PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ : COLEGIUL TEHNIC „VASILE PÂRVAN” CONSTANŢA

Structură : Şcoala gimnazială nr. 19 Constanţa
Profesor : Olteanu Mariana Mihaela
Data: 18 noiembrie 2014
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţare: Statul medieval şi instituţiile sale
Lecţia : Formarea statului medieval Ţara Românească
Tipul lecţiei: Mixtă (predare – învăţare - evaluare)
Timp: 50 minute
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Obiectivul general al lecţiei : de a transmite şi sistematiza cunoştinţe privind
formarea statului medieval Ţara Românească
Obiective operaţionale
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili :
O1: Să identifice corect timpul şi spaţiul istoric la care face referire lecţia;
O2.- să definească corect termenul descălecat;
O3.- să menţioneze contextul internaţional şi intern ce au favorizat întemeierea
statului Ţara Românească;
O4.- să aprecieze rezistenţa românilor în faţa ungurilor la Posada;
O5.- să arate la hartă cuprinsul statului Ţara Românească.
Strategii didactice
Metode şi procedee: dialogul dirijat,evaluarea , conversaţia euristică,
conversaţia examinatorie , expunerea, explicaţia, lectura , descoperirea , schema
lecţiei, lucrul cu harta istorică / atlasul istoric, lucrul cu manualul.
Mijloace de învăţare : tabla şi creta , manualul, caietul de notiţe, schema la
tablă, harta istorică/ atlasul istoric
Forme de organizare : - activitate frontală, activitate individuală
Forme de evaluare: continuă - prin întrebări frontale
Bibliografie :
1.Alexandru Vulpe (coord.), Istoria Românilor, Manual pentru clasa a VIII-a,
Ed. Sigma, 2000;
2.Sorin Oane, Maria Ochescu, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a,
Ed. Humanitas Educational;
3. M.Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed.All Educaţional, Bucureşti,
1999;
4. Minodora Perovici, Istoria României. Atlas istoric ilustrat, Ed.Corint.

1
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi Forme de

lecţiei procedee; evaluare
Mijloace de
învăţământ
1. Momentul Profesorul salută elevii, notează absenţele, Elevii răspund la salut, Dialogul dirijat
organizatoric pregăteşte materialul didactic nesesar comunică absenţii, se
(2 minute ). lecţiei. pregătesc pentru lecţiei.
2. Reactualizarea Profesorul formulează întrebări/ cerinţe care Elevii răspund la întrebările Conversaţia Evaluare
cunoştinţelor fac apel la cunoştinţele dobândite pe profesorului pe baza euristică predictivă
(10 minute ). parcursul lecţiei anterioare: “Transilvania cunoştinţelor dobândite Manualul
de la voievodat la principat”. anterior. Caietul de notiţe Activitatea
Atlasul istoric/ frontală
Harta istorică
3. Anunţarea Profesorul realizează trecerea la tema nouă Elevii noteză în caiete titlul Expunerea Activitate
lecţiei noi (3 scriind titlul la tablă: Formarea statului lecţiei. Conversaţia frontală
minute ). medieval Ţara Românească. Explicaţia
Comunică obiectivele temei sub o formă Ascultă cu atenţie obiectivele Tabla şi creta
succesivă şi accesibilă comunicate.

4. Prezentarea Profesorul prezintă noile cunoştinţe după Elevii notează în caiete schema Conversaţia Activitate
noului conţinut următoarea schemă: vezi anexa 1 lecţie. euristică frontală
(25 minute ). Expunerea
Explicaţia
Descoperirea
Tabla şi creta
Manualul

2
 Caietul de notiţe
5. Realizarea Profesorul adresează elevilor întrebări ce Elevii răspund la întrebările Caietul de notiţe Evaluare
feedback-ului. fac referire la lecţia predată. adresate de către profesor Manualul continuă
(5 minute). fixându-şi principalele repere Schema de la
ale lecţiei. tablă Activitate
Conversaţia frontală
examinatorie
6. Tema pentru Elevii notează în caiet tema Caietul de notiţe
acasă pentru acasă. Manualul
( 2 minute ).
7. Apreciera Se fac aprecieri generale şi individuale
activităţii elevilor privind implicarea elevilor în predarea
( 3 minute). noilor cunoştinţe. Se notează elevii care au
participat activ la oră.

3
4
 Formarea statului medieval Ţara Românească

În operele cronicarilor români se vorbeşte despre „descălecatul” lui Negru Vodă,

un voievod român din Făgăraş.
Acesta întemeiează un stat nou în zona Câmpulungului şi îşi extinde autoritatea
spre vest (zona Olteniei).
Curtea de Argeş devine capitala noului stat.
Istoria certă a Ţării Româneşti începe cu Basarab I (Întemeietorul).
El pune bazele unui stat menţionat în primele decenii ale secolulul al XIV-lea cu
numele de Valahia Nord-Dunareană.
Cel mai important act politic al voievodului român rămâne obţinerea
independenţei faţă de coroana maghiară.
În 1330 la Posada, Carol Robert de Anjou este învins de Basarab.
Basarab obţine independenţa politica a statului său.

Urmaşii lui Basarab au fost:

- Nicolae Alexandru ( 1352-1364) – în 1359 a creat prima mitropolie ortodoxă a
Ţării Româneşti dependentă canonic de Patriarhia ecumenică de la
Constantinopol. Scaunul metropolitan a fost aşezat la Argeş , primul mitropolt
fiind grec, Iachint , adus aici de la Vicina.
- Vladislav Vlaicu - a respins şi ultima încercare a maghiarilor de a cuceri Ţara
Românească.