Sunteți pe pagina 1din 41

1

PSIHOMETRIE

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

Oricine are capacitati parapsihologice. Extrasensibilitatile apar intr-o


diversitate de forme. Poate fi vorba de o banuiala, o senzatie vaga in legatura cu
un eveniment iminent, dar poate fi si o intuitie fulgeratoare si foarte concreta.
Pot aparea sub forma unui semnal auditiv, poate fi o voce interioara sau senzatie
ca cineva va vorbeste din exterior. Informatia poate veni si prin intermediul unei
viziuni sau unui vis, a unui gand sau se poate simti din senin un anumit miros
care sa aduca aminte de ceva anume. Sunt persoane care simt chiar anumite
gusturi ce favorizeaza aparitia unei intuitii privind probleme si evenimente care
urmeaza sa aiba loc. Cei mai multi oameni cred ca omul are doar 5 simturi:
vazul, auzul, pipaitul, gustul si mirosul. In realitate oamenii au mai multe
simturi, cele necunoscute fiind incadrate sub denumirea generica de
extrasensibilitati.
Dintre aceste extrasensibilitati se pot aminti cateva care sunt intalnite cu o
frecventa mai mare: clarviziunea, simtul radiestezic, clarauditia,
clarsenzitivitatea, clarmirosul, etc. O calitate deosebita in perceperea nivelelor
subtile este intuitia, care va fi analizata la nivelul II.
Oamenii pot invata sa se foloseasca de simturile fizice pentru a capata
informatii provenite de la orice nivel existential. Un bun investigator in
domeniul parapsihologiei, este acela capabil sa vada si sa realizeze conexiuni.
Daca se poate estima ce anume a condus o persoana la starea in care se afla la un
moment dat, atunci este destul de usor sa se determine ce trebuie sa faca pentru
a-si corecta situatia momentana si pentru a-si crea un viitor mai bun. In
momentul in care o fiinta umana invata sa amplifice si sa integreze ceea ce
percepe cu cele cinci simturi si sa realizeze conexiuni, inseamna ca simtul
intuitiv al acesteia incepe sa se trezeasca. Simtul intuitiv vine de la nivelul
subconstientului deoarece la acest nivel pot fi percepute toate nivelele subtile si
se cunosc reactiile potrivite in functie de situatia de moment. Din pacate
majoritatea oamenilor nu-si percep rational senzatiile de la nivelul
subconstientului motiv pentru care cel mai adesea ignora ceea ce acesta percepe,
fiind „condamnati” sa ramana in intuneric spiritual.
Exista diverse modalitati de a intra in legatura cu subconstientul. Una
dintre acestea mai cunoscuta si mai des utilizata in psihiatrie si in psihologie este
hipnoza. O alta modalitate despre care se vorbeste mult, dar putini oameni o
utilizeaza este meditatia. Cu ajutorul lor oamenii pot sa realizeze conexiunea
dintre constient si nivelurile mai profunde ale subconstientului. Indiferent de
mijloacele prin care se intra in legatura cu perceptiile subconstientului, acestea
sunt cel mai adesea traduse la nivel constient prin cele cinci simturi fizice.
2

Fiecare dintre nivelurile intuitive ale celor cinci simturi are propriile sale
fenomene de tip parapsihologic si spiritual.
Clarviziunea include visurile, imaginatia, perceperea vizuala a aurei, a
biocampurilor, vizualizarea organelor interne, a unor entitati fara trup, a unor
fenomene din lumi paralele, etc.
Clarauditia presupune anumite fenomene cum ar fi perceperea unor voci
apartinand unor fiinte invizibile ochiului, perceperea unor sunete muzicale,
telepatia, etc.
Clargustul si clarmirosul cuprind fenomene de perceptie a unor
evenimente sau stari traduse printr-un miros specific sau un anume gust, prin
care acestea se diferentiaza si pot fi constientizate.
Clarsenzitivitatea include fenomene de perceptie traduse prin anumite
senzatii in corp si mai ales in maini, cum ar fi: senzatie de cald sau rece,
intepaturi, furnicaturi, etc.
Fenomenele asociate cu aceste simturi intuitive sunt mult mai
cuprinzatoare decat cele descrise mai sus. De regula o persoana are un anumit
simt fizic mai dezvoltat decat celalalte, pe baza caruia se pot stimula capacitatile
extrasenzoriale. Astfel, cel care are vazul mai bine definit va fi un bun
clarvazator, cel care are auzul foarte bun isi va forma si o clarauditie mai buna
decat a celorlalti. Pe masura ce se dezvolta un anumit simt incep sa iasa la iveala
si celelalte. De exemplu, dupa ce se va dezvolta intr-o anumita masura
clarvederea vor incepe sa apara si senzatii de clarauditie, de clarsenzitivitate, etc.
Cea mai usor de dezvoltat este clarsenzitivitatea. Pielea este cel mai
mare dintre organele de simt ale omului, constituind invelisul corpului cu rol de
protectie si totodata servind ca sistem senzorial. Corpul uman emite si absoarbe
continuu energie. De asemenea el emite sunete, lumina, produce electricitate,
magnetism, etc. si are capacitatea de a percepe si de a reactiona in prezenta altor
campuri energetice. Multe dintre aceste fenomene vin din interior, dar se
manifesta la nivelul pielii sau imediat in exterior, in apropierea acesteia (cum ar
fi aura). Una dintre formele specifice clarsenzitivitatii este psihometria.
Psihometria este capacitatea de a sesiza anumite impresii, de a
percepe anumite informatii, prin intrarea in contact cu unele obiecte,
persoane si locuri.
Prin atingerea unui obiect sau unei persoane, ori prin prezenta intr-un
anumit loc omul primeste diverse informatii, altfel decat prin intermediul
simtului tactil, dar acesta devine un mijloc prin care se declanseaza mecanismul
perceperii intuitive.
Se poate vorbi de amprente energetice care se pastreaza pe anumite
obiecte, in anumite locuri sau tesuturi vii.
3

CAPITOLUL II.AMPRENTE ENERGETICE

Orice sistem viu, atunci când se află într-o stare specială, determinata
de un surplus sau deficit de energii si informatii, creeaza in structurile fizice
pe care le atinge, amprente corespunzătoare propriei sale stari si
personalitati.
Aceste stări sunt determinate de emoţii şi sentimente, care cu cat sunt mai
puternice cu atat creaza amprente mai stabile si mai usor de „citit”. Astfel de
amprente pot fi create în special de catre sistemele vii umane si de cele
superioare acestora, dar pot sa apara in anumite situatii si la sistemele vii
animale si vegetale.
Amprentele energetice si informationale se realizeaza prin implementarea
anumitor caracteristici ale unui sistem viu într-o structură fizică oarecare, atunci
când acest sistem viu se află într-o stare energetica si informationala deosebită.
Mărimea diferenţei dintre starea normală şi starea momentană a sistemului viu,
precum şi nivelul energetic al mediului înconjurător constituie cei doi factori ce
determină anumite caracteristici ale amprentei create de sistemul viu respectiv.
Prin citirea unei astfel de amprente se pot afla diferite informatii despre
creatorul ei, inclusiv portretul robot al acestuia, conform principiului
hologramei.

Clasificarea amprentelor:
1. După beneficitate:
-amprente benefice care au fost create de catre fiinte benefice si care nu
fac rau celor care le acceseaza, chiar pot sa ajute cu anumite informatii si energii
continute;
-amprente malefice care au un impact neplacut asupra celor care intra in
contact cu ele, facandu-le rau acestora, unele putand provoca chiar decesul.
Inclusiv anumite farmece si vraji se bazeaza pe folosirea unor astfel de
amprente.

2. După intensitate:
-slabe, care nu dureaza decat putin timp de la crearea lor sau care sunt
foarte vechi si au pierdut mult din continutul lor energetic si informational; sunt
destul de greu de detectat si de „citit”;
-medii, dureaza un timp mai indelungat si pot fi mai usor de citit;
-puternice, acestea avand o incarcatura energetica si informationala mare,
indiferent de timpul care a trecut de la creare lor; sunt foarte usor de depistat si
de citit;
-foarte puternice.
4

3.După mărimea suprafeţei pe care o ocupa:


-pe suprafeţe mici (ϕ <10cm);
-pe suprafeţe medii (10cm<ϕ <50cm);
-pe suprafeţe mari (50cm<ϕ <200cm);
-pe suprafeţe foarte mari (ϕ >200cm, până la zeci de metri, uneori chiar
kilometri).
4.După vârstă (corespunzator timpului scurs de la crearea lor):
-foarte recente (realizate de o perioadă de timp mai mica de un an);
-recente (intre un an si 10 ani);
-vechi (10 ani - 100 ani);
-foarte vechi (100 – 1000 ani);
-antice (1000 – 10000 ani);
-ancestrale (mai vechi de 10000 de ani).
In timp amprentele radiaza continutul lor informational si energetic,
influentand sistemele vii cu ale caror biocampuri interfereaza. După o anumita
perioada, care difera de la caz la caz, amprentele slabe isi disipeaza continutul si
nu mai pot fi decelate corect, intensitatea lor slabind sub limita sensibilitatii
extrasensibilitatilor medii umane.
5.După remanenta lor in spatiu-timp:
-amprente temporare;
-amprente permanente (aparent).
6.După modul de realizare a lor:
-spontane (neconştientizate, realizate fără intentie);
-cu cunoastere (conştientizate, realizate cu intentie, pe concentrare, cu un
scop precis).
7.În funcţie de realizator:
-realizate de oameni;
-realizate de sisteme vii vegetale;
-realizate de sisteme vii animale;
-realizate de alte existenţe, diferite de cele de mai sus.

Amprentele energetice si informationale se gasesc peste tot in jurul nostru,


unele continand bucuriile celor care le-au lasat, altele suferintele si necazurile.
De asemenea sunt amprente facute cu stiinta pentru a ajuta sau pentru a face rau,
pentru a proteja anumite locuri sau pentru a ajuta la gasirea lor de catre cei care
„trebuie”, etc.
Este important sa retinem ca realizarea unor amprente malefice constituie
un păcat, chiar dacă este făcută fără cunoaştere, deoarece chiar starea negativa
care duce la amprentarea malefica este un pacat.
Nu se recomanda decodificarea amprentelor malefice deoarece poate sa
faca rau celui in cauza, prin intrare in rezonanta cu informatiile si energiile
5

malefice ale acestora. Cand intalnim amprente malefice este bine sa le anihilam,
daca stim cum sa o facem, iar daca nu cunoastem o anumita tehnica in acest sens
si mai ales daca simtim influentele lor nefaste este indicat sa ne indepartam cat
mai repede de locul respectiv.

PROCEDURA DE ANIHILARE A AMPRENTELOR MALEFICE


1. Se biodetectează amprenta, pe concentrarea: “Caut numai amprentă
malefică!”
2. In starea “ready” se pun ambele palme deasupra amprentei
biodetectate la o distanta de ≈ 30 – 40 cm de aceasta sau de o parte şi de alta a
obiectului, în cazul obiectelor verticale si subtiri, de o parte si de alta a corpului
daca este vorba de o fiinta vie.
3. Rotind levogir ambele palmele le apropiem încet de suprafaţa
obiectului amprentat, pe concentrarea:
“In Numele Tatălui, al Fiulu si al Sfântului Duh se anihilează, acum si
pentru totdeauna toate energiile, informatiile si conceptele malefice continute in
această amprentă cu Lumina si Iubirea Divina radiata prin palmele mele!”
Se verifică eventuala remanenţă a ei. Dacă a mai rămas ceva se reia
procedura. Palmele se apropie până la cca. 2 cm. de suprafata amprentata.
4. După anihilare, ne facem semnul Sfintei Cruci si mulţumim Sfintei
Treimi pentru ajutorul primit.

Amprentarea obiectelor si a locurilor poate fi intentionata sau accidentala.


Un exemplu de amprentare intentionata este fabricarea de talismane si amulete,
acestea fiind incarcate cu anumite energii si informatii pentru a obtine un efect
precis; un alt exemplu este efortul de a crea o atmosfera de veneratie si calm in
biserici, temple, locuri de meditatie, etc., iar prin intrarea intr-un asemenea loc,
omul se simte mai relaxat.
Amprentarile accidentale sunt mult mai frecvente. Este suficient ca un
obiect sa fie purtat un timp mai indelungat de catre o persoana pentru ca acesta
sa fie amprentat cu energile si informatiile proprii. Acest tip de amprentare se
realizeaza in mod automat. Obiectele si locurile se incarca cu energia unei
persoane doar prin faptul ca au facut parte din viata acesteia. Incaperile in care
un individ a petrecut un timp mai indelungat poarta cele mai puternice amprente
ale acestuia. Bijuteriile preferate sunt amprentate mai puternic decat altele.
Multe asezaminte religioase au fost amprentate de sfinti si de catre oameni
credinciosi, pur si simplu intamplator si nu potrivit unui plan dinainte stabilit.
Locurile si obiectele legate de evenimente intens emotionale sunt cel mai
puternic amprentate. Multe dintre casele considerate bantuite nu sunt de fapt
„locuite” de fantome, manifestarile specifice fiind cauza amprentelor lasate de
evenimente cu o incarcatura emotionala puternica din viata fostilor locatari. Tot
6

din acest motiv unele case dau un sentiment placut si cald, iar altele dimpotriva
creeaza o stare de teama, de rece, de pericol, etc.
Unele obiecte pot fi mai usor amprentate, dar tot acestea isi pot pierde
amprentele mai repede deoarece absorb energiile si informatiile mai repede
decat altele. Bumbacul si fibrele naturale sunt mai usor de amprentat decat
materialele sintetice, dar isi pierd destul de repede amprentele, chiar printr-o
simpla spalare. Intr-o activitate de investigare articolele de imbracaminte
reprezinta instrumente puternice pentru intrarea in legatura cu posesorul lor,
atata timp cat nu au fost spalate. Apa este un foarte bun conducator de energie si
informatie preluand incarcatura energetico-informationala din jur. Obiectele din
metal sunt de asemenea usor de amprentat si de aceea se folosesc la
confectionarea de talismane si amulete. Obiectele din lemn se amprenteaza mai
greu, dar ele retin amprentele mai mult timp.

CAPITOLUL III. PSIHOMETRIA

Sensul cuvantului psihometrie este „masurarea sufletului”. Este


capacitatea de a afla partial sau integral istoria unui obiect, a unui loc sau a
oamenilor care au folosit acel obiect sau au trecut prin acel loc. Psihometria se
refera de obicei la trecut, dar poate fi folosita si pentru a afla viitorul. Obiectul
nu contine informatii despre intamplari viitoare, dar cineva care este in stare sa
vada trecutul unei persoane prin intermediul unui obiect atins de aceasta poate
face de regula predictii corecte bazandu-se pe informatiile aflate, deoarece
majoritatea oamenilor nu-si schimba niciodata tiparele.
Psihometria este de trei tipuri: psihometria obiectului, psihometria locului
si psihometria persoanei.
a)Psihometria obiectului este cea mai frecvent intalnita. Orice obiect
este amprentat energetic si informational de catre posesorul sau. Fiecare om
poate sa invete sa perceapa si sa constientizeze energiile si informatiile
amprentate pe un obiect. Cel mai adesea contactul cu obiectul in scopul de a citi
amprentele se face tinandu-l in maini, dar se poate face si lipindu-l de o anumita
chakra, de fata sau de o alta zona a corpului. Exista puncte pe corp in care
datorita activitatii chakrelor impresiile senzoriale obtinute prin psihometrie sunt
mai puternice. Zonele cele mai potrivite pentru psihometrie sunt proiectiile
chakrei ajna si cea a plexului solar, precum si mainile. Tinand obiectul in maini
sau lipit de frunte se primesc informatii despre posesorul acestuia sau despre
diferite evenimente legate de istoria obiectului (alte persoane care l-au atins,
locuri prin care a fost purtat etc.).
Exista un interes crescand pentru folosirea psihometriei in criminalistica,
deoarece obiectele sunt punti de legatura cu posesorul sau posesorii lor, precum
si cu evenimentele la care au participat. Exista aplicatii in mai multe domenii,
cele mai cunoscute fiind arheologia si anchetele judiciare. In psihometria
arhelogica se poate spune ca un individ „citeste” sau se acordeaza cu un obiect
7

sau un sit arheologic si este impresionat de istoria evenimentelor si a oamenilor


cu care intra in legatura, primind astfel mai multe informatii despre trecut si
reusind sa inteleaga mai bine evenimentele analizate.
In anchetele judiciare aplicatiile sunt diverse. Localizarea obiectelor
pierdute sau furate, gasirea persoanelor disparute, identificarea criminalilor sunt
doar cateva exemple. Pentru aceasta se folosesc obiecte de imbracaminte,
bijuterii, fotografii, fragmente de tesut, etc., care au apartinut persoanelor in
cauza. Dificultatea in aplicarea psihometriei consta in a face o corecta
diferentiere, deoarece informatiile percepute nu sunt intotdeauna verificabile.
Indicatiile si declaratiile trebuie facute cu mare grija si dupa multiple investigatii
pentru a nu distruge viata unor oameni nevinovati, prin acuzatii incorecte si
nefondate.
b)Psihometria locului este strans legata de senzatiile de tip „deja-vu” sau
„am mai fost pe aici”. Invatand sa se relaxeze si sa mediteze individul este
capabil sa intre in rezonanta cu energia mediului inconjurator, prin perceperea
informatilor imprimate pe acesta. Exista o legatura cu unele forme de divinatie
si de radiestezie, cum este in cazul acordarii la energia unui esantion de minereu
pentru a gasi zacamintele exploatabile. Aceeasi tehnica poate fi folosita si la
localizarea unor izvoare subterane.
Intamplarile, evenimentele, mai ales cele cu o puternica incarcatura
emotionala lasa urme, amprentand locul unde se petrec. Aceste amprente pot fi
citite. Aproape fiecare om are o anumita stare, o senzatie neplacuta, dar pe care
nu si-o poate explica, daca intra intr-o incapere in care mai inainte a avut loc o
cearta intre doua sau mai multe persoane.
c)Psihometria persoanei se bazeaza pe existenta unor energii proprii
fiecarui individ in parte. Asa cum fiecare om are amprente digitale proprii si
unice, tot asa el are si un camp energetic si informational unic. Oricine foloseste
psihometria persoanei, dandu-si seama de dispozitia cuiva fara a-l fi cunoscut
pana atunci. Capacitatea de a intra in rezonanta cu o alta persoana si de a realiza
ce se petrece cu ea reprezinta numai o mica parte din ceea ce inseamna aceasta
forma de psihometrie.
Psihometria persoanei poate fi folosita si in activitatea de vindecare
spirituala, precum si pentru a determina punctele vulnerabile sau punctele forte
ale organismului si campurile energetice din jurul acestuia.
La baza psihometriei sta interactiunea dintre biocampurile investigatorului
si obiectele, locurile si oamenii cu care acesta intra in contact. Cu cat o persoana
a avut o legatura mai indelungata cu un obiect sau un loc, cu atat aceasta se
incarca mai puternic cu un model energetic similar celui al persoanei in cauza.
Un individ sensizitiv care tine in mana un astfel de obiect sau care patrunde intr-
un astfel de loc ajunge sa receptioneze informatii si energii, care declanseaza
intuitii fie in legatura cu persoana careia ii apartine obiectul, fie in legatura cu
unele evenimente importante legate de obiectul sau locul respectiv.
8

Teoria psihometriei bazata pe holograma se refera la noile modele si studii


privitoare la functiile creierului si la legatura acestora cu experientele
transcedentale. Aceasta teorie se bazeaza si pe fizica cuantica. Neurochirurgul
Karl Pribram a facut la Universitatea Stanford primele cercetari asupra
modelelor de functionare a creierului, ajungand la concluzia ca modul de
organizare a creierului seamana in multe privinte cu o holograma.
„Holograma este un tip special de sistem optic de stocare care poate fi cel
mai bine explicat printr-un exemplu: daca iei o fotografie holografica, sa
spunem a unui cal, si tai o parte din ea, de pilda capul calului, dupa care maresti
acea parte pana la dimensiunea originala, vei obtine nu un cap mare, ci o
imagine a intregului cal. Cu alte cuvinte orice parte a imaginii luata separat
contine intreaga imagine intr-o forma condensata. Partea se afla in intreg, iar
intregul se afla in fiecare dintre parti – un fel de unitate in diversitate si
diversitate in unitate” (Ken Wilber).
Punctul cheie este pur si simplu faptul ca partea are acces la intreg. Astfel,
orice parte a hologramei va reconstitui intregul. In psihometrie semnificatia
acestei teorii este ca orice parte a vietii unui individ sau orice atinge acesta va
purta o amprenta ce poate fi folosita pentru conectarea directa cu el la un anumit
nivel. In radionica si in radiestezie, aceste mijloace de conectare se numesc
martori. Martorul poate fi definit ca ceea ce reprezinta sau este o parte din ceea
ce cautam. Poate fi un esantion de minereu, o fotografie, un obiect de
imbracaminte, o semnatura, un fir de par, de unghie, orice. Elementele martor de
care individul este mai strans legat sau cele care s-au aflat in posesia lui un timp
mai indelungat vor fi mai eficiente, iar acordarea se va face cu mai mare
usurinta. Aceasta teorie a conexiunilor holografice si a martorilor contribuie la
explicarea reusitelor pe care l-au inregistrat unele forme de descantec si magie.
Modelul holografic are legatura cu teoriile din mecanica cuantica. Teoria
cuantelor se bazeaza pe faptul ca orice forma de materie este compusa din
cantitati infime de energie numite cuante. Aceasta energie formeaza atomii care
intra in rezonanta la o anumita frecventa. Orice fiinta si orice obiect are o
anumita frecventa. Deoarece orice lucru sau individ este unic exista o empatie
intre intreg si fiecare dintre componentele sale, astfel incat chiar si o parte
infima a intregului poate fi folosita la acordarea (intrarea in rezonanta) la
frecventa intregului. Iata deci, cum un obiect poate constitui o legatura cu
oricare dintre cei care l-au detinut; un loc face legatura cu orice eveniment care
s-a petrecut in el si cu participantii la acel eveniment.
Aceste teorii privind hologramele si fizica cuantica pot sa explice ceea ce
are legatura cu parapsihologia, modul in care se realizeaza perceptia
extrasenzoriala, etc. Pentru a intelege mai bine aceste lucruri, trebuie sa
analizam cum functioneaza creierul. Teoria clasica sustine ca acesta are doua
modalitati distincte de a percepe si de a analiza, fiecare bazandu-se pe
caracteristicile uneia dintre emisferele cerebrale. Fiecare emisfera culege
aceleasi informatii, dar le prelucreaza diferit. Una dintre ele, de obicei emisfera
9

cerebrala stanga este dominanta, avand tendinta de a conduce si de a inhiba


cealalalta jumatate. Emisfera stanga are functie analitica, masoara timpul,
exprima ideile in cuvinte, determinand o abordare logica si liniara a vietii. Prin
intermediul emisferei drepte omul reuseste sa aiba intuitii, imaginatie, sa simta
si sa vada conexiunile, sa inteleaga aspectele subtile ale vietii, etc.
Conform lui Marilyn Ferguson, teoria holografica a functionarii creierului
spune: „Creierul nostru construieste matematic realitatea concreta, interpretand
frecventele proprii unei dimensiuni care transcede timpul si spatiul. Creierul este
o holograma, interpretand un univers holografic ... Fenomenele parapsihologice
sunt doar produse secundare ale acestei matrici simultan-pretutindeni ... ”. Se
acrediteaza astfel ideea sincronizarii emisferelor cerebrale. In timp ce emisfera
stanga construieste si analizeaza realitatea obiectiva, cea dreapta ar trebui sa o
interpreteze.
Cand cele doua emisfere cerebrale sunt in echilibru si functioneaza
impreuna informatia se asimileaza mult mai usor, procesul de invatare este mai
rapid si se pastreaza controlul constient al perceptiilor superioare inclusiv a celor
de natura extrasenzoriala. Este foarte probabil ca echilibrarea emisferelor
cerebrale sa faciliteze functionarea holografica. Teoria hologramei imbogateste
si largeste ideile traditionale despre functionarea creierului. Ea ofera o explicatie
fenomenelor care candva au fost luate in deradere, da o explicatie capacitatii
omului de a avea revelatii mistice si de a experimenta fenomenele numite inca
paranormale.
Cand omul dobandeste un grad mai inalt de constientizare si invata sa
depaseasca modul obisnuit de gandire, dobandeste o mai mare capacitate de a
ajunge la perceptii holografice. Individul se poate acorda la ceea ce este mai
departe de el, dar care are legatura cu el. Aceasta functionare holografica a
creierului este mai intuitiva si se produce dincolo de perspectivele conventionale
asupra spatiului si timpului. Astfel, se poate tine in mana un obiect oarecare si se
poate constientiza ceea ce candva a avut o legatura cu el.
Implicarea in meditatie si in activitati creative stimuleaza functionarea
emisferei drepte, ajutand la echilibrarea activitatii logice cu perceptia intuitiva.
Omul incepe sa aiba experiente transcedentale care sunt dincolo de cele cinci
simturi fizice.

CAPITOLUL IV. BAZELE PSIHOMETRIEI


Pentru multi oameni psihometria este una dintre capacitatile
parapsihologice cel mai usor de dezvoltat. O buna practica a psihometriei
presupune precizie. Prin simtul tactil se pot constientiza evenimentele legate de
un obiect sau de persoanele care au manuit sau posedat obiectul. Impresiile pot
primi o diversitate de forme, dar toate apar in urma contactului fizic dintre
psihometrist si martor. Adesea vor fi receptionate mai intai acele impresii care
se datoreaza celor mai recente evenimente sau cele cu cel mai puternic impact
10

emotional. Cele mai obisnuite tipuri de impresii sunt: impresiile fizice,


impresiile emotionale, impresiile auditive, impresiile imaginare.
Impresiile fizice sunt de mai multe feluri: se pot simti furnicaturi,
senzatie de rece sau cald, intepaturi, senzatie de jena, anumite blocaje, etc.
Psihometristul trebuie sa fie foarte atent in ce parti ale corpului sau se manifesta
astfel de senzatii deoarece aceste impresii pot sa ofere indicii asupra unor
probleme fizice ale posesorului obiectului. Unii oameni vor simti la inceput
modificari de temperatura atunci cand ating prima data obiectul, acesta dand
impresia ca a devenit fierbinte sau rece. Este ca si cum ai da mana cu cineva
pentru prima data. Ceea ce se simte la un astfel de contact poate oferi o prima
impresie despre persoana. In psihometrie este la fel, deoarece senzatia care se
simte atunci cand este atins pentru prima data obiectul, poate furniza aceleasi
informatii ca si o prima strangere de mana.
Impresiile emotionale apar si ele destul de usor atunci cand se tine in
mana un obiect. De asemenea cand cineva intalneste o persoana sau da mana cu
ea deoarece oamenii sunt fiinte puternic incarcate emotional si preiau emotiile
altora mult mai des decat isi dau seama. De multe ori apar emotii care nu sunt
ale celui care le simte, deoarece ele sunt preluate de la o alta persoana din
anturaj sau de la obiecte impregnate. In general oamenii nu realizeaza acest
lucru, iar reactiile lor sunt de multe ori in neconcordanta cu situatia de fapt
tocmai din aceasta cauza. Impresiile emotionale pot fi alcatuite din viziuni,
simboluri, imagini izolate si chiar stari emotionale (neliniste, teama, angoasa,
agitatie, iubire, calm, liniste, extaz etc). Impresiile emotionale pot consta dintr-
un simplu gand sau idee despre un anumit eveniment sau se pot derula ca o
succesiune de imagini asemenea unui film. Psihometristul trebuie sa recunoasca
si sa inteleaga aceste stari si imagini, astfel incat sa poata face o corelatie si sa
constientizeze despre ce este vorba cu adevarat.
Poate sa apara si o senzatie de tip „deja vu”, adica evenimentele nu sunt
vazute sau traite in imaginatie, ci concret ca si cand ele au loc chiar in acel
moment, iar cel in cauza participa direct la desfasurarea lor. Uneori, chiar si
atunci cand cineva ne atinge din intamplare prin minte pot sa treaca tot felul de
ganduri si imagini fara nicio legatura cu realitatea imediata. Informatiile apar de
multe ori sub forma unor simboluri, pentru ca subconstientul foloseste acest
limbaj de comunicare cu constientul. Psihometristul trebuie sa stie si sa
reuseasca sa decodifice corect aceste imagini simbolice pe care le percepe atunci
cand tine in mana un obiect, cand face o investigatie. Fiecare om trebuie sa
invete limbajul simbolic al subconstientului sau, astfel incat sa poata descifra si
sa constientizeze rapid si eficient informatiile subtile pe care le primeste.
Psihometristul trebuie sa fie foarte sigur pe el si sa dea raspunsuri corecte atunci
cand este solicitat de catre un beneficiar in anumite probleme care tin de
competenta sa. (a se evita formule de genul, mi se pare, cred ca, adresarea unor
intrebari cu grad de probabilitate, etc care denota nesiguranta).
11

Impresiile auditive imbraca si ele o multime de forme, dar nu sunt atat de


frecvente ca si celelalte tipuri de impresii. Acestea apar din cand in cand la
diferite persoane. Aceste semnale auditive pot lua forma unui bazait, sunet de
clopotel, o anumita melodie, cuvinte, propozitii si uneori chiar mesaje intregi.
Perceptiile auditive pot fi auzite doar in minte ca si cum altcineva ar vorbi in
capul celui in cauza, dar pot veni si din exterior ca si cand un interlocutor
nevazut ar vorbi in realitate. Uneori mesajul este clar si limpede, alteori este
incifrat, trebuind sa fie decodificat.
Pot sa apara si alte tipuri de impresii in momentul in care se face o
investigatie psihometrica. Astfel sunt impresiile olfactive; exista persoane care
percep diferite mirosuri uneori foarte placute, alteori dezgustatoare, acestea
putand sa declanseze si alte modalitati de perceptie a informatiei.
De exemplu: atunci cand psihometristul tine in mana un obiect inductor
care apartine beneficiarului poate sa perceapa un miros de trandafir care ii
trezeste si alte tipuri de impresii (imagini, sentimente etc.) dintr-un anumit
moment din trecutul vietii sale; aceste impresii se suprapun la nivelul
subconstientului peste informatia accesata prin intermediul obiectului respectiv,
creand o senzatie de „deja vu”, chiar daca nu el este cel care a trait acea
experienta de viata; la nivel rational datorita conexiuniulor facute
psihometristul va putea in acest fel sa decodifice informatiile necesare
beneficiarului.
Exercitiul si controlul sunt esentiale in practicarea psihometriei. Cu cat
practicantii acestei discipline au mai multa experienta, mai multe rezultate
pozitive, invata cum sa se foloseasca intr-un mod cat mai eficient de asa-
numitele „stari alterate”, iesite din sfera celor cinci simturi cunoscute. In acest
fel psihometristul va reusi sa evalueze mai eficient oamenii si situatiile
antrenandu-se sa descopere tipare cat mai complexe si mai diversificate din
propria lor viata si a celor cu care vin in contact. Astfel, fiecare poate sa reinvete
sa priveasca viata si oamenii de la toate nivelurile constiintei, nu doar prin
prisma a ceea ce se vede cu ochiul liber.

CAPITOLUL V. SFATURI PENTRU PRACTICAREA


PSIHOMETRIEI
a) Abordati intotdeauna investigatia pe care o efectuati fiind cat mai
relaxati, deoarece utilizarea psihometriei nu este o competitie, nu trebuie sa va
luptati cu ea si nu trebuie sa o impuneti altora. Psihometria este un mijloc de a
accesa si constientiza anumite informatii cu ajutorul carora pot fi ajutate alte
persoane. Utilizarea psihometriei nu prezinta niciun pericol atata timp cat nu va
lasati influentati de unele stari negative care pot fi transmise de obiectul inductor
sau de o persoana cu care se intra in rezonanta.
b) Nu complicati niciodata lucrurile. Adesea oamenii au idei gresite
despre tot ceea ce are legatura cu paranormalul, privindu-l ca pe ceva invaluit in
mister sau chiar ca pe o „lucrare diavoleasca”. Psihometria este un complex de
12

extrasensibilitati pe care-l au toti oamenii, iar pentru practicarea ei nu este


nevoie de niciun fel de ritual care sa trezeasca anumite suspiciuni si impresii
gresite celorlalti. O conditie necesara este sa inlaturati pe cat posibil sursele de
distragere a atentiei.
c) Fiti cat mai receptivi si cat mai increzatori in obtinerea unor rezultate
corecte, deoarece si in psihometrie ca si in radiestezia majoritatea esecurilor se
datoreaza incertitudinii, indoielii si temerilor ca nu se vor putea satisface
cerintele beneficiarului. Trebuie sa fiti constienti de faptul ca nu exista niciun
domeniu paranormal in care vreo fiinta umana sa obtine rezultate corecte 100%.
Un procent de peste 20% reusita iese din sfera hazardului.
d) Lucrati intr-un grup de oameni cu care sunteti compatibili, care
urmaresc acelasi scop, care au credinta mare in Dumnezeu si urmaresc numai
rezultate benefice. In acest fel va puteti ajuta reciproc in dezvoltarea personala,
precum si in activitatile de ajutorare a celorlalti. Este foarte important ca atunci
cand lucrati in grup sa eliminati sentimentul concurentei, fiecare individ are
caracteristicile sale proprii si fiecare trebuie sa si le dezvolte in ritmul si in
modul care ii este cel mai potrivit.
e) Este bine sa practicati zilnic daca e posibil diferite exercitii de
dezvoltare spirituala, precum si exercitii de dezvoltare a capacitatii
psihometrice.
f) La inceput este recomandat sa utilizati obiecte care au fost folosite sau
detinute de o singura persoana pentru a evita confuziile. Foarte bune sunt
bijuteriile, precum si accesoriile de prindere a parului. Pot fi folosite si obiecte
de lenjerie personala daca nu au fost spalate dupa utilizare. Alte obiecte
inductoare (martori) foarte indicate la inceputul activitatii psihometrice sunt
fotografiile si scrisorile olografe, chiar si o simpla semnatura. Este bine ca
incepatorii sa evite obiectele vechi, acelea folosite de mai multe persoane
deoarece multitudinea de impresii poate crea confuzii mari.
g) Daca exista mai multe obiecte prin care sa se poata face aceeasi
investigatie, alegeti-l pe cel de care va simtiti atras sau pe primul care va cade
sub ochi.
h) Dupa ce ati ales obiectul, luati-l in maini, pipaiti-l, studiati-l, lipiti-l de
obraz, de frunte, de plexul solar, etc. Manipulati-l asa cum simtiti instinctiv ca
trebuie sa o faceti. Nu exista o regula general valabila pentru aceasta. Trebuie sa
acordati atentie modului in care simtiti ca vreti sa manuiti obiectul. De exemplu,
daca in mod obisnuit atingeti obiectul doar cu mainile, dar intr-o anumita
investigatie simtiti ca vreti sa-l lipiti de frunte, acest fapt reprezinta un anumit
indiciu, are o anumita semnificatie pe care trebuie sa o decodificati si sa o
constientizati.
i) Este esential sa faceti comentarii cu glas tare fata de cei prezenti.
Incepeti intotdeauna prin a descrie obiectul ca atare deoarece aceasta va ajuta
din mai multe puncte de vedere. In primul rand va ajuta sa va schimbati directia
gandurilor, fiind un semnal auditiv destinat subconstientului, insemnand ca
13

sunteti gata de a receptiona impresii. In al doilea rand serveste la atenuarea


nervozitatii. In al treilea rand simplul fapt de a descrie obiectul actioneaza ca un
declansator care elibereaza din subconstient fluxul impresiilor pe care deja le-ati
receptionat tinand in maini obiectul.
j) Observati-va mai intai reactiile corpului si primele emotii atunci cand
tineti obiectul si il descrieti. Fiti atenti si la emotiile cele mai puternice. Chiar
daca nu simtiti emotia intrebati-va: „care este cea mai apropiata emotie asociata
acestui obiect?”. Aveti incredere in ceea ce va vine in minte, acel gand este
probabil informatia culeasa de subconstient prin intermediul obiectului pe care-l
tineti in maini. Aceste prime impresii ofera adesea indicii despre personalitatea
posesorului obiectului. Impartasiti aceste impresii. De exemplu: “simt o
intepatura in zona ficatului si cred ca persoana are o problema in aceasta zona”.
Uneori senzatia respectiva poate fi si un simbol pentru ceva anume. Important
este ca ceea ce simtiti are legatura cu posesorul obiectului.
i) Daca sunteti coplesit de prea multe impresii, pastrati controlul si
incercati sa nu reactionati imediat sau sa le primiti pe toate deodata. Lipsa de
reactie in asemenea cazuri reprezinta un mesaj catre subconstient care-i cere sa
se linisteasca.
j) S-ar putea sa resimtiti uneori impresiile atat de puternic, ca si cum sursa
lor s-ar afla in propriul dvs. corp. Acest lucru nu este de dorit. Daca emotiile va
afecteaza atat de puternic incat riscati sa pierdeti mentinerea controlului lasati
pur si simplu obiectul jos rupand astfel legatura. Spalati-va imediat pe maini si
pe fata sau stergeti-va cu un servetel umed.
k) Uneori impresiile curg cu rapiditate, alteori ele vin mai incet. Nu va
ingrijorati daca nu apar imediat, situatie in care este foarte utila descrierea
obiectului. Aceasta va ajuta sa risipiti nervozitatea si panica legate de faptul ca
nu aveti impresii imediat, deoarece ele nu vin de fiecare data cand vrem noi.
Dupa o perioada de timp de practicare a psihometriei va veni o vreme cand
receptionarea si descifrarea vor fi simultane.
l) Pe masura ce va dezvoltati capacitatea psihometrica impresiile
receptionate prin martori vor declansa perceptii parapsihologice legate de
diverse evenimente din viata posesorului, chiar si posibile evenimente viitoare,
deoarece obiectul folosit poate sa declanseze si intuitii in legatura cu evenimente
aflate in perspectiva. In astfel de situatii transmiteti cu prudenta informatiile
despre viitor sau nu o faceti deloc, deoarece nimic nu este dat odata pentru
totdeauna. Evenimentele si situatiile se pot schimba in functie de ceea ce face
fiecare.
m) Este indicat sa va verificati impresiile daca acest lucru este posibil,
pentru ca aceasta va genera o incredere tot mai mare in rezultatele corecte
obtinute. Precizia creste odata cu exercitiul. Poate ca la inceput nimeriti doar
doua impresii din zece, dar dupa un timp de practica sustinuta veti obtine tot mai
multe rezultate corecte. Acest timp difera de la individ la individ. Tot pentru
cresterea increderii, dar si pentru constientizarea importantei activitatii
14

psihometrice pe care o desfasurati este bine sa tineti un jurnal in care sa notati


toate datele si impresiile legate de fiecare investigatie pe care o faceti. Puteti
trece chiar si influentele pe care le are fiecare experienta asupra personalitatii
dumneavoastra. De exemplu, cum v-ati simtiti inainte si cum va simtiti dupa ce
ati incheiat investigatia. Este indicat sa folositi un reportofon atunci cand faceti
descrierea cu voce tare a obiectului si a impresiilor obtinute si sa ascultati
inregistrarea ori de cate ori este necesar.

CAPITOLUL VI. EMPATIA


Una dintre cele mai puternice forme de clarsenzitivitate este empatia.
Empatia reprezinta o traire infinit mai puternica decat cea prin intermediul
psihometriei propriu zise. Empatia afecteaza mai prodund individul, iar efectele
sale pot fi mai complicate si este considerata de cele mai multe ori ca fiind si cea
mai veche arta de a vindeca. Legendele si miturile, precum si istoria reala sunt
pline de persoane care au luat pe umerii lor durerile si pacatele altora. Există
multe povești în folclor despre cei care erau în stare să vadă prin ochii altora,
inclusiv prin cei ai animalelor. Se vorbește despre indivizi care atingând o altă
persoană sunt în stare să atragă boala în propriul lor corp și să o transforme.
Oricine manifestă empatia în mod natural. Împrejurările vieții pot spori
această capacitate, o pot bloca sau chiar o pot face să iasă la iveală sub o forma
nepotrivită. Capacitățile empatice pot fi evidențiate în anumite momente și
condiții. Cei care nu sunt conștienți de această calitate pot avea diferite
probleme datorate ei. Multe persoane se simt ciudat, devitalizați, au anumite
stări care nu sunt firești și normale ființei lor și nu-și pot explica de ce se
întâmplă aceasta. Anumite emoții, atitudini și sentimente pot să nu le aparțină.
De fapt aceștia se conectează empatic cu alți indivizi fără să-și dea seama și
manifestă ceea ce preiau de la aceștia.
Este dificil de spus uneori dacă ceea ce simte o persoană îi aparține cu
adevărat sau provine de la altcineva deoarece anumite senzatii fizice, emoții și
atitudini mentale se pot imprima și pot produce anumite inluențe, persoana în
cauză considerându-le ca fiind ale sale. Un exemplu în acest sens, sunt
persoanele care suferă de ipohondrie; multe dintre acestea sunt foarte empatice.
durerile și bolile pe care le simt în propriul corp nefiind reale, ele provenind de
la cei din preajma lor; senzația este atât de puternică încât ei își închipuie că sunt
cu adevărat bolnavi.
Sunt multe alte exemple de reacții empatice pe care le întâlnim la tot
pasul. Unele sunt spontane, altele sunt forțate, iar altele sunt atavice. Când
plângem la un film, aceasta este o reacție empatică. Dacă tresărim atunci când
altcineva este agresat înseamnă că la un anumit nivel simțim acest lucru în noi
înșine; este vorba tot de empatie. Reclamele folosesc muzică și imagini care să
creeze reacții empatice la cei care le urmăresc. Dacă nu suntem conștienți de
această manipulare devenim victimele ei. Atunci când suntem capabili să simțim
15

durerea unui prieten și întindem mâinile ca să-l ajutam și să-l consolăm ne


manifestăm empatic.
Simțim cea mai mare empatie față de aceea care ne sunt cei mai apropiați.
Sunt cunoscute cazurile unor soți care manifestă aceleași pofte ca și soțiile lor
însărcinate sau care chiar simt aceleași dureri ca și soțiile lor când nasc.
Pentru cei care se ocupă de domeniul paranormal și pentru terapeuți este
important să recunoască această caracteristică când începe să se manifeste. Este
foarte ușor să ne conectăm la problemele și preocupările celor cu care lucrăm,
dar ulterior se poate dovedi dificil să ne deconectăm și le purtăm cu noi ca și
când ne-ar aparține. La un parapsiholog aflat în evoluție apar manifestări de
acest tip. De exemplu el se concentrează asupra problemei unei persoane.
Concentrarea și focalizarea asupra acelei probleme poate avea ca o consecință
faptul ca acel parapsiholog va începe să întâlnească un număr din ce în ce mai
mare de oameni care au aceeași problemă. Chiar și celor care nu lucrează în
domeniul paranormalului li se întâmplă de multe ori să culeagă și să ducă acasă
grijile colegilor. Cei care au dificultăți în a separa serviciul de casă trebuie să
lucreze asupra controlului capacităților lor empatice. Unele persoane a căror
muncă presupune legături apropiate cu oamenii au probleme în a se deconecta
după terminarea programului. Este foarte important să ne controlăm cât mai
eficient reacțiile; este nevoie de mult exercițiu și efort.
Empatia conține un puternic aspect sincronic. Există o rezonanță naturală.
Atunci când ne concentrăm energiile într-o anumita direcție declanșăm anumite
oscilații în jurul nostru. Acestea creeaza „curenți energetici” care ne apropie de
oameni importanți pentru noi și în același timp îi apropie pe alții de noi. În
general este vorba de persoane cu care avem multe lucruri în comun.
Empatia este un instrument care ne ajută să înțelegem oamenii și anumite
aspecte ale vieții lor sau să îi putem diagnostica stabilind starea lor de sănătate.
Este important să o educăm, să o dezvoltăm și să o controlăm. Reacțiile
empatice, în absența controlului și în imposibilitatea de a recunoaște ceea ce se
întâmplă de fapt, pot să devină periculoase, devitalizându-ne sau făcând să avem
un comportament care nu ne caracterizează.
Cauza reacțiilor empatice o constituie într-o bună măsură biocâmpurile
care înconjoară fiecare individ. Acestea au un puternic aspect informațional și
energetic și un caracter dinamic. Fiecare emite și absoarbe energie și informație
în permanență și de fiecare data când vine în contact cu o altă persoană se
realizează un schimb energetic și informațional între cei doi. Cine nu este
conștient de acest lucru poate să acumuleze multe reziduuri energetice și
informaționale simțindu-se ciudat din punct de vedere fizic și ajungând chiar la
dezechilibre emoționale. S-ar putea spune ca uneori o iau puțin razna.
Empatia se bazează pe rezonanță care reprezintă capacitatea unei vibrații
de a declanșa o vibrație similară într-un alt corp. Fiecare celulă din corp este un
rezonator energetic și are capacitatea de a reacționa la orice vibrație cu care se
vine în contact. Fiecare individ are capacitatea de a rezona și de reacționa la tot
16

ceea ce întâlnește. Dacă o persoană este supărată, iar supărarea acesteia se


transmite la o altă persoană cu care se întâlnește înseamnă că aceasta din urmă
intră în rezonanță empatica cu prima. Dacă excitarea sexuală a cuiva stimulează
o altă persoană avem de-a face tot cu o reacție empatică. Rezonanța sau reacția
empatică apare atunci când două sau mai multe corpuri au frecvențe
asemănătoare sau identice.
Reacțiile empatice apar de regula sub una dintre următoarele trei forme:
a) Reacția empatică spontană apare la persoane între care există o mare
compatibilitate pe diferite niveluri; cuplurile care au fost împreună timp
îndelungat au reacții empatice spontane; fiecare dintre parteneri simte și traiește
ceea ce simte și trăiește celălalt. Capacitatea de a rezona este înnăscută. Un
factor important îl constituie disponibilitatea și dorința persoanei de a reacționa.
Datorită rezonanței empatice se stabilesc relațiile de grup. În cadrul
grupurilor care se formează cu un anumit scop, acel scop determină apariția
rezonanței empatice între membrii grupului. Se poate spune ca reacția empatică
ajută la crearea egregorului grupului, iar egregorul duce la creșterea empatiei de
grup, facând să se alăture acestuia și alți indivizi care au frecvențe apropiate sau
identice.
b) Reacția empatică forțată se produce atunci când două sisteme
energetice au frecvențe diferite, iar cel mai puternic se impune celuilalt prin
forță. Această situație are atât aspecte pozitive, cât și negative și nu este necesar
să fie vorba de o forță fizică. De cele mai multe ori este vorba de aspecte subtile.
O forță mai puternică acționează asupra unei forțe mai slabe; o forță agresivă
acționează asupra unei forțe neagresive. Persoanele charismatice sunt cele care
au de regulă capacitatea naturală de a provoca altora rezonanță empatică.
Energia lor este atât de puternică și de dinamică, încât ele stimulează reacțiile
altora. Uneori acestea sunt spontane, alteori sunt forțate. Indivizii care asistă la
diferite conferințe și cursuri se plasează într-o poziție receptivă, expunându-se
unei influențe empatice. Aceasta nu constituie o problemă dacă cel care le
vorbește este benefic, dar din păcate nu se întâmplă întotdeauna așa. Indivizii
care reacționează la presiunea semenilor în sensul bun sau rău suportă rezonanța
forțată. Puterea grupului o depășește pe cea a individului și îl obligă să intre în
rezonanță cu grupul. De cele mai multe ori aceste influențe sunt foarte subtile.
c) Reacția empatică atavică este o reacție necontrolată. Există indivizi
extrem de empatici datorită anumitor evenimente prin care au trecut. Stresul,
maltratarea sau alte forme de traume pot slăbi biocâmpurile, precum și aura.
Din această cauză acești indivizi devin mai sensibili în raport cu oricine si cu
orice. Vor trăi orice influență de orice tip mai intens și vor reacționa într-un mod
mai dezechilibrat. Tot o reacție empatică atavică sunt și manifestările intuitive,
neprovocate care apar la anumite persoane. Reacția atavică ne obligă să fim mai
conștienți de ceea ce simțim, ne face să fim mai responsabili pentru reacțiile
noastre față de viață. Reacțiile empatice atavice protejează oferind sentimente și
impresii în legătură cu oameni, locuri și situații noi. Din pacate majoritatea
17

oamenilor ignoră aceste reacții atavice. Persoanele empatice trebuie să acorde


atenție și respect senzațiilor lor. Acest lucru nu este ușor de făcut deoarece
oamenii nu sunt educați să dea atenție aspectelor intuitive. Privind o persoană
totul poate să pară în regulă, dar pentru un individ empatic realitatea se
descoperă prin senzațiile pe care le are față de acea persoană. În multe cazuri
senzațiile sunt ignorate, nu sunt băgate în seamă. Cineva atinge fără intenție pe
altcineva, iar acesta din urmă are tot felul de impresii și imagini ciudate, dar nu
ia în considerare ceea ce simte, iar acest fapt poate să aducă adesea necazuri. De
cele mai multe ori aceste impresii sunt corecte și pot fi verificate chiar dacă la
început nu sunt înțelese. Cu cât sunt tratate cu mai multă considerație și sunt
recunoscute acele senzații și sentimente cu atât individul poate să aibă reacții
mai potrivite și mai rapide pentru a evita un pericol sau pentru a rezolva într-un
mod favorabil o anumită situație.
Oamenii empatici sunt ușor de influențat și deci ușor de manipulat de
către cei cu personalitate puternică. Ei trăiesc și simt ceea ce alții proiectează
asupra lor, așa încât trebuie să dea dovadă de mai multă precauție atunci când au
de-a face cu agenți de vânzări, cu cămătari, șarlatani sau alte persoane care i-ar
putea manipula.
Persoanele empatice, fiind atrase cu ușurință de dispoziția anturajului
trebuie să fie puțin mai precaute când se află într-o colectivitate. Sunt indivizi
care absorb energiile altor indivizi. De obicei acest tip de absorbție energetică se
produce prin intermediul chakrei muladhara care coordonează funcția de
autoprotecție. Indivizii mai labili sunt foarte ușor de influențat de către energiile
emoționale și mentale ale celorlalți care ajung de multe ori să îi copleșească.
Se întâmplă frecvent ca majoritatea persoanelor empatice să simtă și să
trăiască efectiv stările celor din jurul lor. Poate fi vorba de atitudinile,
sexualitatea, sentimentele sau dorințele altcuiva, dar este greu de decelat pentru
că de cele mai multe ori toate acestea sunt trăite de către individul empatic ca și
cum ar fi propriile sale stări. De aceea este esențială o autosupraveghere
permanentă și un autocontrol puternic.
Persoanele empatice au adesea o emotivitate excesivă sau sunt
hipersensibile. Reacționează mai repede și mai puternic pe baza emoțională
comparativ cu alții. Râd mai repede și plâng mai ușor, resimțind din plin
impactul cu tot ceea ce se manifestă în jurul lor.
Majoritatea indivizilor empatici pot fi incluși într-una din următoarele
două categorii. Prima categorie este acelor cărora le place să atingă și să fie
atinși. A doua categorie este alcătuită din indivizi cărora nu le place să fie atinși.
Sunt atât de sensibili încât se simt prost când cineva îi atinge, chiar și când este
vorba de o simplă strângere de mână.
Cei mai mulți dintre oamenii timizi și introvertiți sunt empatici. Pentru ei
acesta fiind un mijloc de autoprotecție. La nivelul subconștientului ei își dau
seama că pot fi afectați cu ușurință de cei din jur, că oamenii necunoscuți pot
avea energii cu care nu sunt obișnuiți și pe care le vor resimți puternic. De aceea
18

au anumite rețineri pe care le manifestă în relațiile cu ceilalți și este important să


fie luați în considerare. Din păcate trăim într-o societate care nu manifestă
înțelegere pentru o asemenea atitudine. Timiditatea și bunul simț sunt oarecum
stigmatizate. În majoritatea cazurilor dacă acești indivizi sunt lăsați în pace își
găsesc un mod propriu de a se simți bine în societate fără să deranjeze pe
ceilalți.
Persoanele empatice trebuie să fie atente să evite situațiile în care alții își
descarcă mereu problemele asupra lor. Se întâmplă des ca în urma unei astfel de
discuții, chiar dacă are loc doar la telefon, persoana empatică să se simtă efectiv
stoarsă de energie, în timp ce cel care i se confesează se simte ușurat și plin de
energie. Aceasta se datorează faptului că alții se folosesc în mod conștient sau
nu de capacitațile empatice ale unora pentru a ocoli propriile lor probleme și
pentru a-și ușura starea sufletească. La sfârșitul unor asemenea discuții persoana
empatică se încarcă de regulă cu o parte din energiile și informațiile celuilalt, cu
problemele și grijile acestuia de care va scăpa destul de greu.
Empatia este una din capacitățile cel mai greu de controlat. Indiferent de
nivelul sau tipul empatiei, controlul acesteia necesită efort și perseverență. Este
important ca toți cei care își educă anumite capacități paranormale să-și „curețe”
în mod regulat structurile și energiile. Dacă oamenii nu sunt conștienți de felul
în care-i afectează forțele exterioare propriul lor sistem energetic se poate
șubrezi, ulterior putând să apară chiar unele boli fizice sau dezechilibre mentale
și emoționale. Cu cât un individ este mai empatic cu atât este mai expus unor
astfel de pericole. De aceea fiecare trebuie să cunoască și să aplice diferite
modalități de protecție și întărire a biocâmpurilor și structurilor proprii. Foarte
indicate sunt practicile generale care au ca scop menținerea unei bune sănătăți,
adică: dieta corectă, exercițiile fizice și aerul curat. Lipsa exercițiilor și a aerului
curat, o alimentație necorespunzătoare, abuzul de alcool, cafea, tutun,
medicamente, etc., uzează și distrug energiile și astfel crește probabilitatea ca
individul să fie afectat de influențe negative din exterior.
Aerul curat și lumina soarelui au ca efect purificarea și întărirea energiilor
fiecărui om în parte. De aceea este indicat ca ori de câte ori aveți o stare de
dezenergizare, de hiperemotivitate să ieșiți în natură. Întotdeauna natura fortifică
și protejează. Coniferele, dar mai ales pinii au un puternic efect de curățare a
structurilor și biocâmpurilor ființei umane, biocâmpurile lor extragând energiile
negative și echilibrând starea emoțională și mentală. De aceea se recomandă ca
în astfel de situații să se facă plimbări prin păduri de pin sau să se stea 10-15
minut sub un astfel de copac.
O altă metodă de curățare energetică sunt băile sau dușurile zilnice. Apa
este un element care preia foarte ușor energiile și informațiile în acest fel ajutând
la purificare, motiv pentru care este bine ca mâinile să fie spălate cât mai des în
timpul zilei. Este foarte important pentru cei care lucrează în comerț, pentru
terapeuți, pentru cei care dau des mâna cu alții, deoarece spălatul ajută la
ruperea legăturilor.
19

Omul trebuie să învețe să se decontecteze din punct de vedere energetic și


informațional. Ideal ar fi ca acest lucru să se facă imediat după despărțirea de
interlocutor. La sfârșitul zilei este indicat să privim retrospectiv evenimentele
cotidiene în ordine inversă. Această ordine inversă ajută la concentrarea asupra a
ceea a ce ați simțit și asupra celor cu care ați intrat în contact în timpul zilei. De
obicei se creează niște cordoane energetice și informaționale numite stringuri
între doi sau mai mulți indivizi. Conexiunea se face de regulă la nivelul plexului
solar sau la nivelul zonei corespondente din spate (deasupra rinichilor).
Deconectarea acestor stringuri se poate face în mai multe moduri. Unii
recomandă să privim această conexiune ca pe o frânghie pe care o extragem
afară din plexul solar până iese cu totul imaginându-ne că este absorbită de
celălalt individ. Alții recomandă tehnica inversă adică trăgând franghia dinspre
celălalt individ spre noi. Alții recomandă tăierea acestor stringuri, pornind de la
metode foarte simple, cum ar fi niște foarfeci imaginare cu care se taie legătura
respectivă și mergând până la tehnici mai complexe. Indiferent de metoda
folosită este important ca aceste legături subtile să dispară deoarece prin
intermediul lor pot fi preluate informații și energii malefice de la alți indivizi,
stări emoționale, aspecte kharmice, etc.
De-a lungul corpului există meridianele energetice cunoscute. Pentru
persoanele empatice este indicat să adopte anumite posturi sau poziții fizice prin
care să se protejeze împotriva unor interlocutori agresivi la nivel energetic și
informațional. În principiu este vorba de întreruperea circuitului de energie
astfel încât ea să circule doar în câmpul propriu și să scadă probabilitatea unor
influențe exterioare.
Picioarele și mâinile (mai ales degetele) sunt zone în care-și au capătul
principalele meridiane energetice. Prin încrucișarea gleznelor sau prin unirea
palmelor în poziție de rugăciune sau prin împreunarea lor în poală se întrerupe
fluxul energetic. Este indicat să se recurgă la astfel de poziții atunci când
interlocutorul este o persoană care absoarbe energiile celorlalți. În rest atitudinea
trebuie să fie cea normală. Se recomandă folosirea acestor poziții și atunci când
se vorbește la telefon. Rezultatele se pot simți destul de rapid, iar confirmarea
poate să apară după două trei săptămâni. Atunci s-ar putea auzi comentarii de
genul: „Nu mai ești la fel de amabil ca înainte” sau „Nu mai ești la fel de deschis
cum erai cândva”.
O altă modalitate de protecție este de a nu sta față în față cu cei care au
tendița de a influența si de a consuma energiile altora. Atunci când nu vă simțiți
suficient de puternic este bine să nu priviți fix în ochii interlocutorului, deoarece
acesta vă poate influența cu ajutorul privirii. Dacă va aflați într-un grup sau cu o
singură persoană și vă simțiți influențat sau secătuit este bine să stați jos sau în
picioare cu brațele încrucișate la nivelul plexului solar. De asemenea este bine să
vă vizualizați aura puternică, strălucitoare, de jur împrejurul corpului ca un scut
de protecție.
20

CAPITOLUL VII. ASPECTE DEONTOLOGICE PRIVIND


ACTIVITATEA DE CONSILIERE PARAPSIHOLOGICA

Psihometria este una dintre capacitatile paranormale cel mai usor de


dezvoltat avand multe aplicatii. Se poate folosi pentru a evalua oamenii, pentru a
descoperi obiecte sau persoane disparute, pentru detectarea si investigarea unor
dezechilibre energetice si informationale din corp, minte si spirit, pentru a
descifra informatiile implementate in diferite amprente, etc. Exista cateva
aspecte care trebuie retinute in dezvoltarea oricarei capacitati paranormale,
inclusiv a psihometriei.Dezvoltarea acestora nu asigura calitatea de consilier
parapsiholog profesionist asa cum carnetul de conducere nu face dintr-un sofer
un pilot de curse.
Atitudinea consilierului parapsiholog fata de realitatile energiilor si
informatiilor subtile si in primul rand credinta in D-zeu si raportarea la divinitate
joaca un rol esential. Blocajele care apar in exprimarea corecta si in acceptarea
acestor realitati pot fi uneori deosebit de subtile. Capacitatea paranormala este o
caracteristica naturala, fireasca a fiecarui om. Nimeni nu este mai inzestrat sau
mai putin inzestrat decat altcineva. Trebuie sa va feriti de cei care sustin acest
lucru. Este la fel ca dezvoltarea oricarei caracteristici umane; presupune
exercitiu, practica, perseverenta, studiu si credinta. Nimic in lume nu poate
inlocui perseverenta si vointa, nici talentul, nici geniul deoarece talentul
neslefuit si needucat se pierde.
O importanta cruciala o reprezinta atitudinea adoptata fata de interlocutor
si fata de situatiile intalnite. Un parapsiholog care vrea sa activeze in domeniul
consilierii personale trebuie sa cunoasca cat mai multe despre mintea si
constiinta omeneasca. Este important sa fie convins ca-si poate dezvolta si folosi
aceste capacitati pentru a-i ajuta pe ceilalti. Orice consilier parapsiholog trebuie
sa fie o persoana care s-a ocupat indelung cu dezvoltarea, echilibrarea si
pastrarea controlului asupra energiilor sale subtile. Toate acestea necesita
disciplina, timp si exercitiu. Facultatile paranormale trebuie antrenate exact ca
orice alta facultate mentala sau aptitudine fizica.
Parapsihologul nu trebuie sa se lase influentat de anumite legende si teorii
in legatura cu parapsihologia deoarece acestea pot inhiba sau bloca afirmarea
personala in acest domeniu.
Una dintre cele mai subtile influente asupra capacitatii de a ne dezvolta
potentialul paranormal o constituie conceptia religioasa sau spirituala. In multe
religii orice este legat de parapsihologie inseamna ceva rau. Pe de alta parte
exista multi care cred ca doar o persoana cu adevarat religioasa isi poate
dezvolta acest potential. Niciuna dintre aceste pareri nu este adevarata.
Capacitatile paranormale nu sunt supranaturale. Din pacate multi oameni privesc
dezvoltarea acestor calitati ca o pe reflectare a religiozitatii sau ca pe ceva
supranatural. Acest gen de interpretare creeaza erori si poate sa duca la
intoleranta si orgolii. Capacitatile paranormale nu sunt nici bune nici rele prin
21

ele insele. Ele sunt innascute in fiecare dintre oameni, modul in care le foloseste
si le manifesta fiecare hotarand in ce masura sunt bune sau rele. Moralitatea si
religiozitatea nu merg neaparat mana in mana cu o anumita capacitate
paranormala, asa cum o persoana puternica din punct de vedere fizic nu este
buna sau rea. Daca puterea se manifesta prin agresivitate asupra celorlalti,
pentru obtinerea unor profituri oarecare, atunci putem spune ca este malefica.
Daca acelasi tip de putere este folosita pentru a face bine, pentru a-i ajuta pe
ceilalti, putem spune despre ea ca este benefica.
Intr-adevar credinta in divinitate are un rol important, dar nu trebuie uitat
faptul ca credinta nu inseamna neaparat religiozitate. Religia este o incercare, o
modalitate a oamenilor de a-l intelege pe Dumnezeu si de a intra in legatura cu
el, dar tocmai datorita faptului ca depinde de multi factori umani ea are si multe
limitari care impiedica la un moment dat afirmarea deplina si libera a credintei
adevarate.
O alta teorie este aceea ca o persoana care prezinta la un nivel ridicat
anumite capacitati paranormale, in mod sigur si-a dezvoltat aceste capacitati
intr-una sau mai multe vieti anterioare. Acest gen de afirmatii ar trebui sa
declanseze serioase semnale de alarma. Indiferent de nivelul de dezvoltare
spirituala atins intr-o viata anterioara, calitatile si capacitatile trebuie oricum
trezite, dezvoltate si afirmate din nou, in viata prezenta. Exista cateva exemple
ale unor copii care manifesta de la o varsta frageda anumite calitati paranormale,
dar chiar si acestia trebuie sa reinvete cum sa le foloseasca in mod benefic si sa
le controleze pentru a nu fi pusi ulterior in situatii neplacute. Omul care invata
sa citeasca si sa scrie intr-o viata anterioara trebuie sa reinvete aceste lucruri in
viata prezenta. Aceasta este valabil in orice alt domeniu, inclusiv in
parapsihologie. De regula cei care pretind ca talentele lor au legatura cu vietile
anterioare incearca sa faca din ei insisi ceva deosebit, unic pentru a iesi in
evidenta si pentru a avea un anumit ascendent asupra celorlalti. La fel stau
lucrurile si cu cei care dau crezare posibilitatii de a dobandi astfel de capacitati
in urma unui accident fizic sau soc emotional. Astfel de relatari determina ca
acesti oameni sa para iesiti din comun in ochii celorlalti. Fac din capacitatile lor
ceva neobisnuit, ceva inaccesibil unei persoane oarecare. Exista asemenea
situatii si intotdeauna trebuie sa se pastreze o anumita rezerve fata de cei care
pretind asa ceva. Un traumatism poate intr-adevar sa declanseze manifestarea
spontana a unor capacitati paranormale, dar aceasta nu inseamna ca ceilalti
oameni nu le au. In nici un caz faptul in sine nu confera persoanelor respective
calitatea de sfatuitori si nici nu-i califica drept autoritati in materie.
In dezvoltarea psihometriei sau a altor capacitati paranormale trebuie sa
intervina intotdeauna controlul si autocontrolul, acest aspect fiind esential.
Controlul vine odata cu dezvoltarea atentiei focalizate si a concentrarii. Ideal ar
fi ca fiecare individ sa-si poata activa si dezactiva capacitatile paranormale dupa
cum doreste, avand si suficienta credinta in Dumnezeu pentru a le folosi numai
in scop benefic. Un bun parapsiholog trebuie sa trateze cu atentie si sa stie sa
22

analizeze corect toate impresiile si informatiile pe care le receptioneaza. O buna


concentrare este indispensabila pentru a reusi in orice domeniu al vietii.
Informatiile subtile trebuie prelucrate rapid, trebuie inregistrate la nivelul
constientului si transmise mai departe. Aceasta inseamna ca nivelul constient
trebuie sa selecteze astfel de informatii, sa le analizeze corect, sa selecteze ceea
ce este cu adevarat necesar si sa le transmita celui consiliat sub o forma cat mai
inteligibila pentru acesta. Toate informatiile trebuie constientizate, inregistrate si
traduse celui interesat. Daca acest lucru nu se face rapid (pe loc) ele se amesteca
cu alte informatii de la nivelul ratiunii care le distorsioneaza. Acesta este un
motiv in plus pentru care trebuie sa luam in considerare primele impresii care
apar. Capacitatea de a face toate acestea necesita mult control si mult exercitiu.
Chiar daca informatia obtinuta pe cale intuitiva este buna prezentarea ei
trebuie sa fie ferma si echilibrata. Un amestec de fragmente disparate nu va face
decat sa bulverseze persoana consiliata. Informatia de la nivelul subtil vine
adesea fragmentat, in transe. O selectare defectuoasa a acesteia se datoreaza de
cele mai multe ori unei lipse a controlului intuitiv si mental, ceea ce duce
automat la o decodificare incorecta a acestei informatii.
Trebuie sa fie respectate anumite principii comportamentale atunci cand
sunt utilizate capacitatile paranormale. Existenta acestor principii si aplicarea lor
in viata de zi cu zi este de asemenea o parte esentiala a autocontrolului de care
trebuie sa dea dovada un parapsiholog. Multi parapsihologi cred ca nu este nicio
problema sa obtina informatii despre altii fara a le cere permisiunea, dar aceasta
reprezinta un abuz. Dovedeste o lipsa de respect fata de o alta persoana. Este ca
si cum a-i citi corespondenta cuiva fara a-i cere permisiunea. Exista si unele
exceptii atunci cand este vorba de probleme de sanatate si de siguranta
personala. De exemplu, daca o persoana este grav bolnava sau este supusa unei
agresiuni puternice la nivel subtil, fiind incapabila sa se protejeze, iar
apartinatorii cer ajutorul parapsihologului, acesta din urma poate si uneori
trebuie sa intervina pentru a ajuta persoana cu probleme. Sunt unii parapsihologi
care primesc informatii despre anumite persoane sau situatii fara sa urmareasca
neaparat acest lucru. In astfel de cazuri va trebui sa se comporte ca si cum nimic
nu s-ar fi intamplat, exceptie fiind situatiile de forta majora (informatii despre o
anumita catastrofa, atentat terorist, accident iminent, etc.).
Informatiile si impresiile accesate de catre parapsiholog trebuie prezentate
intr-o forma pozitiva si stimulativa. Sunt anumite aspecte care de regula nu pot
fi dezvaluite. In primul rand pentru ca acestea ii pot enerva sau soca pe cei in
cauza. Trebuie sa se asigure care va fi reactia persoanei inainte de a-i comunica
vreo informatie delicata. Chiar si impresiile negative trebuie prezentate astfel
incat sa sugereze ca exista posibilitati ascunse de a evita consecintele acestora.
Pentru a putea face acest lucru este nevoie de iscusinta si de instruire in
domeniul tehnicilor de consiliere. Aceasta ar trebui sa fie o cerinta minima
pentru cineva care doreste sa devina consilier parapsihologic, deoarece este usor
sa influentezi gresit o persoana printr-o prezentare incorecta. Daca cineva cere o
23

informatie obtinuta prin psihometrie sau prin alte mijloace paranormale,


consilierul trebuie sa fie pregatit pentru orice eventualitate. In consultatiile
parapsihologice solicitantii se gasesc adesea intr-o pozitie vulnerabila. Din
aceasta cauza ei sunt usor de influentat prin ceea ce li se transmite, asa incat
este necesara multa precautie si pregatire in domeniul consilierii. Este indicat ca
un parapsiholog sa urmeze cursuri de specialitate in domeniul psihologiei nu
pentru a deveni neaparat un psihoterapeut, ci pentru a cunoaste cateva tehnici de
rezolvare a unor situatii si de comunicare eficienta cu diferite tipuri de oameni.
Multi dintre cei care se adreseaza parapsihologului se incadreaza intr-una
din urmatoarele doua situatii: fie cauta solutii rapide care nu presupun eforturi
din partea lor, fie cauta anumite indrumari intuitive si creative si niste repere cu
ajutorul carora sa-si rezolve problemele de viata. In ambele cazuri cunoasterea
unor notiuni in legatura cu modul in care se face o consiliere este binevenita si
trebuie realizata in sensul de a-i determina pe oameni sa se ajute singuri.
Aproape toata activitatea unui parapsiholog se invarte in jurul a trei probleme:
sanatate, profesie si dragoste. Oamenii vin la parapsiholog in cautarea unor
raspunsuri si solutii facile, dar in viata lucrurile nu stau asa. De cele mai multe
ori oamenii au nevoie nu de informatii parapsihologice, ci de o noua perspectiva
si intelegere a lucrurilor, de un oarecare simt al realitatii, care sa le dezvaluie
posibilitatile corecte si mai creative.
Nu este rolul consilierului parapsiholog sa orienteze viata clientilor sai, sa
le spuna acestora ce sa faca. Rolul acestuia este de a ajuta o persoana sa
dobandeasca mai mult control asupra propriei vieti. El trebuie sa ajute o
persoana sa inteleaga si sa-i ofere anumite optiuni. Trebuie sa-i arate acesteia ce
s-ar putea intampla daca intreprinde o actiune sau alta, in felul acesta dandu-i
posibilitatea sa fie in stare sa ia singura o hotarare. Numai in acest fel persoana
in cauza va fi pusa in situatia de a-si asuma raspunderea pentru propria viata si a
nu astepta sa-i rezolve altii problemele pe care le are. Multi oameni vin cu
probleme grave. Daca in aceste cazuri li se ofera informatii parapsihologice in
loc de a-i ajuta cu sfaturi si indrumari li se face un deserviciu, deoarece ei pot
deveni dependenti de parapsiholog.
Un alt aspect tine de rabdarea manifestata atat de client, cat si de consilier.
Este evident ca intr-un sfert de ora nu pot fi rezolvate in niciun fel situatii
complexe de viata; nici nu este bine si corect sa se incerce acest lucru. De multe
ori informatiile vin in etape, fiind nevoie de mai multe sedinte de consiliere.
Sunt situatii cand la o sedinta parapsihologul nu percepe nicio informatie noua
sau nu o constientizeaza. In astfel de cazuri trebuie sa se insiste si sa se discute
pe tema informatiilor primite in sedintele anterioare. Aceasta ajuta la o mai buna
constientizare a ceea ce trebuie sa faca pacientul.
Parapsihologul nu trebuie să pună prea multe întrebari solicitantului
deoarece acesta vine pentru răspunsuri. Prea multe întrebari îl vor face sa se
îndoiască de capacitățile consilierului, precum și de siguranța acestuia în
legatură cu informațiile primite. Sedința de consiliere trebuie condusă
24

întotdeauna cu multa siguranță si claritate. Ea trebuie încheiata într-un mod


concret, în sensul în care să ofere niște concluzii palpabile si ușor de aplicat
beneficiarului.
Un bun consilier parapsiholog prezintă informațiile pe înțelesul persoanei
care le solicită, într-o formă neagresivă, eficientă si cât mai sugestivă. Trebuie să
îi ofere celui în cauza noi posibilități, opțiuni si direcții de acțiune benefice în
legătură cu situația dată, făcând toate acestea fără a influența sub nicio formă
liberul arbitru al persoanei.

CAPITOLUL VIII. CONSULTANȚĂ PSIHOMETRICĂ

Oricine poate să acceseze informații de natură subtilă la nivel intuitiv, dar


acest lucru nu-i conferă calitatea de consilier sau sfătuitor al altora. Foarte
important este modul de comunicare a informațiilor primite. Sunt mai multe
întrebări pe care ar trebui să și le pună oricine atunci când vrea să dea sfaturi de
natură spirituală altora. Astfel de întrebări pot fi: „Cunosc modul cel mai potrivit
de a comunica informația primită?”, „Informația sau sfatul pe care-l dau poate să
fie de ajutor și să-i dea încredere?”, „Informația este corectă sau falsă, ajută cu
adevărat la rezolvarea problemelor celui în cauză, influențează cumva liberul
arbitru al acestuia?”.
În prezent tot mai mulți oameni accesează diferite informații de natură
parapsihologică fie direct fie citind diferite publicații sau de pe internet, dar
acest lucru nu le conferă calitatea de profesioniști în domeniul consultanței
spirituale, dimpotrivă majoritatea dintre aceștia sunt niște diletanți care își
închipuie că aflând câteva lucruri necunoscute de ceilalalți devin brusc superiori
și pot să dea sfaturi.
În antichitate și chiar în perioada Evului Mediu acest tip de cunoștințe
erau ascunse celor mai mulți oameni. Transmiterea, utilizarea și trezirea unor
niveluri superioare ale spiritului erau controlate de un maestru, de un îndrumător
spiritual. Oamenii își imaginează astăzi că dacă aceste informații și cunoștințe au
devenit mult mai accesibile datorită modalităților fantastice de transmitere a
acestora, nu mai au nevoie de un îndrumător care să le deschidă poarta spre alte
dimensiuni și niveluri ale conștiinței. Există niște condiții esențiale pe care
trebuie să le îndeplinească oricine studiază domeniul spiritual. În primul rând
acest lucru necesită mult timp, energie și efort; dezvoltarea anumitor capacități
parapsihologice nu se face peste noapte sau citind o carte. Necesită o cercetare și
o utilizare consecventă a acestora. De asemenea e nevoie de o aprofundare a mai
multor științe spirituale. Trebuie să existe o testare completă și obiectivă atât a
cursantului, cât și a cunoștințelor dobândite de către acesta. Este foarte
important ca fiecare să reușească să deosebească adevărul de jumătățile de
adevăr și realitatea de iluzie. Cursantul trebuie să fie în stare să preia și să
decodifice corect informațiile subtile și să le aplice în mod constructiv, benefic
25

pentru el și pentru ceilalți. Pe scurt, se poate spune că procesul de devenire


spirituală este un mare consumator de timp necesitând multă răbdare și
perseverență, dar din păcate civilizația umană actuală a devenit în mare parte o
societate de tip „fast-food”, puțini fiind cei dispuși să-și folosească timpul și
energia pentru a studia și a practica cât mai bine științele spirituale. Din acest
motiv din marea masă a celor care își închipuie că sunt mari specialiști în
consilierea spirituală a altora, foarte puțini sunt cei care au cu adevărat calități
certe în acest domeniu.
De asemenea, mulți așa-ziși parapsihologi cred că dacă ei se ocupă de
îndrumarea spirituală a altora vor obține rezultate în elevarea proprie. Este o
concepție greșită întâlnită în rândul celor pasionați de preocupări metafizice. Se
înțelege de la sine că dacă nu perseverezi pe calea spirituală nu poți obține
progres spiritual, dar acest fapt nu merge mână în mână cu a face terapie sau a
consilia alte persoane. De fapt, o intrare prea timpurie în rândul terapeuților
poate să tragă înapoi sau să aplice niște lecții dure celor care se grăbesc. Mulți
cred că dacă nu-și demonstrează altora capacitățile paranormale nu progresează,
un număr din ce în ce mai mare de indivizi încercând să predea cursuri sau să
lucreze în domeniu fără a avea experiența și cunoștințele necesare. Aceasta le
creează probleme atât lor cât și celor care vin să le ceară ajutorul.
Cele mai multe probleme apar în legătură cu starea de sănătate și în plan
material. La început va avea de suferit sănătatea corpului, a minții și a spiritului,
în paralel crescând și dificultățile financiare. Viața devine din ce în ce mai
complicată și mai greu de controlat. Crește stresul, in timp ce capacitatea
individului de a-l controla scade. Pentru cei nepregătiți acest tip de probleme
devin manifeste în trei până la șapte ani de la începerea studiilor spirituale. Mulți
oameni găsesc acestor probleme explicații spirituale considerandu-le ca făcând
parte din propria lor inițiere și nu conștientizează că este de fapt o consecință a
lipsei lor de pregătire și a nerăbdării pe care o manifestă în a-și dovedi lor și
celorlalți că au ajuns la un nivel ridicat de elevare spirituală. Întotdeauna există
indivizi care nu trec dincolo de aparențe. Alții găsesc în aceasta o modalitate de
a da puțină varietate și lumină vieții lor monotone și cenușii.
Parapsihologii diletanți au adesea impresia că sunt stăpâni pe ei înșiși și
pe cunoștințele pe care le dețin, când în realitate nu este deloc așa. De regulă își
dau seama de realitate atunci când este prea târziu. „Fantezie necontrolată” sau
„văzduhism spiritual” sunt termeni care se pot aplica multora dintre cei care au
manifestările prezentate anterior, deoarece majoritatea nu reușesc să
deosebească iluzia de realitate. Oricine trebuie să-și urmeze visurile, idealurile
dacă acestea sunt benefice și duc spre Dumnezeu, dar a le urma nepregătit și a-i
influența și pe alții poate duce la adevărate catastrofe. Viziunile, impresiile, așa-
zisele intuiții paranormale pot să nu reprezinte nimic altceva decât fantezie
necontrolată, o manifestare a închipuirilor cu scopul de a hrăni orgoliul. A nu
cerceta suficient, a accepta orbește fără a verifica, a nu fi îndeajuns de obiectiv,
etc., poate duce la acest „văzduhism spiritual”.
26

Imaginația creatoare este importantă pentru dezvoltarea și afirmarea


conștiinței superioare, dar ea trebuie controlată. Diferența dintre acest gen de
imaginație și fantezia necontrolată este de multe ori greu de decelat. De aceea
sunt esențiale autoanaliza permanentă și pregătirea temeinică, amănunțită. Sunt
importante meditația și rugăciunile. Pentru calea spirituală nu există metode
rapide și ușoare. Nu ne putem îndeplini visurile doar prin extrasensibilități sau
prin demonstrații de capacități paranormale, deoarece nu trebuie să uităm că
ceea ce este paranormal nu este întotdeauna spiritual. Ceea ce este ocult sau
paranormal nu este întotdeauna înălțător, iar ceea ce e frumos si placut nu e
întotdeauna folositor. Sunt mulți oameni care cad pradă acestei manifestări a
fanteziei lor. Își imagineaza că lucrează în domeniul spiritual, că progresează și
au rezultate deosebite, dar după un timp descoperă ca bat pasul pe loc, că încep
să apară tot felul de probleme de sănătate, materiale și chiar spirituale. Aceste
eșecuri se datorează fie unei proaste pregătiri, fie faptului că acest tip de indivizi
vor să facă prea mult și prea repede, dar fără efort.
Una dintre reacțiile acestor persoane în momentul în care descoperă că
s-au înșelat și că nu este totul așa cum și-au imaginat ele, este de a renunța
complet la calea spirituală. Aceasta constituie o altă mare greșeală, deoarece la
calea către Dumnezeu nu trebuie să se renunțe niciodată. Soluția ar fi ca în
aceste momente să coboare cu picioarele pe pământ, păstrând legătura cu
divinitatea, să-și dezvolte răbdarea, să elimine orgoliul și să-și îndrepte atenția
spre propria persoană, pentru a descoperi cauzele care au generat situația
neplăcută în care au ajuns.
Un aspect important este studiul și meditația asupra celor învățate.
Procesul de învățare nu trebuie să contenească niciodată. Antrenamentul și
aplicarea în viața de zi cu zi a celor învățate trebuie să fie permanente.
Cine vrea să fie un bun consilier spiritual trebuie să aibă intuiția unor
posibilități de a prelucra și a aplica informațiile, de a transforma datele și
experiențele obișnuite într-un mod constructiv, benefic pentru cel care apelează
la serviciile sale. Este necesar sa cunoască modul în care să abordeze pacientul,
cum să-l sfătuiască și să-l ghideze pe acesta în diferite împrejurări, indiferent cât
de dificile sunt acestea. Din acest motiv este necesară și o instruire în domeniul
consilierii.
Cunoștințele spirituale și parapsihologice nu au nici o valoare dacă cel în
cauză nu le integrează în viața personală într-un mod echilibrat și creator prin
sacralizarea tuturor activităților sale. Elevarea spirituală este o condiție esențială
și continuă. Aceasta era una dintre sarcinile vechilor școli de spiritualitate. Nu
demonstrarea capacităților paranormale sau studiul unei cărți pune în valoare
potențialul spiritual, dimpotrivă pot să stânjenească la început, iar dacă persoana
pune accentul mai mult pe aceste aspecte se poate produce chiar un blocaj în
devenirea spirituală. Nevoia sau dorința de a ieși în prim plan pot întrerupe calea
spre atingerea unui nivel spiritual superior.
27

Doar prin experiențele și testele zilnice, printr-o atitudine cu adevărat


hristică se pot dezvolta anumite calități benefice care stau ascunse în fiecare om.
Aceasta poate însemna pur și simplu să încălzești inimile celor cu care intri
zilnic în contact printr-un zâmbet, printr-un cuvânt bun, printr-o faptă bună sau
prin îndeplinirea îndatoririlor familiale, sociale, etc. Unii își pot îndeplini
misiunea în viață lucrând și predând în domeniul metafizicii și spiritualității, dar
marea majoritate se vor împlini trăindu-și viața obișnuită într-un mod
constructiv și benefic.
Pentru a avea rezultate bune în domeniul consilierii spirituale si
parapsihologice este necesar să se respecte câteva condiții (conform celor
prezentate de Ted Andrews):
a)Explicați clienților ce trebuie să aștepte de la consultația pe care le-o
acordați; dacă este necesar, fiți pregătiți să le oferiți referințe în ceea ce privește
pregătirea pe care o aveți, altfel unii nu vor avea încredere în ceea ce le veți
spune. Dati-le informații asupra costurilor și a timpului necesar pentru
consultații. Fiți consecvent în ceea ce privește onorariile. Practicati onorarii
rezonabile. Anunțați-vă clienții dacă au permisiunea să vă înregistreze în timpul
consultației. Un aspect important îl constituie ambianța. Mulți parapsihologi
folosesc multă recuzită. Folosirea unei ambianțe teatrale nu ajută cu nimic la
creșterea reputației și nici la creșterea încrederii beneficiarilor. Este important ca
ambianța folosită să inducă o stare de confort, de liniște și de încredere.
b)Fiți consecvent; tratați pe toată lumea cu același respect și considerație.
Această consecvență trebuie să existe și în legătură cu durata ședinței și a
implicării terapeutului. Dacă analiza parapsihologică trebuie să dureze o
jumătate de oră respectați acest interval de timp. Dacă mai sunt și alți clienți la
rând este nedrept ca ei să aștepte pentru că prelungiți exagerat o consultație.
Pentru aceasta trebuie făcută o programare judicioasă. Este indicat să se lase o
rezervă de 15 minute între orele de programare a ședințelor. În acest fel pot fi
rezolvate unele situații neașteptate, cum ar fi prelungirea unei ședințe sau
întârzierea unui client. Este bine ca clienții să știe că țineți la respectarea cât mai
strictă a programărilor. Daca cineva întârzie nu este corect să amâni clientul
următor, iar dacă cei care intarzie mai mult decat cele 15 min. dintre sedinte sunt
amanati pana cand se va ivi o „fereastra” in programari, fie vor invata sa fie
punctuali, fie nu vor mai veni la terapie (datorita orgoliului si egoului ridicat pe
care il au). Si aceasta reprezinta o lectie din care acesti oameni pot sa invete sa
fie mai atenti, mai buni si sa nu mai creada ca tot universul se invarte in jurul
lor. Uneori s-ar putea să aveți de-a face cu oameni în suferință care necesită mai
multă răbdare și energie. Nu-i zoriți numai pentru că știți că așteaptă altcineva la
rând. Fiți pregătiți să întâlniți destui oameni triști și disperați care vor avea
nevoie de mai multă atenție.
c) Respectați personalitatea clientului dumneavoastră. Stați de vorbă
cu cei care apelează la dumneavoastra, nu le țineți discursuri. Nu-i puneți în
situații jenante și nu-i moralizați. Îndrumati-i, dați-le sfaturi și sugestii, lăsați-i să
28

vă pună întrebări. Ajutati-i sa inteleaga că trebuie să-și trăiască propria viață și


nimeni nu poate face asta în locul lor. În ultimă instanță răspunderea pentru
faptele și purtările lor (bune, rele sau mediocre) le revine în totalitate. Dacă
lucrați în calitate de consultant spiritual profesionist, vă aflați într-o poziție de
mare răspundere. Vă pierdeți chiar unele dintre drepturile pe care le aveți:
evident că nu puteți întârzia la întâlniri, nu aveți voie să fiți niciodată grosolan,
nerăbdător sau dezaprobator, indiferent cine este clientul . Veți întâlni tot felul
de indivizi, pe unii îi veți agrea, pe alții nu. Educați-vă ca să vă puteți detașa. Nu
emiteți păreri și judecăți personale. În contactul cu unele persoane, nu este ușor
să uiți de tine, dar dacă sunteți într-adevăr interesat să fiți un bun profesionist și
să dobândiți un înalt grad de precizie, trebuie să aveți tot timpul o aitutidne
detașată față de cei care beneficiază de serviciile dumneavoastră. Nu uitati ca
trebuie sa manifestati Iubirea Hristica fata de toti si de toate in mod egal, ca nu
trebuie sa judecati si sa dati sentinte.
d)Nu există situație fără ieșire. Tineti minte ca intotdeauna există
variante și întotdeauna există posibilitatea de a alege. Ceea ce recepționați pe
cale intuitivă nu reprezintă o predestinare. Cei mai mulți dintre clienți au pur și
simplu nevoie să vadă și să înțeleagă ce posibilități au pentru a putea lua niște
decizii corecte. O parte din sarcina dumneavoastră este să intuiți aceste
posibilități și să le prezentați. Orice împrejurare din viață presupune opțiuni.
Prin alegerea pe care o face, clientul determină apariția anumitor situații (bune
sau rele) sau le facilitează. Ajutați clientul să vadă ce opțiuni are la dispoziție și
ce consecințe vor avea deciziile pe care le ia.
Clientul trebuie să plece de la intalnirea cu terapeutul cu o atitudine mai
optimistă, să fie mai încrezător în sine, mai plin de energie decât la început, să
fie mai pregătit să facă față vieții și împrejurărilor ei. Nu uitați că este datoria
dumneavoastră să-i oferiți o previziune cât mai exactă și cât mai inteligibilă
posibil. Nu sunteți acolo ca să vă exprimați păreri personale.
Dacă un client insistă, amintiți-i că nu sunteți psihoterapeut și, în
consecință, părerea dumneavoastră nu contează mai mult decât a oricui altcuiva.
Rețineți că în calitate de parapsiholog, tot ceea ce spuneți cuiva indiferent de
subiect va căpăta o mult mai mare importanță în ochii celuilalt – fie că este un
lucru de substanță, fie că nu.
e)Fiți încurajator și sugestiv. Nu este rolul terapeutului să dirijeze viața
clientului sau să ia hotărâri în locul lui. Prezentarea informațiilor în mod
încurajator și sugestiv oferă clientului mai multă încredere în sine. Până la urmă,
repsonsabilitatea pentru propria viață cade doare în seama lui. Tot ce puteți face
este să dați îndrumări și sugestii.
Nu stânjeniți liberul arbitru al persoanei care vă solicită. Alegerile și
faptele sunt numai ale sale. Rezistați tentației de a-i spune ce să facă. Faceți
sugestii, oferiți indicii, îndrumări, înfățișați diversele repercusiuni și prezentati-i
direcțiile de acțiune, dar lăsați decizia finală în seama sa. Acest lucru inspiră
29

încredere și demonstrează respectul pentru capacitatea celuilalt de a face față


propriei vieți.
Întotdeauna există mai multe căi de a îndeplini o sarcină sau de a rezolva
o situație. Unele pot fi mai ușoare, altele mai grele. Comunicți clienților
opțiunile pe care le au, orferiți sugestii în legătură cu anumite hotărâri și
comunicați-le motivația acelor sugestii. Dați-le clienților posibilitatea de a alege,
chiar dacă acest lucru presupune comiterea unor greșeli. Uneori oamenii
descoperă și urmează doar calea anevoioasă. Experiența poate fi un profesor
bun. Exista un aspect ciudat in ceea ce priveste atitudinea majoritatii oamenilor
care au probleme de diferite tipuri. Acestia prefera sa aleaga calea cea mai grea
si mai complicata, avand impresia ca este cea mai usoara si mai placuta, iar cand
isi dau seama ca au ales gresit de cele mai multe ori este prea tarziu. Nu avem
voie sa ii fortam sa isi schimbe optiunea, chiar daca suntem constienti ca li se
poate intampla o nenorocire. Avem datoria sa ii atentionam, dar este interzis sa
ii obligam sa faca ceea ce ei nu vor.
f)Cultivați un umor sănătos. Mulți clienți vin la dumneavoastră și vă
expun situații tragice. Este ușor să preluați aceste probleme sau să vă asumați
responsabilitatea lor. Un simț al umorului sănătos vă va ajuta să evitați ca acest
lucru să se întâmple.
Nu vă temeți să râdeți împreună cu clientul. Consultațiile private sunt
serioase, dar sesizarea comicului și a ironiei din unele situații poate să vindece.
Un râs sănătos, dar nu pe socoteala clientului, face bine și corpului și minții.
Umorul dumneavoastră nu trebuie însă să însemne luarea în derâdere a
ceva ce este sfânt pentru client sau a unor defecte și slăbiciuni ale acestuia. Dacă
glumiți cu clientul, asigurați-va că acesta știe că este vorba de o glumă. Nu lăsați
ca gluma să apară ca o critică la adresa comportamentului său.
g)Folosiți urmatoarea tehnica : Începeți cu aspecte pozitive ale vieții
celui care a apelat la dumneavoastră. Procedând astfel, va fi mai ușor pentru el
să accepte și acele informații care nu sunt tocmai pozitive. Acest lucru întărește
respectul de sine, iar clientul se simte mai destins în relația cu dumneavoastră.
Faceți apoi referire la aspectele mai stânjenitoare sau la cele care ar
necesita o schimbare. Nu renunțati la tonul de discuție. Prezentați ceea ce vedeți
sau simțiți, dar nu țineți predici, nu insistați asupra acelor aspecte și nu povestiți
ce ați face dumneavoastră, dacă ați fi într-o situație similară, pentru că nu
sunteți. Prezentați opțiuni, variante și posibile consecințe ale unor eventuale
alegeri. Lăsați clientul să aibă propria sa reacție.
Încheiați într-o notă optimistă. Indiferent cât de dificilă este situația,
persoana trebuie să știe că există diverse posibilități și variante pozitive. În
calitate de consilier parapsiholog, va revine sarcina să-i fiți de folos în acest
sens. Folosind această tehnică, maximizați partea bună și o minimizați pe cea
rea. Când clientul simte că vedeți unele aspecte pozitive în situația lui și în
urmările acesteia, el va începe să se bizuie pe acest lucru și să acționeze cu
încredere. Aceasta nu înseamnă că partea negativă trebuie evitată sau ignorată,
30

dar dacă începeți prin a recunoaște trăsăturile pozitive și calitățile unice ale
persoanei, iar apoi faceți sugestii pe care clientul le înțelege și care i se
potrivesc, atunci îl ajutați, în loc să-l faceți să-și piardă speranța.
h)Acționați cu tact. Uneori este greu să te porți cu tact, cu diplomație și
farmec. Aceasta atitudine vine odată cu experiența. Cu cât întâlniți mai mulți
oameni și lucrați cu ei, cu atât va fi mai ușor să găsiți un stil adecvat cu care să
abordați situațiile și problemele dificile din viața unei persoane. Faceți uz de tact
atunci când prezentați informații negative care vă impresionează. Nu uitați că
există întotdeauna posibilitatea de a vă fi înșelat sau să fi interpretat greșit
impresiile. Nu este greu să influențezi pe cineva în sens negativ, chiar fără să-ți
dai seama. Purtați-vă cu blândețe.
i)Nici o accesare a informatiilor subtile nu este perfectă. Unii mai bine,
altii mai rau, dar întotdeauna există loc de mai bine. Din nefericire, nu de fiecare
dată primiți o confirmare. Uneori nu puteți afla cât de exact ați fost decât dacă
persoana revine pentru o altă consultație sau dacă prieteni ai acesteia solicită și
ei programări.
Puneți-vă tot timpul întrebări. Cum v-ați putea ameliora accesul
informational? Ce ați putea face pentru a îmbunătăți calitatea consultațiilor și
eficiența lor pentru client? Ce puteți face, astfel încât clientul să se simtă mai
încrezător în sine?
De regula nu este bine să vă revedeți analizele parapsihologice. Acest
lucru tinde să creeze o legătură stabilă între dumneavoastră și persoana
respectivă sau să vă facă să-i preluați problemele. Pe de altă parte, este bine ca
din când în când să vă rememorați una sau două consultații. Exista lucruri care
ar fi putut fi exprimate mai bine? Ați fi putut face sau spune ceva mai potrivit în
cadrul consultației?
Calitatea ședințelor este fluctuanta. Uneori, vă poate fi foarte ușor să
„citiți” un client, alteori foarte greu. Puteți avea zile bune și zile proaste. În
zilele proaste nu forțați lucrurile. Întotdeauna este mai bine să nu faci deloc un
studiu parapsihologic, decât să faci unul prost sau chiar unul mediocru. Chiar
dacă nu primiți vreo confirmare în legătură cu ședințele la care ați avut rezultate
pozitive, despre cele cu rezultate proaste veți afla sigur. Dacă simțiți că nu puteți
face un lucru mulțumitor, atunci este mai bine să vorbiți deschis. Dați explicații
clientului, pentru ca acesta să nu creadă că el este cauza problemelor.
Sinceritatea este întotdeauna de preferat, chiar dacă e vorba de o zi proastă.
j)Nu faceți niciodată supoziții. Nimic nu este mai frustrant pentru un
client decât faptul că nu înțelege. Nu presupuneți nici un moment că persoana
interesată va înțelege simbolurile și imaginile pe care le percepeti. Și nici nu
așteptați ca ea să interpreteze simbolul în locul dumneavoastră. Se întâmplă ca
unii parapsihologi să spuna clienților: „Văd cum se intampla ceva ciudat. Știți
cumva ce înseamnă asta?”. Aduceti-va aminte: subconștientul dumneavoastră
este cel care vă oferă imagini despre client. Sunteți singurul care le poate
interpreta în mod corect.
31

Indiferent cât de evident vi se pare un lucru, clientul nu este obligat să-l


înteleagă. Puneți-i întrebări, iar dacă ezită sau vă sugerează într-un fel cau altul
că nu înțelege, reluați explicația. Uneori va trebui să spuneți același lucru în trei
sau patru moduri diferite ca să transmiteți mesajul și să vă faceți înțeles.
Explicațiile trebuie să fie simple și concise. Detaliați-le și extrageți esențialul din
ele cât mai mult posibil. Dați exemple care sa-l ajute pe client să facă legăturile.
k) Fiți bine informat pentru a putea oferi referințe corecte. Dacă vă
faceți datoria cu profesionalism, veți recunoaște că uneori apar persoane aflate în
căutarea unor soluții simple pentru niște situații ce nu pot fi rezolvate repede și
ușor. Ele caută informații parapsihologice, în vreme ce, în realitate, este ultimul
lucru de care au nevoie. Ca profesionist responsabil este de datoria
dumneavoastră să vă dați seama cum stau lucrurile. S-ar putea să aveți păreri
clare în legătură cu ceea ce ar trebui făcut într-o situație în care cineva este
maltratat, să spunem, dar dacă nu aveți instruirea și calificarea unui consilier
specializat pe astfel de probleme sau a unui psihoterapeut, nu trebuie să vă
amestecați. Indivizii care vin la dumneavoastră cu asemenea probleme personale
grave nu au nevoie de informații parapsihologice. Au nevoie de psihoterapie și
de sfaturile unui specialist. Chiar daca puteti descifra cauzele kharmice, nu
iseamna ca aveti voie sa le comunicati celui in cauza, mai ales daca acesta nu
crede in asa ceva. Ceea ce puteți face este să-i îndrumați spre cei care sunt mult
mai în măsură să le ofere asistență pe masura capacitatii lor de a intelege.
Folosiți-va capacitățile intuitive pentru a găsi cel mai bun mod de a-i îndruma
spre cele mai indicate instituții sau persoane calificate din domeniul sănătății.
Țineți la îndemână o listă cu adresele și numerele de telefon ale principalelor
asociații, instituții, preoti sau ale psihoterapeuților autorizați, pentru a putea oferi
o informație corectă.
Când clientul insistă asupra unei consultații parapsihologice, folosiți-vă
calitățile pentru a prezenta acele opțiuni care îl vor încuraja să aleagă cea mai
potrivită terapie. Dacă îl conduceți spre luarea unei hotărâri ce se bazează pe
expunerea unor direcții de acțiune corecte, acest lucru va favoriza vindecarea
traumei în cel mai eficient mod.
l) Adoptați o atitudine de implicare obiectivă. Această condiție poate fi
cel mai greu de îndeplinit. În calitate de consilier parapsihologic nu este
suficient să oferiți doar informații parapsihologice. Acestea trebuie comunicate
într-o formă benefică și într-un mod responsabil. Și, independent de voința
dumneavoastră, vă veți implica.
Din acest punct de vedere implicarea reprezintă capacitatea de a-ți
comunica empatia cu clientul, grija și interesul pentru el, indiferent de problemă
și situație. Aceasta înseamnă a-ți accepta clientul și a-l judeca minimul posibil,
preferabil deloc.
Implicarea înseamnă să asculți, să recunoști și să utilizezi nu numai
intuițiile și impresiile legate de client, ci și tot ceea ce-ți comunică acesta. Fiți
atent la expresiile feței, la mișcările corpului, la inflexiunile vocii și la celelalte
32

forme ale limbajului fără cuvinte. Și nu uitați că uneori, clienții pur și simplu
trebuie ajutați să-și poată exprima sentimentele. Chiar simpla exprimare a unor
sentimente îi ajută să-și definească mai clar propriile probleme și consitutie
semnalul pentru începerea recuperării.
Implicarea presupune responsabilitate. Consilierul este persoana din afară
care privește în viața cuiva, dar totodată poate influența – în bine sau în rău –
viața cuiva. Faceți-va agreabil și lăsați-l pe client să simtă ca sunteți acolo ca să
colaborați cu el și să-l ajutați. Nu adoptați atitudinea unui maestru distant. Fiți
obiectiv și cald, iar consultația parapsihologică va deveni mai ușoară și mai
constructivă atât pentru dumneavoastră, cât și pentru client.
Evaluarea din punct de vedere energetic a unei paersoane, sau scanarea
acesteia nu este un lucru dificil. Nu uitați totuși că numai medicii pot pune
diagnostice. Nu trebuie să etichetați orice dezechilibru pe care îl simțiți ca fiind
o anumită boală, chiar dacă sunteți sigur că știți care este problema.

CAPITOLUL IX. MĂSURI DE PROTECȚIE

Pentru toți cei ce se implică într-o activitate din domeniul parapsihologiei,


esențiale sunt practica și instruirea. Fără ele, nu se poate dobândi un control
satisfăcător. Cu cât o persoană își dezvoltă capacitățile, cu atât este mai puțin
probabil să ajungă să abuzeze sau să fie dominată de ele. La început, orice
energie parapsihologică acționează ca și energia unui artist, ea putând fi foarte
puternică și generatoare de dezechilibre pânâ când omul învață s-o activeze și
s-o dezactiveze după cum dorește.
Pot exista multe blocaje în calea dezvoltării complete a capacităților și
multe dintre ele sunt subtile. Dacă acest proces se abordează cu convingerea că
de fapt, nu există nici un motiv logic pentru a crede în el sau fără a-i acorda
respectul cuvenit, atunci capacitățile parapsihologice naturale ale fiecăruia nu se
vor dezvolta. Multa lume face abstracție de ceea ce nu este conform cu sistemul
tradițional de gândire și cu concepțiile general acceptate și omul poate să
descopere nevoia de a abandona ideile preconcepute, înainte ca dezvoltarea
acestor capacități să se dovedească deplină. Desigur, există și alte impedimente
cum ar fi temeri, îndoieli, tensiune și pripeală.
Teama și neliniștea reprezintă obstacole importante în calea dezvoltării
oricărei capacități parapsihologice și trebuie să vă apărați împotriva lor. Nu
lăsați emoțiile negative să vă perturbe mintea, priviți desfășurarea acestui proces
cu optimism si in acelasi fiti prudent. Dacă la început eforturile dumneavoastră
nu dau rezultate, evitați autocompătimirea și autoacuzațiile. Este adevărat că
eșecul este frustrant, dar este și temporar. Exercițiul și perseverența vă vor aduce
satisfacții.
33

Dezvoltarea capacităților parapsihologice în condițiile oferite de exersarea


în cadrul unui grup are atât avantaje, cât și dezavantaje. Este bine să va amintiți
acest lucru înainte de a lua hotărârea să practicați astfel. Grupurile vă oferă un
climat de siguranță, de protecție și de încurajare. La început pot reprezenta un
excelent sprijin, dar nu uitați ar putea veni o vreme când veți dori să depășiți
etapa de lucru în grup, pentru că el poate limita evoluția unui individ. Trebuie să
învățați să vă folosiți capacitățile și în afara atmosferei create de grup, pentru că
dacă nu faceți acest lucru, veți descoperi că în afara grupului capacitățile
dumneavoastră se manifestă mai puțin consecvent și vă puteți bizui mai puțin pe
ele. Trebuie pastrata legatura cu grupul si trebuie sa aveti periodic intalniri de
lucru, dar este neaparat necesar sa lucrati si singuri, pentru a castiga mai multa
incredere in propriile forte.
Uneori este mai bine să nu comunicați altora preocuprăile dumneavoastră.
Unii vă vor încuraja, alții nu, iar o parte vor fi sceptici și vă vor cere să faceți
dovada capacităților. Nimic nu le dă o mai mare satisfacție decât să vă supună la
teste pe care nu le puteți trece cu deplin succes și, de cele mai multe ori, eșecul
în astfel de situații este rezulatul dorinței de a reuși în fața lor. Asemenea situații
nu fac altceva decât să vă macine încrederea în dumneavoastră. Cand apar astfel
de situatii incercati sa le ocoliti elegant si nu sariti cu orgoliu la a demonstra
celorlalti de ce sunteti in stare.
Nu trebuie să uitați că pentru fiecare dintre noi capacitatea psihometrică
este o însușire firească. Este mai ușor de educat decât alte capacități
parapsihologice, dar, ca și ele, trebuie încurajată și disciplinată. Atât timp cât ea
nu este dezvoltată complet, ajungeți ușor să vă extenuați, iar dorința de a
demonstra reflectă și faptul că aveți probleme de personalitate pe care trebuie să
le rezolvați. Aveți mare grijă să nu ajungeți să umblați de colo-colo încercând tot
timpul sa vă acordați la ceva. Aceata est o problemă pentru multe persoane care
sunt mediumuri și pentru mulți parapsihologi de modă veche. Ei se acordeaza la
oricine și la orice le iese în cale, de frică să nu se dezactiveze. Adesea, le este
teamă că nu se vor mai putea reactiva. Aceasta este o aberație și este extrem de
nesănătoasă, noi putând învăța să ne activăm și să ne dezactivăm capacitatea
după cum dorim și în măsura în care alegem s-o facem.
Sigur ați întâlnit terapeuti sau parapsihologi care arată obosiți și bolnavi,
sănătatea lor este adesea șubredă. Ar trebui să puneți sub semnul întrebării
capacitățile acestor persoane pentru că informația paranormală trebuie tradusă
prin intermediul corpului, iar dacă acesta este dezechilibrat, este foarte probabil
ca și informațiile să fie la fel.
Cei care învață să-și dezvolte și să-și controleze cu adevărat facultățile
sunt puternici și plini de energie. Indiferent de vârsta pe care o au, ei posedă o
vitalitate permanentă. Aceste persoane au dobândit un bun control asupra
facultăților lor, neingăduindu-le acestora să funcționeze fără permisiunea lor
conștientă (în afara unor cazuri excepționale) și se pot folosi de ele într-o măsură
sau alta, în orice situație și împrejurare. Aceștia sunt parapsihologi care nu-și
34

folosesc niciodata capacitățile fără a ține cont de limitele impuse de timp, de


obligațiile morale și de propria rezistență fizică.
Oricine își educă și-și utilizează capacitățile paranormale își asumă o mare
responsabilitate, în special de ordin profesional și social. Trebuie să vă controlați
reacțiile emoționale în raport cu ceea ce recepționați. Dacă impresiile sunt
negative, trebuie să vă dezvoltați capacitatea de a le transmite cu tact, în așa fel
încât persoana interesată să poată vedea posibilitățile și alternativele ce i se
oferă.
Se va pune de fiecare data problema relației dintre predestinare și liberul
arbitru. Numai faptul că ați recepționat o impresie negativă nu înseamnă că
evenimentele legate de ea nu pot fi schimbate. Schimbarea aceasta s-ar putea să
nu fie ușoară și este posibil ca cel implicat să aibă nevoie de ajutor pentru a-și
schimba perspectiva asupra evenimentelor care urmează să se petreacă.
Individul trebuie să știe că practic, nu există nimic care să nu poată fi modificat
într-o măsură sau alta. Totdeauna există mai multe posibilități și opțiuni.
Discreția este de cea mai mare importanță. Există parapsihologi care
discută între ei despre cliențiilor. Un individ care vine la un parapsiholog,
indiferent de motivul care l-a adus, se așteaptă la respectarea confidențialității.
Nu discutați niciodată cu alții despre informațiile parapsihologice referitoare la
un client. Unii parapsihologi își folosesc capacitățile pentru a-și hrăni nevoia de
bârfă sau orgoliul, aspect care reprezintă un gest nepoliticos, lipsit de etică și
chiar crud.
Oricine își poate educa și folosi capacitatea psihometrică. Pentru aceasta
nu este nevoie de un nivel moral mai ridicat decât în cazul în care îți dezvolți
forța fizică. În același timp, nici nivelul spiritual pe care îl presupune deținerea
acestei capacități nu este mai ridicat decât în cazul în care ai dobândit mai multă
forță.
Factorii cheie care vă ajută să fiți echilibrat și protejat pe parcursul
procesului de educare a capacităților dumneavoastră sunt simpli si constau într-o
dietă corectă, exercițiu fizic și aer curat. Nu trebuie să deveniți vegetarieni sau
să duceți o viață de ascet. Este suficient să fiți cumpătați în toate. Țineți minte
totuși că medicamentele, alcoolul, tutunul, stresul și traumele vă influențează
aceste capacități. Pentru a vă menține echilibrul în timp ce va deschideți spre
aceste facultăți trebuie să aveți în vedere următoarele:
Sporiți aportul de apă în organism. Cei mai mulți oameni nu beau
suficientă apă, dar acest lucru este cu atât mai grav în cazul celor care-și
dezvoltă capacitățile parapsihologice. Atunci când începem să lucrăm cu
energiile superioare, trebuie să consumăm mai multă apă. Apa este un foarte bun
acumulator și conducător de energie, ea facilitând acordarea la anumite vibrații
și ajutând la evitarea scurtcircuitării care ar putea apărea datorită intensității
ridicate a procesului.
Postiți cu regularitate. Postul permite corpului să se odihnească.
Cheltuim mai multa energie cu digestia decât cu oricare altă funcție organică.
35

Atunci când corpul face pauze periodice de digestie, el reușește mai ușor să
stimuleze și să focalizeze energiile dându-le altă formă de expresie. În plus,
acest fapt ne ajută să fim mai conștienți de facultățiloe noastre intuitive.
Postul ajută și la eliminarea din organism a toxinelor care pot inhiba
percepțiile noastre superioare și de o mai mare subtilitate. Ne este mai ușor să
diferențiem, să discernem între impresiile noastre parapsihologice, folosindu-ne
de ele mai eficient.
Rugăciunea si meditația. În mod tradițional există două metode
principale cu ajutorul cărora putem intra in legatura cu divinitatea: cea
meditativă și cea rituală (rugaciunea). Noi ne vom concentra asupra meditației.
Tehnicile de meditație sunt mai simple și variate. Ele includ simbolizarea,
vizualizarea, imaginația creativă, psalmodierea, mantrele, yantrele, etc. Pentru
ca un tip de meditație să aibă un rezultat optim trebuie să ne concentrăm asupra
procesului de dezvoltare a capacităților noastreși asupra dezvăluirii spirituale
care rezultă din el. Astfel, rămânem in legatura cu Dumnezeu, ne sporim nivelul
de cunoaștere a necuprinsului și capacitatea de a decodifica in mod corect
informatiile accesate.
S-a scris mult despre meditație și despre modalitățiloe de a o practica. În
fond există tot atâtea metode de meditație, câți oameni există. Cât despre metoda
sau combinația de metode care vi se potrivește cel mai bine, dumneavoastră
sunteți singurul care o poate stabili cu adevărat. Lucrați cu mai multe metode,
experimentați și veți găsi ceea ce vă avantajează cel mai mult.
Atunci când închidem ochii și ne retragem simțurile din lumea exterioară
nouă, ne cufundăm într-un cu totul alt tărâm al vieții, mai efemer și mai fluid
decât lumea noastră fizică și care funcționează conform unor legi ce ne pot
părea ciudate. Oricât de diferit ar putea să pară, este la fel de real ca și lumea
fizică înconjurătoare și are puterea să reflecte viața noastră și să o afecteze sub o
formă pe care abia acum începem să o înțelegem .
Cu ajutorul meditației, începem să ne trezim și să utilizăm potențialul
lăuntric. Activăm energiile interioare, animăm facultățile intuitive și reunim
corpul, mintea și spiritul pentru a evolua. Prin meditație, dobândim o nouă
perspectivă asupra întâmplărilor din viața noastră și putem începe să influențăm
cu mai multă știință evenimentele prezente și viitoare care ne privesc. Tot prin
meditație, dobândim controlul asupra vieții noastre și începem să înțelegem cum
acționează energia în interiorul, prin intermediul și în jurul nostru. Prin
meditație, atingem acea parte a Divinului care sălășluiește în fiecare dintre noi-
acel izvor tainic de lumină, protecție, creativitate și intuiție- Scanteia Divina.
Alte aspecte importante tin de respiratie si sacralizare. Unele s-au predat
la modulul 2, iar celelalte se vor preda la modulul 7.
36

CAPITOLUL X : EXERCIȚII DE ANTRENAMENT

Exercițiul 1: Sporirea sensibilității mâinilor


Palmele și degetele sunt instrumente de baza în psihometrie. Pentru a
spori sensibilitatea acestora există mai multe modalități, dintre care cele mai
practice și mai ușoare sunt masajul și reflexologia. Meridianele energetice
importante se termină în vârful degetelor de la mâini și de la picioare. Prin
masarea acestora sau lucrând cu ele sunt stimulate aceste puncte energetice și
prin ele toate zonele și organele de pe traiectul meridianelor respective. În acest
fel se poate contribui atât la îmbunătățirea stării de sănătate generală, cât și la
dezvoltarea extrasensibilităților. Este indicat să practicați în mod regulat
masaje simple ale mâinilor. Aceste masaje le poate face altcineva sau vă puteți
masa singuri. Se pot folosi diferite uleiuri volatile care favorizează psihometria
(uleiul de eucalipt, de salvie, de caprifoi).
Se masează întreaga suprafață a palmei folosind degetul mare de la
cealaltă mână, printr-o mișcare de alunecare sau folosind două-trei degete prin
ciupit și rulat. Nu se apasă tare și se lucrează dinspre încheietură spre degete.
Apoi se masează fiecare deget în parte folosind degetul mare și arătătorul pentru
a face mișcări de ciupire și de fricțiune. Se acordă o atenție specială
încheieturilor, vârfurilor degetelor și regiunii din jurul unghiilor. La sfârșit se
masează dosul palmelor începând cu vârful degetelor și terminând la
încheietura, urmărind scobiturile dintre oase.
O altă metodă de stimulare a palmelor și a degetelor este frecarea
acestora între ele timp de 30-60 secunde. În acest fel se activează chakrele din
vârful degetelor și din centrul palmei. Este bine ca să frecăm cca 15-30 secunde
palmele între ele și înainte de fiecare „citire” psihometrică.
Uneori întreaga mână este învăluită în energie care vibrează. Acest aspect
se întâlnește cel mai des la cei care practică masajul, la bioenergoterapeuți, la
artiștii plastici, în general la cei care-și folosesc mâinile regulat într-o activitate
creativă sau pentru a vindeca. Stimulând și activând chakrele din palme oamenii
devin mai receptivi la impresiile ce pot fi culese de pe obiecte. Pentru a activa
chakrele din vârful degetelor se ating vârfurile degetelor de la cele două mâini și
se freacă între ele cca. 1 minut. Această frecare stimulează căile energetice și
mărește extrasensibilitatea tactilă. Pentru a verifica dacă chakrele din palmă sunt
active se întind mâinile în față după ce au fost frecate energic cca 30 secunde.
Trebuie ținute cam la 30 cm depărtare una de alta. Apoi se apropie încet atât cât
se poate fără a se atinge, după care se îndepărtează cam la 15 cm. Această
mișcare de apropiere-depărtare se repetă de mai multe ori, cu mișcări lente și
constante. Pot apărea diferite senzații, cum ar fi de căldură sau rece, de
furnicături sau că între palme se creează o anumită presiune, ca și cum aerul ar fi
mai dens.
37

Un alt exercițiu de stimulare se poate face cu un pachet de cărți de joc. Se


amestecă cărțile, apoi se freacă energic palmele între ele, se extrage o carte din
pachet și se ține între palme fără să o priviți. Inspirați adânc de câteva ori,
relaxați-vă și încercați să simțiți ce culoare are cartea, alegând întotdeauna prima
impresie care vă vine. Dacă se obțin rezultate bune la mai multe încercări făcute
se trece la punerea cărții extrase într-o cutie, încercând să se stabilească
culoarea, ținând cutia între mâini și nu direct cartea.
Exercițiul 2: Sporirea capacității de concentrare
În practicarea psihometriei este foarte importantă concentrarea și
focalizarea asupra subiectului investigat. Prin concentrare se menține imaginea,
ideea, etc. asupra căreia lucrăm, fără ca mintea să se preocupe de altceva.
Anumite exerciții se pot practica regulat ajutând la creșterea puterii de
concentrare. Se începe printr-o relaxare progresivă, închizând ochii și încercând
să vă detașați de orice subiect rațional. Apoi se compune o imagine mentală care
trebuie să fie cât mai concretă. Se poate folosi imaginea unui fruct de preferință
rotund (portocală, măr, etc.). Observați-i culoarea, încercați să-i simțiți
consistența. Dacă este o portocală imaginați-vă cum o decojiți și cum se degajă
mirosul specific, iar apoi concentrati-vă spre a-i simți gustul. Se poate face acest
lucru cu diferite fructe, trecându-se apoi la obiecte. În cazul obiectelor se insistă
mai mult pe aspect, culoare, miros, eventual pe consistență, iar în faze mai
avansate și pe structura din care este făcut obiectul. Aceste exerciții obligă
mintea să se concentreze, ele nu necesită decât câteva minute și sunt foarte bune
pentru stimularea subconștientului, punând la lucru emisfera dreaptă a
creierului. La început un astfel de exercițiu de concentrare durează cca. 2-3
minute, iar treptat durata trebuie să crească astfel încât să se poată rămâne pe
concentrare 10-15 minute. Se începe într-o ambianță în care nu sunt surse de
distragere a atenției și cu ochii închiși. Apoi se poate lucra și cu ochii deschiși și
în locuri mai aglomerate și mai gălăgioase, de exemplu la cinematograf, într-o
sală de spectacol, mergând pe stradă, în timp ce se ia masa, etc. În acest fel se
poate ajunge ca după un timp să se poată realiza o concentrare și focalizare
eficientă în orice condiții și în orice loc, aproape instantaneu.
Un alt exercițiu care ajută la dezvoltarea capacității de concentrare este
numărătoarea. Se începe tot prin relaxare și închiderea ochilor. Apoi se numără
rar până la 10, concentrându-vă pe fiecare cifră în parte, cu vizualizarea acesteia.
Poate număra persoana care se concentrează sau o altă persoană (este mai
indicat). Ritmul numărătorii trebuie să fie variat, evitându-se anticiparea
momentului când se pronunță următorul număr. În final trebuie să se ajungă cu
numărătoarea până la 100, fără ca atenția să fie distrasă și fără ca mintea să
rătăcească aiurea.
Exercițiul 3: Perceperea energiei altor persoane
Acest exercițiu se practică în grup. Se aleg mai multe obiecte identice sau
diferite. Se pot folosi 4 sau 5 mingi de culori diferite. Dacă sunt de aceeași
culoare trebuie găsită o modalitate de a le deosebi între ele. Fiecare membru al
38

grupului va practica pe rând exercițiul. Atunci când urmează el trebuie să iasă


din încăpere pentru a nu observa ce se întâmplă. Ceilalți membri ai grupului aleg
unul dintre obiecte și îl încarcă cu energie, pentru a putea fi simțit mai puternic
decât celelalte. Există mai multe moduri de a-l încărca. O posibilitate este ca
fiecare persoană să ia obiectul ales și să se concentreze pe acesta respirând
ritmic. La fiecare inspirație vizualizează energia pură, luminoasă cum îi
pătrunde prin creștetul capului în corp, iar atunci când expiră cum această
energie se revarsă din mâini și din corp pentru a pătrunde în obiect.
O altă modalitate este ca obiectul să fie asezat în mijlocul grupului, iar toți
membrii acestuia să se concentreze pe emiterea de energie înspre el. Această
energizare durează cca 60 de secunde, după care persoana testată reintră în
încăpere trebuind să identifice obiectul energizat care în prealabil a fost
amestecat cu celelalte obiecte. Se poate face acest lucru luând în mână pe rând
fiecare obiect sau pur și simplu ținând palmele deasupra fiecăruia pentru a simți
care dintre ele este încărcat cu mai multă energie. Atenția trebuie îndreptată
asupra senzațiilor din corp, din mâini la contactul cu fiecare dintre obiecte. De
asemenea obiectele pot fi lipite pe rând de plexul solar, de frunte sau de o altă
parte a corpului. După fiecare exercițiu se spală obiectele sub un jet de apă,
pentru ca energia să poată fi îndepărtată. Se reîncepe exercițiul de către un alt
membru al grupului.
O variantă mai complexă, mai grea este aceea în care fiecare membru al
grupului energizează câte un obiect, cel testat indentificând pentru fiecare obiect
persoana care l-a energizat.
Exercițiul 4 : Descoperirea personalității partenerului de practică
Se lucrează tot într-un grup, folosindu-se bilețele. Fiecare membru al
grupului va avea câte un bilețel, trebuind să-și scrie numele și data nașterii pe
acesta, după care fiecare împăturește hârtia de același număr de ori astfel încât
să nu se vadă ceea ce a scris. După aceea fiecare participant trebuie să țină
bilețelul cu ambele mâini lipit de plexul solar, închizând ochii și respirând
ritmic, rar și profund. În același timp își imaginează și simte cum la fiecare
expirație trimite energia proprie spre hârtie. Această etapă durează câteva
minute (maxim 5). Se adună toate biletele într-o urnă și se amestecă fiecare
participant trebuind să extragă câte un bilet fără să-l desfacă și să se uite la
numele de pe el. Pe rând, cu voce tare, fiecare trebuie să descrie câteva din
trăsăturile care definesc personalitatea celui care a scris biletul pe care-l ține în
mână. Acest exercițiu are un aspect recreativ și distractiv. După descrierea
făcută se despăturește biletul și se constată adevărurile sau greșelile din
descriere, știind persoana despre care este vorba.
Un alt exercițiu distractiv se face în perechi. Este bine ca cei doi să nu se
cunoască prea bine. Se așează unul în fața celuilalt, se relaxează și apoi se iau de
mâini. Închid ochii și fiecare încearcă să simtă energia celuilalt și să perceapă tot
ceea ce simte acesta: „Este relaxat?”, „A avut o zi plăcută sau stresantă?”. „Îi
este cald sau frig?”, „Este bucuros sau supărat?”, „Îl doare ceva?”, etc. Cei doi
39

parteneri trebuie să-și comunice ceea ce recepționează verificandu-si reciproc


impresiile.
Exercițiul 5: Transferul de imagine
Este un fel de joc ce poate ajuta la dezvoltarea calităților ce țin de
psihometrie. Puneți pe cineva să ascundă un obiect important pentru d-voastră.
După ce l-a ascuns așezați-vă în fața lui, luându-l de mâini, apoi vă relaxați
respirând regulat, timp în care persoana cealaltă trebuie să creeze și să mențină
în minte imaginea locului în care a ascuns obiectul. În timp ce țineți mâinile
persoanei încercați să-i percepeți gândurile, fiind cât mai destins și relaxat.
Observați tot ceea ce vă vine în minte, comunicând acestea partenerului, el
confirmând sau infirmând ceea ce percepeți.
Exercițiul 6: Empatie
a) Pentru acest exercițiu este nevoie de două persoane. Se începe printr-o
relaxare, apoi vă așezați față în față cu partenerul unul având rol pasiv, iar
celălalt făcând acordarea. Partenerul poate să țină ochii închiși. Concentrați-vă
atenția asupra partenerului. Nu-l sfredeliți cu privirea. Pur și simplu mențineți
asupra lui o privire blândă și focalizată. Vizualizați un flux luminos care iese
dintr-un punct de la baza coloanei vertebrale și se conectează în același punct la
partener. După ce ați văzut și simțit cum v-ați conectat, puneți-vă întrebări în
gând în legătură cu starea fizică a partenerului. În timp ce testați astfel, fiți atent
la tot ceea ce simțiți: furnicături, schimbări de temperatură, diferite emoții sau
senzații, înțepături sau chiar dureri în unele zone ale corpului. Treceți apoi mai
sus la regiunea abdomenului. Vizualizați un flux de lumină care pornește de la
zona de sub ombilic până la aceeași zona a partenerului, unindu-vă la acest
nivel. Apoi puneți-vă întrebări despre ce simte partenerul sub aspect emoțional.
În continuare se procedează la fel la zona plexului solar. Apoi la inimă, la baza
gâtului, la nivelul frunții și în final la nivelul creștetului capului.
La nivelul plexului solar încercați să percepeți spre ce se concentrează în
acel moment cele mai multe dintre gândurile și activitățile mentale ale
partenerului. La nivelul inimii concentrați-vă asupra celor mai puternice dorințe
ale celuilalt, asupra iubirii și a viselor sale. Când ajungeți la nivelul gâtului
întrebați-vă ce anume simte el nevoia să exprime, ce manifestă din ceea ce n-ar
trebui să manifeste și ce nu manifestă din ceea ce ar trebui, de asemenea ce
doriți dumneavoastră cel mai mult să exprimați. După ce ați realizat conexiunea
la nivelul frunții lăsați-vă pătruns de impresii încercând să simțiți ce
recepționează partenerul, ce griji, temeri sau îndoieli are, de asemenea anumite
visuri, idei, imaginații ale acestuia. La nivelul creștetului capului încercați să
percepeți care sunt aspectele legate de credința celui investigat, de domeniile
sale de activitate, dacă trebuie să schimbe ceva în atitudinea sa, în activitățile
sale, dacă trebuie să abordeze noi domenii ale vieții, inclusiv aspecte care țin de
spiritualitate.
După ce v-ați conectat stați pur și simplu și concentrați-vă asupra
partenerului într-o manieră contemplativă. Nu încercați să fiți prea exact. Nu
40

urmăriți informații precise. La început încercați doar să obțineți impresii și


sentimente de ordin general. Puteți trăi furia, bucuria, neîncrederea, îndoielile,
certitudinile sau oricare alte sentimente și stări sufletești, dar nu încercați să le
interpretați. Împărtășiți pur și simplu starea partenerului. Uneori este util să vă
exprimați mental dorința de a-l ajuta să-și manifeste și să trăiască în mod creativ
stările benefice.
După circa 5 minute petrecute în această stare de contemplare, retrageți
legătura de flux luminos dintre d-voastră și partener, începând de la nivelul
creștetului capului și terminând cu baza coloanei, absorbind-o înapoi în corpul
dumneavoastră de unde a apărut. După ce s-a produs ultima separare simțiți-vă
echilibrat, total despărțit de partener și nepăstrând reziduuri ale impresiilor
acumulate. Ulterior, discutați cu partenerul în legătură cu tot ceea ce ați simțit și
trăit, putând intra chiar în unele amănunte, în acest fel verificând corectitudinea
celor percepute.
b) Pentru acest exercițiu este necesar să aveți un partener în care să aveți
multă încredere și care la rândul său să aibă încredere în d-voastră, deoarece
presupune să priviți în sufletul celuilalt și să-i permiteți acestuia să privească în
sufletul d-voastră. Este o experiență foarte intimă. Cei doi parteneri se așează
față în față, privindu-se în ochi unul pe celălalt și fără să scoată un cuvânt.
Exercițiul durează la început 15 minute, apoi durata crește treptat până la mai
mult de 1 oră. În timpul exercițiului trebuie respectate câteva reguli:
- nu trebuie să existe nicio discuție și niciun comentariu;
- trebuie menținut un anumit contact fizic pe toată durata exercițiul, fie
ținându-se de mâini, fie atingându-și genunchii și în același timp să se simtă cât
mai comod;
- tot timpul trebuie menținut contactul vizual deoarece ochii sunt
ferestrele sufletului;
- fiți cât mai relaxați privind în ochii celuilalt cu blândețe, nu vă temeți să
clipiți sau să vă mutați temporar privirea; dacă vă dați seama că partenerul își
abate privirea este de regulă un semn că se simte vulnerabil și că ați început să
pătrundeți în zonele intime ale vieții sale, indiferent dacă o face în mod conștient
sau nu; în această situație zâmbiți-i ușor, strângeți-i ușor și cu blândețe mâna
pentru a-i da o senzație de siguranță și confort;
- nu încercați să vă forțați să vedeți prin ochii partenerului, nu faceți
altceva de cât să stați să vă uitați în ochii lui și totul se va petrece în mod firesc.
Fiecare individ trăiește această privire tăcută în felul său. Unii simt doar
câte ceva în propriul corp, alții văd viața celuilalt cum li se derulează prin fața
ochilor ca un film, alții simt doar influențele cele mai importante care au
modelat viața partenerului. Pe măsură ce trăiți aceste impresii faceți doar
observații mentale, continuând să priviți partenerul în ochi, fără să manifestați
nicio reacție. Nu lăsați chipul să dezvăluie că ați simțit ceva pentru că partenerul
d-voastră s-ar neliniști.
41

La sfârșitul exercițiului ridicați-vă în picioare și întindeți-vă; fiecare dintre


cei doi trebuie să-și facă cunoscută pe rând experiența; în timp ce unul o face
celălalt trebuie să rămână tăcut cu excepția momentelor în care cere o lămurire
de care are nevoie. După ce unul din parteneri și-a împărtășit impresiile celalalt
trebuie să-i confirme trăirile prin oferirea unor detalii asupra celor prezentate,
prin confirmarea unor evenimente, senzații, etc. Apoi se inversează rolurile.
Acest schimb de informații trebuie să se sfârșească într-o notă optimistă. Uneori
pot să apară informații care vin dintr-o altă viață a partenerului. În acest caz este
bine să facem o separare între aceste evenimente pentru a nu greși,
confundându-le cu evenimente din viața prezentă.
Acest exercițiu reprezintă o experiență foarte intimă deoarece se poate
vedea sufletul celuilalt și mare parte din ceea ce el a trăit. Uneori vă veți simți
foarte expuși și poate va apărea o dorință de a întrerupe exercițiul deoarece
pentru mulți oameni este greu de suportat ca altcineva să vadă si să simtă ceea
ce ei au trăit. Din acest motiv acest exercițiu este dificil. El necesită o absență
totală a unor aprecieri personale și a judecării celuilalt, precum și a
prejudecăților care pot duce la diferite acuze în legătură cu unele aspecte
percepute despre partener. Dacă nu vă simțiți în stare de așa ceva, nici măcar nu
încercați, deoarece din momentul în care veți manifesta o atitudine negativă în
legătură cu partenerul veți prelua din stările și consecințele unor greșeli ale
acestuia pe care le judecați.