Mircea cel Bătrân ( 1386-1418 )

Încă de la începutul domniei a sprijit mişcarea antiotomană a sârbilor şi bulgarilor

participând la bătălia de la Kossovopolje (15 iunie 1389).
În anul 1388 a alipit Dobrogea la Ţara Românească deoarece era în pericol de a fi
ocupată de otomani.
Politica de alianţe promovată de Mircea l-a determinat pe sultanul Baiazid ( 1389-
1402 ) să organizeze o expediţie la nord de Dunăre pentru eliminarea principalului său
adversar. Bătălia s-a dat la Rovine ( 17 mai 1395 ) şi s-a încheiat cu victoria obţinută de
Mircea.
Prezenţa turcilor la Dunăre a revigorat idealul cruciadei iniţiate de Sigismund de
Luxemburg şi care s-a bucurat de sprijinul cavalerilor occidentali şi al lui Mircea cel Bătrân.
Confruntarea decisivă cu oastea otomană condusă de Baiazid a avut loc la Nicopole ( 26
septembrie 1396 ) şi s-a încheiat cu înfrângerea lui Mircea.
În condiţiile crizei politice a Imperiului Otoman declanşată de înfrângerea de la
Ankara la 20 iulie 1402 , Mircea s-a amestecat în luptele pentru succesiunea lui Baiazid ,
susţinând pe rând doi dintre pretendenţi : Musa şi Mustafa , dar fără success, întrucât victorios
iese Mehmed care devine sultan în 1413.
Mircea a domnit 32 de ani devenind un simbol al stabilităţii şi înţelepciunii politice.
La 31 ianuarie 1418 Mircea moare fiind înmormântat la mănăstirea Cozia, ctitoria sa.

Alexandru cel Bun ( 1400- 1432 )

A ajuns domn al Moldovei cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân. Urmează exemplul
acestuia şi organizează cancelaria şi sfatul domnesc precum şi principalele instituţii
administrative- teritoriale ale ţării.
Biserica a avut un rol important în consolidarea ţării. Odată cu recunoaşterea lui Iosif
ca mitropolit al Moldovei , a încheiat un mai lung conflict cu patriarhia de la Constantinopol.
( 1401 ).
Pe plan extern a recunoscut suzeranitatea regelui polonez Vladislav Iagello , căruia i-a
prezentat personal jurământul de vasalitate la Cameniţa în 1404 şi pe care îl va reînoi în 1407
la Lvov.
Bunele relaţii cu această putere s-au concretizat şi în privilegii comerciale acordate
negustorilor din Lvov ( 1408 ) şi prin participarea unor trupe moldovene la bătălia de la
Grunwald ( 1410) sau la asediul cetăţii Marienburg
( 1422) împotriva cavalerilor teutoni.
În contextul campaniei otomane împotriva Ţării Româneşti apără Cetatea Albă de un
atac al flotei turceşti în 1420.
Spre sfârşitul domniei , relaţiile cu Polonia se deteriorează şi Alexandru cel Bun
participă alături de alte forţe la o campanie prelungită până la Cameniţa, dar încheiată cu o
înfrângere

1
Iancu de Hunedoara ( 1441-1456 )
A fost ban al Severinului în 1438, voievod al Transilvaniei ( 1441-1446), guvernator al
Ungariei ( 1446-1453 ) şi căpitan suprem al Ungariei şi Transilvaniei ( 1453- 1456).
Vreme de aproape 15 ani , Iancu a alăturat Ungariei cele 2 state româneşti extracarpatice
într-un efort militar fără precedent în lupta antiotomană.
După înfruntări în Transilvania şi Ţara Românească , a organizat „ Campania cea Lungă”
( 1443-1444) încheiată cu tratatul de la Seghedin în iulie 1444 foarte avantajos forţelor
creştine, din păcate foarte repede denunţat de regele Vladislav II , regele Ungariei.
În septembrie 1444 oastea regală , căreia i se alătură forţele militare ale lui Iancu şi ale lui
Vlad Dracul, domnul Ţării Româneşti, trece Dunărea îndreptându-se spre Nicopole şi Varna.
În bătălia care se dă la 10 noiembrie 1444 la Varna regele moare , cruciaţii fiind înfrânţi.
În 1445 Iancu reia ofensiva pe linia Dunării.
Din 1446 devine guvernator al Ungariei ceea ce reprezintă apogeul carierei sale politice. În
septembrie 1448 oastea creştină condusă de Iancu trece Dunărea , dar suferă grele pierderi în
bătălia de la Kossovopolje ( 17-19 octombrie 1448 ).
Venirea lui Mehmed II pe tronul sultanilor a deschis o nouă etapă în istoria raporturilor
otomano-române , dominată de ofensiva Imperiului soldată cu rezultate apreciabile.
În 1453, Mehmed II cucereşte Constantinopolul. Încurajat de success , Mehmed II a reluat
ofensiva spre Europa Centrală şi spre Dunăre atacând în 1456 fără success cetatea Belgradului.
De această ultimă victorie Iancu de Hunedoara nu s-a putut bucura întrucât moare răpis de
ciumă la Zemun ( 11 august 1456 ).Este înmormântat în catedrala de la Alba Iulia , pe sarcofagul
său fiind încrustate cuvintele care ilustrază cel mai convingător faptele sale : “ S-a stind lumina
lumii”.

Vlad Ţepeş ( 1448, 1456-1462, 1476)

După moartea neaşteptată a lui Iancu de Hunedoara , stindardul luptei antiotomane a fost
preluat de Vlad Ţepeş, domnitorul Ţării Româneşti.
El avea să fie supranumit Dracula , nume care a făcut înconjurul lumii datorită severităţii
sale şi ale pedepselor pe care le aplica ( tragerea în ţeapă ). Acestă atitudine a reprezentat mijlocul
eficace al unei strategii de intimidare a unei boierimi ostile şi viza punerea la adăpost a ţării de
primejdia transformării în paşalâc.
În 1459 refuză plata tributului , ceea ce atras riposte Porţii Otomane. După dejucarea unui
plan al sultanului de a-l prinde pe domnul roman , acesta a declanşat în iarna anilor 1461-1462
“Campania de la Dunăre” în cursul căreia a fost distrus sistemul defensive al otomanilor de la
Dunărea de Jos iar aceştia au suferit pierderi grele pe malul sudic al fluviului.
Această acţiune a atras expediţia sultanului din primăvara anului 1462. Adoptând tactica
pustiirii teritoriului şi hărţuirii inamicului , Vlad Ţepeş a declanşat în apropiere de Târgovişte
celebrul “ atac nocturn” din 16-17 iunie 1462 asupra taberei sultanului , provocând panică în
rândul turcilor.
Sub efectul acestei lovituri , Mahomed al II-lea a ordonat retragerea. Victoria purtată de
Vlad Ţepeş confirma statutul de independenţă pentru Ţările Române.
După trecerea primejdiei otomane , boierimea ostilă îl sprijină pe Radu cel Frumos. Ajuns
în Transilvania , Ţepeş cade victima unor uneltiri şi este întemniţat până în 1475 , la Buda din
ordinul lui Matia Corvin , regale Ungariei. A fost eliberat şi înscăunat cu sprijinul lui Ştefan cel
Mare în 1476, după bătălia de la Vaslui. Câteva luni mai târziu este ucs de boierii ostili care au
uneltit împotriva lui la îndemnul lui Laiotă Basarb şi a turcilor.

2
Ştefan cel Mare ( 1457-1504 )
A ajuns la domnie cu ajutorul lui Vlad Ţepeş alungânu-l pe unchiul său Petru Aron.
Pe 4 aprilie 1459 la Overchelăuţi a fost recunoscut domn de către regale Poloniei
Cazimir al IV –lea în schimbul jurământului de vasalitate şi cedării Hotinului.
În 1462 încheie un nou acord cu Polonia prin care recuperează Hotinul.
23-24 ianuarie 1465 a atacat şi a cucerit cetatea Chilia ocupată de unguri şi Cetatea
Albă.
Toamna lui 1467 regele Ungariei , Matia Corvin a întreprins o campanie în Moldova.
Acesta a cucerit Roman, Târgu Neamţ şi s-a îndreptat spre Baia.
14 decembrie 1466- 15 ianuarie 1467 la Baia , trupele maghiare au suferit o înfrângere
zdrobitoare din partea oştilor moldovene.
20 august 1469 la Lipnic , Ştefan a zdrobit hoardele tătarilor ce au invadat Moldova. 7
martie 1471 la soci , Ştefan l-a înfrânt pe Radu cel Frumos , domnitorul Ţării Româneşti , iar
în 1473 îl îndepărtează de la tron.
10 ianuarie 1475 are loc bătălia de la Vaslui ( Podul Înalt ) încheiată cu Victoria lui
Ştefan.
26 iulie 1476 la Valea Albă ( Războieni ) moldovenii au fost înfrânţi , dar au reuşit să-
I alunge pe turci din Moldova şi înfrângerea s-a transformat în victorie.
15 septembrie 1485 la Calomeea se încheie un tratat de vasalitate cu regale Poloniei
Cazimir IV care a promis sprijin împotriva turcilor.
16 noiembrie 1485 i-a în frânt pe turci la Cătlăbuca. 6 martie 1486 are loc victoria
împotriva turcilor la Şcheia.
În 1487 încheie tratat cu turcii, reia plata tributului , iar sultanul a recunoscut
independenţa Moldovei. În 1497 are loc campania lui Ioan Albert
regele Poloniei care dorea recucerirea Cetăţii Albe şi a Chiliei.
26 octombrie 1497 polonezii vor suferii o înfrângere dezastruoasă la Codrii
Cosminului.
12 iulie 1499 se încheie Pacea de la Hârlău. Prin acest tratat Ştefan şi Ioan Albert îşi
făgăduiau sprijin reciproc în caz de război şi “ linişte şi pace veşnică” între cele 2 state.
În anul 1500 reizbucneşte războiul împotriva otomanilor. În 1501 , lipsit de sprijin
extern ,Ştefan se vede nevoit să se împace cu turcii.
Pe 2 iulie 1504 Ştefan cel Mare moare , fiind înmormântat la mănăstirea Putna, ctitoria
sa.

Mihai Viteazul ( 1593-1601)

Toamna anului 1593, Mihai devine domn al Ţării Româneşti cu ajutorul unor
puternice şi bogate familii boiereşti oltene precum şi al influentelor grupuri de financiari greci
din capitala Imperiului.
13 noiembrie 1594 ucide pe creditorii levantini şi unitatea turcească din Bucureşti şi îi
goneşte pe turci de pe teritoriul ţării.
Decembrie 1594-ianuarie 1595 are loc o campanie împotriva Imperiului Otoman.
Oştile reunite ale celor 3 ţări româneşti i-au înfrânt pe turci la Giurgiu, Rusciuc, Silistra ,
Şerpăteşti.
20 mai 1595 se încheie un tratat de alianţă cu Sigismund Bathory pe care l-a
recunoscut ca suzerain în schimbul sprijinului împotriva turcilor, tratat semnat de boieri.
În 1595 are loc campania turcească împotriva Ţării Româneşti.

3
 13/ 23 august 1595 în lupta de la Călugăreni , turcii au fost înfrânţi , dar Mihai a fost
obligat să se retragă şi să aştepte sprijinul aliaţilor. A fost părăsit de aliaţii din celelalte
principate române. Bucureşti şi Târgovişte sunt cucerite de turci.
8 octombrie 1595 Târgovişte este eliberată, apoi Bucureşti , iar la 20 octombrie este
cucerită şi cetatea Giurgiu.
Ianuarie 1597 a reluat plarta tributului către turci în schimbul păcii şi recunoaşterii
sale de către sultan ca domn al Ţării Româneşti.
În martie 1598 încheie pace cu turcii care au recunoscut independenţa Ţării
Româneşti.
30 mai / 9 iunie 1598 la Târgovişte încheie un tratat de alianţă cu Rudolf al II-lea care
i-a promis lui Mihai sprijin financiar în schimbul recunoaşterii suzeranităţii împăratului
asupra Ţării Româneşti.

Unirea Principatelor Române

1 mai 1599 Andrei Bathory , principele Transilvaniei a încheiat pace cu Imperiul
Otoman.
Mihai încearcă refacerea frontului antiotoman prin cucerirea Transilvaniei şi Moldovei
conduse de principi care îi erau rivali.
18/ 28 octombrie 1599 are loc bătălia de la Şelimbăr încheiată cu înfrângerea lui
Andrei Bathory.
1 noiembrie 1599 intră în Alba Iulia şi este recunoscut ca principe al Transilvaniei de
către Dietă.
Primăvara anului 1600 are loc campania contra lui Ieremia Movilă şi recuperarea
Moldovei. Se realizează unirea politică a celor 3 ţări româneşti care aveau acum un singur
domn: Mihai Viteazul.
18 septembrie 1600 la Mirăslău , Mihai a fost înfrânt de nobilii maghiari ajutaţi de
generalul Basta.
20 octombrie 1600 la Bucov , Mihai este înfrânt de polonezi , iar domn al Ţării
Româneşti ajunge Simion Movilă.
În martie 1601 , Mihai a primit sprijin de la împărat pentru reluarea luptelor în
Transilvania şi ocuparea tronului Ţării Româneşti.
3/ 13 august 1601 la Gurăslău , cu ajutorul generalului Basta , Mihai l- învins pe
Sigismund Bathory , principele Transilvaniei.
9/19 august 1601 Mihai Viteazul este asasinat pe câmpia de lângă Turda din ordinal
generalului Basta.
Capul viteazului domnitor este înmormântat la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte,
de către Radu Buzescu.

Însemnătatea domniei lui Mihai Viteazul.

A participat la coaliţia antiotomană numită Liga Creştină.
A intrat în istorie ca primul unificator de ţară .
S-a integrat Ligii Creştine şi s-a ridicat cu hotărâre pentru apărarea independenţei ţării sale .
A devenit simbolul unităţii româneşti.