Apele prietenoase care poartă acest nume atrăgător (în

turcă Haliç) sunt un reper geografic esențial pentru marea

metropolă euro-asiatică. Cornul de Aur este un golf lung și
îngust, asemănător unui șarpe acvatic, un corn prelung cu
vârful puțin curbat. Razele soarelui de după amiază se
reflectă în apele sale, făcându-le să strălucească ca aurul
topit. Malurile lui au cunoscut de-a lungul mileniilor
mulțime de seminții purtătoare a diverse religii și stadii de
dezvoltate pe scara civilizației. Chiar și astăzi cartierele
care-l mărginesc oferă o imagine completă a compoziției
etnice și religioase a metropolei. La începutul mileniului
dinaintea erei noi în adâncul golfului a luat naștere o
neînsemnată locuire umană, numită Semistra, folosind
calitile deosebite ale apelor lui pentru un port al navelor
rudimentare. Mai târziu locuitorii s-au deplasat pe colina
tringhiulară, mai înaltă, cuprinsă între Marea Marmara și
minunatul și liniștitul golf. Noua așezare din sec. al 9-lea
e.A, s-a numit Lygos. Ea a ocupat poziția dominantă
deținută mai târziu
de acropolisul viitorului Byzantion grecesc, întemeiat după
legendă în anul 667 e.A și al Constantinopol-ului care i-a
urmat începând cu anul 330 e.N. Astăzi Cornul de
Aur desparte în două partea europeană a Istanbul-ului, la
sud rămânând vechiul Constantinopol, iar la nord Orașul
Nou, cel întemeiat de genovezi cu acordul bizantinilor,
acolo unde s-au aciuit ulterior o mulțime de locuitori
străini, mai ales apuseni, aduși de interese comerciale.
Golful are o lungime de 7,5 km și o lățime de 750 de metri.
Atinge adâncimea cea mai mare, de 35 de metri, acolo
unde se întâlnește cu Bosfor-ul, în dreptul liniei imaginare
care unește astăzi Palatul Topkapî, pe malul de sud, cu
Turnul Galata pe malul de nord. In antichitate și în epoca
medievală a servit permanent drept port și zonă pentru
construcții navale. Pe malul său sudic bizantinii au ridicat
ziduri puternice și înalte de apărare. Tot pentru a proteja
acea parte a orașului de un posibil atac pe mare, ei au
plasat un lanț gros și greu la intrare în golf. Lanțul era fixat
de un turn al orașului , pe partea sudică a golfului și de un
alt turn mai vechi din dreptul Turnul Galata, turn care era
cunoscut drept Megalos Pyrgos, adică Marele Turn. Lanțul
era menit să împiedice trecerea navelor inamice în Cornul
de Aur. Megalos Pyrgos a fost distrus în mare parte de
cruciații jefuitori din Cruciada a IV-a în 1204, dar genovezii
au ridicat unul mai falnic în apropiere, Turnul Galata, în
1348, pe care ei l-au numit Christea Turris. Pe parcursul
istoriei lanțul a fost ocolit de trei ori: - În sec. al 10-lea rușii
din Kiev, veniți cu monoxile primitive, au ocolit lanțul
trecând ambarcațiunile pe uscat, dar au fost distruși total
de bizantini cu ajutorul focului grecesc. - În 1204, pe
timpul Cruciadei a IV-a, venețienii au reușit să rupă lanțul
cu un berbec. - În 1453 otomanii lui Mahimed al II-lea
Cuceritorul au copiata solușia rușilor, trecându-și vasele
pe o cale de uscat peste înălțimea Galata și relansându-le
la apă în apele din Cornul de Aur. Cornul de aur este
traversat astăzi de trei poduri, enumerate în ordinea
vechimii și a pozișionării spre interiorul golfului:
 Podul Galata ( Galata Koprűsű, sec.al 6-lea e.N,
proiecte nerealizate 1502-1503, 1836, 1845, 1863,
1875, 1912, 1994)
 Podul Atatṻrk (Hayrat Koprűsű, devenit Atatűrk
Koprűsű 1939)
 Podul Haliç (Podul Cornul de Aur) 1974, 1996.
 In 1502 sub sultanul Baiazid al II-lea s-a cerut un
proiect pentru pod lui Leonardo da Vinci. Marele
umanist a proiectat un pod la care a utilizat trei principii
bine cunoscute ale geometriei în arhitectură: bolta în
semicerc, curba parabolică și cheia de boltă. In acest fel
a conceput un pod fără precedent cu un tablier unic.
Podul urma să aibă o deschidere de 240 de metri și o
lățime de 24 de metri, devenind cel cu cea mai lungă
deschidere și cel mai lat din lume la acea dată. Proiectul
nu a primit aprobarea sultanului. La 17 mai 2006 s-a
anunțat că proiectul va fi resuscitat. Dupăcinci secole
proiectul lui Leonardo da Vinci de traversare a Cornului
de Aur va deveni primul proiect arhitectural de geniu, al
Renașterii, care se va realiza la dimensiunile identice
acelui timp. Podul cel nou va avea o înălțime de 24 de
matri deasupra apelor.
 Trebuie adăugat că turcii au cerut și
lui Michelangelo să prezinte și el un proiect, dar acela a
refuzat propunerea. Ideea construirii unui pod peste
Cornul de Aur a fost abandonată de otomani până în
sec. al 19-lea.