Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

FACULTATEA DE RELATII COMERCIALE SI


FINANCIAR BANCARE INTERN SI INTERNATIONAL

1
CUPRINS

Continutul Si Rolul Impozitelor…………………………………pag.3


Elementele Impozitului………………………………………….pag.3
Caracterizarea Generala A Impozitelor Directe………..pag.4
Impozite Reale……………………………………...pag.4
Impozite Personale………………………………….pag.5
Cota Unica De 16%……………………………………………..pag.11

2
IMPOZITELE DIRECTE

1. Continutul si rolul impozitelor

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din


veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia
statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare
se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fara
contraprestatie directa din partea statului.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie inteles in sensul
ca plata acestora catre stat este o sarcina impusa tuturor
persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit dintr-o
anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru care,
conform legii, datoreaza impozit.
Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor
persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit dintr-o
anumita sursa prevazuta de lege.
Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar,
economic si social, cel mai important fiind rolul impozitelor care se
manifesta pe plan fi-nancar, deoarece acesta constituie mijlocul
principal de procurare a resur-selor financiare necesare pentru
acoperirea cheltuielilor publice. Pe plan so-cial, rolul impozitelor se
concretizeaza in faptul ca prin intermediul lor, stat-ul procedeaza la
redistrubuirea unei parti importante din produsul intern brut intre
grupuri sociale si indivizi, intre persoanele fizice si cele juridice.

2. Elementele impozitului

Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele


financiare, economice si sociale urmarite de catre stat la
introducerea lor, este necesar ca reglementarile fiscale sa fie
cunoscute si respectate atat de organele fiscale, cat si de
contribuabili.
Printre elementele impozitului se numara: subiectul
(platitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului,
unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta, termenele
de plata, etc.
Subiectul impozitului (contribuabilul) este persoana fizica
sau juridica obligata prin lege la plata acestuia.
Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care
suporta efectiv impozitul.
Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii.
La impozitele directe, obiect al impunerii poate fi venitul sau averea.
Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul.

3
Unitatea de impunere se foloseste pentru exprimarea
dimensiunii obiectului impozabil. Drept unitate de impunere putem
intalni: unitatea monetara, metrul patrat de suprafata utila, hectarul
de teren, bucata, kilogramul, litrul, etc
Cota impozitului sau cota de impunere reprezinta impozitul
aferent unei unitati de impunere.
Asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta totalitatea
masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare
subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil,
stabilirea marimii materiei imozabile si determinarea impozitului
datorat statului.
Termenul de plata indica data pana la care impozitul trebuie
achitat statului.

3. Caracterizarea generala a impozitelor directe

Impozitele directe reprezinta forma cea mai veche de


impunere. Ele s-au practicat si in oranduirile precapitaliste, insa, o
extindere si o diversi-ficare mai mare au cunoscut abia in
capitalism.
Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc
nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de
veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute
in lege. Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite
termene dinainte stabilite.

Impozitul funciar
Impozitul pe cladiri
Impozite Impozitul pe activitati
reale industriale, comerciale
si profesii libere
Impozitul pe capitalul
mobiliar sau banesc
IMPOZITE
DIRECTE
Impozite pe veniturile
Impozite persoanelor fizice
pe venit Impozite pe veniturile
societatilor de capital
Impozite
personal
e
Impozite pe averea
propriu-zisa
Impozite Impozite pe circulatia
pe avere averii
Impozitul pe sporul de

4
avere
Impozitele directe pot fi grupate in impozite reale si impozite
personale.

3.1. Impozitele reale

Impozitele de tip real au cunoscut o larga raspandire in


perioada capitalismului ascendent. Astfel, in primele stadii de
dezvoltare a capitalismului, cand pamantul constituia forma de baza
a bogatiei si principalul mijloc de productie, intr-o serie de tari
europene a fost introdus impozitul funciar (pe pamant). Pentru
stabilirea marimii acesteia se foloseau diferite criterii ca de ex. nr.
Plugurilor utilizate in vederea lucrarii pamantului, intinderea
terenurilor cultivate si calitatea acestora etc. asemenea criterii nu
permiteau stabilirea reala si corecta a capacitatii de pata a
proprietarului funciar, deoarece se aveau in vedere numai unii dinre
factorii care influenteaza nivelul productiei agricole. Un important
pas inaite in stabilirea mai aproape de realitate a impozitului
funciar, la constituit introducerea cadastrului, care reprezinta atat
actiunea de descriere a bunurilor funciare din fioecare localitate, cu
mentionarea veniturilor pe care le produc, cat si registrele in care
figureaza inscrisi contribuabili cu bunurile lor, pe baza carora se
stabileau impozitele directe.
Cu timpul cladirile(folosite ca locuinte, paravalii, magazine,
birouri etc.)devin, alaturi de pamant o alta forma importanta a averii
imobiliare mai ales in mediul urban. In vedera impunerii acesteia a
fost introdus impozitul pe cladiri. Stabilirea acestui impozit se facea
tot pe baza unor criterii exterioare cum sunt :nr. si destinatia
camerelor, suprafata cosntituita, nr usilor si ferestrelor, marimea
curtilor, chiria etc. astfel de cristeriii permiteau o impunere
echitabila deoarece se aplicau izolat si nu ofereau o imagine
completa asupra maririi obiectului impozabil.
Dezvoltarea manufacturilor, a fabricilor, a comertului si
desfasurarea altor activitati libere au condus la cresterea nr
mestesugarilor, fabricantilor, comerciantilor si a liber-
profesionistilor.
Prntru impunerea acestora, s-a introdus impozitul pe
actibitatilor industriale, comerciale si profesiile libere. La baza
stabilirii acestui impozit au fost asezate, de asemenea diferite citerii
de ordin exterior si anume :marimea localitatii in care intreprinderea
considerata isi desfasura activitatea, natura intreprinderii etc. prin
urmare nici in acest caz impozitul stabilit nu era dimensionat in
finctie de capacitatea contributiva reala a platitorului.
Avantul luat de industrie si comert a atras dupa sine
dezvoltatrea relatiilor de credit a bancilor si a comertului cu hartii de
valoare. In aceste imprejurari apare o categorie de persoane care se
ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de care dispun in operatii
speculative. Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitul, pe

5
capitalurile banesti. Acest impozit se stabilea fie in fuctie de volumul
dobanzilor pe care debitorul le plarea pt capitalul luat in imprumut,
fie in functie de volumul dobanzilor pe care creditorul le incasa pt
capitalul dat cu imprumut. Deoarece in mod frecvent nici debitorul
si nici creditorul nu earu interesati sa informeze organele fiscale
despre relatiile credit existente intre ei, pt a se sustrage de la
obligatiile de palta, impozitulpe capitalurile banesti a avut un
randament fiscal scazut.
Impozitele de tip real se practica si in zilele noastre. Astfel
intr-o serie de tari in curs de dezvoltare exploatatiile agricole sunt
supuse unor impozite de tip real. In cazul acestor impozite, sarcina
fiscala este dimensionata in fuctie de suprafata de teren, de nr
animalelor, de cantitatea de ingrasaminte folosite , de valoarea
materialelor procurate pt lucrarile de irigatii sau de alti factori.
Rezulta ca in cazul impozitelor reale, la impunere nu se ia in
considerare produsul net(venitul) real al obiectelor impozabile, ci
produisul brut sau cel mediu prezumat ceea ce ii devantajeaza pe
micii producatori si ii avantajeaza pe producatorii mari care au
conditii pt a realiza un venit mai mare decat cel mediu.

3.2.Impozitele personale

Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe


venit si pe avere, in stransa legatura cu situatia personala a
subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute si sub
denumirea de impozite subiective.

3.2.1. Impozitele pe venit

Impozitele pe venit sunt forma de baza a impozitelor


personale si au putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o
suficienta diferentiere a ve-niturilor realizate de diferite categorii
sociale.
Subiectele impozitului pe venit sunt persoanele fizice si cele
juridice (societatile de capital) care realizeaza venituri din diferite
surse.

3.2.1.1. Impozitele pe profitul persoanelor fizice

La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au


domi-ciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si cele
nerezidente, care re-alizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul
acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege. De la plata

6
impozitului pe venit se acorda unele scutiri, astfel in mod frecvent
sunt scutiti de plata impozitului pe venit suveranii si familiile regale,
diplomatii straini acreditati in tara respectiva (cu conditia
reciprocitatii), uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice
care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozabil.
In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezare a
impozitelor pe veniturile persoanelor fizice.
Sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma
unui im-pozit unic pe venit, care permite o impunere diferentiata
pentru fiecare ca-tegorie de venit in functie de natura acestuia, fie
prin instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte
venitul obtinut dintr-o anumita sursa.
Sistemul impunerii globale este cel mai frecvent intalnit si
presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana
fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului
cumulat unui singur impozit.
Din compararea celor doua sisteme de impunere, rezulta ca
impunerea separata permite tratarea diferentiata a veniturilor, in
ceea ce priveste modul de asezare si nivelul cotelor de impozit,
deoarece acestea din urma difera in functie de sursa de provenienta
a veniturilor.
Persoanele care realizeaza venituri dn mai multe surse sunt
avantajate, deoarece nu mai sunt afectate de consecintele
progresivitatii impunerii, care se fac simtite prin cumularea
veniturilor practicata in sistemul impunerii globale.
Pentru calcularea impozitului pe veniturile persoanelor fizice
pot fi utilizate cote proportionale sau progresive. In unele tari,
venitul impozabil este supus mai intai impunerii la cote
proportionale si apoi impunerii in cote progresive. Cea mai frecvent
utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de venit.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileste, de
regula, anual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de
subiectul impozitului. Dupa stabilirea impozitului datorat statului,
acesta se inregistreaza in debitul contribuabilului in registrul de rol.
Incasarea impozitului stabilit asupra veniturilor din salarii, dobanzi,
rente, etc. se realizeaza, de cele mai multe ori, prin stopaj la sursa,
iar impozitul asupra celorlalte venituri se incaseaza direct de la
contribuabili.

Nu sunt supuse impozitarii:


• pensiile care nu depasesc 5 000 000 de lei pe luna si ajutoarele
primite in cadrul sistemului asigurarilor sociale;
• alocatiile de stat pentru copii;
• pensiile de intretinere;
• bursele acordate elevilor, studentilor si doctoranzilor;
• dobanzile acordate pentru titlurile de stat si cele aferente
depunerilor la vedere in conturi la societati bancare;
• sumele sau bunurile primite ca ajutor;

7
• donatiile;
• sponsorizarile (la persoanele care le primesc);
• sumele primite de asigurati in baza contractelor de asigurare de
bunuri sau persoane;
• veniturile obtinute din tranzactionarea valorilor mobiliare, etc.

Impunerea are ca obiect venitul efectiv realizat, determinat ca


diferenta intre totalul veniturilor incasate din activitatea desfasurata
si cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor. Pentru a se
determina venitul impozabil, contribuabilii trebuie sa depuna, pana
la data de 31 ianuarie a fiecarui an, declaratia de impunere pentru
veniturile realizate in anul fiscal precedent.
Pentru calcularea impozitului cuvenit statului asupra venitului
anual impozabil se aplica cote progresive compuse al caror nivel
minim este de 15% pentru veniturile de pana la 3 000 000 lei. Cota
de impunere maxima este de 35% si se aplica asupra veniturilor
care depasesc 12 000 000 lei. Tot pe baza acestor cote se
calculeaza si impozitul pe veniturile obtinute din drepturi de autor,
din cesionarea, inchirierea si valorificarea unor astfel de drepturi
dobandite prin mostenire.
Pentru veniturile obtinute din inchirierea, subinchirierea si din
constituirea dreptului de uzufruct, impozitul se calculeaza prin
aplicarea unei cote de 15% asupra venitului anual impozabil, care se
obtine prin deducerea din veniturile incasate la nivelul unui an a
impozitului pe cladiri, a primelor de asigurare platite si a impzitului
pe teren aferente spatiului inchiriat. Daca este vorba de inchirierea
sau subinchirierea de camere mobilate, se mai deduce si o cota
forfetara de cheltuieli de 20% din venitul rezultat in urma scaderii
impozitelor si a primelor de asigurare mentionate.

3.2.1.2. Impozitul pe profitul persoanelor juridice

Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele


juridice (societatile de capital), in unele tari se foloseste acelasi
sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice, iar in altele se
practica un sistem distinct. Modul in care se realizeaza impunerea
profitului realizat de persoanele juridice este determinat de
organizarea acestora, ca societati de persoane sau ca societati de
capital.
In cazul societatilor de persoane, impunerea veniturilor
acestora se face frecvent pe baza sistemului aplicat veniturilor
persoanelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre
averea fiecareia din persoanele asociate si patrimoniul societatii
respective.
La societatile de capital, poate fi facuta o demarcatie neta
intre averea personala a actionarilor si patrimoniul societatii
deoarece actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai
in limitele partii de capital pe care o detin. Profitul obtinut de o

8
societate de capital se repartizeaza atat actio-narilor sub forma de
dividende (proportional cu participarea lor la capital), cat si la
dispozitia societatii pentru constituirea unor fonduri.
Aceasta repartizare a profitului permite luarea in considerare
a mai multor modalitati de impunere a veniturilor realizate de
societatile de capital si anume:
a) se impune mai intai profitul total obtinut de societatea de
capital si apoi separat profitul repartizat actionarilor sub forma de
dividende. In acest caz, considerat clasic, partea din profit
repartizata actionarilor este impusa de doua ori impozitarii (o data
la societate si a doua oara la actionari sau asociati);
b) se impun numai dividendele, iar partea din profit lasata la
dispozitia societatii de capital este scutita de impozit. Practicarea
acestei metode este avantajoasa pentru societatile de capital si
vizeaza simularea acestora in plasarea profitului realizat in noi
investitii;
c) se impune numai partea din profit care ramane la dispozitia
societatii de capital, iar dividendele repartizate actionarilor nu sunt
impuse impozi-tarii. In acest caz se incalca principiul echitatii fiscale,
deoarece se exone-reaza de la impunere dividendele realizate de
actionari;
d) impunerea separata, mai intai a dividendelor repartizate
actionarilor si apoi a partii din profit ramase la dispozitia societatii
de capital.
In vederea stabilirii venitului impozabil al societatii de capital,
se pleaca de la rezultaele de bilant ale acesteia, la care se adauga:
soldul stocurilor (soldurile de la inceputul anului, plus intrarile din
productie, minus iesirile), veniturile din castiguri de capital,
dobanzile la conturile curente, veniturile din dobanzi la creditele
acordate, veniturile din chirii, etc. Pentru a se stabili venitul
impozabil, urmeaza ca din veniturile brute astfel dereminate sa se
scada: cheltuielile de productie, dobanzile platite, prele-varile la
fondul de rezerva si la alte fonduri speciale permise de lege, pier-
derile din activitatea anului curent si eventual din anii precedenti,
anumite prelevari pentru scopuri social-culturale. Conditiile si
limitele in care pot fi facute aceste scazaminte difera de la tara la
tara.
In ceea ce priveste impozitarea propriu-zisa a profitului net
obtinut de societatile de capital, practica internationala permite
evidentierea urmatoa-relor situatii:
a) in unele tari cotele de impunere sunt diferentiate in functie de
proprie-tarul capitalului social;
b) cotele de impunere sunt diferentiate in functie de natura
activitatilor din care se obtine profitul;
c) nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de
afaceri a societatilor comerciale;

9
d) utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul
este un venit al bugetului de stat (federal) sau al bugetelor locale;
e) utilizarea unei singure cote de impunere.

Dupa cum rezulta din cele prezentate, impozitul pe profitul


societatilor de capital se calculeaza pe baza unor cote proportionale
carora li se pot aplica anumite corective.
Impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de
regula, anual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de
acestea.
In Romania in perioada de dupa 1989 sis de impozitare a persoanelor juridice
care realizeaza profit a cunoscut o evolutie continua in strinsa legatura cu schimbarile
intervenite in derularea reformei economice si sociale.
Astfel incepind cu 1 inanuarie 1991 pentru determinarea impozitului pe profit
s-a inrodus sistemul bazat pe cote progresive compuse. Minimul neimpozabil era de
20.000 lei iar cotele erau cuprinse intre 25%pt profirurile ce depaseau 20.000lei si
pana la 57% pt profiturile de peste 955mln lei.
Acest sistem a inlocuit vechiul mod de calcul care conducea la unele
discriminari de oarece la acelasi profit obtinut de ag ec din diferite domenii de
activitate acestia plateau un impozit diferit .
Pentru stimularea ag ec autohtoni si straini si investire de capital in domeniile
prioritare ale ec romane se prevedeau ca acestia sa beneficieze de scutirea impozitului
pe profit, in mod diferentiat, pt o perioada cuprinsa intre 6 luni si 5 ani in functie de
domeniul de activitate.
De asemenea tot in scop stimulativ pt profitul utilizat pt realizarea unor
investitii cu careacter productiv sau pentru protejarea mediunlui incnjurator ag ec
beneficiau de o reducere a impozitului cu 50%.
De al 1 ianuarie 1992 in vedera simplificarii si reducerii volumului operatiilor
privind calculaera impozitului pe profit, s-a renuntat la cotel progresive pe transe, de
venit in favoarea a 2 cote. Astfel profitul de pana la 1 mil era impozitat cu 30% iar ce
depasea 1 mil se platea un impozit de 45%. Aceste cote au fost utilizate pana la finele
anului 1994.
Incepand cu 1 ian1995 a fost instituit un nou sistem de impozitare a profitului.
Printre trasaturile acestui sis tem mentionam :
-utilizarea cu unele exceptii a cotei de 38% pt calcularea impozitului, indiferent de
forma de propietate a capitalului, nationalitatea firmei ;
-pt marirea interesului fata de agricultura, profitul obtinut din aceasta ramura este
impozitat in baza unei cote de 25% daca profitul provine in proportie de cel putin
80% din acest domeniu’
-profitul realinat de BNR ramas dupa deducerea ch permisive si a sumelor aferente
fondului de rezerva se impune in baza unei cote de 80%;
-profitul impozabil aferent ponderii veniturilopr realizate din jocuri de noroc, baruri si
cluburi de noapte in volumul total al veniturilor se impoziteaza cu o cota aditionale de
22%.
In primul trimestru al anului 1998 in sis impozitarii profitului in Romania au
intervenit unele elemente noi. Este vorba mai inati de evaluarea reducerii cu 50% a
impozitului oferit profitului reinvestit in conditiile mai inainte prezentate si a
profitului obtinut din exportul bunurilor realizate din activitate proprii si din prestari
de servicii internationale.

10
Un alt element nou intervenit in sistemul de impozitare a profitului este acela
ca pirderea anuala declarata de contribuabili si care este specificata in declaratia de
impunere, se reporteaza si se scade din profiturile impozabile realizate in urmatorii 5
ani. Recuperarea pierderilor va fi facuta la fiecare termen de plata a impozitului pe
profit.
Se poate aprecia ca marirea termenului de recuperare a pierderilor de la 36
luni la 5 ani este de natura sa sprijine mai des pe agentii economici care se confunda
cu unele dificultati financiare.

3.2.2. Impozitele pe avere

Institurea acestor impozite a fost facuta din cauza ca diferite


persoane fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor
bunuri mobile sau imobile.
In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se
intalnesc sub urmatoarele forme:
♦ impozite asupra averii propriu-zise;
♦ impozite pe circulatia averii;
♦ impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii.

Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite


atat ca impozite stabilite asupra averii, dar platite din venitul obtinut
de pe urma averii respective, cat si ca impozite instituite pe
substanta averii. Impozitele asupra averii propriu-zise care se
intalnesc mai frecvent sunt:
• impozitele pe proprietatile imobiliare;
• impozitele asupra activului net.

Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai


adesea sub forma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. Aceste
impozite au ca baza de impunere fie valoarea de inlocuire sau
valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate privind
bunurile respective. Cotele de impunere sunt in general scazute si
sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta a terenului,
cat si de amplasamentul acestuia.
Impozitele asupra activului net au ca obiect intreaga
avere mobila si imobila pe care o detine un contribuabil. La plata
acestui impozit in unele tari sunt supuse atat persoanele fizice cat si
cele juridice, iar in altele fie numai persoanele fizice, fie numai
societatile de capital.

Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura


cu trecerea dreptului e proprietate asupra unor bunuri mobile si
imobile de la o persoana la alta. In aceasta categorie de impozite, se
afla:
• impozitele pe succesiuni;
• impozitele pe donatii;

11
• impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuri
imobile;
• impozitele pe hartiile de valoare (actiuni, obligatiuni, etc.);
• impozitele pe circulatia capitalurilor si a efectelor comerciale.

Impozitele pe succesiuni au ca obiect al impunerii averea


primita drept mostenire de o persoana fizica si vizeaza numai
circulatia bunurilor intre persoanele fizice. Impozitul poate fi stabilit
fie global pentru toata averea lasata mostenire, fie separat pentru
partea de avere ce revine fiecarui mostenitor. Calcularea impozitului
se face pe baza unor cote progresive, iar nivelul acestora este
diferentiat atat in functie de valoarea averii care face obiectul
succesiunii, cat si in functie de gradul de rudenie existent intre
persoana decedata (decujus) si mostenitorii acesteia (impozitul este
mult mai mare cu cat succesorul este ruda mai indepartata cu
persoana decedata).
Impozitele pe donatii au fost introduse pentru a preveni
ocolirea platii impozitului pe succesiuni, in cazul in care are loc
efectuarea de donatii de avere in timpul vietii. Impozitul cade in
sarcina persoanei care primeste donatia (donatar) si se calculeaza
pe baza unor cote progresive. Nivelul progresivitatii este influentat
de valoarea averii donate si de gradul de rudenie dintre donator si
donatar.
Impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor
bunuri imobile cad in sarcina cumparatorilor. In unele tari pentru
calcularea impozitului se utilizeaza cote proportionale, iar in altele
cote progresive.

Impozitele pe sporul de avere sau pe cresterea


valorii averii au ca obiect sporul de valoare pe care l-au
inregstrat unele bunuri in cursul unei perioade de tmp. Ca impozite
de acest gen putem mentiona:
• impozitul pe surplusul de valoare imobiliara;
• impozitul pe sporul de avere realizat in timp de razboi..

Impozitul pe surplusul de valoare imobiliara a fost


introdus pentru impunerea sporului de valoare inregistrat de
anumite bunuri imobiliare in intervalul de timp de la cumparare si
pana la vanzare, fara ca proprietarul sa fi efectuat o cheltuiala in
acest scop.
Impozitul pe sporul de avere realizat in timp de razboi
are ca obiect averea dobandita in timpul sau ca urmare a razboiului.
Cu toate ca impozitul se calcula in cote progresive, el n-a avut un
randament prea ridicat, deoarece existau numeroase cai de
sustragere de la impunere si se platea in moneda depreciata in
urma inflatiei.

12
4. Cota unica de 16%

O data cu schimbarea puterii la Bucuresti, noua guvernare


aduce si ea schimbari in viata romanului.Prima sedinta de guvern a
dus la modificarea legislatiei fiscale. De anul acesta, toate veniturile
vor fi impozitate cu o cota unica de 16%.
Cota unica de impozitare a veniturilor, aprobata in ultima
sedinta de guvern de anul trecut, va duce la cresterea deducerilor
acordate pentru salarii brute de pana la 10 milioane inclusiv si la
scaderea progresiva a deducerilor aferente veniturilor salariale care
depasesc acest nivel. Pentru un venit salarial brut cuprins intre 3si
10 milioane lei inclusiv al unei persoane fara copii in intretinere,
deducerea personala acordata va fi de 2,5 milioane lei (fata de 2,3
milioane lei pana in prezent). Pentru un venit brut de patru milioane
lei, impozitul platit va fi de 131.200 lei (fata de 183.600 lei),
rezultand un castig net de 52.400 lei. La un venit brut de 15
milioane lei, deducerea va fi de 1,8 milioane lei (fata de 2,3 milioane
lei), iar impozitul se va reduce de la 2,4 milioane lei la 1,6 milioane
lei, rezultand un castig net de 790.200 lei. In cazul unui venit brut
de 20 milioane lei, deducerea va fi de 1,2 milioane lei (fata de 2,3
milioane lei), iar impozitul va scadea de la 3,9 milioane lei la 2,4
milioane lei, castigul net fiind de 1,5 milioane lei. Veniturile de peste
30 de milioane lei nu mai primesc reduceri.
Reducerile de impozit de la 25% la 16% pentru profitul
firmelor si de la 18%-40% la 16% pentru veniturile persoanelor fizice
vor determina scaderea veniturilor bugetului de stat cu 31.000-
32.000 de miliarde de lei, din care 24.000 de miliarde de lei la
impozitul pe venit, potrivit estimarilor facute de Ionut Popescu,
ministrul Finantelor Publice. Autoritatile spera sa compenseze
reducerea veniturilor bugetare prin unele majorari de impozite si
reducerea economiei subterane. Contributiile pentru asigurarile
sociale nu se mai reduc de la 49,5% la 47,5%, asa cum prevedea
Lege bugetului pe 2005. Masura a fost luata pentru a evita
reducerea veniturilor bugetare cu circa 9.700 de miliarde de lei. O
alta masura a fost dublarea impozitului pe veniturile
microintreprinderilor de la 1,5% la 3% din cifra de afaceri. Aceasta
operatiune va aduce venituri de 5.400 de miliarde de lei. In plus,
impozitul pe dividende va fi majorat cu 5% pentru persoanele fizice,
urmand sa ajunga la acelasi nivel cu cota perceputa companiilor, de
10%.
O data cu reforma fiscala, firmele pierd noua la suta din
ajutorul acordat de stat. Pentru 2004, rata de recuperare a taxelor
ramane la 25%
Diminuarea impozitului pe profit de la 25% la 16%, intrata in
vigoare la inceputul acestui an, va determina si scaderea ajutorului
de care pot beneficia intreprinderile mici si mijlocii pentru investitiile
realizate din profitul reinvestit, relateaza Mediafax. Posibilitatea
recuperarii impozitului pe profitul reinvestit a fost acordata IMM prin

13
Hotararea Guvernului 1461/2004. Prin program, beneficiarii eligibili
pot recupera de la bugetul de stat fonduri in limita impozitului
aferent profitului reinvestit. Deoarece cota de impozit a fost
diminuata, IMM-urile vor recupera de la stat cel mult 16% din
valoarea investitiilor realizate in acest an, fata de 25% anterior.
Masura nu va afecta investitiile realizate anterior datei de 1
ianuarie 2005. Firmele pot recupera, in 2005, impozitul de 25%
platit pentru profitul reinvestit in ultimul trimestru al anului trecut.
Hotararea prevede ca facilitatea se aplica firmelor care au
cumparat active dupa 1 octombrie 2004 si le-au pus in functiune
pana la sfarsitul anului trecut, cu conditia sa nu fi utilizat pentru
acestea metoda de amortizare accelerata.
Schema de ajutor de stat mentionata a fost aprobata de
Consiliul Concurentei la sfarsitul anului trecut.Sunt considerate
eligibile investitiile in capital fix in legatura cu crearea unei noi
unitati, extinderea unei unitati existente sau demararea unei
activitati care implica o schimbare fundamentala in produsul sau
procesul de fabricatie al unei unitati existente, prin rationalizare,
diversificare sau modernizare.

Restructurarea financiara, exclusa

In schimb, sunt excluse investitiile de inlocuire, destinate


conservarii potentialului de productie, care nu aduc un spor de
venit, ci au functia economica de a-l mentine, precum si masurile
destinate restructurarii financiare a unei intreprinderi aflate in
dificultate. Valoarea ajutorului acordat va fi de maximum 50% din
valoarea investitiei pentru intreprinderile mari si de 65% pentru
IMM. Alte conditii sunt ca activele reprezentand investitii
necorporale, cum ar fi brevete si licente, sa fie exploatate exclusiv
in intreprinderea beneficiara de ajutor de stat regional, sa fie
considerate elemente de activ amortizabile, sa fie achizitionate de
la un tert in conditiile pietei, sa figureze in activele societatii
beneficiare de ajutor regional si sa ramana in patrimoniul acesteia
pe o perioada de cel putin cinci ani.
O alta conditie este independenta societatii, adica firmele care
nu fac parte din categoria IMM-urilor sa nu detina mai mult de 25%
din capitalul social.
De asemenea, firmele beneficiare trebuie sa mentina investitia pentru cel putin
cinci ani, in caz contrar ajutorul de stat urmand sa fie recuperat.
Facilitatea nu se aplica bunurilor care au alte surse de
finantare decat profitul brut, cum ar fi creditele, imprumuturile
nerambursabile sau civile. Potrivit deciziei Consiliului, perioada de
aplicare a schemei de ajutor de stat este anul 2005.
Durata poate fi prelungita pentru perioada 2006-2007, insa orice
prelungire trebuie notificata si supusa analizei Consiliului
Concurentei inainte de a fi operata.

14
Legea 346/2004 privind regimul Intreprinderilor Mici si Mijlocii
defineste aceste firme ca fiind societatile cu mai putin de 250 de
salariati, o cifra de afaceri de cel mult 8 milioane de euro sau active
de maxim 5 milioane de euro.

Cota unica pica greu in bugetele locale

In lipsa altor resurse si daca nu se imbunatateste colectarea,


localitatile pierd peste 15.000 de miliarde de lei
Mai putini bani pentru scoli, reparatii in spitale, dar si pentru
subventia la energie termica si proiectele de infrastructura. Aceasta
este perspectiva sumbra de care primarii se tem pana la rectificarea
bugetara. Spitalul Judetean din Slobozia trebuia sa suporte anul
acesta mai multe lucrari de reparatii. Proiectele autoritatilor locale
sunt acum sub semnul intrebarii, la fel ca si cele vizand drumurile
judetene si institutiile de asistenta sociala si culturala. Vinovata pare
a fi tocmai masura care a adus atata bucurie oamenilor de afaceri si
salariatilor cu venituri mari: cota unica de 16%.
Pentru bugetele localitatilor efectul imediat nu se anunta
deloc benefic. Din impozitul pe venitul global (IVG) total colectat in
tara, 63% ramane in regiunile in care acesta a fost platit. Alte 23 de
procente sunt redistribuite de la bugetul de stat, sub forma sumelor
de echilibrare, in judetele in care se colecteaza mai putin. Anul
acesta, Guvernul anticipeaza o reducere a incasarilor la impozitul pe
venit de 24.000 miliarde de lei, mai mult de jumatate din pierdere
putand sa fie resimtita de bugetele locale. "Fata de cele 90 de
miliarde programate a ramane dupa colectare in Slobozia, nu mai
mizam acum decat pe 50 miliarde de lei", spune Silvian Ciuperca,
presedintele Consiliului Judetean Ialomita si al Asociatiei Oraselor
din Romania. Golul de venituri de circa 40% ar putea afecta si plata
facturilor la energie.
"Luna aceasta nu vom suferi, pentru ca vin bani si din
impozitul pe al treisprezecelea salariu. Din martie-aprilie avem insa
cheltuieli la investitiile angajate", spune Ciuperca. El spera ca
sumele de echilibrare primite de la bugetul de stat vor fi majorate
pentru a compensa pierderea si ca Ministerul Finantelor va accepta
sa transfere catre bugetele locale o parte a incasarilor din accize si
taxe vamale si va majora transferurile din TVA. Pana la rectificarea
bugetara spera sa supravietuiasca si orasul Targu-Jiu, unde bugetul
local va primi cu circa patru miliarde de lei mai putin in fiecare luna,
pierzand o treime din incasarile de pana acum. Scapate de griji nu
sunt nici orasele mai bogate. "In Oradea, salariile sunt mai mari,
deci si reducerea de venituri din scaderea fiscalitatii va fi
accentuata", spune Petru Filip, primarul orasului. El estimeaza un
gol de venituri de aproape 100 de miliarde de lei daca nu se
imbunatateste colectarea. Adica un sfert din sumele planificate la
impozitul pe venit si peste 8% din totalul veniturilor proprii.

15
Cum fata de 2004 au scazut cu 90 miliarde de lei si realocarile
de la bugetul de stat pentru plata salariilor din invatamant,
subventia la energie termica, reparatiile la spitale si protectia
sociala, primarul anticipeaza probleme in aceste zone sensibile.
Pentru programele de investitii, bazate doar pe veniturile proprii,
primaria Oradea a gasit solutia intr-un imprumut bancar de 1.200 de
miliarde de lei, pe 15 ani, obtinut la sfarsitul saptamanii trecute.
Solutia nu este insa la indemana oraselor sarace, chiar si Oradea
trebuind sa solicite o perioada de gratie pana in 2008 pentru ca
ratele sa nu se suprapuna in urmatorii doi ani cu cele la
imprumuturile mai vechi.
"Anticipez probleme si pentru cei care vor sa emita obligatiuni
municipale", adauga Filip. Solutia sa pentru rezolvarea problemei in
orasele bogate nu este alocarea unei sume mai mari de la bugetul
central, ci permisinea de a majora la nivel local o taxa cum este
TVA, de la 19% la 19,5% spre exemplu, renuntandu-se la
uniformizarea fiscalitatii care franeaza dezvoltarea. Afectat in mod
special va fi bugetul Capitalei. Pentru 2005 erau programate venituri
din cota retinuta si din sumele de echilibrare de peste 13.400 de
miliarde de lei. Reducerea fiscalitatii in orasul cu cele mai mari
salarii din tara ar putea diminua veniturile cu peste 5.000 de
miliarde de lei si nu pica tocmai bine, pana la imbunatatirea
colectarii, pentru cheltuielile sociale, in invatamant si spitale, dar
nici pentru programele prioritare de reabilitare a strazilor a
transportului in comun sau a sistemului de termoficare, in conditiile
in care primaria are de rambursat mai multe credite, vrea sa
contracteze altele noi si numai pentru cheltuielile de capital ar
trebui asigurate anul acesta peste 5.400 de miliarde de lei.

Cota unica depinde de evazionisti

Ministrul Finantelor sustine ca a gasit, impreuna cu FMI, solutii


pentru toate efectele secundare ale introducerii cotei unice de
impozitare. Ionut Popescu raspunde unui raport optimist al agentiei
Fitch, dar care estimeaza ca nu pot fi indeplinite toate obiectivele
asumate.
Majorarea unor impozite si taxe si reducerea cheltuielilor
bugetare, impreuna cu aplicarea unei legislatii dure impotriva
evaziunii fiscale, vor preveni aparitia unor dezechilibre
macroeconomice, sustine intr-un comunicat, ministrul Finantelor
Publice, Ionut Popescu. El a aratat ca Guvernul si Fondul Monetar
International au identificat masurile necesare pentru rezolvarea
problemelor macroeconomice semnalate de agentia de evaluare
financiara „Fitch Ratings“ intr-un studiu asupra Romaniei.
Nu finantele sint problema.Analistii Fitch au aratat in studiul
„Romania – Nu finantele publice sint cea mai mare problema“, ca
introducerea cotei unice de impozitare de 16% pentru veniturile
populatiei si pentru profitul firmelor va avea ca efect, pe termen

16
mediu, majorarea incasarilor bugetare, pretul care trebuie platit
fiind insa cresterea deficitului bugetar in acest an. Autorii studiului
au estimat ca deficitul bugetar nu va putea fi redus la nivelul de
0,5% din PIB, stabilit de Guvern si FMI, nivelul dezechilibrului
finantelor publice fiind prognozat la 1,5% din PIB. Potrivit analistilor
Fitch, principalul efect negativ al introducerii cotei unice va fi
cresterea cererii agregate si, implicit, majorarea deficitului de cont
curent.
FMI are solutii.Ministrul Finantelor sustine insa ca pentru
aceste aspecte au fost identificate solutii impreuna cu reprezentantii
FMI. „Discutiile cu reprezentantii FMI s-au bazat tocmai pe
identificarea de solutii pentru diminuarea presiunii asupra cererii, a
deficitului de cont curent si a nivelului inflatiei.
Toate masurile aplicabile de la 1 aprilie 2005, de majorare a
unor taxe si impozite si de reducere a unor cheltuieli bugetare care
au ca destinatie evitarea producerii de noi dezechilibre
macroeconomice, impreuna cu aplicarea unei legislatii dure
impotriva evaziunii fiscale, vor duce la realizarea obiectivelor
propuse: inflatie de 7%, deficit bugetar de 0,4-0,5% din PIB, deficit
de cont curent de 6,9% si crestere economica de 5,5%“, a spus
Popescu.

BIBLIOGRAFIE:

IULIAN VACAREL -POLITICI FISCALE SI BUGETARE IN


ROMANAIA
IULIAN VACAREL –FINANTE PUBLICE

INTERNET:ziare.ro
curierulnational.ro
jurnalul.ro
capital.ro
cotitianul.ro

17
18