Nerespectarea Standardelor de Stat este urmfritA conform legil. Reproduzerea interzist Pag, PRETUL LEI 2.00 cz 628. STANDARD DE STA EDITIE OFICIALA STAS 2900-89 ROMANIA Tatcuttes INSHITOTUL ROMAN teen 9 pReMen et een LATIMEA DRUMURILOR [Ctasiticarea _alfanumeric| bled |e | en UR DES ROUTES, | MIMPHILA {{OROT oad works ROADS Wipris EAE 1 GENERAL! 1.1 Obieet si domenin de apticare 111 Prezentul Rau se sistematizea sint in aliniament, dard stabileste Kitimea drnmurilor eare se construiese, se modernizeaz’ fn afara localitijilor gi in localiti{i rmale, in porfiunile unde drumurile mea drumurilor in curbe se stabileste conform STAS 863-85 si reglementivilor tehniee in vigoare. 1.1.3. tn cadrul Hitimii drumuritor se reglementeazi carosabile, amprizei si zonei drumuilor. imile platformei, parti 1.1.4 Clascle telnice si entegoriile drumurilor sint conform reglementitilor in vigoare. 1.2 — Standarde conexe 4032/1-82 Lueriiri de drumuri, Terminologie. 5 863-89) Taeriri de drumuri, Elemente geomtrice ale traseelor. Preseripfii de proiectare, STAS 2014-81 Lueniiri de drumuri, Terasamente, Condifii tebnice generale de calitate. STAS 10796/2-79 Constrnctii anexe pentru colectarea gi evacuarea apelor-Rigole, san{uri gi casiuri, STAS 1948-87 __Lueriiri de drumuri, Stilpi de dirijare si parapete. Pre vale de proieetare si amplasare, 10144/1-80 Profiluri transvereale. Caracteristici ale arterelor de circulatie din localitii{ile urbane si rmale, Prescripfii de proiectare. iptii gene- LATIMBA PLATFORMEI ST A PARTH CAROSABILE 24 Litimea platformei si pirfii carosabile ale drumuitor se stabilese conform figurilor 1.20 pentru: a) drumurile publice, in functie de: “ intensitates eireulafiei care determink casa tebnic a dromvului; = relieful terenului la. autostrizi 5 = functionalitatea drumuluj care’ determin ineadiarea in catego publice, Elaborat de = “Aprobat de: TMINISTERUL TRANSPORTURILOR $1 | INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Data intrirli fn vigeares a A cea avon Bd. llie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1989-08-31 ‘Navale fi Aeriene 112 LES.SPAS 2900-89 -a- b) drumurile de exploatsae, in funetie de ~ cantitaten produselor care se transport anual; — suprataja de piidure care se exploateazi — intretinerea si expleatarea canalelor de irigatie sau a altor obiective ; — gabaritele vehiculelor care ciel pe dium ; drumuitor de = functionalitaten dimmntui eare determing ‘neadrarea in categoriil cexplontare, 2.2 Laifimea platformed esie de: 26,00 rn Ta antostrizi, in regiuni de ses si deal (fis. 1); 23,50 m Ja autos runte (fig, 2) 19,00 m la drumurile nationale ew patra densi de cireulatie, din releaxa dermmilor internationale (fig. 3) 17,001 Ia driminrile nationale cu patra benzi de cireulatie (fig. 3) 12,00 mi Ta drumurile nationale din clasa telnieX TIL, din reteaua diumurites inter nationale (fig. 2) 9,00 nn, Ja ddrtinmrile rationale si judetene din casa tehnied TIE (fig. 4 9 8,001 Ta drinumile rationale 3 judelene din elasa tehnied IV gi ia wnele demi judelene din casa tehuiei TTL, Ia eare din considerente tehnico-econcmice ui se poate adepta Tetimea de’8,00 m (lig. 5 1 6) Ix drumurile coniunale eu trafie mai intens la care adoptaren acestel Iimsi, inv mod exceptional, se poate justifica tehnico-economie (fig. 7); Ia drumuile ¢cmunale in mod obignit si kt drumarile de exploatnie din categoria Tig. 7 3h 8) fa lrumurite de esploatia lin categoria TE ((fis. 9) Ja drumuile de explontan tegoria TIT (tise. 10) 23 Matformel duanulul sen inte nmcbiile superieae ale tuuzelcr de rambleu saw ale yan|anitor ari vigulelor, in eazal end pe platform wu sint parspete ~ inbe fetele interione ste liselor sam glisierelor, in eazul cind pe platform’ sint parapete, OBSENE AYES — fa quod eseptonst. hx eeu sarits .onsts din ease tehnied 1°, 1 dsimusil= jug fone si eouunat, peoewss st le dzumurite de exptaatare dl eal sori st Hy se poate dine ea poradstele Sk fle sinyiisite 9 esdral HLomi geostom ntti Exentand se poate, bineeda imme. 3i eu penta Tp aeamtuet eomamite st ests We exploctae: din eatesartils 1st 1 24 DANG eavosabile ete de: 01 15,00 sn ia vatostriziy in vegivad de yes si deal (Hig. 1); X Teo ae = 1,00. m Ke suutestriid, in yegiuni de munte (fig. 2); 14,00 in Ia drumiurile maienate ew patrw ened de eiveulatie (fig, 3) 5 7,00 m la diummrite nationale si judejene din elasa HLL (lig. 4 si 6); 600 in I drunutile nationale si judetene din clasa tehnied TV gi Ja uncle dewmusi jndelene din clasa teliniew IIT 1a care din considerente tehnieo-ecenomiice 10 se poate adopta Litimen de 7,00 m (fig. 5 si 6); ny Tr duimuatile eomuinte si la drunnurile de esploatare din eateworia L (fig. 7 418); 4700 mata daumurile de expivatare, din eatexorie H (fig. 9)5 3,50 nv he drumurile comune e carosabili se exeeuti elapizat (pentrm etapa Ta): re, din categoria THT (fig, 10). Liitimea pirtii earosabile uluj nu include Hitimile bens date, ale benzilor de ghidare si ale benzilor de stationare de urgenti se includ in ijimile acostamentelor lor de incadrare consoli- {imile acestor element 1 consolidate este de tru benzi de cireulatie (tig. 3): THT (fig. A): 316). de incad 0,75 m1 ke drumurite naficnale eu 0,50 m Ta drunes 1e 31 ldetene, din class tehni 0.25 m Ja drumuile nationale si judelene, din clasa telmick TV 25 wvrts ieumuttle conuale si Ia ce oe neeste drumuri yur eels see eIncadrare eousolldate pox seul, ih ei lor de ghidare este de: , in regiuni de ges si deal (fig. 1); 0,25 m la autostrizi, in egiuni de munte (fig, 2 26 Latimea ben:37 STAS 2900-89 2.7 Latimea benzilor de stationare de urgen{i ale autostrizilor in regiune de ges, deal sau munte este de-2,50 m (fig. 1 si fig. 2). OBSERVATIE — Litiinea Denaor de acceerare, a Denslor de decclerare, a-benalor pentru vebiculelente sta benalor de sloca se stabilese prin reglementarietehnice In vigoare 28 La drumurile de exploatare destinate unui trafic cu vehicule de dimensiuni si gabarite speciale, 1sfimea platformei si a partii earosabile se va datermina finindu-se seama de caracte- risticile acestor vehicule. 9 La drumuile de exploatare cu o singuri banda carosabilé din categoriile IZ si IU, } ‘pentru asigurarea securitafii cireulatiei se vor prevedea platforme de incrucisare vizibile de la platforms la alta gi platforme de intoarcere. Latimile acestor platforme vor fi de 2,00 m Ia ‘drumurile din categoria II si de 2,75 m la cele din categoria IIL. Cu azeste lifimi se vor majora Limile platformel gi*parfii earpsabile ale drumului, 210 Tafimile unor lociiri de parcare sau a unor platforme de belvedere la toate clasele si categoriile ‘de drumuri, cu excepjia autostrizilor, se adauga litimilor platformei gi parfii caro- sabile ale drumului. : Pentru autostrizi, amenajarea locurilor de parcare se face in contormitate cu prevede- rile legale in yigoare, separat de platforma autostrizii, cu accese pe care si nu se intersecteze nici un flux de cireulafie, cu benzi de accelerare si decelerare, precum si cu benzi de iegire sau pi- trundere in flux. : : \ i | ! : { Benzi de incadrare > i : * consolidate t +) Pe drumeite nationale destinote ltculaiel internationale lime platormel ete de 19,00 m + . * pig. '3 Ben2i de incadea ‘consolidate *) Pe drumurite nationale destinate elrculatiei Internationale layimea plattormel este de 12,00 m, Fig. 4 .STAB 2000-80 wae consolidate * tn zonele eu trafic intens sf foare intens, cind drut ‘majora lajimile plattormel gl pirflt carorabile Ia 0,00 respect Fig. 6 * tn ganusl exceptionale, justificate tehnico-economic, se pot majora lspimile platformet carocal 0 espe UG eR be 0 ‘pot majora limite plattormet st pirfl carosabile 1a \ Fig. 7 ae| seal .SEAS 2900-89 3 LAYIMEA AMPRIZEL SI A ZONEI DRUMURILOR Liifimen zonei drumului % se milsoari in fiecare profil transversal in proiectie orizontaki, 34 perpendicular pe axa drumului. Zona drumului Z este constituitd din ampriza divmulus Amp gi zonele de sigmanti Z. 8.2 LAtimea amprizei cavmului Amp se mitoari in fiecare profil transversal perpendicular pe axa diummului intre intersectiile plamurilor extreme ale drtmului eu terenul natal. Ampriza drumului Amp este constituits din platforma drmmului, constinctiile anexe pentru colectarea si evacuarca apelor, banchete si taluzuri, elemente de Consolidare sa spri- jinire (consolidiiti de taluzuni, ziduri'de sprijin ete.). 3.3 Littimea zonelor de sigwanti Z, ale drumurilor publiee se miisoai transversal de ambele pari ale amprizei, funetie de relieful in are se dest elementele de consolidare sau sprijinire (faluziiti, consolidiiri de taluzuni, zidini de sprijin ete), find exemnplificate in fig. 11...15. 4 in fiecnre profil oar travent si deSTAS 2900-89 —6- hé. esponsabilul proteetalal Mitte Iostitatal de Proieettei Navale gi Aeriene i ‘Transporturi Auto, rinatitutal Romin de Standardizare Rizeon | i. Z = zona drumulué Amp= ampriza drumului 2s= zona de siguranta 1 Colaboratort: Ministerut Apardeit Nationale = Ministerul delnterue — Inspectoratsl General a) Polifiel - Gomitetul pentra Problemele Consiitior Poputare 1 Central de Cercetare, Constructit eiectare st Direc = TInstitutil de" Geroetari_st Proietti pentru Siste= muatizare, Loculnge sl Gospodirie Gomunala Sandardul a fost claborat fnifal tn anvil 2054 i sa reviznit fn anit 1965 sf 1078. 7551 1990 Tiparit 1a 80.04.1990 Edifia I — 92504 27 ex. LP, Informati Egitura Tehnied, Bucures