PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ : COLEGIUL TEHNIC „VASILE PÂRVAN” CONSTANŢA

Structură : Şcoala gimnazială nr. 19 Constanţa
Profesor : Olteanu Mariana Mihaela
Data: 24 noiembrie 2014
Clasa: a VII-a
Unitatea de învăţare: Europa între absolutism şi liberalism
Lecţia : Revoluţia din 1848-1849 din Europa
Tipul lecţiei: Mixtă (predare – învăţare - evaluare)
Timp: 50 minute
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Obiectivul general al lecţiei : de a dezvolta capacităţi cognitive prin însuşirea de
noi cunoştinţe privind revoluţia din 1848-1849 din Europa.
Obiective cadru:
 înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie;
 cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice;
 investigarea şi interpretarea surselor istorice;
 înţelegerea şi utilizarea adecvatǎ a limbajului de specialitate;
 Stimularea curiozitǎţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinii
pozitive faţǎ de sine şi faţǎ de ceilalţi.
Obiective de referinţǎ:
 sǎ distingǎ cauzele şi consecinţele pe termen scurt şi lung ale unui fapt
istoric;
 sǎ exprime opinii despre personaje şi evenimente istorice;
 sǎ respecte principiile cronologice în prezentǎri.
Obiective operaţionale
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili :
O1: Să identifice corect timpul şi spaţiul istoric la care face referire lecţia;
O2: Să definească corect termenii istorici daţi;
O3: Sǎ enumere cauzele revoluţiei de la 1848;
O4: Sǎ numeascǎ ţǎrile participante;
O5 : Să prezinte revoluţia din Franţa şi Imperiul Habsburgic;
O6 : Sǎ prezinte revoluţia românǎ;
O7 : Sǎ enumere programe revoluţionare ale românilor;
O8 : Sǎ prezinte urmǎrile revoluţiei.

1
Strategia didactică:
Metode şi procedee: dialogul dirijat,evaluarea , conversaţia euristică,
conversaţia examinatorie , expunerea, explicaţia, , descoperirea , lectura, schema
lecţiei, lucrul cu harta istorică / atlasul istoric, lucrul cu manualul.
Mijloace de învăţare : tabla şi creta , manualul, caietul de notiţe, fişe de
lucru , schema la tablă, atlasul istoric, dicţionarul explicativ.

Forme de organizare : - activitate frontală, activitate individuală

Forme de evaluare: predictivă - prin întrebări frontale
continuă - prin fişe de lucru
Bibliografie :
1. S. Oane, M. Ochescu, Istorie Universală Modernă şi Contemporană, Manual
pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas Educational ;
2. F. Constantiniu, N.M. Cojescu, Istorie. Manual pentru clasa a VII-a, Ed.
Corint
3. ***, IstorieUniversală Modernă şi Contemporană. Manual pentru clasa a VII-
a, Ed. Nemira;
4. M. Manea, A. Pascu, Atlasul şcolar de istorie universală, Ed. Corint,
Bucureşti 2003

2
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi Forme de
lecţiei procedee; evaluare
Mijloace de
învăţământ
1. Momentul Profesorul salută elevii, notează absenţele, Elevii răspund la salut, Dialogul dirijat
organizatoric pregăteşte materialul didactic nesesar lecţiei. comunică absenţii, se
(2 minute ). pregătesc pentru lecţiei.
2. Reactualizarea Pentru a verifica cunoştinţele anterioare ale Elevii răspund la întrebările Conversaţia Evaluare
cunoştinţelor elevilor, şi pentru a vedea dacǎ şi-au însuşit profesorului reactualizând Manualul predictivă
(10 minute ). lecţia pe care au avut-o de pregǎtit, profesorul informaţiile însuşite anterior. Atlasul istoric/
le pune elevilor mai multe întrebǎri: harta istorică Activitatea
frontală
3. Anunţarea Profesorul realizează trecerea la tema nouă Elevii noteză în caiete titlul Expunerea Activitate
lecţiei noi scriind titlul la tablă: Revoluţia din 1848- lecţiei Conversaţia frontală
(3 minute ). 1849 din Europa. Explicaţia
Comunică obiectivele temei sub o formă Ascultă cu atenţie obiectivele Tabla şi creta
succesivă şi accesibilă . comunicate.

4. Prezentarea Profesorul prezintă noile cunoştinţe după Elevii notează în caiete Explicaţia Activitate
noului conţinut următoarea schemă: vezi anexa 1 schema lecţiei. Descoperirea frontală
(25 minute ). Conversaţia
Expunerea
Tabla şi creta
Manualul
Caietul de
notiţe

3
5. Realizarea Pentru a verifica dacǎ elevii au înţeles lecţia, Elevii rezolvǎ fişa. Fişă de lucru Evaluare
feedback-ului. profesorul le dă o scurtǎ fişǎ de lucru . continuă
(5 minute).
Activitate
individuală
6. Tema pentru Elevii notează în caiet tema Caietul de
acasă pentru acasă. notiţe
( 2 minute ). Manualul
7. Apreciera Se fac aprecieri generale şi individuale
activităţii elevilor privind implicarea elevilor în predarea noilor
( 3 minute). cunoştinţe. Se notează elevii care au
participat activ la oră.

4
 ANEXA 1
Schema lecţiei
Revoluţia din 1848-1849 din Europa

Cauze :
- dezvoltarea de tip capitalist era pretutindeni privatǎ de vestigiile vechiului
regim;
- monarhii şi înalta nobilime se opuneau înnoirilor;
- fărămiţarea politică şi economică stânjeneau dezvoltarea industriei şi a
comerţului
- afirmarea culturii naţionale etc.

Forte participante :
- burghezia, nobilimea liberalǎ, ţǎrǎnimea, lucrǎtorii industriali.
Obiective :
-revoluţia europeană urmăreşte :liberalismul politic, dreptatea socială şi
afirmarea naţională.
- doreau doborârea regimurilor politice absolutiste
- doreau înlăturarea vechilor rânduieli , înfăptuirea unei revoluţii democratice
Desfasurarea revolutiei:
Franţa
-Principala cauză a fost de natură politică : monopolul politic exercitat de marii
bancheri în vremea Monarhiei din Iulie împiedica accesul la putere a burgheziei
-Pe 22 februarie 1848 la Paris a fost declanşată revoluţia.
- Ludovic Filip a fost înlǎturat şi la 25 februarie a fost instaurată Republica.
- În iulie 1848 a izbucnit un conflict un conflict între socialiştii conduşi de Louis
Blanc şi guvernul provizoriu care încetinea înfăptuirea reformelor.
-socialiştii au fost înfrânţi iar preşedinte al Republicii a fost ales Ludovic
Napoleon Bonaparte, nepotul împăratului Napoleon Bonaparte.
-la 2 decembrie 1852, Ludovic Napoleon Bonaparte s-a proclamat împărat sub
numele de Napoleon al III-lea şi a instaurat un al II-lea Imperiu, un regim
autoritar.
Imperiul habsburgic :
-cauze :politice, sociale si nationale.
-la 13 Mai 1848 revoluţia a început şi la Viena ( Austria ).
-Cancelarul Metternich a fost obligat să demisioneze.
-pentru a câştiga timp împăratul Franz Joseph ( 1848-1918) a promis o
constituţie , a acordat o serie de libertăţi.
-manifestanţii nu au fost de acord cu propunerile împăratului care este forţat să
parăsească capitala.
- 31 octombrie 1848 trupele imperiale au reuşit să-i înfrângă pe revoluţionarii
din Viena.

5
Revoluţia română

Cauzele revoluţiei române au fost atât de natură externă cât şi internă.

Contextul internaţional favorabil a fost creat prin izbucnirea revoluţiei în spaţiul
european.
Printre cauzele de natură internă se numără:
1. Asuprirea străină în cele 3 ţări române.
a) suzeranitatea otomană şi protectoratul rusesc ştirbeau autonomia Ţării
Române şi Moldovei .
b) Pericolul de maghiarizare în Ţara românească şi Banat prin anexarea la
Ungaria .
c) Românii din Bucovina erau ameninţaţi de politica de germanizare dusă de
Curtea de la Viena.
2. Menţinearea privilegiilor marii boierimi în detrimentul micii boierimi .
3. Agravarea problemei agrare şi înrăutăţirea situaiei ţăranilor dependenţi
4. Lipsa unor instituţii moderne.
5. Menţinerea clăcii şi iobăgiei.

Programele revoluţionare de la 1848

1.Petiţiunea Proclamaţiune-Moldova ( 27 martie 1848 )
2.Proclamaţia de la Islaz- Ţara Românească ( 9 iunie 1848 )
3.Petiţiunea Naţională –Transilvania ( 3-5 mai 1848 , Marea Adunare Naţională
de la Blaj )
4.Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova ( Cernăuţi ) – Bucovina ( 7 iulie /
august 1848 )
5.Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei – Braşov ( 24 mai 1848 )

Printre cererile formulate în programele revoluţionare se numără :

înlăturarea regimului politic introdus de Regulamentele Organice,desfiinţarea
iobăgiei şi împroprietărirea ţăranilor cu pământ , recunoaşterea drepturilor
românilor din Transilvania , egalitate în drepturi , independenţa naţională.

Desfăşurarea revoluţiei
În Moldova , revoluţia a debutat la 27 martie 1848 , printr-o întrunire a
revoluţionarilor la Iaşi , la hotelul Petersburg , unde este dat publicităţii
programul revoluţiei , un program moderat conţinând 35 de puncte care
cuprindea revendicările tinerilor progresişti între care „ grabnica îmbunătăţire a
situaţiei ţăranilor ”, alegera unei alte Adunări Obşteşti din care să nu facă parte
oamenii domnitorului şi formarea unei gărzi civile.Somat să accepte petiţia fără
nici o modificare , Mihail Sturdza înăbuşă acţiunea , arestând căpeteniile.

6
În Ţara Românească mişcarea se declanşează în două locuri : la Islaz pe 9
iunie unde se citeşte şi programul revoluţiei ce prevedea emanciparea
( eliberarea ) şi împroprietărirea ţăranilor , desfiinţarea ( abolirea )
protectoratului rusesc , alegerea unui principe pe 5 ani , emanciparea evreilor şi
ţiganilor şi la Bucureşti pe 11 iunie 1848 unde domnitorul Gheorghe Bibescu
deşi iniţial a fost de acord cu programul revoluţionarilor abdică două zile mai
târziu.
După abdicarea lui Bibescu se constituie un guvern provizoriu ,care a luat
o serie de hotârâri , cum ar fi : desfiinţarea unei gărzi civile , încercarea
rezolvării problemei agrare. Mişcarea va fi înfrântă la 13 septembrie 1848 în
urma intervenţiei Imperiului Otoman la cererea Rusiei.
În Transilvania , revoluţia română a intrat în conflict cu cea maghiară ca
urmare a proclamării anexării Transilvaniei la Ungaria de către Dieta de la Cluj.
La 3-5 mai 1848 are loc o Mare Adunare Naţională la Blaj , în cadrul
căreia se dă citire programului revoluţiei , Petiţiunea Naţională care prevedea :
-egalitatea în drepturi a naţiunii române cu celelalte naţiuni din Transilvania ,
-oficializarea limbii române
- desfiinţarea iobăgiei
- egalitatea Bisericii Ortodoxe cu celelalte biserici.
Cererile au fost refuzate de maghiari . În aceste condiţii Avram Iancu
organizează o armată revoluţionară în Munţii Apuseni şi instaurează chiar o
administraţie românească în Transilvania. Ofensiva trupelor maghiare condusă
de generalul Iosif Bem restrânge această arie la Munţii Apuseni .
Împăcarea celor două părţi este realizată de către Nicolae Bălcescu , dar
survine prea târziu ,în condiţiile în care are loc intervenţia armatelor ruseşti şi
austriece , acestea reuşind să înfrângă armata maghiară la Şiria la 13 august
1849.Revoluţia de la 1848 a cuprins şi teritoriile Bucovinei şi Banatului .În
Bucovina se desfăşoară o Adunare Naţională sub conducerea lui Eudoxiu
Hurmuzaki, fiind elaborat programul intitulat Petiţia Ţării , care cerea autonomia
provinciei şi a Bisericii Ortodoxe , o dietă care să cuprindă reprezentanţi ai
tuturor stărilor şi o conducere proprie.
Banatul , integrat Ungariei la sfârşitul secolului 18, cerea în cadrul unei adunări
desfăşurate la 15 iunie 1848 la Lugoş , autonomia provinciei şi recunoaşterea
naţiunii şi a limbii române.
Anul 1848 a însemnat apariţia unui program coerent care va duce la constituirea
României Moderne şi la crearea unor simboluri importante ale românilor , imnul
şi tricolorul.
Urmări :
-desi revolutiile sunt infrânte, au elaborat un program de dezvoltare în sens
democratic, capitalist şi naţional şi au reprezentat un eveniment fundamental în
evoluţia generală a societăţilor europene.

7
- revoluţia din 1848 a constituit un pas înainte pe drumul formării naţiunii
române moderne-strângerea legăturilor dintre românii din cele 3 ţări româneşti
în vederea intensificării luptei pentru independenţă şi unitatea naţională.

Vocabular
1.Revoluţie = Schimbare bruscă și de obicei violentă a structurilor sociale,
economice și politice ale unui regim dat. Răscoală , revoltă.
2. Republica = formă de guvernare în care puterea este deţinută de mai mulţi
oameni pe perioade de timp determinate .
3. guvern provizoriu =guvern care îşi exercită atribuţii pe o perioadă de timp
determinată şi în condiţii speciale.
4. Regim autoritar=formă de guvernare în care şeful executivului are puteri
sporite , în dauna legislativului.

8
Nume:
Clasa : a VII-a
Tema : Anul 1848 în Europa

FIŞǍ DE LUCRU

I. Alegeţi răspunsul corect pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos:

1. În Franţa, mişcarea revoluţionară a izbucnit în:
a) februarie 1848 b) martie 1848 c) mai 1848
2. În Italia, Piemontul a fost cucerit de către armatele:
a) germane b) franceze c) austriece
3. Vasile Alecsandri a redactat programul revoluţiei de la 1848 intitulat:
a) Petiţia Ţării b) Petiţia - Proclamaţiune c) Petiţia Naţională
4. A organizat la 1848- 1849 o armată revoluţionară în Munţii Apuseni:
a) Efimie Murgu b) Avram Iancu c) Simon Bărnuţiu
5. Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească a izbucnit la :
a) Bucureşti b) Târgovişte c) Islaz
5×4p=20p

II. Completaţi spaţiile libere cu răspunsul corect:

1. Documentul programatic intitulat „ Petiţia Naţională ” a fost redactat
de ..................................
2. 22 februarie 1848 Ludovic Filip a fost înlăturat şi a fost
instaurată ............... ....................
3. Maghiarii au creat un stat independent de Austria , sub conducerea lui ............
...........................
4. La 28 martie 1848 a avut loc o adunare la hotelul Petersburg din .....................
5. Programul revoluţiei din Ţara Românească de la 1848 a
fost ........................... ...............................

5×4p=20p
III. Notaţi cu adevărat (A) sau fals (F), în dreptul fiecărui enunţ de mai jos:
1.La Roma, Giuseppe Mazzini a creat Republica , sprijinită de „ cămăşile albe”
conduse de Giuseppe Garibaldi
2. Revoluţionarii germani aveau ca scop unificarea Germaniei.
3. Pe 3-15 mai 1848 a avut loc Marea Adunare de la Blaj.
4. Fruntaşul revoluţionar care a mediat o îpăcare între Avram Iancu şi Lagos
Kossuth a fost Andrei Şaguna.
5. Programul revoluţiei de la 1848 din Transilvania s-a numit Petiţiunea
Proclamaţiune.

9
 5×2p=10p

IV. Faceţi corespondenţa dintre evenimentele de pe 2 cele coloane:

1. 22 februarie 1848 a) Adunarea de la Cernăuţi
2. martie 1849 b) Adunarea de la Lugoj
3. 8 mai 1848 c) Republica
4. 15 iunie 1848 d) a fost cucerit Piemontul
5. 9 iunie 1848 e) Adunarea de la Islaz
5×4p=20p
V. Răspundeţi la următoarele întrebări / cerinţe:
1. Când a debutat revoluţia din Moldova ?
2. Cum s-a numit documentul programatic ?
3. De cine a fost redactat documentul programatic ?
4.Către cine era adresat acesta ?
5×4p=20p

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 puncte

10
 BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

I. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect: 1a, 2c, 3b, 4b, 5c .
5×4p=20p

II. Se acordă câte 4 puncte pentru completarea fiecărui răspuns corect :

1.Simion Bărnuţiu
2. Republica
3. Lagos Kossuth
4. Iaşi
5. Proclamaţia de la Islaz 5×4p=20p

III. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect: 1F, 2A, 3A, 4F,5F.

5×2p=10p

IV. Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare corespondenţă făcută corect: 1c, 2d,
3a,4b,5e. 5×4p=20p

V.
1.5 puncte pentru răspunsul : 28 martie 1848
2. 5 puncte pentru răspunsul: Petiţiunea Proclamaţiune
3. 5 puncte pentru răspunsul: Vasile Alecsandri
4. 5 puncte pentru răspunsul: domnitorul Mihail Sturdza
4×5p=20p

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 puncte

11
12