Bordeenii

de M. Sadoveanu

Într-o toamnă, când tânărul Niţă Lepădatu, sosise la Ilieşeni, pe moşia

boierului Jorj Avrămescu, departe de civilizaţie, află de la moş Nastase
Tentea, despre bordeieni, oamenii de pe moşie, care trăiau în bordeie sub
pământ, în condiţii inumane. Niţă îşi găsi de lucru la vitele boiereşti dar din
prima zi avu un conflict cu vechilul moşiei, Sandu Faliboga, un fost hoţ de
cai. Mai târziu, Niţă începu să viziteze pe moş Nastase, pentru Marghioliţa,
fata acestuia, de care se îndrăgostise.
În toamnă când începură lunile ploioase şi când hambarele erau pline,
boierul plecă către lumea civilizată. Sandu Faliboga se luă din nou de el, dar
văzându-l mai aprig decât el la mânie, îi propune lui Niţă să se împace.
Faliboga îi spune despre hoţiile la care participase împreună cu Iana, soţia
sa.
Niţă şi Marghioliţa, hotărăsc să-i spună boierului că vor să se
căsătorească în primăvară. Cu două zile înainte de Sfântul Neculai, boierul
Jorj soseşte împreună cu viitoarea lui soţie, pentru a-i prezenta moşia. După
plecarea lor, bordeienii discutau despre viitoarea lor stăpână ca despre o
vedenie din alte lumi.
În ajunul Crăciunului, un preot ş-un dascăl se abătură de la satul cel
mare să vestească şi bordeienilor naşterea Mântuitorului, iar de sărbători
oamenii au mâncat după datină, carne de porc.
Într-o noapte după Bobotează, când Niţă păzea vitele, din cauza
vântului puternic, şopronul se prăbuşi iar acoperişul căzu peste el. Noroc cu
vătaful care reuşi să-l scoată de sub dărâmături iar Niţă zăcu trei zile şi trei
nopţi.
Toate acestea i-au fost povestite naratorului chiar de către Niţă
Lepădatu. Aşa a aflat că a scăpat cu viaţă, că s-a luat cu Marghioliţa şi au
fost cununaţi de stăpâni, că au doi flăcăi, că au plecat de la moşie, căci
boierul o vânduse la dorinţa soţiei, iar Faliboga, căruia Niţă îi face o dată pe
an praznic creştinesc, pentru odihna lui, a trecut Prutul cu Iana lui.