Sunteți pe pagina 1din 12

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învățământ: Liceul Teoretic “Dimitrie Cantemir”, Iași

Profesor: Rusu Maria

Data: 19.03.2018

Clasa: a VII-a A

Disciplina : Matematică ( Algebră)

Unitatea de învăţare: Calcul algebric

Subiectul : Descompunerea în factori utilizând reguli de calcul în R. Metode combinate

Tipul lecţiei : Lectie mixtă (fixare şi dobândire de cunoştinţe noi)

Scopul lecției: Consolidarea cunoştinţelor referitoare la descompunerea în factori și dobândirea de informații noi

Locul de desfăşurare : Sala de clasă

Competenţe generale:
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite;
2. Utilizarea algoritmilor şi conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete;
3. Analiza şi prelucrarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă.

Competenţe specifice:

1. Identificarea în exemple, în exerciţii sau în probleme a formulelor de calcul prescuratat;


2. Deducerea și aplicarea formulelor de calcul prescurtat pentru optimizarea unor calcule;
3. Identificarea unor reguli de calcul numeric sau algebric;
4. Utilizarea operațiilor cu numere reale și a proprietăților acestora în rezolvarea unor ecuații și a unor inecuații;
5. Aplicarea regulilor de calcul și folosirea parantezelor în efectuarea operațiilor cu numere reale.
Obiectivele operaţionale ale lecţiei: La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
 O1- să aplice corect metodele de descompunere în factori;
 O2- să aplice descompunerea în factori în calcule numerice;
 O3- să combine, în funcţie de gradul de complexitate a expresiei, mai multe metode;
 O4- să efectueze operații cu numere reale reprezentate prin litere;
 O5- să aplice formule de calcul prescurtat;
Strategii didactice:

1. Resurse materiale: tabla, marker, caiete, fişe de lucru, culegerea;


2. Metode și procedee de învăţământ: conversaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, demonstrația, observaţia, explicația;
3. Forme de evaluare: conversaţia orală, observarea sistematică;
4. Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală.
5. Bibliografie:
 Culegere de probleme de matematică clasa a VII- a – Maria Negrilă, Anton Negrilă
 Culegere de probleme de matematică pentru clasa a VII-a –Marius Perianu, Ioan Balica, Dumitru Săvulescu
 Manual pentru clasa a VII-a, George Turatu, Ionica Rezea, Niculae Chiciu, etc., Editura: Radical
 Manual pentru clasa a VII-a, alternativ: Ion Chesca, Gina Caba, Editura: Teora
 http://www.mykoolio.com , www.didactic.ro
Etapele lecţiei

1. Momentul organizatoric
2. Captarea atenţiei
3. Reactualizarea cunoștintelor
4. Anunțarea subiectului si a obiectivelor
5. Predare (asimilarea) noilor cunoștințe
6. Fixarea cunoștințelor și asigurarea feedback-ului
7. Incheierea lecției

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPA OB. CONŢINUTUL METODE FORME DE


ORGANIZARE

Momentul Conversaţia Frontală


organizatoric Asigur condiţiile necesare începerii lecţiei.
Verific prezenţa; notez absenţele
(2 min)

Captarea Tema se verifică cantitativ şi calitativ (prin citirea rezultatelor). Conversaţia Frontală
atenției O1 Sunt efectuate la tablă exerciţiile şi problemele la care elevii au întâmpinat
Individuală
dificultăţi.
(5 min) Elevii sunt atenţi şi reţin explicaţiile oferite în vederea soluţionării exerciţiilor
şi problemelor.

Reactualizarea Elevii vor răspunde la urmatoarea întrebare:


Ce este descompunerea în factori?
cunoștințelor Conversaţia Frontală
O1 Descompunerea în factori este procedeul de modificare a unei expresii care este
scrisă ca o sumă de doi sau mai mulți termeni, într-o expresie scrisă sub forma unui
(15 min) produs de doi sau mai mulți factori.
O2
Care sunt formulele de calcul prescurtat învațate până acum?

Unul dintre elevi va raspunde:


Exercițiul Individuală
𝟐
𝒂+𝒃 = 𝒂𝟐 + 𝟐𝒂𝒃 + 𝒃𝟐
𝟐
𝒂−𝒃 = 𝒂𝟐 − 𝟐𝒂𝒃 + 𝒃𝟐

𝒂 + 𝒃 𝒂 − 𝒃 = 𝒂𝟐 − 𝒃𝟐
O1 Care sunt metodele de descompunere în factori?
Metoda factorului comun Exerciţiul Frontală
Folosindu-ne de proprietățile înmulțirii, și anume, proprietatea de
distributivitate a înmulțirii față de adunare și scădere, obținem: Individuală
O2 𝑎𝑥 + 𝑎𝑦 = 𝑎 𝑥 + 𝑦
𝑏𝑥 − 𝑏𝑦 = 𝑏(𝑥 − 𝑦)

Învățarea
În relațiile de mai sus, spunem ca numerele reale 𝑎 si 𝑏 se numesc factor
comun. prin
Exemplu: descoperire
1. 2𝑥 + 2𝑦 = 2 𝑥 + 𝑦
2. 6𝑥 + 9𝑦 − 18𝑧 = 3 2𝑥 + 3𝑦 − 6𝑧
3. 𝑎 2 + 𝑏 2 + 𝑐 2 = 2(𝑎 + 𝑏 + 𝑐)
Conversaţia
Profesorul întreabă elevii ce au comun numerele de la exemplul 1? Dar la
exemplul 2 si 3?
Explicaţia
Observăm ca în primul caz avem factor comun pe 3, deorece 3 este numărul
care se repetă în sumă, în cel de-al doilea caz observăm ca factorul comun
este 3, deoarece toate numerele se împart la 3 (3 este cel mai mic divizor
comun al numerelor 6, 9, 18), iar în ultimul caz avem factor comun pe 2.
A da factor comun un număr, sau o literă, înseamnă a împărți numerele din
expresia respectivă la factorul comun.

Un număr exprimat printr-o literă sau un produs de numere exprimate prin


litere, care se gasește ca factor în toți termenii unei sume, este factor comun în
suma respectivă.

Exemple: Frontală
O1 1. 5𝑥2−10𝑥 = 5𝑥(𝑥 − 2)
Exerciţiul
2. 𝑥 4 − 𝑥 3 + 3𝑥 2 + 6𝑥 = 𝑥(𝑥 3 − 𝑥 2 + 3𝑥 + 6)
3. 3 𝑥 + 1 + 𝑎 𝑥 + 1 = 𝑥 + 1 3 + 𝑎
4. (𝑎 − 6)2 − 3 𝑎 − 6 = 𝑎 − 6 𝑎 − 6 − 3 = 𝑎 − 6 (𝑎 − 9)
Se observă ca în cazul primului exemplu factorul comun este 5𝑥 deoarece
O2 fiecare din termenii diferenței se împart la 5𝑥.
Pentru cel de-al doilea exemplu factorul comun este 𝑥. Impărțim fiecare Învățarea Individuală
termen din expresia noastră la factorul comun folosindu-ne de regula de
calcul cu puteri: prin
𝒂𝒎 : 𝒂𝒏 = 𝒂𝒎−𝒏 descoperire

Urmărind ultimul exemplu observăm că numărul care se repetă este


paranteza, deci 𝑥 + 1 este factor comun.
Conversaţia
In toate cele trei cazuri de mai sus observăm că expresiile noastre s-au
transformat în produse.

Metode folosind formule de calcul prescurtat

Metoda descompunerii diferenței de pătrate : 𝒂𝟐 − 𝒃𝟐 = 𝒂 + 𝒃 𝒂 − 𝒃


Explicaţia
Metoda restrângerii ca pătrat: 𝒂𝟐 + 𝟐𝒂𝒃 + 𝒃𝟐 = 𝒂 + 𝒃 𝟐

𝒂𝟐 − 𝟐𝒂𝒃 + 𝒃𝟐 = 𝒂 − 𝒃 𝟐
Exemplu:

𝑎) 𝑥 2 + 4𝑥 + 4 = 𝑥 2 + 2 ∙ 𝑥 ∙ 2 + 22 = (𝑥 + 2)2

𝑏) 𝑥 2 − 8𝑥 + 16 = (𝑥 − 4)2

𝑐) 9𝑥 2 + 6𝑥 + 1 = (3𝑥 + 1)2

𝑑) 25𝑥 2 − 10𝑥 + 1 = (5𝑥 − 1)2

𝑒) 25𝑥 2 − 36 = (5𝑥 − 6)(5𝑥 + 6)

Anuntarea Astăzi vom învăța să folosim metode combinate de descompunere în factori.


subiectului și a
Astfel la sfârșitul lecției veți fi capabili să aplicați formulele de calcul
obiectivelor Conversaţia Frontală
(1 min) prescurtat, gruparea termenilor și a factorului comun pentru descompunerea în
factori a expresiilor algebrice.
Notez titlul lecției pe tablă: Descompunerea în factori. Metode combinate
Anunţ obiectivele lecţiei

Profesorul arată elevilor un exemplu de descompunere combinată care se poate


efectua cu ajutorul metodei factorului comun și a grupării convenabil a termenilor.
Predarea Conversaţia
2𝑥 + 2𝑦 + 𝑎𝑥 + 𝑎𝑦 = 2𝑥 + 2𝑦 + 𝑎𝑥 + 𝑎𝑦 = 2 𝑥 + 𝑦 + 𝑎 𝑥 + 𝑦
(asimilarea)
= (𝑥 + 𝑦)(2 + 𝑎) Exercițiul
noilor
𝑎𝑥 + 𝑎𝑦 − 7𝑥 − 7𝑦 = 𝑎(𝑥 + 𝑦) − 7(𝑥 + 𝑦) = (𝑥 + 𝑦)(𝑎 − 7)
cunoştinţe
O3 Pe baza acestui exemplu elevii vor lucra pe rând la tablă alte exerciții asemănătoare.
(20 min) În urma rezolvării exercițiilor elevii ajung la concluzia că: în expresii cu mulți
termeni putem grupa termenii astfel încât în aceste grupări să putem aplica una dintre
O4
modalitațile de descompunere cunoscute. Gruparea a fost eficientă daca ne apare un
factor comun pentru întreaga expresie, sau putem aplica o formula ca să finalizăm
descompunerea.
Frontală
În contnuare profesorul propune un exercițiu de tipul 𝑥 2 + 𝑎 + 𝑏 𝑥 + 𝑎𝑏 care se
descompune astfel:

𝑥 2 + 𝑎𝑥 + 𝑏𝑥 + 𝑎𝑏 = 𝑥 𝑥 + 𝑎 + 𝑏 𝑥 + 𝑎 = 𝑥 + 𝑎 (𝑥 + 𝑏)
Exerciţiul
𝑥 2 + 3𝑥 + 2 = 𝑥 2 + 𝑥 + 2𝑥 + 2 = 𝑥 𝑥 + 1 + 2 𝑥 + 1 = (𝑥 + 1)(𝑥 + 2).

Pe baza acestui tip de exercițiu elevii vor lucra altele asemănătoare propuse în fișa de
lucru. Învățarea

Profesorul dă un alte exemple de descompunere combinată care se poate efectu prin


folosind factorul comun, gruparea convenabilă și formule de calcul prescurtat. descoperire

O4 𝑥 2 + 𝑦 2 + 2𝑥𝑦 − 𝑧 2 = (𝑥 2 + 𝑦 2 + 2𝑥𝑦) − 𝑧 2 = 𝑥 + 𝑦 2
− 𝑧2 =
= (𝑥 + 𝑦 − 𝑧) 𝑥 + 𝑦 + 𝑧
O5
(am aplicat metoda grupării, restrângerea ca pătrat, apoi, diferența de pătrate).

Conversaţia
4𝑥 2 − 25 + 4𝑥𝑦 + 𝑦 2 =(2𝑥 + 𝑦)2 − 52 = 2𝑥 + 𝑦 + 5 2𝑥 + 𝑦 − 5 .

5𝑥 2 − 20 = 5 𝑥 2 − 4 = 5(𝑥 − 2)(𝑥 + 2)
Explicaţia Frontală
𝑥 4 + 𝑥 2 + 1 = 𝑥 4 + 2𝑥 2 + 1 − 𝑥 2 = (𝑥 2 + 1)2 − 𝑥 2
O1 = (𝑥 2 + 1 − 𝑥)(𝑥 2 + 1 + 𝑥)

În limita timpului disponibil profesorul propune spre rezolvare următoarele exerciții


O2 din fișa de lucru:

1. Un triunghi ABC are lungimile laturilor egale cu a, b, c. Dacă


ab+𝑐 2 =ac+𝑏2 , arătați că triunghiul este isoscel.
Individuală
Rezolvare: ab+𝑐 2 -ac-𝑏2 =0⟺(b-c)(a-c-b)=0 și cum a≠ 𝑏 + 𝑐, rezultă b=c.
2. Lungimile laturilor unui triunghi verifică relația 𝑎2 𝑏2 +𝑐 4 =𝑎2 𝑐 2 + 𝑏4 .
Arătați că triunghiul este isoscel sau dreptunghic.
Rezolvare: Relația se scrie sub forma 𝑏2 − 𝑐 2 ∙ 𝑏2 + 𝑐 2 − 𝑎2 = 0,
Conversația
Deci b=c sau 𝑏2 + 𝑐 2 = 𝑎2 .
Exercițiul
3. Arătați că, oricare ar fi 𝑥𝜖 1,2,3, … .9 , numărul 𝑥4 ∙ 𝑥6 + 1 este natural.
Rezolvare: Explicația
𝑥4 ∙ 𝑥6 + 1 = 10𝑥 + 4 10𝑥 + 6 + 1 = 10𝑥 + 5 2 =𝑥52 , deci

𝑥4 ∙ 𝑥6 + 1 = 𝑥5 ∈ ℕ.
4. Arătați că numărul 4𝑛 + 9𝑛 + 12 ∙ 6𝑛 este natural, oricare ar fi n∈ ℕ.

Fixarea O1
Pentru a se asigura că noțiunile au fost inţelese, se propun spre rezolvare
cunoștintelor și Exercițiul Individuală
asigurarea O2 fiecarul elev exercițiile din Anexa 1.
feedback-ului Se realizează supravegherea activității elevilor, ajutându-i când întâmpină
(5 min) O3 dificultăţi.

Încheierea Profesorul evaluează elevii care au răspuns la lecţie şi au participat cât mai
lecției activ.
Conversaţia Frontală
Se anunţă tema pentru ora viitoare: fisa de lucru–exerciții ramase nerezolvate.
(2 min)
Elevii sunt atenţi la aprecierile făcute de către profesor și notează tema pentru
ora viitoare.
FIȘĂ DE LUCRU. RECAPITULARE

1. Descompuneți în factori:
a)2𝑥 + 2𝑦 b) 6𝑥 + 9𝑦 − 18𝑧 c) 𝑎 2 + 𝑏 2 + 𝑐 2 d) 2𝑥𝑦 + 2𝑎𝑏 − 2
e)3𝑥 + 4𝑥𝑦 f) 𝑎𝑥 + 𝑎𝑦 − 𝑎𝑧 g) 2 5 ∙ 𝑥 − 3 5 ∙ 𝑎𝑥
2. Scoateți factor comun:
a) 5𝑥2−10𝑥 𝑒) 𝑎 − 2 𝑥 + 1 + 4𝑎 𝑥 + 1
b) 3 𝑥 + 1 + 𝑎 𝑥 + 1
f) 𝑥 + 1 6𝑥 − 7 − 6𝑥 − 8 (𝑥 + 1)
c) (𝑎 − 6)2 − 3 𝑎 − 6
3. Se consideră numerele naturale 𝑎, 𝑏 și 𝑐.
a) Dacă 𝑏 + 𝑐 = 4 și 𝑎𝑏 + 𝑎𝑐 = 12, calculați valoarea lui 𝑎.
b) Dacă 𝑎 = 6 si 𝑎𝑏 − 𝑎𝑐 = 24, calculați 𝑏 − 𝑐.
c) Daca 𝑎 = 5 si 2𝑎 + 3𝑏 + 3𝑐 = 40, calculati 𝑎2 + 𝑎𝑏 + 𝑎𝑐.
4. Știind că 𝑎𝑥 2 +a𝑦 2 +a𝑧 2 =144 să se afle:
a) 𝑥 2 + 𝑦 2 + 𝑧 2 , dacă a=18. b) 𝑎, dacă 𝑥 2 + 𝑦 2 + 𝑧 2 =48.

5. Restrângeți ca pătrat al unei sume sau diferențe de doi termeni:


a) 𝑥 2 − 12𝑥 + 36 = e) 9𝑥 2 + 6𝑥 + 1
b) 𝑥 2 − 8𝑥 + 16= f) 16𝑥 2 + 24𝑥 + 9 =
c) 𝑥 2 + 4𝑥 + 4 = g) 4𝑥 2 − 28𝑥 + 4 =
d) 25𝑥 2 − 10𝑥 + 1
e) 9𝑥 2 𝑦 2 − 30𝑥𝑦 + 25

6. Calculați: 20182 − 2 ∙ 2017 ∙ 2018 + 20172 =


7. Să se descompună în factori: a) 𝑥 2 − 36 = b) 25𝑥 2 − 36 c) 64𝑥 2 − 81𝑦 2 =
d) 49𝑥 2 𝑦 4 -121 = e) 9𝑥 2 - 2𝑥 + 3 2 = f)36𝑥 2 -5= g) 5𝑥 + 3 2 − 2𝑥 − 1 2 =
8. Pentru ca egalitatea 𝑎2 − 𝑥 = 𝑎 − 3 2 să fie adevărată, 𝑥 este:
a) 3 b) 6a-9 c) -6a+9 d) 9
9. Se consideră numerele naturale 𝑎, 𝑏, dacă 𝑎2 − 𝑏2 = 12 și 𝑎 − 𝑏 = 3, atunci 𝑎 +
𝑏 este egal cu … ..
10. Dacă 𝑥 și 𝑦 sunt două numere raționale astefel încât 25𝑥 2 − 9𝑦 2 =175 și 5𝑥 + 3𝑦 =
35, atunci 5𝑥 − 3𝑦 − 4 =….
11. Pătratului ABCD i-a fost micșorată latura [𝐶𝐷] cu 6 m, iar latura
[𝐴𝐷] s-a mărit cu 6 m, obținându-se astfel un dreptunghi MPQD cu
aria de 288 𝑚2 . Latura pătratului este: a) 12 m b) 18 m c) 14 m d)
16 m
12. Diferența dintre dimensiunile unui dreptunghi este 12, iar diferența
dintre pătratele dimensiunilor dreptunghiului este 576. Perimetrul
dreptunghiului este egal cu.....
FIȘĂ DE LUCRU

1. Descompuneți în factori grupând convenabil termenii:


a) 2𝑥 + 2𝑦 + 𝑎𝑥 + 𝑎𝑦= h) 𝑎3 + 𝑎2 − 𝑎 − 1=
b) 3𝑥 + 3𝑦 + 𝑏𝑥 + 𝑏𝑦 = i) 𝑎3 + 𝑎2 − 4𝑎 − 4 =
c) 4𝑎 − 4𝑏 + 𝑎𝑥 − 𝑏𝑥;
j) 𝑎3 + 2𝑎2 − 4𝑎 − 8 =
d) 𝑎𝑥 + 𝑎𝑦 − 7𝑥 − 7𝑦 =
k) 𝑥 3 + 𝑥 2 − 𝑥 − 1 =
e) 2𝑥𝑦 + 2𝑥𝑧 + 3𝑎𝑦 + 3𝑎𝑧=
f) 𝑎𝑏𝑥 2 + 𝑎𝑑 + 𝑏𝑐 𝑥 + 𝑐𝑑 =
g) 𝑎𝑥 2 + 𝑥 2 − 9𝑎 − 9 =
2. Știind că 3𝑥 + 𝑎 𝑥 + 𝑦 este descompunerea în factori a expresiei
3𝑥 2 − 𝑥 + 3𝑥𝑦 − 𝑦, atunci a=....
3. Descompuneți în factori:
a) (4𝑥 2 + 4𝑥𝑦 + 𝑦 2 ) − 25= e) 𝑎2 + 4𝑎𝑏 + 4𝑏2 − 𝑐 2 =
b) (𝑥 2 + 𝑦 2 + 2𝑥𝑦) − 𝑧 2 = f) 𝑎2 − 2𝑎𝑏 + 𝑏2 − 9𝑐 2 =
c) (𝑥 2 − 2𝑥 + 1) − 𝑦 2 = g) 𝑥 2 − 𝑦 2 − 𝑧 2 − 2𝑦𝑧 =
d) 𝑥 2 + 2𝑥𝑦 + 𝑦 2 − 𝑧 2 = h) 𝑥 2 + 𝑦 2 − 2𝑥𝑦 − 𝑎2 − 𝑏2 + 2𝑎𝑏 =

4. Dacă 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅 și 𝑎 − 𝑏 = 2, calculați 𝑎2 + 𝑎 − 2𝑎𝑏 + 𝑏2 − 𝑏.


5. Descompuneți în factori:
a) 𝑥 2 + 𝑎 + 𝑏 𝑥 + 𝑎 ∙ 𝑏 = g) 𝑥 2 + 9𝑥 + 20 =
b) 𝑥 2 − 𝑎 + 𝑏 𝑥 + 𝑎 ∙ 𝑏 = h) 𝑥 2 + 𝑥 − 6 =
c) 𝑥 2 + 3𝑥 + 2 = i) 𝑥 2 + 5𝑥 − 24 =
d) 𝑥 2 + 4𝑥 + 3 = j) 𝑥 2 + 5𝑥 + 4=
e) 𝑥 2 − 5𝑥 + 6 = k) 𝑥 2 + 7𝑥 + 12;
f) 𝑥 2 − 7𝑥 + 12 = l) 𝑥 2 − 7𝑥 + 10;
2
6∗∗ . Arătați că numărul 𝑥 = 5−1 + 9 + 4 5 − (4 − 2 5)2 este număr natural.
7∗∗ . Un triunghi ABC are lungimile laturilor egale cu a, b, c. Dacă ab+𝑐 2 =ac+𝑏2 , arătați
că triunghiul este isoscel.
8∗∗ . Lungimile laturilor unui triunghi verifică relația 𝑎2 𝑏2 +𝑐 4 =𝑎2 𝑐 2 + 𝑏4 . Arătați că
triunghiul este isoscel sau dreptunghic.
9∗∗ . Arătați că, oricare ar fi 𝑥ϵ 1,2,3, … .9 , numărul 𝑥4 ∙ 𝑥6 + 1 este natural.
10∗∗ . Arătați că numărul 4𝑛 + 9𝑛 + 12 ∙ 6𝑛 este natural, oricare ar fi n ∈ ℕ.
Nr 1.
Anexa 1
1. Descompuneți în factori, grupând convenabil termenii: 2x+2y+ax+ay=
2. Descompuneți în factori: a) (𝑥 2 + 6𝑥 + 9) − 𝑦 2 =
b) 𝑥 2 + 11𝑥 + 30 =

Nr 2.
Anexa 1
3. Descompuneți în factori, grupând convenabil termenii: 3x+3y+ax+ay=
4. Descompuneți în factori: a) (𝑥 2 − 2𝑥 + 1) − 𝑦 2 =
b) 𝑥 2 + 9𝑥 + 20 =

Nr 1.
Anexa 1
5. Descompuneți în factori, grupând convenabil termenii: 2x+2y+ax+ay=
6. Descompuneți în factori: a) (𝑥 2 + 6𝑥 + 9) − 𝑦 2 =
b) 𝑥 2 + 11𝑥 + 30 =

Nr 2.
Anexa 1
7. Descompuneți în factori, grupând convenabil termenii: 3x+3y+ax+ay=
8. Descompuneți în factori: a) (𝑥 2 − 2𝑥 + 1) − 𝑦 2 =
b) 𝑥 2 + 9𝑥 + 20 =

Nr 1.
Anexa 1
9. Descompuneți în factori, grupând convenabil termenii: 2x+2y+ax+ay=
10. Descompuneți în factori: a) (𝑥 2 + 6𝑥 + 9) − 𝑦 2 =
𝑏) 𝑥 2 + 11𝑥 + 30 =

Nr 2.
Anexa 1
11. Descompuneți în factori, grupând convenabil termenii: 3x+3y+ax+ay=
12. Descompuneți în factori: a) (𝑥 2 − 2𝑥 + 1) − 𝑦 2 =
𝑏) 𝑥 2 + 9𝑥 + 20 =

Nr 1.
Anexa 1
13. Descompuneți în factori, grupând convenabil termenii: 2x+2y+ax+ay=
14. Descompuneți în factori: a) (𝑥 2 + 6𝑥 + 9) − 𝑦 2 =
𝑏) 𝑥 2 + 11𝑥 + 30 =
Nr 2.
Anexa 1
15. Descompuneți în factori, grupând convenabil termenii: 3x+3y+ax+ay=
16. Descompuneți în factori: a) (𝑥 2 − 2𝑥 + 1) − 𝑦 2 =
𝑏) 𝑥 2 + 9𝑥 + 20 =
Nr 1.
Anexa 1
17. Descompuneți în factori, grupând convenabil termenii: 2x+2y+ax+ay=
18. Descompuneți în factori: a) (𝑥 2 + 6𝑥 + 9) − 𝑦 2 =
c) 𝑥 2 + 11𝑥 + 30 =

Nr 2.
Anexa 1
19. Descompuneți în factori, grupând convenabil termenii: 3x+3y+ax+ay=
20. Descompuneți în factori: a) (𝑥 2 − 2𝑥 + 1) − 𝑦 2 =
b) 𝑥 2 + 9𝑥 + 20 =