LICEUL TEHNOLOGIC „GHEORGHE MIRON COSTIN”

CONSTANŢA

PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A

CALIFICĂRII ABSOLVENŢILOR ÎNVAŢĂMÂNTULUI LICEAL,
FILIERA TEHNOLOGICĂ

Nivel 4
PROFIL: TEHNIC

CALIFICAREA: TEHNICIAN CHIMIST DE LABORATOR

ELEV: ÎNDRUMĂTOR:

ONCEANU I. OANA-ALEXANDRA PROF. MUSCINĂ LILIANA

CLASA a XIII-a

2021

1
INDICATORI CHIMICI AI APEI
POTABILE DETERMINAŢI
PRIN METODE
COMPLEXONOMETRICE

2
 CUPRINS

Argument
CAPITOLUL I . Surse de alimentare cu apa
I.1. Istoricul alimentarilor cu apa ........................................................................
I.2. Surse de alimentare cu apa ............................................................................
I.3 Importanta sanitara a apei..............................................................................
Capitolul II. Indicatori chimici determinaţi prin metode
complexonometrice
III. 1. Complexonometria ..................................................................................
III.2. Determinarea indicatorilor complexonometrici ......................................
III. 2.1. Determinarea volumetrică a ionului Ca2+ din apă ...............................
III.2.2. Determinarea volumetrică a ionului Mg2+ din apă ..............................
III.2.3. Determinarea volumetrică a duritatii totale a apei …………………..
Capitolul IV. Determinari experimentale
Prelevare, conservarea si transportul probelor de apa ...................................
Fişă de recoltă .................................................................................................
Fişe de lucru determinarea volumetrică a ionului Ca2+ din apă .....................
Referate de laborator determinarea volumetrică a ionului Ca2+ din apă .......
Fişe de lucru determinarea volumetrică a ionului Mg2+ din apă .............……..
Referate de laborator determinarea volumetrică a ionului Mg2+ din apă .........
Fişe de lucru determinarea volumetrică a duritatii totale a apei ……………...
Referate de laborator determinarea volumetrică a duritatii totale a apei……...
Concluzii .........................................................................................................
Bibliografie .....................................................................................................
Anexe ...............................................................................................................

3
 CAPITOLUL I
SURSE DE ALIMENTARE CU APA

I.1. Istoricul alimentarilor cu apa

Gradul de civilizatie al unui popor se poate aprecia nu numai dupa

monumentalitatea constructiilor pe care le-au realizat, ci si dupa modul cum a
rezolvat problema apei; urme de lucrari de alimentare cu apa si de canalizare au
fost gasite in toate epocile stralucite ale istoriei popoarelor.

Cele mai vechi constructii cunoscute de captare a apei au existat acum

aproximativ 5000 de ani.In Egiptul antic existau mecanisme simple pentru
ridicarea apei, asemanatoare cumpenelor noastre. In China Antica se foloseau
puturile pentru alimentarea cu apa, uneori foarte adanci, din care apa era scoasa
cu galetile cu ajutorul unor schipeti si trolii.De asemenea, babilonienii stiau sa
construiasca lacuri de acumulare si foloseau procedee de ridicare a apei la
inaltimi destul de mari, utilizand-o la udatul gradinilor si in alte scopuri. Pentru
transportul apei, in antichitate se foloseau canala cu scurgere libera si conducte
din tuburi de argila-arsa, de lemn sau metalice.

De-abea in sec. XVI-XVII aparitia si dezvoltarea manufacturii capitaliste

impune o oarecare dezvoltare a tehnicii alimentarii cu apa.In sec. XVII-XVIII
incepe sa se construiasca alimentari cu apa in unele orase.

In sec. al-XX-lea, nivelul de dezvoltare economica si sociala a diferitelor tari

a ajuns sa marcheze discrepante deosebit de mari, acestea manifestindu-se si in
gradul diferit de dotare a centrelor populate cu instalatii cu alimentare cu apa si
de canalizare.

In scopul cunoasterii si valorificarii resurselor hidrice existente, s-a initiat, sub

egida UNESCO, un vast program de cercetare cantitativa si calitativa a
acestora.In aceste conditii, la 1 ianuarie 1965 a inceput Deceniul Hidrologic
International, la care au participat 90 de tari, printre care si Romania, actiune
prelungita si dupa incheierea etapei de 10 ani.

Este interesant de mentionat sistemul de alarma dat de Raymond Furon,

profesor de facultate de stiinte din Paris, care spune: “cresterea rapida a

4
populatiei globului, caracteristica epocii noastre va ridica numarul locuitorilor
Pamantului la 6 miliarde in anul 2000. Unii poate se gandesc ca acestor 6
miliarde de oameni le va fi greu sa isi procure hrana dar nimeni nu banuieste
insa viitoarea lipsa de apa. Este o grava eroare”.

Pe teritoriul tarii noastre s-au descoperit numeroase lucrari ingenioase vechi

de alimentari cu apa.Astfel, in cetatile dacice se afla captari din izvoare,
conducte din tuburi de ceramica si bazine cu peretii din zidarie sau din lemn,
constituind instalatii pentru limpezirea si inmagazinarea apei din rauri de munte.

Pana acum 100 de ani, alimentarea cu apa a oraselor din tare noastra nu se
deosebea mult de aceea a satelor de astazi. Apa se lua din puturile sapate in
stratul freatic, din izvoarele invecinate sau din raul cel mai apropiat.In unele
orase apa era transportata cu sacalele de la izvoare sau de la rauri si vanduta
populatiei, pe strazi. Apa puturilor si izvoareloe era in general buna de baut; apa
de rau era insa tulbure si incarcata cu bacterii, care produceau boli contagioase.

In prima jumatate a seculului XIX se fac unele progrese in lucrarile de

alimentare cu apa. Astfel, se executa primele instalatii interioare in casele unor
boieri si la spitale si se face trecerea de la conducte din tuburi ceramice la cele
din tuburi metalice.

Alimentarile cu apa in centre populate ale tari noastre au conscut o dezvoltare

rapida, in special in perioda 1880-1915. La aceasta au contribuit intr-o mare
masura inginerii romani pregatiti in Scoala Nationala de Poduri si Sosele
infiintata in anul 1867 in Bucuresti.

Figura cea mai proeminenta a tehnicii romanesti in domeniul alinemtarilor cu

apa a fost Elie Radu.Pe langa conducerea executiei unor numeroase lucrari de
constructii de cai ferate si sosele, de poduri pentru cale ferata si sosea, inginerul
Elie Radu a proiectat si a condus executia a numeroase lucrari de alimentare cu
apa in diferite orase din tara. Toate aceste lucrari au fost concepute cu mult simt
tehnic si cu convingerea ca trebuie sa fie pastrate in functiune un timp cat mai
indelungat;ele constituie exemple de arta inginereasca. Calitatea acestor lucrari
rezulte din faptul ca, dupa 70-80 ani de exploatare continua, instalatiile asigura
aceiasi parametri avuti in vedere la proiectare, care uneori au putut fii chiar
sporiti, fara cheltuiele prea mari.

BIBLIOGRAFIE

5
 Constantin Berca — Apa si sănătatea, Editura: Ceres, Bucuresti 1999;
 Constantin Ionescu – Instalaţii de alimentare cu apă, editura: Matrix
Bucuresti 1999;

 Aurelia Buchman —Studiul calităţii mediului, clasa: a IX-a, editura:

Economică Preuniversitaria, Bucuresti 2004;
 Luminiţa Vlădescu — Chimia analitică si analize tehnice – cls. XI.
editura: Didactică si pedagogică, Bucuresti 1994;
 Sergiu Mănescu, Manole Cucu — Chimia sanitară a mediului, editura:
Medicală, Bucuresti 1994.

 M.Sandu, A.Dobre, Al.Manescu — Ingineria mediului, editura: Matrix,

Bucuresti 2007;