nu pot face nisipul, lutul,
terna, singure, poate lndeplini acela§i material cand
e tinut In adanci rAddcini impleticite. Aici copacul e
prietenul, apArdtorul, §i este sfant pentru omul pe
care-1 ajutd. Dincolo, n'au nevoie de dansul, §i-1 taie
de pe pdmantul tare In care n'a putut sd-§i infunde
mult ghiarele cdutd..toare de hrand..
Pe urmA, malul drept a fost, din vremea Romani-
lor pdnd acum, un mal de cetdti, chemate sä domine
§esurile supuse din fatd. Dupà strecurarea barba-
rilor cari au inecat de pe termul nostru, el 0-4
154 MUNTENIA

luat iarasi rolul de domingle, supt Turci: noi, cari

pierdusem putinele noastre Intarituri, ne pitiam Ina-
intea stapanului, tiranului, hräpitorului, cautam sa
ne facem uitati de dansul, cu ce bogatie putuserarn
strange, pe cand el ne cauta necontenit cu ochii
crunti, nesatiosi, din toate turnurile marii sale cetati
dunarene. Astazi Insä, vantul de la Miazanoapte i-a
//Murat departe fle,nduritul steag de jaf, i urma-
sul tanar al batranului urias scos din Scaun pune
totusi, printr'un sir de mici acte de dusmanie, Inca
°data vechea intrebare: de pe ce mal va veni stapa-
nirea, daca nu asupra apei, peste care au drepturi
atatia, asupra pamanturilor sträbatute de dansa?
3. Turnul-Mägurele.
Turnul-Magurele i Nicopol. Orasul romanesc se
manifesta In noapte numai prin luminile pontonu-
lui si ale slepurilor Ingramadite la acest punct de
la gura Oltului: veche cetate, veche chele, dar ase-
zare oraseneasca dintre cele lntemeiate la 1829. Ia-
rasi o resedinta oarecum Infloritoare, care se pare
ca nu vrea sa Inainteze prea mult &are raul peste
apele caruia i-au venit In 1877 ghiulelele de aprindere
omor ale vecinilor din Nicopol. Abia un colt din
oras apare ceva mai departe, Inteo regiune unde
din toate partile se framanta coräbii.
Aici Insà i vechea cetate de stapanire osmanlaie
se pituleaza In cuibul ei de pe munte pentru a
vedea mai bine si a lovi mai sigur. Nicairi gramada
de piaträ, strânsa ca o fiará ce se pregateste de o
sal-Aura ucigasa, nu e mai mareata. Tocmai In varf,
tremura lumini depärtate, pe cand de-a lungul ter-
mului abia cateva felinare r