Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Deviză: Virtute et Constantia
Imn: L-Innu Malti
Amplasarea Maltei (verde închis):
— în cadrul Europei (verde deschis și gri închis)
— în cadrul Uniunii Europene (verde deschis)
Geografie
Suprafață
Vecini Italia
Populație
Densitate 1431 loc/km²
- Estimare 2017 465.292
Etnonim maltezi
Guvernare
Capitala Valletta
Istorie
Independență
republică 13 decembrie 1974
Economie
PIB (PPC)
PIB (nominal)
IDU 0,839
Coduri și identificatori
Cod CIO MLT
1
Până la 1 ianuarie 2008, lira malteză (MTL)
Prezență online
Modifică date / text
Cuprins
1Etimologia
2Istoria
o 2.1Preistoria
o 2.2Grecii, fenicienii, cartaginezii și romanii
o 2.3Perioada musulmană și Evul Mediu
o 2.4Cucerirea normandă
o 2.5Dominația Coroanei de Aragon și Cavalerii de
Malta
o 2.6Perioada franceză
o 2.7Imperiul Britanic și al Doilea Război Mondial
o 2.8Independența și Republica
3Politica
o 3.1Împărțirea administrativă
o 3.2Relații externe
o 3.3Armata
4Geografie
o 4.1Clima
o 4.2Urbanizarea
5Economia
o 5.1Bănci și finanțe
o 5.2Transporturi
o 5.3Comunicații
o 5.4Moneda
o 5.5Turism
o 5.6Știință și tehnologie
6Demografia
o 6.1Limbile
o 6.2Cele mai mari orașe
o 6.3Religia
o 6.4Migrația
6.4.1Imigrația
6.4.2Emigrația
o 6.5Educație
o 6.6Asistență medicală
7Cultura
o 7.1Muzica
o 7.2Literatura
o 7.3Arta și arhitectura
o 7.4Bucătăria
o 7.5Obiceiuri
o 7.6Tradiții
o 7.7Festivaluri
o 7.8Mass-Media
o 7.9Sărbători
o 7.10Sport
8Referințe
o 8.1Note
o 8.2Surse
o 8.3Atribuiri
o 8.4Bibliografie
9Legături externe
Etimologia[modificare | modificare sursă]
Originea termenului Malta este incertă, și variațiile moderne provin din limba malteză.
Cea mai frecventă etimologie vehiculată este că cuvântul Malta derivă din
cuvântul grecesc μέλι, meli, „miere”.[21] Grecii antici au numit insula Μελίτη (Melitē),
însemnând „dulce ca mierea” (nume dat, printre altele, și unei nereide[22]), probabil
din cauza producției de miere din arhipelag; pe insulă trăiește o
specie endemică de albine. Romanii au preluat denumirea adaptând-o ca Melita,
[23]
care poate fi considerată fie o latinizare din grecescul Μελίτη, fie o adaptare a
pronunției dorice grecești a aceluiași cuvânt Μελίτα.[24]
O altă ipoteză sugerează că cuvântul Malta ar veni de la
cuvântul fenician Maleth, „sălaș”[25] sau „port”[26] cu referire la numeroasele golfuri ale
Maltei. Alte câteva mențiuni etimologice apar în literatura clasică, termenul
de Malta apărând în forma sa actuală în Itinerarul Antonin (Itin. Marit. p. 518; Sil. Ital.
xiv. 251).[27]
Istoria[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Maltei.
Preistoria[modificare | modificare sursă]
Ceramica găsită de arheologi la Templele Skorba(d) se aseamănă cu cea găsită în
Italia, și sugerează că insulele malteze au fost colonizate pentru prima dată în 5200
î.e.n., în principal, de vânători-culegători din Epoca de Piatră care au sosit din insula
italiană Sicilia, posibil Sicani(d). Dispariția hipopotamului pitic(d) și elefanților pitici(d) a
fost legată de apariția celor mai timpurii oameni de pe Malta. [28] Așezări agricole
preistorice datând din perioada neoliticului timpuriu au fost descoperite în zone
deschise și în peșteri, cum ar fi Għar Dalam(d).[29]
Sicanii(d) erau singurul trib despre care se știe că locuia pe insulă în acest moment [30]
[31]
și, în general, este considerat a fi strâns legat de iberici(d).[32] Populația Maltei
cultiva cereale, creștea animale și, ca și alte culturi antice mediteraneene, se
închinau unei reprezentări a fertilității ilustrată pe artefactele preistorice malteze cu
proporții similare cu unele statuete, cum ar fi Venus din Willendorf.
Complexul de temple megalitice Ġgantija(d)
Complexul de temple Mnajdra(d)
Ceramica din faza Għar Dalam este similară cu ceramica găsită în Agrigento, Sicilia.
O cultură de constructori de temple temple megalitice fie a înlocuit-o, fie a apărut în
această perioadă timpurie. Pe la 3500 î.e.n., acești oameni au construit unele dintre
cele mai vechi structuri de sine stătătoare încă existente din lume, în forma templelor
megalitice Ġgantija(d) de pe insula Gozo;[33] alte temple timpurii sunt și cele de
la Ħaġar Qim(d) și Mnajdra(d).[20][34][35]
Templele au o arhitectură distinctivă, de obicei un design în formă de trifoi complex,
și au fost utilizate între anii 4000 și 2500 î.e.n. Oase de animale și un cuțit găsit în
spatele unui altar de piatră detașabil sugerează că ritualurile practicate în templu
includeau sacrificii de animale(d). Unele crâmpeie de informații sugerează că
sacrificiile ar fi fost dedicate zeiței fertilității, a cărei statuie se află acum în Muzeul
Național de Arheologie din Valletta. [36] Cultura se pare că a dispărut din Insulele
Malteze în jurul anului 2500 î.e.n. Arheologii speculează că constructorii templului a
căzut victimă foametei sau unei boli, dar acest lucru nu este sigur.
O altă trăsătură arheologică interesantă a insulelor Malteze adesea pusă pe seama
acestor constructori antici, sunt șleaurile uniforme și echidistante denumite „urme de
care” sau „șleauri de car”, care pot fi găsite în mai multe locații de-a lungul insulelor,
cele mai importante fiind cele găsite în Misraħ Għar il-Kbir(d), informal denumite
„Răscrucea Clapham”. Acestea ar putea fi produse de erodarea pietrei calcaroase
moi de către roțile de lemn ale carelor.[37][38]
După 2500 î.e.n., Insulele Malteze au fost depopulate timp de mai multe decenii,
până la sosirea unui nou aflux de imigranți în Epoca Bronzului, o cultură care
își incinera morții și a introdus în Malta structuri megalitice mai mici numite dolmene.
[39]
În cele mai multe cazuri, acestea sunt camere mici, cu capac dintr-o lespede mare
plasat pe pietre verticale. Se afirmă că acestea ar aparține unei populații cu siguranță
diferită de cea care a construit templele megalitice anterioare. Din cauza similitudinii
dolmenelor malteze cu unele construcții mici găsite în Sicilia, se presupune că
această populație a venit de acolo.[40]
Grecii, fenicienii, cartaginezii și romanii[modificare | modificare sursă]
Negustorii fenicieni,[41] care au utilizat insulele ca punct de popas în rutele lor
comerciale din Mediterana de Est până în Cornwall, s-au alăturat prezenței
permanente a băștinașilor.[42] Fenicienii au locuit zona denumită astăzi Mdina, și
orașul înconjurător Rabat(d), pe care l-au denumit Maleth(d).[43][44] Romanii, care au
locuit și ei mult mai târziu Mdina, îl denumeau (și pe el, dar și pe insulă) Melita.[23]
Mozaic roman din Domvs Romana(d).
Tăierea capului Sfântului Ioan(d), de Caravaggio. Ulei pe pânză, 361 cm × 520 cm (142.13 în × 204.72 in).
Oratoriul Co-Catedralei(d).
Kingsway (acum Strada Republicii) din Valletta, puternic lovită de bombe în timpul Asediului Maltei(d), 1942.
Politica[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Politica Maltei.
Malta are un sistem de guvernare locală din 1993, [109] bazat pe Carta Europeană a
Autonomiei Locale. Țara este împărțită în cinci regiuni, fiecare regiune avand propriul
Comitet Regional, servind ca intermediar între nivelul administrației locale și cel al
guvernării naționale.[110] Regiunile sunt împărțite în consilii locale(d), din care există în
prezent 68 (54 în Malta și 14 în Gozo). Șaisprezece „cătune”, care fac parte din
consiliile locale, au propriul lor Comitet Administrativ. Cele șase districte(d) (cinci pe
insula principală) servesc în primul rând unor scopuri statistice. [111]
Fiecare consiliu este alcătuit dintr-un număr de consilieri de la 5 la 13, în funcție de și
relativ la populația pe care o reprezintă. Un primar și un viceprimar(d) sunt aleși de
către și din rândul consilierilor. Secretarul executiv, care este numit de către consiliu,
este conducătorul executive, administrativ și financiar al consiliului. Consilierii sunt
aleși la fiecare patru ani prin vot unic transferabil(d). Au drept de vot persoanele
eligibile pentru a vota în alegerile pentru Parlament, precum și cetățenii UE rezidenți.
Datorită reformării sistemului, nu au avut loc alegeri înainte de 2012. De atunci, au
avut loc alegeri la fiecare doi ani pentru jumătate din consilii, alternativ.
Consiliile locale sunt responsabile pentru întreținerea și înfrumusețarea generală a
localității (inclusiv reparații la drumuri secundare), alocarea gardienilor publici și
colectarea deșeurilor; ele îndeplinesc și îndatoriri administrative generale pentru
guvernul central, cum ar fi colectarea chiriilor și fondurilor guvernamentale și
răspunsul la interpelări ale cetățenilor.
Relații externe[modificare | modificare sursă]
În ansamblul ei, Republica Malta are un acord de înfrățire cu
Geografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Geografia Maltei.
Insulele mai mici care fac parte din arhipelag sunt nelocuite și cuprind:
Economia[modificare | modificare sursă]
Zona industrială maritimă Valletta
Spectacol cu delfini la Mediterraneo Marine Park. Turismul generează o parte semnificativă a PIB-ului
Maltei.
În prezent, cele mai importante resurse ale Maltei sunt calcarul, poziția geografică
favorabilă și productivitatea ridicată a forței de muncă. Malta produce doar
aproximativ 20% din nevoile sale alimentare, are provizii limitate de apă dulce din
cauza secetei din timpul verii și nu are surse interne de energie, cu excepția
potențialului de exploatare a energiei solare, lumina soarelui fiind abundentă.
[133]
Economia este dependentă de comerțul exterior (servind ca nod de transport
internațional de mărfuri), de industria prelucrătoare (în special electronice și textile) și
de turism.[necesită citare]
Producția de film aduce o tot mai mare contribuție la economia malteză. [134] Primul
film în Malta a fost filmat în 1925 (Fiii mării);[135] de atunci s-au turnat peste 100 de
filme complet sau parțial în Malta.[necesită citare] Malta a servit și ca decor pentru o mare
varietate de locații și perioade istorice, inclusiv Grecia Antică, Roma Antică și cea
modernă, Irak, Orientul Mijlociu și multe altele.[necesită citare] Guvernul Maltez a introdus
stimulente financiare pentru producătorii de film în 2005. [136] Stimulentele pentru
producătorii străini se ridică la 25%, la care se adaugă încă 2%, în cazul în care
acțiunea filmului are loc în Malta.
Cele mai mari două bănci comerciale sunt Bank of Valletta(d) și HSBC Bank Malta(d),
ambele avându-și originile în secolul al XIX-lea.
Banca Centrală Malteză(d) (Bank Ċentrali ta' Malta) are două domenii-cheie de
responsabilitate: formularea și implementarea politicii monetare și promovarea unei
bune și eficiente a sistemului financiar. Ea a fost înființată prin lege la 17 aprilie 1968.
Guvernul maltez a intrat în ERM II la 4 mai 2005, și a adoptat euro ca monedă a țării
la 1 ianuarie 2008.[141]
FinanceMalta este organizația cvasi-guvernamentală însărcinată cu pregătirea și
informarea liderilor de afaceri care vin la Malta și organizează seminarii și
evenimente în întreaga lume subliniind puterea emergentă a Maltei ca jurisdicție
pentru bănci și finanțe și asigurări.[142]
Transporturi[modificare | modificare sursă]
Principalele șosele
Autobuze malteze
Plaja Mellieħa Bay
Malta este o destinație turistică populară, cu 1,6 milioane de turiști pe an. [157] De trei
ori mai mulți turiști vizitează țara anual decât numărul de rezidenti. Infrastructura de
turism a crescut dramatic în ultimii ani și pe insulă sunt prezente mai multe hoteluri
de bună calitate, deși supradezvoltarea și distrugerea locuințelor tradiționale este un
motiv de îngrijorare crescândă. Un număr tot mai mare de maltezi călătoresc în
străinătate în vacanță.[158]
În ultimii ani, Malta s-a promovat și ca destinație de turism medical(d),[159] această
industrie fiind dezvoltată de mai mulți furnizori de servicii de turism medical(d) . Cu
toate acestea, niciun spital maltez nu este acreditat internațional pentru servicii
sanitare(d). Malta este populară în rândul turiștilor medicali britanici, [160] ceea ce face
spitalele malteze să obțină mai degrabă acreditări de compatibilitate cu serviciile
britanice, cum ar fi cu schema de acreditare Trent(d). Dubla acreditare la Comisia
Mixtă de orientare americană este necesară spitalelor din Malta dacă doresc să
concureze cu Orientul Mijlociu și America Latină pentru turiștii medicali din Statele
Unite ale Americii.
Știință și tehnologie[modificare | modificare sursă]
Malta a semnat un acord de cooperare cu Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru
cooperarea mai intensă în proiecte ESA. [161] Consiliul Maltez pentru Știință și
Tehnologie (MCST) este organismul civil responsabil pentru dezvoltarea științei și
tehnologiei la nivel educațional și social. Majoritatea studenților din domeniul
științelor în Malta absolvă Universitatea din Malta și sunt reprezentați de S-Cubed
(Societatea Studenților în Științe), UESA (Asociația Studenților în Inginerie) și ICTSA
(Asociația Studenților din ICT al Universității din Malta). [162][163][164]
Demografia[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Demografia Maltei.
Malta efectuează recensăminte ale populației și locuințelor la fiecare zece ani.
Recensământul din noiembrie 2005 a numărat circa 96% din populație. [necesită citare] Un
raport preliminar a fost eliberat în aprilie 2006, iar rezultatele au fost ponderate
pentru a estima pentru 100% din populație.
Maltezii autohtoni alcătuiesc majoritatea pe insulă. Cu toate acestea, există
minorități, dintre care cele mai mari sunt cea de britanici, dintre care mulți sunt
pensionari. Populația Maltei era în iulie 2011 estimată la 408.000 de locuitori.[14] În
2005, 17% aveau vârsta sub 14 ani, 68% au fost în grupa de vârstă 15-64 ani, în
timp ce restul de 13% aveau 65 de ani și peste. Densitatea populației în Malta este
de 1,282 pe km², de departe cea mai mare din UE și una dintre cele mai mari din
lume. Prin comparație, densitatea medie a populației pentru întreaga lume (numai
uscatul, cu excepția Antarcticiia) era de 54 pop./km² în iulie 2014.
Singurul recensământ care arată o scădere a populației a fost cel din 1967, cu o
scădere totală de 1,7%, ce poate fi atribuită unui val de emigrație a rezidenților
maltezi.[165] Populația rezidentă de maltezi pentru anul 2004 a fost estimată la 97.0
indicii% din totalul populației rezidente.[166]
Toate recensămintele de la 1842 încoace au arătat un ușor exces al femeilor fată de
bărbați. Recensămitnele din 1901 și 1911 au fost cel mai aproape de a înregistra un
echilibru. Cel mai mare raport femei-bărbați a fost atins în anul 1957 (1088:1000),
dar de atunci raportul a scăzut continuu. Recensământul din 2005 a arătat un raport
de 1013:1000. Creșterea populației a încetinit, de la +9.5% între recensămintele din
1985 și 1995, la +6.9% între recensămintele din 1995 și 2005 (o medie anuală de
+0.7%). Rata natalității se ridica la 3860 (o scădere de 21,8% la recensământul din
1995) și rata deceselor la 3025. Astfel, a existat o creștere naturală a populației de
835 (comparativ cu +888 pentru anul 2004, din care peste o sută au fost rezidenți
străini).[167]
Structura pe vârste a populației este similară cu structura pe vârste în toată UE. Din
1967 s-a observat o tendință care indică o populație în curs de îmbătrânire, și este
de așteptat să continue în viitorul apropiat. În Malta, raportul de depentență a
vârstnicilor a crescut de la 17,2% în 1995 la 19,8% în anul 2005, rezonabil mai mic
decât media UE de 24,9%; 31,5% din populația malteză este în vârstă de sub 25 de
ani (în comparație cu UE, 29,1%); dar grupul de vârstă 50-64 constituie 20,3% din
populație, semnificativ mai mare decât în ansamblul UE, 17,9%. Acest raport este de
așteptat să continue să crească în mod constant în următorii ani.
Legislația malteză recunoaște atât căsătoriile civile, cât și cele religioase. Anulările
căsătoriilor de către instanțele ecleziastice și de către cele civile sunt independente și
nu sunt neapărat reciproc recunoscute. Malta a votat în favoarea unei noi legislații a
divorțului într-un referendum ce a avut loc pe 28 mai 2011. [168] Avortul în Malta este
ilegal. O persoană trebuie să fie de 16 ani să se căsătorească. [169] Numărul mireselor
cu vârsta sub 25 de ani a scăzut de la 1471, în 1997, la 766 în 2005, în timp ce
numărul de miri sub 25 de ani a scăzut de la 823 la 311. Există o tendință constantă
ca femeile să fie mai predispuse decât bărbații să se căsătorească la o vârstă mai
fragedă. În anul 2005 au fost 51 de mirese cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani, în
comparație cu 8 miri.[167]
La sfârșitul anului 2007, populația din Insulele Malteze se ridica la 410.290 de
locuitori și era de așteptat să ajungă la 424.028 până în 2025. În momentul de față,
[când?]
femeile sunt ceva mai numeroase decât bărbații, alcătuind 50,3% din populație.
Cea mai mare proporție a persoanelor – 7,5% – erau în vârstă de 25-29 de ani, și de
7,3%, în fiecare dintre categoriile de vârstă 45-49 și 55-59. [170]
Rata totală a fertilității(d) era estimată în 2013 la 1,53 copii născuți/femeie, care este
sub rata de înlocuire de 2,1.[171] În 2012, 25,8% din nașteri au fost de la femei
necăsătorite.[172] Speranța de viață în anul 2013 a fost estimată la 79,98 ani (77,69
ani bărbații, 82,41 de ani femeile).[171]
Limbile[modificare | modificare sursă]
Limba Malteză (Maltese: Malti
) este prin Constituție limba națională din Malta, devenind și limbă oficială însă abia
în anul 1934. Anterior, limba oficială și culturală în Malta fusese siciliana din secolul
al XII-lea, și dialectul italian toscan(d) din secolul al XVI-lea. Alături de malteză,
engleza (impusă de britanici după 1800) este și ea limbă oficială a țării și, prin
urmare, legile țării sunt adoptate atât în malteză cât și în engleză. Cu toate acestea,
Constituția prevede că dacă există vreun conflict între textele de lege în malteză și în
engleză, textul în limba malteză va prevala. Constituția (clauza 5 -2) prevede, de
asemenea, introducerea unei alte limbi oficiale; acest lucru a fost inițial conceput ca o
portiță pentru o posibilă reintroducere a limbii italiene ca partener tradițional al
maltezei la un moment oportun.
Malteza este o limbă semitică care se trage din actualmente defuncta arabă siciliană
(siculo-arabă(d)), din sudul Italiei.[173] Alfabetul maltez(d) este format din 30 de litere
bazate pe alfabetul latin(d), inclusiv diacriticele ż, ċ și ġ, precum și simbolurile gh(d), ħ,
și ie(d).
Malteza are un substrat semitic cu împrumuturi substanțiale din siciliană, din italiană,
puțin din franceză, și, mai recent, și din ce în ce mai mult, din engleză. [174] Caracterul
hibrid al limbii malteze a fost acumulat într-o perioadă lungă de bilingvism urban
maltezo-sicilian care a transformat treptat vorbirea rurală și care s-a încheiat la
începutul secolului al XIX-lea când malteza a ajuns limbă de comunicare pentru
întreaga populație autohtonă. Limba cuprinde dialecte diferite, care pot varia foarte
mult de la un oraș la altul sau de la o insulă la alta.
Eurobarometrul afirmă că 100% din populație vorbește limba malteză. De asemenea,
88% din populație vorbește limba engleză, 66% în limba italiană, și 17% limba
franceză.[175] Această cunoaștere pe scară largă a unei a doua limbi face ca Malta să
fie una dintre cele mai multilingve țări din Uniunea Europeană. Un sondaj de opinie
publică ce a întrebat în ce limbă „preferă” respondenții a descoperit că 86% din
populație și-a exprimat preferința pentru malteză, 12% pentru limba engleză, și 2%
pentru italiană.[176] Chiar și așa, canalele de televiziune în italiană care emit din Italia,
cum ar fi Mediaset și RAI, sunt recepționate în Malta și rămân populare. [176][177][178]
Cele mai mari orașe[modificare | modificare sursă]
Religia[modificare | modificare sursă]
Memorialul Copiilor Migranți de pe cheul Valletta(d), comemorând 310 copii care au călătorit în Australia,
între 1950 și 1965.
În secolul al XIX-lea, mare parte din emigrația din Malta mergea către Africa de Nord
și Orientul Mijlociu, deși ratele de întoarcere a emigranților(d) în Malta erau ridicate.
[193]
Cu toate acestea, în aceste regiuni s-au format comunități malteze. În 1900, de
exemplu, estimările consulare britanice sugerează că circa 15.326 de maltezi trăiau
în Tunisia, și în 1903 s-a susținut că 15.000 de persoane de origine malteză trăiau
în Algeria.[194]
Malta a suferit o emigrare masivă, ca urmare a colapsului unei bule financiare în
domeniul construcțiilor în 1907 și după cel de-al Doilea Război Mondial, când rata
natalității a crescut în mod semnificativ, dar în secolul al XX-lea cei mai mulți
emigranți se îndreptau către Lumea Nouă, în special în Australia, Canada și Statele
Unite ale Americii. După cel de-al Doilea Război Mondial, Departamentul de
Emigrare din Malta ajuta emigranții să plătească costul călătoriei. Între 1948 și 1967,
30% din populație a emigrat.[193] Între 1946 și la sfârșitul anilor 1970, peste 140.000
de oameni au părăsit Malta prin schemele de emigrare asistată 57,6% migrând în
Australia, 22% în Regatul Unit, 13% în Canada și 7% în Statele Unite. [195]
Emigrarea a scăzut dramatic după mijlocul anilor 1970, și de atunci a încetat să mai
fie un fenomen social important. Cu toate acestea, după ce Malta a aderat la UE în
2004, au apărut comunități de expați maltezi în mai multe țări europene, în special în
Belgia și Luxemburg.
Educație[modificare | modificare sursă]
Învățământul primar este obligatoriu din 1946; învățământul secundar până la vârsta
de șaisprezece ani a devenit obligatoriu în 1971. Statul și Biserica oferă educație
gratuită, ambele întreținând mai multe școli în Malta și Gozo, între care Colegiul De
La Salle(d) din Cospicua(d), Colegiul St. Aloysius(d) din Birkirkara, Colegiul Misionar Sf.
Paul(d) din Rabat(d), Școala St. Joseph din Blata l-Bajda(d) și Școala de Fete Saint
Monica(d) din Mosta. Din 2006, școlile de stat sunt organizate în rețele cunoscut sub
numele de colegii și cuprind grădiniță, școală primară și secundară. În Malta
funcționează și școli private, cum ar fi Școala San Andrea(d) și Școala San Anton(d) în
valea L-Imselliet (l/o Mgarr(d)), Colegiul St. Martin(d) din Troy și Școala Sf. Mihail
din San Ġwann(d). Liceul St. Catherine, Pembroke oferă curs pentru studenții care
doresc să învețe limba engleză înainte de intrarea în învățământul de masă. Din
2008, există două școli internaționale, Școala Internațională Verdala și QSI Malta.
Statul plătește o parte din salariile profesorilor din școlile eclesiastice. [196]
Educație în Malta se bazează pe modelul britanic(d). Școala primară durează șase
ani. La vârsta de 11 ani, elevii dau un examen pentru a intra la un liceu, sau la
o școală bisericească(d) (examenul comun de admitere) sau la o școală de stat(d).
Elevii dau un nou examen la vârsta de 16 ani, la care este obligatorie obținerea unei
note de trecere la anumite materii cum ar fi matematica, limba engleză și limba
malteză. Elevii pot opta să-și continue studiile la un colegiu, cum ar fi Gan Frangisk
Abela Junior College, St. Aloysius College, Giovanni Curmi Higher Secondary,
Colegiul De La Salle, Colegiul St. Edward, sau la o altă instituție post-secundară,
cum ar fi MCAST(d). Această etapă durează doi ani, și la sfârșitul ei elevii dau un nou
examen. În funcție de performanță, ei pot apoi să se înscrie la cursuri de licență sau
diplomă.
Universitatea din Malta(d) oferă cursuri de diplomă, licență și postuniversitare. Rata de
alfabetizare a adulților este de 99,5%.[197]
Malteza și engleză sunt utilizate ambele ca limbi de predare în școala primară și
secundară, și ambele limbi sunt materii obligatorii de studiu. Școlile publice(d) au
tendința de a utiliza atât malteza cât și engleză într-un mod echilibrat. Școlile private
preferă să folosească limba engleză pentru predare, cum este cazul cu cele mai
multe departamente ale Universității din Malta(d); acest lucru are un efect limitativ
asupra capacității și dezvoltării de limbii malteze. [176] Cele mai multe cursuri
universitare sunt în limba engleză.[173]
Din numărul total de elevi care studiază o limbă străină la nivel secundar, 51%
studiază italiana, în timp ce 38% aleg franceza. Alte opțiuni sunt germana, rusa,
spaniola, latina, chineza și araba.[176]
[link mort][198]
Malta este și o destinație populară pentru studiul limbii engleze, care a atras peste
80.000 de studenți în anul 2012.[199]
Asistență medicală[modificare | modificare sursă]
Sacra Infermeria a fost utilizată ca spital între secolele al XVI-lea și al XX-lea. Astăzi ea este Centrul
Mediteranean de Conferințe(d).
Malta are de mult timp un sistem sanitar finanțat public(d). Primul spital atestat în țară
funcționa încă din 1372.[200] Astăzi, Malta are atât un sistem public de sănătate, unde
asistența medicală este gratuită, cât și un sistem privat de asistență medicală(d).[201]
[202]
Malta are un sistem de îngrijire primară puternic bazat pe rețeaua de medici
generaliști și spitalele publice oferă îngrijire mai complexă. Ministerul Sănătății din
Malta recomandă rezidenților străini să își facă asigurare medicală privată. [203]
Malta are și organizații de voluntariat, cum ar fi Alpha Medical (Avanced Care),
Emergency Fire & Rescue Unit (E. F. R. U.), St John Ambulance și Crucea Roșie
Malteză care oferă primul ajutor/servicii de îngrijire medicală în timpul evenimentelor
care implică mulțimi.
Spitalul Mater Dei(d), principalul spital din Malta, s-a deschis în 2007 și are una dintre
cele mai mari clădiri medicale din Europa.
Universitatea din Malta(d) are o facultate de medicină și una de științe ale sănătății(d),
acesta din urmă oferind studii de licență și postuniversitare în nmai multe discipline
conexe medicinei.
Asociația Medicală din Malta reprezintă profesioniștii din medicină. Asociația
Studenților Mediciniști din Malta (MMSA) este un organism separat reprezentând
studenții la medicină, și este membră a EMSA(d) și IFMSA(d). MIME(d), Institutul Maltez
pentru Educație Medicală, este un institut înființat recent pentru a oferi CME
medicilor din Malta, precum și studenților la medicină. Foundation Program urmat în
Regatul Unit a fost introdus și în Malta pentru a opri „exodul de creiere” al
proaspeților absolvenți către Insulele Britanice. În Asociația de Studenților
Stomatologi din Malta (MADS) este o asociație studențească înființată pentru a
promova drepturile de studenților la chirurgie stomatologică din cadrul Facultății de
Chirurgie Stomatologică a Universității din Malta. Este afiliată cu IADS, Asociația
Internațională a Studenților Stomatologi.
Cultura[modificare | modificare sursă]
Cultura Maltei reflectă diferitele culturi care au venit în contact cu Insulele Malteze
de-a lungul secolelor, inclusiv ale țărilor vecine mediteraneene și culturi ale țărilor
care au dominat Malta pentru perioade lungi de timp înainte de independența(d) din
1964.[necesită citare]
Muzica[modificare | modificare sursă]
Teatrul Manoel(d), al treilea teatru din Europa ca vechime. Astăzi, Teatrul Național al Maltei și sediu
al Orchestrei Filarmonice din Malta.
Deși muzica malteză de astăzi este în mare măsură occidentală, muzica tradițională
malteză include ceea ce este cunoscut sub numele de għana. Aceasta constă într-un
acompaniament de chitară folk(d), în timp ce câțiva oameni, în general, bărbați, cântă
pe rând la voce argumentând fiecare câte o idee. Scopul versurilor, care sunt
improvizate, este acela de a crea o atmosferă amicală, dar provocatoare, și este
nevoie de mai mulți ani de exercițiu pentru a putea combina calitățile artistice
necesare cu capacitatea de a dezbate în mod eficient.[necesită citare]
Literatura[modificare | modificare sursă]
Literatura malteză este atestată de circa 200 de ani. Cu toate acestea, o baladă de
dragoste recent descoperită sugerează o activitate literară în limba locală din
perioada medievală. Malta a urmat tradiția literară romantică, culminând cu lucrările
lui Dun Karm Psaila(d), poetul național al Maltei. Ulterior, scriitori ca Rużar
Briffa(d) și Karmenu Vassallo au încercat să se îndepărteze de rigiditatea temelor și
versificației formale.[necesită citare]
Abia spre sfârșitul anilor 1960, literatura malteză a trecut prin cea mai radicală
transformare între poeți, prozatori și dramaturgi. Numele unor poeți importanți
remarcați în ultimul sfert al secolului al XX-lea sunt Mario Philip Azzopardi(d), Victor
Fenech, Oliver Friggieri(d), Joe Friggieri(d), Charles Flores(d), Daniel Massa, Maria
Ganado, Lillian Sciberras și Achille Mizzi. În proză, Frans Sammut (scriitorul național
modern al Maltei), Paul P. Borg și Joe J. Camilleri au condus avangarda, în timp ce
printre numele importante din dramaturgie se numără Francis Ebejer, Alfred Sant,
Doreen Micallef, Oreste Calleja, Joe Friggieri și Martin Gauci. [necesită citare]
Următoarea generație de scriitori a lărgit și mai mult sfera, mai ales în proză. Guze'
Stagno, Karl Schembri și Clare Azzopardi sunt tineri scriitori care se afirmă în ritm
alert, în timp ce în poezie, nume importante sunt Adrian Grima, Immanuel Mifsud(d),
Norbert Bugeja și Simone Inguanez.[necesită citare]
Arhitectura tipică construită în ultimii ani în Malta.
Festivaluri locale, similare cu cele din Sudul Italiei, sunt un lucru obișnuit în Malta și
Gozo, celebrând nunți, botezuri și, cel mai vizibil, zilele sfinților care cinstesc sfântul
patron al parohiei locale. De zilele sfinților, festa atinge apogeul cu o Mare
Liturghie cu o predică despre viața și realizările sfântului, după care o statuie a
sfântului este purtată pe străzile localității, în procesiune solemnă, cu credincioșii în
rugăciune. Atmosfera de pioșenie religioasă face însă repede loc sărbătorii și
veseliei: procesiunii de trupe, focuri de artificii și petreceri până noaptea târziu.
Carnavalul(d) (în malteză, il-zakynthos ta' Malta) a avut un loc important pe agenda
culturală după ce a fost introdus în insulă de Marele Maestru(d) Piero de Ponte(d) din
1535. Acesta este organizat în săptămâna dinainte de Miercurea Cenușii, și include
de obicei baluri mascate, concursuri de costume ciudate și de măști grotești
concursuri, petreceri de noapte, o paradă de care alegorice prezidată de Regele
Carnavalului (în malteză, ir-Re tal-Zakynthos), fanfare și petrecăreți costumați.
[necesită citare]
Zi Sărbătoare
martie/aprilie (dată
Vinerea Mare
variabilă)
25 decembrie Crăciunul
Sport[modificare | modificare sursă]
Stadionul Național Ta' Qali(d) este terenul propriu al echipei naționale de fotbal a Maltei
Fotbalul este cel mai popular sport în Malta. Stadionul național se numește Stadionul
Ta' Qali(d). Echipa națională de fotbal a câștigat mai multe meciuri împotriva unor
adversari puternici, ajunși în fazele finale ale Cupelor Mondiale, cum ar
fi Belgia și Ungaria. Recent s-au construit pe insule mai multe terenuri de fotbal.
Prima ligă de fotbal din Malta este numit Maltese Premier League, și este formată din
12 echipe. Futsalul este și el foarte popular.[necesită citare]
Polo pe apă este un alt sport popular în Malta. Echipa națională de polo pe apă a
obținut niște rezultate foarte bune împotriva unor echipe puternice, și a participat de
două ori la Jocurile Olimpice. Cluburile malteze participă în competiții europene inter-
cluburi organizate de LEN, fiind considerate a fi între primele 10 ligi din Europa.
[necesită citare]
Referințe[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Malta: General data of the country”. Populstat.info.
Accesat în 14 noiembrie 2010.
2. ^ World Bank Open Data, accesat în 8 aprilie 2019
3. ^ http://hdr.undp.org/en/countries/profiles/MLT Lipsește
sau este vid: |title= (ajutor)
4. ^ „Estimated Population by Locality 31st March,
2014”. Guvernul Maltei(d). 16 mai 2014. Arhivat din original
în 21 iunie 2015.
5. ^ „European Microstates”. Traveltips24.com. 22
decembrie 2008. Accesat în 31 martie 2009.
6. ^ „Career guidance in Malta: A Mediterranean microstate
in transitio”. Ingentaconnect.com. 16 iunie 2006. Arhivat
din original la 6 aprilie 2011. Accesat în 31 martie 2009.
7. ^ „The Microstate Environmental World Cup: Malta vs.
San Marino”. Environmentalgraffiti.com. 15 decembrie
2007. Accesat în 31 martie 2009.
8. ^ „Top 10 Things to See and Do in Malta”. Mercury Direct.
Accesat în 10 aprilie 2013.
9. ^ „GEORGE CROSS AWARD
COMMEMORATION”. VisitMalta.com. 14 aprilie 2015.
Accesat în 20 aprilie 2015.
10. ^ „Should the George Cross still be on Malta's
flag?”. Times of Malta(d). 29 aprilie 2012. Accesat în 20
aprilie 2015.
11. ^ „Christmas Broadcast 1967”. Accesat în 20 aprilie 2015.
12. ^ (Faptele Apostolilor 27:39–42; Faptele Apostolilor 28:1–
11)
13. ^ a b „Department of Information”. Doi.gov.mt. 3 martie
2008. Accesat în 2 august 2008.
14. ^ a b c Central Intelligence Agency (CIA). „Malta”. The
World Factbook. Accesat în 11 martie 2016.
15. ^ „Chapter 1 – The Republic of Malta”. Legal-Malta.
Arhivat din original la 27 august 2011. Accesat în 4
septembrie 2011.
16. ^ „Hal Saflieni Hypogeum”. UNESCO. Accesat în 18
ianuarie 2014.
17. ^ „City of Valletta”. UNESCO. Accesat în 18 ianuarie
2014.
18. ^ „Megalithic Temples of Malta”. UNESCO. Accesat în 18
ianuarie 2014.
19. ^ „Malta Temples and The OTS Foundation”. Otsf.org.
Accesat în 31 martie 2009.
20. ^ a b Daniel Cilia, Malta Before History (2004: Miranda
Publishers) ISBN 9990985081
21. ^ μέλι .
22. ^ Μελίτη, Georg Autenrieth, A Homeric Dictionary, at the
Perseus Project.
23. ^ a b c d e f g h i j k l m Castillo, Dennis Angelo (2006).
24. ^ Melita.
25. ^ Pickles, Tim (1998). Malta 1565: Last Battle of the
Crusades. Osprey Publishing. ISBN 978-1-85532-603-3.
Accesat în 11 martie 2016.
26. ^ Allied Newspapers Ltd. „Renaming Malta the Republic
of Phoenicia”. Times of Malta.
27. ^ William Smith(d) (1872). John Murray, ed. A dictionary of
Greek and Roman geography. II. p. 320.
28. ^ Palaeolithic Man in the Maltese Islands, A. Mifsud, C.
Savona-Ventura, S. Mifsud
29. ^ Robin Skeates (2010). An Archaeology of the Senses:
Prehistoric Malta. Oxford University Press. pp. 124–
132. ISBN 978-0-19-921660-4. Accesat în 11 martie
2016.
30. ^ "Gozo".
31. ^ "Brief History of Malta".
32. ^ Anthon, Charles (1848).
33. ^ "Old Temples Study Foundation".
34. ^ Sheehan, Sean (2000).
35. ^ "Archaeology and prehistory".
36. ^ "Visit Malta-Malta,Gozo,Comino-Museums in Malta-
Museum of Archaeology".
37. ^ "Ancient mystery solved by geographers".
38. ^ Mottershead, Derek; Alastair Pearson & Martin Schaefer
(2008).
39. ^ Daniel Cilia, "Malta Before Common Era", in The
Megalithic Temples of Malta.
40. ^ Piccolo, Salvatore; Darvill, Timothy (2013).
41. ^ "Notable dates in Malta's history".
42. ^ Owen, Charles (1969).
43. ^ "History of Mdina".
44. ^ Cassar 2000, pp. 53–55
45. ^ a b Terterov, Marat (2005).
46. ^ a b c d e f g h i j "Malta". www.treccani.it (in Italian).
47. ^ The Art Journal: The Illustrated Catalogue of the
Industry of All Nations, Volume 2.
48. ^ "Volume 16, Issue 1".
49. ^ a b Cassar 2000, pp. 56–57
50. ^ "218 BC – 395 AD Roman
Coinage". www.centralbankmalta.org.
51. ^ "Roman Times".
52. ^ Brown, Thomas S. (1991).
53. ^ Edwards, I. E. S.; Gadd, C. J.; Hammond, N. G. L.
(1975).
54. ^ Christian W. Troll; C.T.R. Hewer (12 Sep 2012).
55. ^ "Brief history of Sicily" (PDF).
56. ^ a b Travel Malta.
57. ^ Brincat, M.J. (1995) Malta 870–1054 Al-Himyari's
Account and its Linguistic Implications.
58. ^ Wilson, Andrew (2006).
59. ^ Bain, Carolyn (2004).
60. ^ Previté-Orton (1971), pg. 507–11
61. ^ a b Blouet, B. (1987) The Story of Malta.
62. ^ Robert Montgomery Martin.
63. ^ "Time-Line".
64. ^ Stefan Goodwin.
65. ^ Christian Peregin.
66. ^ "Superintendance of Cultural Heritage".
67. ^ Denaro, Victor F. (1963).
68. ^ Abbe de Vertot, The History of the Knights of Malta vol.
69. ^ a b "Malta History".
70. ^ "Malta History 1000 AD–present".
71. ^ "La cesión de Malta a los Caballeros de San Juan a
través de la cédula del 4 de marzo de 1530" (PDF).
72. ^ "LA SOBERANA ORDEN DE MALTA A TRAVÉS DE
DIEZ SIGLOS DE HISTORIA Y SU RELACIÓN CON LA
ACCIÓN HUMANITARIA" (PDF).
73. ^ "El halcón maltés regresará a España dos siglos
después".
74. ^ Tributo del Halcón Maltés(d)
75. ^ "La verdadera historia del halcón maltés".
76. ^ "El halcón y el mar".
77. ^ "El Rey volverá a tener otro halcón maltés en
primavera".
78. ^ "Conferencia de Antonio de Castro García de Tejada,
Halconero Mayor del Reino".
79. ^ Dennis Angelo Castillo (2006).
80. ^ Fernand Braudel, The Mediterranean and the
Mediterranean World in the Age of Philip II, vol.
81. ^ Robert Montgomery Martin "Statistics of the colonies of
the British empire" (1839). p. 574.
82. ^ "Palazzo Parisio". gov.mt.
83. ^ "Napoleon's bedroom at Palazzo Parisio in
Valletta!". maltaweathersite.com.
84. ^ "MaltaToday". maltatoday.com.mt.
85. ^ "This day, May 15, in Jewish history".
86. ^ a b c d e f Sciberras, Sandro.
87. ^ Weider, Ben.
88. ^ Holland, James (2003).
89. ^ Rudolf & Berg 2010, p. 11
90. ^ Galea, Michael (16 noiembrie 2014). „Malta earns the
title 'nurse of the Mediterranean'”. Times of Malta(d).
Arhivat din original la 6 februarie 2016.
91. ^ "Malta definition of Malta in the Free Online
Encyclopedia."
92. ^ "SETTE GIUGNO".
93. ^ a b Bierman, John & Colin Smith (2002).
94. ^ Titterton, G. A. (2002).
95. ^ Elliott, Peter (1980).
96. ^ Calvocoressi, Peter (1981).
97. ^ "The Siege of Malta in World War Two".
98. ^ "RUC awarded George Cross".
99. ^ Breacher, Michael (1997).
100. ^ "1989: Malta summit ends Cold War".
101. ^ Grima, Noel (2 October 2011).
102. ^ "Malta votes 'yes' to EU membership".
103. ^ Jesmond Bonello (17 April 2013).
104. ^ "The History of the European Union – 2000–today".
105. ^ "Cyprus and Malta set to join eurozone in 2008". 16
May 2007.
106. ^ "Chapter 1 / The Republic of Malta / Maltese
Constitution".
107. ^ Mark N. Franklin.
108. ^ Maltavoyager.com – History – The Independence [dead
link]
at www.maltavoyager.com
109. ^ "Local Council Act of Malta" (PDF).
110. ^ (Maltese) Protokol Lokali u Reġjonali (PDF).
111. ^ "Malta" (PDF).
112. ^ "Island Landscape Dynamics: Examples from the
Mediterranean".
113. ^ Commission for the Geological Map of the World.
114. ^ "Geothermal Engineering Research Office Malta".
115. ^ "Mediterranean Forests, Woodlands and Scrub – A
Global Ecoregion".
116. ^ The Maltese Islands, Department of Information –
Malta.
117. ^ "Malta tops International Living's 2011 Quality of Life
Best Climate Index". ccmalta.com.
118. ^ Weather of Malta – MET Office in Malta International
Airport
119. ^ "Valletta Climate Guide".
120. ^ a b "Malta's Climate".
121. ^ Birżebbuġa, Malta average sea temperature –
seatemperature.org
122. ^ "Climate Data for Luqa".
123. ^ a b "Met Office: Climate averages 1971–2000".
124. ^ "Eurostat, Malta".
125. ^ "Demographia: World Urban Areas" (PDF).
126. ^ "Study on Urban Functions" – European Spatial
Planning Observation Network, 2007
127. ^ "World Urbanization Prospects" – Department of
Economic and Social Affairs/Population Division, United
Nations (Table A.2; page 79)
128. ^ "Interim Territorial Cohesion Report" – Preliminary
results of ESPON and EU Commission studies
129. ^ "England most over-populated country in EU – Daily
Mail Online".
130. ^ "Draft National Strategy for the Cultural and Creative
Industries – Creative Malta".
131. ^ ""The emblem of Malta", Department of Information".
132. ^ "IMF World Economic Outlook (WEO) – Recovery,
Risk, and Rebalancing, October 2010 – Table of
Contents".
133. ^ „Power Solutions - 7 Reasons Why You Need to Invest
in Solar Energy”. www.powersolutions.com.mt. Accesat
în 24 octombrie 2020.
134. ^ "Unprecedented growth for Malta's film industry".
135. ^ "Silent films showed scenes shot in Malta".
136. ^ Carabott, Michael (14 iulie 2005). „Incentives To boost
film production in Malta”. The Malta Independent.
Standard Publications Ltd. Accesat în 1 octombrie 2014.
137. ^ Transparency International
and http://www.mfsa.com.mt
138. ^ "Malta funds".
139. ^ "Apartments.com.mt". apartments.com.mt. 10 February
2016.
140. ^ Eurostat (21 March 2013).
141. ^ "Cyprus and Malta to adopt euros".
142. ^ "promoting financial services in Malta".
143. ^ Michael Sammut; Charles Savona-Ventura (1996).
144. ^ "NationMaster – Transportation statistics".
145. ^ "Ministeru għall-Infrastruttura Transport u
Komunikazzjoni – Transport Pubbliku".
146. ^ "Arriva Future Decided". di-ve.com news. 22 December
2013.
147. ^ Sansone, Kurt (23 December 2013).
148. ^ Dalli, Kim (1 octombrie 2014). „New bus operator to
start in January”. The Times(d).
149. ^ "Spanish company takes over bus service".
150. ^ "Topping up the card".
151. ^ "Tallinja card havoc".
152. ^ "More buses arriving".
153. ^ "AAPA World Port Rankings 2008" (PDF).
154. ^ Post and Telecommunications: Q4/2009,
nso.gov.mt [dead link]
155. ^ "Investment in fibre networks stimulates national FttH
ambitions in Malta – BuddeBlog".
156. ^ "Maltese Cross on the Euro coins".
157. ^ "UNWTO Tourism Highlights, 2015
Edition". unwto.org.
158. ^ "More Maltese travel abroad".
159. ^ "M for Malta and medical tourism".
160. ^ "Malta popular with UK medical tourists".
161. ^ Malta signs Cooperation Agreement with ESA.
162. ^ "S-Cubed – Science Student Society".
163. ^ "UESA – University Engineering Students
Association". uesa-mt.com.
164. ^ "ICTSA". ictsamalta.org.
165. ^ Census of Population and Housing 2005: Preliminary
Report.
166. ^ a b National Statistics Office (2005).
167. ^ a b "World Population Day – 2006: Special
Observances" (Press release).
168. ^ "BBC News – Malta votes 'Yes' in divorce referendum".
169. ^ "Chapter 255.
170. ^ Timesofmalta.com – Population in Malta, Gozo
exceeds 410,000.
171. ^ a b "The World Factbook". cia.gov.
172. ^ "Eurostat – Tables, Graphs and Maps Interface (TGM)
table". europa.eu.
173. ^ a b Joseph M. Brincat Maltese – an unusual formula,
MED Magazine (February 2005)
174. ^ "Evolution of the Maltese Language".
175. ^ Europeans and their Languages, 2006
176. ^ a b c d Ignasi Badia i Capdevila; A view of the linguistic
situation in Malta; NovesSl; 2004.
177. ^ Country profile: Malta.
178. ^ "Europeans and languages" (PDF).
179. ^ "Malta".
180. ^ G.F. Abela, Della Descrittione di Malta (1647) Malta.
181. ^ A. Luttrell, The Making of Christian Malta: From the
Early Middle Ages to 1530, Aldershot, Hants.: Ashgate
Varorium, 2002 ISBN 0-86078849-0.
182. ^ Yearbook of Jehovah's Witnesses.
183. ^ a b c "Malta Today". 2009-4-8.
184. ^ "International Religious Freedom Report 2003 – Malta".
185. ^ "EU Work permits and restrictions to labour market in
EU countries-Your Europe".
186. ^ „Frendo holds talks with three European Union
Commission Members” (PDF) (Press release). Valletta:
Ministry of Foreign Affairs. 30 ianuarie 2006. Arhivat
din original (PDF) la 23 iulie 2006. Accesat în 6 iulie 2006.
187. ^ Sandford, Daniel (21 octombrie 2005). „Immigrant
frustration for Malta”. BBC News Europe. Accesat în 12
octombrie 2007.
188. ^ "Statement by the Minister of Foreign Affairs Dr.
Michael Frendo to resident EU Ambassadors on irregular
immigration in Malta"(PDF) (Press release).
189. ^ Mediterranean migrants: Hundreds feared dead after
boat capsizes URL: http://www.bbc.com/news/world-
europe-32371348
190. ^ "Immigrants refused entry into Malta".
191. ^ Frendo, Michael (5 July 2005).
192. ^ Jason Clenfield (11 March 2015).
193. ^ a b Jones, Huw R. (1973).
194. ^ Attard, Lawrence E. (1989).
195. ^ King, Russell (1979).
196. ^ "Education in Malta".
197. ^ "Malta – Literacy rate".
198. ^ "Foreign Language Learning; National Statistics
Office – Malta; 1 September 2004". gov.mt.
199. ^ "Malta on the rebound, language student arrivals up
18.2% over last year – ICEF Monitor – Market intelligence
for international student recruitment".
200. ^ "Civil Hospitals in Malta in the Last Two Hundred
Years".
201. ^ "The Health Care System in Malta_1".
202. ^ "Government of Malta – Health Services".
203. ^ "Healthcare in Malta – Allo' Expat Malta".
204. ^ a b "D. Cutajar, "An Overview of the Art of Malta"".
205. ^ "Right Outside my Window", The Malta Independent,
23 April 2006.
206. ^ Crary, David (9 septembrie 2010). „Study finds
Americans in generous mood”. The Huffington Post via
Burlington Free Press.
207. ^ "Patri Manwel Magri u l-Ipoġew", Lil Ħbiebna,
November 2003, pp. 195–197.
208. ^ Zarb, T. (1998) Folklore of An Island.
209. ^ J. Cassar Pullicino, "A New Look at Old Customs",
in Studies in Maltese Folklore, Malta University Press
(1992).
210. ^ "Isle of MTV 2012". gozoandmalta.
211. ^ "Malta New Years Eve Celebrations".
212. ^ Joseph Borg.
213. ^ Debattista, Martin (20 octombrie 2011). „Analogue TV
is dead: Long live digital TV!”. Times of Malta. Accesat
în 3 martie 2016.
214. ^ "MCA Communications Market Review, July to
December 2012" (PDF).
215. ^ "Census of Population and Housing 2011 (Preliminary
Report)".
216. ^ "Jeff Fenech".
217. ^ "Surf Malta".
Surse[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
Times of Malta
Comisia Malteză de Film
Călătorie
Subiecte Malta — Maltezi — Limbile malteză și engleză
v • d • m
Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie
Economie • Educație • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Orașe • Politică
Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagi
ni • • Portal
[arată]
v • d • m
Microstate europen
[arată]
v • d • m
Uniunea Europeană și țări candid
[arată]
v • d • m
Țări independente sau recunoscute parțial și re
Categorii:
1911 Britannica
Țări din Europa
Țări și teritorii de limbă engleză
State insulare
Malta
Insule din Marea Mediterană
Țările Uniunii Europene
Republici
Europa de Sud
Meniu de navigare
Nu sunteți autentificat
Discuții
Contribuții
Creare cont
Autentificare
Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
Căutare
Căutare Salt
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum încep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificări corelate
Trimite fișier
Pagini speciale
Navigare în istoric
Informații despre pagină
Citează acest articol
Element Wikidata
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Versiune de tipărit
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Wikivoyage
În alte limbi
Български
Deutsch
Ελληνικά
English
Español
Français
Magyar
Српски / srpski
Türkçe
Încă 246
Modifică legăturile
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 4 ianuarie 2021, ora 22:16.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
Politica de confidențialitate
Despre Wikipedia
Termeni
Versiune mobilă
Dezvoltatori
Statistici
Declarație cookie