Arta ecleziastică şi laică

1. Influenţe şi stiluri artistice

- subordonată bisericii , dar dobândind pe măsura trecerii vremii tot mai mult un
caracter laic , arta medievală românească a manifestat o profundă receptivitate şi
deschidere către arta Europei
- moştenirii artistice bizantine i s-a adăugat din secolul XIII influenţe gotice iar
câteva secole mai târziu influenţe renascentiste
2. Arhitectura laică şi religioasă
- a fost bine reprezentată în toate Ţările Române folosind drept materiale de
bază lemnul , piatra sau cărămida
- cetăţi ca Feldioara , Bran sau Hunedoara ( Transilvania ), Turnu, Giurgiu,
Rucăr şi Poienari ( Ţara Românească ) şi Neamţ, Suceava , hotin, Cetatea Albă ,
Tighina ( Moldova ) au reflectat evoluţia soluţiilor arhitecturale tehnice , având
drept finalitate un spor de solidaritate şi prestanţă
- pe măsura afirmării nobilimii şi boierimii şi a dorinţelor lor de a-şi marca
dominaţia în societate prin însemne exterioare , au fost tot mai numeroase
castele nobiliare şi palate ( în Transilvania ), precum şi casele şi conacele
boiereşti ( în Ţara Românească şi Moldova )
- de-a lungul întregului Ev Mediu au fost înălţate numeroase lăcaşuri de cult, în
stiluri foarte diverse
Stilul romanic se regăseşte în Biserica de la Rădăuţi ( Moldova ); Biserica
Sfântul Mihail din Cisnădie.
Stilul bizantin
Cele mai frumoase monumente sunt : Biserica Sfântul Nicolae Domnesc de la
Curtea de Argeş; Mănăstirea Cozia în Ţara Românească.
Stilul moldovenesc
Sinteză a tradiţiei arhitecturale bizantine cu influenţe gotice a născut în secolul
16 adevărate capodopere arhitecturale : Bisericile de la Voroneţ
Stilul gotic
- S-a concretizat în arhitectura Huniazilor şi a Bisericii Negre din Braşov
- bogate în înfăptuiri au fost domniile lui Vasile Lupu, Matei Basarab,
Constantin Brâncoveanu
3. Sculptura, pictura şi artele minore
Sculptura a fost predominant realizată în piatră şi lemn.
Pictura a fost reprezentată de frescele interioare şi exterioare ce decorau bisericile
ca şi de icoanele cu ferecături de aur şi argint după model bizantin.
Portretul apare târziu în arta românească , semn al puternicii sale dependenţe de
comandamentele religioase.
Icoana ( moldovenească ) s-a dezvoltat graţie unor centre aflate pe lângă marile
mănăstiri.
Miniatura ce însoţea manuscrisele a devenit vestită datorită unor centre precum
cele de la mănăstirile Neamţ şi Dragomirna. Se adăugau la aceasta produsele de
argintărie, broderiile şi tapiseriile.