Sunteți pe pagina 1din 6

PRACTICA MEDICALÅ

EDITORIAL

Informaţia ca factor patogen


Information as a pathogenic factor
Prof. Dr. Adrian RESTIAN
Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii de bacilul Koch nu produce întotdeauna tuberculo-
știinţă au căutat să descopere care sunt cauzele ză. S-ar părea că întotdeauna este nevoie de mai
bolilor care le afectau sănătatea și de care mu- mulţi factori pentru a produce o boală, iar dintre
reau de multe ori prea devreme. Astfel, ei au aceștia factorii genetici joacă probabil rolul cel
descoperit de-a lungul timpului foarte mulţi fac- mai important, fapt demonstrat de gemenii mo-
tori patogeni, unii care ţin de structura organis- nozigoţi. Spre exemplu, dacă unul dintre geme-
mului, cum sunt factorii genetici, vârsta și sexul, nii monozigoţi face diabet zaharat, probabilita-
iar alţii care ţin de condiţiile de viaţă ale organis- tea ca și celălalt frate să facă diabet este foarte
mului – condiţiile de mediu, de locuit și de ali- mare. Iar acest lucru se întâmplă și în cazul altor
mentaţie. Unii dintre acești factori pot fi de na- boli, ceea ce demonstrează rolul extrem de im-
tură fizică, precum factorii traumatici, portant al factorilor genetici în patologia umană.
temperaturile extreme, radiaţiile nucleare, radi- Însă nici factorii genetici nu produc întotdeauna
aţiile electromagnetice, umiditatea și zgomotul. bolile respective. Acest lucru înseamnă că, pe
Alţi factori pot fi de natură chimică, ca de exem- lângă destinul genetic, mai intervin și niște fac-
plu substanţele toxice, substanţele poluante, ex- tori de mediu, care sunt consideraţi factori de
cesul unor substanţe alimentare (excesul de lipi- risc.
de, de zahăr și de sare) sau carenţa altora (ca- Cercetările populaţionale făcute în deceniul
renţele de vitamine și minerale). Alţi factori pot al cincilea al secolului trecut, în orășelul Framin-
fi de natură biologică – bacteriile, virusurile, gham, din SUA, au constatat că acești factori de
ricketsiile, protozoarele, ciupercile și paraziţii. risc sunt de fapt niște factori foarte obișnuiţi
Alţi factori pot fi de natură psihică: suprasolicita- care fac parte din mediul în care trăim și din stilul
rea neuropsihică, stresurile psihice și frustrările. de viaţă al omului contemporan, cum sunt vîrsta,
Alţi factori pot fi de natură familială, precum sexul, alimentaţia incorectă, fumatul, consumul
condiţiile de locuit, atmosfera tensionată din fa- excesiv de alcool, sedentarismul și stresul psiho-
milie, obiceiurile necorespunzătoare. Iar alţi fac- social. Deși joacă un rol foarte important, nici
tori pot fi de natură socio-culturală, așa cum acești factori de risc nu pot explica integral cau-
sunt condiţiile economice precare și nivelul cul- zalitatea bolilor cronice, cum sunt hipertensiu-
tural necorespunzător (1). nea arterială, cardiopatia ischemică, diabetul
Dar problema cauzalităţii bolilor cu care sun- zaharat, bolile psihice, bolile neurodegenerative
tem confruntaţi este foarte complicată, deoare- și cancerul, cu care suntem tot mai des confrun-
ce aproape niciunul dintre toţi acești factori nu taţi. De aceea, în încercarea de a descoperi o le-
produce întotdeauna boala respectivă. Nici fu- gătură cât mai strânsă, s-au căutat și s-au desco-
matul nu produce întotdeauna cancer pulmonar, perit tot mai mulţi factori de risc, spre exemplu,
nici consumul excesiv de alcool nu produce în- procesul de urbanizare, chimizarea alimentaţiei,
totdeauna ciroză, nici consumul excesiv de lipide polarizarea socială, secularizarea societăţii (adi-
nu produce întotdeauna ateroscleroză, nici chiar că depărtarea de Dumnezeu). Iar noi am arătat

Adresă de corespondenţă:
Prof. Dr. Adrian Restian, Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale
E-mail: restian2003@yahoo.com

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 13, NR. 2(57), AN 2018 87


PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 13, NR. 2(57), AN 2018

că nu numai factorii fizici, chimici, biologici, psi- plicat din momentul fecundaţiei în cele 50 de
hici și sociali, ci și informaţia poate produce anu- trilioane de celule ale organismului nostru, care
mite îmbolnăviri, deoarece informaţia este cea conţin deci câte 1,5 GB de informaţie genetică
care asigură eficacitatea proceselor de reglare, fiecare. Astfel, celulele noastre nu sunt numai
de care depinde starea de sănătate a organismu- niște mașini chimice, ci și niște mașini informaţi-
lui nostru într-un mediu foarte variabil și de mul- onale, care trebuie să gestioneze în așa fel ma-
te ori chiar foarte ostil (2). rea cantitate de informaţie de care dispun încât
să asigure supravieţuirea celulelor în pofida nu-
meroaselor variaţii ale mediului înconjurător (6).
NEVOIA DE INFORMAŢIE
În această informaţie genetică se află, de
Pentru a-și putea menţine ordinea și organi- fapt, programul nostru de funcţionare. El este
zarea într-un mediu dominat de cel de-al doilea transmis diferitelor organe prin trecerea infor-
principiu al termodinamicii, care urmărește creș- maţiei genetice de pe molecula filiformă de ADN
terea entropiei, adică a dezordinii și a dezorgani- pe moleculele filiforme de proteine. După cum
zării, sistemele vii au apelat la o mulţime de me- se știe, molecula filiformă de ADN este formată
canisme de reglare, cu ajutorul cărora să poată din succesiunea a patru tipuri de nucleotide. Iar
păstra ordinea și organizarea organismului. Pen- moleculele de proteine sunt formate din succe-
tru a menţine stabilitatea fiecărui parametru în- siunea a 20 de tipuri de aminoacizi. De aceea, a
tre anumite limite, organismul nostru dispune fost nevoie de asocierea a câte trei nucleotide
de o mulţime de mecanisme de reglare, care, pe pentru a putea da naștere unui codon, care să
lângă substanţă și energie, mai au nevoie și de poată codifica câte unul dintre cele 20 de tipuri
anumite informaţii, informaţia fiind cea care asi- de aminoacizi din care sunt formate proteinele
gură eficacitatea proceselor de reglare, indicând organismului nostru.
modul în care trebuie folosită substanţa și ener- De remarcat însă că nu substanţa și energia,
gia de care dispun mecanismele respective. De ci informaţia genetică este cea care trece de pe
aceea, informaţia, care reprezintă un alt aspect molecula filiformă de ADN pe molecula filiformă
al realităţii și care are alte legi de conservare și de proteine. După cum se știe, informaţia gene-
de transformare (3), reprezintă – alături de aer, tică trece mai întâi de pe molecula de ADN pe
de apă, de hrană, de îmbrăcăminte și de locuinţă – niște molecule de ARN mesager, care o transpor-
una dintre nevoile fundamentale ale organismu- tă până la nivelul ribozomilor, unde sunt sinteti-
lui uman. zate proteinele din care este constituit organis-
Informaţia este necesară mai întâi pentru mul nostru. Moleculele filiforme de proteine se
construirea structurilor proprii caracterizate de vor plia apoi, prin intermediul unor legături chi-
un mare grad de ordine și de organizare. De ace- mice interne, pentru a da naștere unor macro-
ea, noi primim de la părinţii noștri – într-o infimă molecule cu diferite conformaţii spaţiale. Astfel,
cantitate de substanţă – o foarte mare cantitate informaţia genetică trece, în cele din urmă, pe
de informaţie. După descoperirea structurii ADN structura spaţială a moleculelor de proteine. Iar
și mai ales după descoperirea codului genetic, această structură spaţială a proteinelor din care
s-a constatat că, în cele 7 picograme (adică 7 mi- suntem constituiţi va transporta informaţia mo-
lionimi de gram) de ADN pe care le-am primit de leculară necesară reglării numeroaselor procese
la părinţii noștri, este stocată o cantitate foarte bichimice. Prin structura lor spaţială, toate mo-
mare de informaţie genetică, apreciată la 1,5 GB leculele de proteine transportă o anumită infor-
(4). Pentru a putea aprecia discrepanţa dintre maţie moleculară capabilă de a recunoaște in-
cantitatea foarte mică de substanţă și cantitatea formaţia moleculară a altor molecule cu care
foarte mare de informaţie, ar fi suficient să ară- trebuie să interacţioneze. Așa, spre exemplu,
tăm că, pentru a scrie pe hârtie informaţia cu- prin intermediul informaţiei moleculare, enzi-
prinsă într-o moleculă de ADN, ne-ar trebui mele reușesc să recunoască substratul asupra
aproximativ 4.000 de volume de câte 1.000 de căruia trebuie să acţioneze, moleculele de re-
pagini fiecare. Iar pentru a citi informaţia cuprin- ceptori celulari reușesc să recunoască difertitele
să în molecula de ADN, care cuprinde peste 3 molecule de mesager chimic, iar moleculele de
miliarde de nucleotide, ne-ar trebui, după cum anticorpi reușesc să recunoască antigenul asu-
arată Francis Collins (5) – care după cum se știe, pra căruia trebuie să acţioneze.
a fost conducătorul uneia dintre cele două echi- Pentru a-și putea păstra stabilitatea într-un
pe care au descifrat genomul uman –, peste 31 mediu foarte variabil și de multe ori chiar foarte
de ani. Iar această informaţie genetică s-a multi- ostil, pe lângă informaţia genetică și informaţia

88
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 13, NR. 2(57), AN 2018

moleculară, organismul nostru mai are nevoie și zentat de numărul extrem de mare de molecule
de informaţia generată de mediul înconjurător. care se află lichidul interstiţial.
În acest sens, organismul nostru dispune de o Dar informaţia moleculară recunoscută de
serie întreagă de receptori interni și externi, adi- receptori celulari trebuie transmisă apoi, prin in-
că de o serie întreagă de organe de simţ, cum termediul unor semnale intermediare, până la
sunt văzul, auzul, gustul, mirosul și simţul tactil nivelul genomului care va sintetiza proteinele,
(care este răspândit pe toată suprafaţa pielii și adică enzimele, hormonii și anticorpii care să
care monitorizează în permanenţă mediul încon- facă faţă provocărilor respective. În acest sens,
jurător). Aceste informaţii ajung în cele din intervin o serie întreagă de mesageri secunzi,
urmă, sub forma unor semnale nervoase, până așa cum ar fi AMPc, GMPc și Ca, care transmit
la nivelul receptorilor celulari și indică – prin in- informaţia în celulă, precum și o serie întreagă
termediul mecanismelor epigenetice – care gene de efectori enzimatici și chiar o serie de amplifi-
trebuie să intre în funcţiune. Spre exemplu, catori, așa cum se întâmplă în cazul informaţiei
atunci când mâncăm lapte, informaţiile cores- ajunse pe retină.
punzătoare ajung până la nivelul mecanismelor Sursa informaţiilor care acţionează asupra re-
epigenetice care vor activa genele care sinteti- ceptorilor celulari se poate afla atât în mediul
zează lactaza capabilă să metabolizeze lacotoza. intern, cât și în mediul extern. Așa, spre exem-
Toate acestea înseamnă că informaţia este plu, glucoza absorbită din tubul digestiv, care are
absolut necesară pentru construirea organsimu- mai ales un rol energetic, va acţiona prin inter-
lui și pentru funcţionarea lui în vederea adaptării mediul informaţiei moleculare pe care o aduce
la un mediul foarte variabil și de multe ori chiar asupra receptorilor glucosensibili din celulele
foarte ostil. Putem concluziona, deci, că infor- pancreatice și va determina creșterea secreţiei
maţia reprezintă una dintre nevoile fundamen- de insulină. Insulina va acţiona – prin interme-
tale ale organismului. diul informaţiei moleculare pe care o aduce –
asupra unor receptori insulinici din celulele he-
IMPORTANŢA INFORMAŢIEI patice, celulele musculare și din celelalte celule,
MOLECULARE stimulând transportul glucozei în celule și acţio-
nând asupra unor proteinkinaze, care vor stimu-
Deși informaţia moleculară depinde, într-o la degradarea glucozei, sinteza de glicogen și de
oarecare măsură, de substanţa și de energia care lipide.
o conţin și o transportă, ea nu poate fi confunda-
tă cu substanţa și cu energia din care este consti-
tuită molecula respectivă, deoarece două mole- ORGANISMUL UMAN CA SISTEM DE
cule cu o compoziţie chimică foarte diferită, așa COMUNICAŢII
cum ar fi morfina și endorfinele, vor putea adu-
ce prin structura spaţială parţial asemănătoare o Dar dacă informaţia reprezintă – alături de
informaţie moleculară foarte asemănătoare. In- aer, de apă și de hrană – una dintre nevoile fun-
formaţia moleculară va depinde de modul în damentale ale organismului uman, dacă infor-
care sunt distribuite în spaţiu și timp componen- maţia respectivă trebuie să ajungă la fiecare ce-
tele moleculei respective. Iar dacă moleculele lulă, înseamnă că organismul nostru trebuie să
respective au o conformaţie spaţială comple- fie un sistem de comunicaţii extrem de compli-
mentară (sau parţial complementară) cu confor- cat, în care fiecare celulă și fiecare moleculă con-
maţia spaţială a unor receptori celulari, ele vor tribuie fie la edificarea sistemului de comunica-
putea veni în contact pe o suprafaţă suficient de ţii, fie la transmiterea semnalelor prin acest sis-
mare cu receptorii respectivi, pentru a face posi- tem (7).
bilă intrarea în funcţiune a unui număr suficient Dacă fiecare celulă și fiecare moleculă partici-
de mare de legături chimice slabe care să poată pă, într-un fel sau altul, la construirea și la funcţi-
lega, cel puţin temporar, cele două molecule în- onarea acestui sistem, înseamnă că el este un sis-
tre ele. tem extrem de complicat, format dintr-o mulţime
Prin intermediul informaţiei moleculare pe de subsisteme celulare și intercelulare și că toate
care o conţin, receptorii celulari reușesc să recu- aceste sisteme de comunicaţie trebuie să colabo-
noască anumiţi mesageri chimici din mulţimea reze între ele pentru a da naștere, în cele din
moleculelor care îi înconjoară. În felul acesta, urmă, unui sistem de comunicaţii hiperintegrat
apelând la informaţia moleculară și la receptorii capabil să asigure păstrarea stabilităţii organsimu-
celulari, toate celulele organismului pot comuni- lui chiar și în condiţiile numeroaselor variaţii care
ca între ele în pofida zgomotului de fond repre- au loc atât înăuntrul, cât și în afara organismului.

89
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 13, NR. 2(57), AN 2018

Dar oricât de complicat ar fi sistemul de co- efect, deoarece codul genetic este un cod dege-
municaţii al organismului, el este format din nerat, în care mai mulţi codoni pot codifica ace-
două magistrale: o magistrală longitudinală, prin lași aminoacid, iar codonul UUC codifică la fel ca
intermediul căreia se transmite informaţia gene- și codonul UUU) tot aminoacidul fenilalanină.
tică de la o celulă la alta sau de la nucleu la ribo- Aceasta înseamnă că nu modificările substanţia-
somi, și o magistrală transversală, prin interme- le, ci modificările informaţionale produc bolile
diul căreia se transmite informaţia primită din genetice.
mediul înconjurător până la nivelul celulelor Dar nu numai informaţia genetică, ci și infor-
efectoare. Iar aceste două magistrale se întâl- maţiile primite din mediul înconjurător pot avea
nesc la nivelul epigenomului, care stabilește de o influenţă deosebită asupra organismului. Spre
fiecare dată ce gene trebuie să intre în acţiune exemplu, informaţia moleculară adusă de diferi-
pentru a putea face faţă provocărilor care au ge- tele substanţe poate bloca sau stimula diferiţi
nerat informaţia respectivă. receptori celulari. Chiar și alimentele pot acţiona
prin intermediul informaţiei moleculare pe care
o aduc. Așa, spre exemplu, informaţia molecula-
INFLUENŢA INFORMAŢIILOR ASUPRA ră adusă de glucoză determină sinteza unor in-
ORGANISMULUI UMAN cretine de către mucoasa intestinală, care vor
determina secreţia anticipată de insulină de că-
Este evident că structura organismului nostru
tre celulele pancreatice, ferind astfel organismul
va depinde în primul rând de informaţia genetică
de o creștere brutală a glicemiei. Apoi, prin in-
pe care o primim de la părinţii noștri. Încă din
termediul informaţiei antigenice pe care o aduc,
cele mai vechi timpuri, oamenii de știinţă au ob-
foarte multe substanţe pot acţiona asupra siste-
servat că unele caractere, precum și unele boli
mului imunitar, ducâd la apariţia unor alergii sau
se pot transmite genetic, de la o generaţie la
a altor boli imunitare. Iar majoritatea medica-
alta, iar alte boli pot fi determinate (sau, cel pu-
mentelor acţionează tocmai prin informaţia mo-
ţin, influenţate) de mediul înconjurător. Astăzi leculară pe care o aduc asupra unor receptori
s-a înţeles însă că această transmitere nu se face celulari, cum sunt, spre exemplu, betablocante-
prin intermediul substanţei sau al energiei, de le, care acţionează asupra receptorilor catecola-
care suntem obsedaţi, ci prin intermediul infor- minici (8).
maţiei genetice pe care o primim de la părinţii Dar nu numai informaţia moleculară, ci și in-
noștri. formaţia senzorială, sesizată de organele de
Prin 1950, geneticienii au descris structura simţ, poate avea o influenţă foarte importantă
ADN, iar prin 1960, ei au descoperit codul gene- asupra organismului uman. Am putea spune
tic cu ajutorul căruia se transmite informaţia ge- chiar că unele organe, cum este creierul, se dez-
netică de la ADN la proteinele din care suntem voltă și se maturizează tocmai sub influenţa in-
constituţi. Iar Vernon Ingram a arătat că înlocui- formaţiilor senzoriale primite din afară. Dacă
rea unui singur nucleotid – și anume a timinei cu pentru dezvoltarea inimii, a stomacului și a fica-
adenina – din gena care sintetizează globina tului este suficientă informaţia genetică, creierul
poate duce la apariţia anemiei falciforme, în nu se poate dezvolta corespunzător fără infor-
care codonul CAT este transformat într-un codon maţia generată de mediu. Cercetătorii au con-
CTT, determinând înlocuirea Glu cu Val din mole- statat că creierul șobolanilor crescuţi într-un me-
cula de globină și conducând la apariţia unei he- diu care generează mai multă informaţie este
moglobine anormale, caracteristică anemiei fal- mai mare și conţine mai multe sinapse, ceea ce
ciforme. înseamnă că informaţia are un rol trofic asupra
Dar nu numai discrepanţa dintre modificările creierului. D.H. Hubel și T.H. Wiesel au arătat că,
substanţiale extrem de mici și efectele patologi- dacă în perioada de dezvoltare animalele nu pri-
ce extrem de mari, ci și faptul că nu toate muta- mesc informaţiile optice necesare, scoarţa occi-
ţiile genetice duc la apariţia unor boli subliniază pitală specializată în prelucrarea informaţiilor
importanţa informaţiei în etiopatogenia unor optice nu se va mai dezvolta niciodată (9). Ceea
boli genetice. Toate anomaliile cromozomiale și ce înseamnă că informaţia primită din mediul în-
toate tulburările moleculare de la nivelul ADN conjurător are și un rol trofic. Noi am arătat că
sunt determinate de tulburarea informaţiei și nu informaţia primită din exterior este cea care in-
a substanţei și energiei din care este constituit fluenţează secreţia de neurohormoni de către
ADN. De aceea, înlocuirea ultimului nucleotid U hipotalamus, care vor influenţa, la rândul lor, se-
cu nucleotidul C din codonul UUU, care codifică creţia de hormoni hipofizari și de hormoni peri-
aminoacidul fenilalanină, nu va avea niciun ferici, care vor putea reprezenta mijloacele de

90
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 13, NR. 2(57), AN 2018

luptă ale organismului în faţa provocărilor care maţională. Se știe că, la nivel genetic, celulele
au generat informaţiile respective (10). noastre dispun de niște mecanisme de reparare
De aceea, am putea spune că reţeaua neuro- a erorilor pe care le poate suferi ADN, în timpul
nală moștenită genetic se structurează și se re- replicării sau ca urmare a acţiunii unor mutanţi
structurează în permanenţă sub influenţa infor- externi. La nivel celular și umoral, organismul
maţiilor primite din afară. Cu ajutorul infor- nostru dispune de o serie de mecanisme imuni-
maţiilor primite din exterior, creierul nostru își tare cu ajutorul cărora poate anihila informaţiile
asimilează tot mai multe programe de funcţio- moleculare străine. Iar la nivelul sistemului ner-
nare pentru a putea face faţă numeroaselor vari- vos, el dispune de o serie de mecanisme de apă-
aţii ale mediului înconjurător. rare antiinformaţională, cum sunt inhibiţia, fil-
trarea, oboseala și somnul. Deși sunt foarte utile,
aceste mijloace de apărare pot fi de multe ori
LIMITELE INFORMAŢIONALE ALE
depășite.
ORGANISMULUI
Deși se bazează pe avantajele oferite de in- APARIŢIA UNEI PATOLOGII
formaţie, de a acţiona în modul cel mai adecvat INFORMAŢIONALE
posibil, organismul uman are o capacitate destul
de limitată de recepţionare și de prelucrare a in- Dacă informaţia joacă un rol foarte important
formaţiilor. Ar fi suficient să arătăm că, dacă me- în desfășurarea proceselor de reglare de care
diul înconjurător generează o cantitate foarte depinde sănătatea organismului într-un mediu
mare de informaţie, apreciată la 1011 biţi/sec, foarte variabil și de multe ori chiar foarte ostil,
organele noastre de simţ nu pot recepţiona mai dacă organismul uman este un extrem de com-
mult de 107 biţi/sec, iar căile aferente nu pot plicat sistem de comunicaţii, la care participă
transmite mai mult de 106 biţi/sec. În această si- toate celulele și moleculele organsimului și dacă
tuaţie, organismul uman este obligat să recurgă organismul are o capacitate limitată de recepţio-
la o selecţionare foarte atentă a informaţiilor pe nare și de prelucrare a informaţiilor necesare,
care le recepţionează. înseamnă că toate bolile vor avea, în din cele din
Totuși, suprasolicitarea informaţională la urmă, un substrat informaţional. Unele boli vor
care este supus omul contemporan, care trăiește putea fi produse de tulburarea aportului infor-
într-o societate informaţională, caracterizată de maţional, așa cum se întâmplă în bolile genetice,
creșterea vertiginoasă a producţiei de informa- în care viitorul organism primește niște informa-
ţie și a mijloacelor de comunicare în masă, poate ţii genetice modificate. Alte boli vor putea fi pro-
duce la apariţia foarte multor tulburări, așa cum duse de privarea unor informaţii senzoriale ab-
ar fi stresul informaţional, precum și celelalte solut necesare pentru adaptarea la mediu. Alte
boli psihice, psihosomatice și imunitare (11). boli pot fi produse de suprasolicitarea informaţi-
onală, așa cum se întâmplă în stresul informaţio-
nal. Alte boli vor putea fi produse de tulburarea
MIJLOACE DE PROTECŢIE
transmiterii și prelucrării informaţiilor primite,
INFORMAŢIONALĂ ALE așa cum se întâmplă în bolile psihice, în bolile
ORGANISMULUI UMAN psihosomatice, în bolile imunitare și altele, ceea
ce înseamnă că, pe lângă patologia infecţioasă,
Dacă, pentru apărarea de bacterii, organis-
patologia traumatică și patologia metabolică, se
mul nostru dispune de o serie de mijloace de
poate vorbi și de o patologie informaţională,
apărare imunitară, pentru apărarea de informa-
care devine din ce în ce mai importantă în socie-
ţia patogenă, el dispune de anumite mecanisme
tatea informaţională în care trăim (12).
de protecţie, mecanisme de apărare antiinfor-

91
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 13, NR. 2(57), AN 2018

BIBLIOGRAFIE
1. Restian A. Bazele medicinei de familie, 6. Restian A. Epigenomul ca maşină Turing, 10. Restian A., Reglarea neuroendocrină prin
Editura Medicală, 2009 Practica Medicală, 2, 2016, 107-114 intermediul jocului cibernetic, Studii şi
2. Restian A. Aspectul informaţional al 7. Restian A. Organismul uman ca sistem de Cercetări de Endocrinologie, 5, 1973,
patologiei umane, Progresele Ştiinţei, 2, comunicaţii, Conferinţa Semnalul biologic, 361-371
1972, 55-60 Academia Română, 1986 11. Restian A. Informational stress, Journal of
3. Restian A. Principiile de conservare şi de 8. Cristea A. Medicamentul ca semnal, Royal Society of Medicine, 6, 1990,
transformare a informaţiei, Studii şi Farmacia, 1, 1991, 3-10 380-382
Cercetări de Biotehnologie, 9, 1980, 51-61 9. Hubel D.H., Wiesel T.H. Functional 12. Restian A. Patologia infomaţională, Editura
4. Orcutt M. Bases to Bytes, MIT Technology Academiei, 1997
architecture of macaque monkey visual
Review, April 25, 2012
cortex, Procedings of Royal Society, 198,
5. Collins F.S. Language of God, London,
1977, 1-59
Toronto, Sydney, 2006

92