Prezentarea limbajelor Java şi C++

CAPITOLUL I

PREZENTAREA LIMBAJELOR JAVA ŞI C++

1.1 PREZENTAREA LIMBAJULUI JAVA

1.1.1 Scurt istoric

Ca multe alte apariţii în ştiinţă şi tehnică, limbajul Java este rezultatul eforturilor
concentrate ale unui grup de vizionari. Totuşi ceea ce poate părea surprinzător în
privinţa limbajului Java este faptul că această ingenioasă dezvoltare tehnologică este
rezultatul unui proiect care nu a mers perfect de la început. Dacă proiectul care a luat
fiinţă cu numele de cod Green în primăvara lui 1991 ar fi decurs conform planurilor,
domeniul firmei Sun Microsystems ar fi fost produsele electronice comerciale şi lumea
ar fi fost lipsită astazi de frumuseţea limbajului Java.
În 1991, firma Sun Microsystems îşi începe evoluţia în topul producătorilor de
staţii de lucru UNIX. În anul precedent, compania avusese o cifră de afaceri de 2,5
miliarde de dolari, faţă de numai 210 milioane de dolari în anul 1986, şi ascensiunea
firmei părea a fi de nestavilit. Notorietatea firmei Sun se datora în mare măsură
eforturilor de pionierat în domeniul sistemelor deschise, care permit construirea şi
întreţinerea unor medii deschise de calcul în reţea. Multe corporaţii au îmbrăţişat ideea
sistemelor deschise, promovată de Sun Microsystems, deoarece costurile de
achiziţionare şi de întreţinere ale sistemelor închise deveniseră greu de suportat.
Compania a lansat un proces de dezvoltare a noilor tehnologii, cu scopul de a
menţine pe termen îndelungat fenomenalul ritm de creştere. Unul dintre domeniile cheie
asupra cărora s-a concentrat atenţia firmei a fost piaţa produselor electronice
comerciale şi proiectul Green s-a născut ca parte a unui proiect mai mare de dezvolatre
a programelor avansate pentru această piaţă. Scopul grupului de lucru Green a fost să

4
Prezentarea limbajelor Java şi C++

introducă firma Sun Microsystems pe piaţa produselor electronice comerciale. Pentru

atingerea acestui scop, inginerii de la Sun aveau nevoie de microprocesoare care să
poată rula pe diferite tipuri de aparate, în general în sisteme înglobate distribuite în timp
real care să fie fiabile şi portabile.
Elementul cheie al succesului firmei Sun pe această piaţă era posibilitatea de
portare a sistemului pe mai multe platforme. Planul iniţial prevedea dezvoltarea
proiectului în C++, dar dezvoltatorii au avut foarte multe probleme în încercarea de
dezvoltare a compilatorului C++.
Curând, aceştia şi-au dat seama că, dacă vor să reuşească, trebuie să încerce o
soluţie nouă şi îndrăzneaţă; ca urmare, James Gosling a început să lucreze la
dezvoltarea unui nou limbaj, numit Oak. Mai târziu, noul limbaj avea să fie numit Java,
deoarece, ca o ironie a soartei, Oak nu a putut să fie înregistrat ca marcă.
În final, dezvoltatorii au creat un dispozitiv de prezentare a rezultatului eforturilor
depuse. Deşi folosea o formă mai veche a limbajului Java, precum şi un sistem de
operare şi o interfaţă cu utilizatorul elementare, acest dispozitiv i-a uimit pe cei din
conducerea firmei Sun. Cam în acelaşi timp, grupul Green a fost încorporat sub numele
FirstPerson, nume ce va schimbat ulterior în Java Soft.
A urmat o perioadă mai grea pentru cei de la firma JavaSoft. Au pierdut o licitaţie
cu firma Time-Warner pentru realizarea unor echipamente pentru televiziune interactivă
şi programe TV la cerere. Au pierdut un contract de creare a unui sistem de operare
pentru 3DO. Lansarea publică a proiectului a fost anulată şi mulţi au părăsit grupul
Green. Acestea se întâmplau la începutul anului 1994 şi programatorii firmei Sun au
început să caute noi domenii de activitate.
În această perioadă a început migrarea în masă a celor de la National Center for
Supercomputing Aplications (NCSA) către Silicon Valley. Unii dinte ei au înfiinţat
compania intitulată în prezent Netscape Comunications Corporation. Silicon Vallez era
locul potrivit pentru idei legate de spaţiul cibernetic şi WWW care abia începuse să se
dezvolte. Aşa că nu întâmplător cei din grupul Green s-au orientat către Internet şi Web,
în care au văzut o soluţe a problemelor lor. Mediul multiplatformă distribuit al reţelei
Internet era perfect pentru testarea proiectului.
Patru ani după lansare proiectului, cei care au perseverat în dezvolatrea lui au
reuşit. Astăzi, Java este subiectul la ordine zilei din Internet. Mii de editori Web şi de

5
Prezentarea limbajelor Java şi C++

dezvoltatori Internet vor să afle cum pot să creeze documete Web îmbunătăţite cu
animaţie şi multimedia. Milioane de utilizatori Web vor să afle unde pot găsi ultimele
pagini Web care conţin programe Java.
Sun Microsystems a reuşit cu succes să ţină pasul cu aceste solicitări. Licenţa
pentru tehnologia Java a fost acordată unor firme precum IBM, Microsoft, Silicon
Graphics, Adobe şi Netscape. Limbajul a fost actualizat în continuu. Java şi setul de
dezvoltare Java (JDK) sunt oferite gratuit dezvoltatorilor.

6
Prezentarea limbajelor Java şi C++

1.2 PREZENTAREA LIMBAJULUI C++

1.2.1 Scurt istoric

Acest limbaj de programare cu cel mai scurt nume posibil, a fost creat în 1972
de către Dennis Ritchie şi Brian Kernigham pentru dezvoltarea sistemului de operare
UNIX. Istoria sa merită mentionată deoarece este relevantă pentru caracterizarea
limbajului.
Aşadar, se punea problema conceperii unui sistem de operare universal, care să
poată funcţiona, teoretic, pe orice tip de maşină–sistemul UNIX. Pentru aceasta era
nevoie de un limbaj care să exploateze toate posibilităţile unei maşini, dar care nu
putea fi limbajul de asamblare, deoarece el este specific maşinii–o nouă implementare
presupunea rescrierea integrală a sistemului. Din aceasta dilemă s–a putut ieşi
construind un limbaj de nivel înalt (iniţial limbajul B, ulterior C) care introducea şi
concepte de nivel scăzut, hardware (registru, adresa, locaţie de memorie absolută).
Mai bine de 90 % din sursele primului sistem de operare UNIX ( implementat pe
o maşină PDP–7) au fost scrise utilizând limbajul C, iar pentru restul modulelor, s–a
apelat la limbajul de asamblare. Sistemul astfel obţinut a fost distribuit împreună cu
codul sursă şi cu descrierea noului limbaj folosit, cu intenţia vădită de a–l transforma
într–un sistem de operare universal. Succesul nu a sosit imediat, dar era asigurat de
noua metodă de lucru. Programatorii au fost incitaţi să dezvolte acest sistem,
extinzându–l cu noi module şi să îl implementeze pe alte maşini prin rescrierea acelei
minime părţi (sub 10 %) în limbaj de asamblare. „C” devenea un limbaj de referinţă.
Compilatorul C oferă programatorului o flexibilitate mai mare în scrierea
programelor decât alte limbaje. De aceea, programarea în C e mai expusă la erori
decât în Pascal. Varianta numita C++ îmbină calităţile limbajului C cu avantajele
programării orientate pe obiecte (POO).
Aşadar, iată un limbaj care suplimentează limbajul Pascal şi poate pretinde pe
drept cuvânt supremaţia în rândul limbajelor structurate de uz general. Pentru

7
Prezentarea limbajelor Java şi C++

versiunile standard ale implementărilor limbajului C, există medii de programare de tip

„turbo” ce aparţin, firmelor: Microsoft–produsul Quick C–şi Borland–produsul Turbo C.
Borland C++4.0–este un mediu de programare ce permite crearea de aplicaţii
Windows ireproşabile din punct de vedere al prezentării grafice şi al funcţionării.
Sistemul Windows poate fi manipulat în intimitatea sa cu Borland C++4.0, acest lucru
însemnând că stăpânirea produsului nu este tocmai facilă, ci necesită un efort deosebit
în privinţa studiului. Ca facilitate deosebită, menţionăm posibilitatea realizării unui
multitasking cooperant.