Democraţia ateniană

Cuvântul democraţie vine din limba greacă veche în care demos= popor şi
kratos= putere, adică „puterea poporului”sau „conducerea poporului de către
popor”.
Termenul a fost inventat la Atena în secolul V î.Hr. pentru a desemna o
modalitate nouă de guvernare a cetăţii, în care toate instituţiile erau astfel
organizate încât să asigure egalitate politică deplină a tuturor cetăţenilor.

Reforma lui Clistene

În 508 a. Chr arhontele Clistene a înlăturat tirania şi a restabilit constituţia lui
Solon : a slăbit puterea eupatrizilor prin împărţirea populaţiei Atenei , după
criterii teritoriale şi nu după avere ca până atunci , în 100 deme ( circumscripţii )
ceea ce a determinat creşterea puterii poporului ( demos ).
A introdus ostracismul pentru a preîntâmpina instaurarea tiraniei.Membrii
Adunării poporului , o dată pe an , scriu pe un ciob ( ostrakon ) numele celor
bănuiţi că ar aduce prejudicii cetăţii. Cei găsiţi vinovaţi erau exilaţi pe 10 ani.
Metecii au devenit cetăţenii ai Atenei . A dat drepturi egale tuturor cetăţenilor
indiferent de avere. A reorganizat instituţiile statului .A fost creat Colegiul celor
10 strategi şi a transformat Consiliul celor 400 în Consiliul celor 500.

Războaiele greco-persane ( medice )

Conflictul a izbucnit la începutul secolului V a. Chr când oraşele greceşti din
Asia Mică , în frunte cu Miletul , aflate sub stăpânirea Imperiului Persan , s-au
răsculat datorită tributurilor grele impuse de Darius I . 499 a. Chr. Are loc
revolta grecilor din Asia Mică , susţinută de Atena şi Eretria . Darius şi-a
restabilit autoritatea şi a distrus oraşul Milet , apoi a pregătit o campanie
împotriva Atenei.
Vara anului 490 a. Chr . are loc primul război greco-persan.O armată persană
formată din 20.000 oameni a pornit spre Attica.După ce a cucerit Eretria şi
Naxos a ajuns în Câmpia Maraton unde a avut loc prima mare confruntare cu
atenienii conduşi de strategul Miltiade. Această bătălie s-a încheiat cu
înfrângerea armatei persane care s-a retras.
481-479 a. Chr . are loc al doilea război medic.Xerses , fiul lui Darius a
organizat o nouă expediţie în Grecia.Armatele greceşti puse sub comanda
spartanului Leonida s-au confruntat cu perşii în strâmtoarea Termopile , unde
grecii au fost înfrânţi. Armata persană a pătruns în Attica şi a incendiat Atena.
Atenienii s-au retras la Salamina , unde se afla flota grecească , condusă de
atenianul Temistocle . Confruntarea de la Salamina dintre flota grecească şi cea
persană s-a încheiat cu victoria grecilor. Restul forţelor persane au fost zdrobite
la Plateea şi Micale.
Războiul peloponesiac
După bătălia navală de la Salamina , Atena a devenit cea mai mare putere
maritimă a Greciei. Ea şi-a asumat sarcina de a apăra cetăţile aliate prin Liga ce
îşi avea sediul în Insula Delos ( 447 a. Chr .).
Astfel spus , Atena a devenit hegemonă. Ea şi-a apărat aliaţii nu numai de
atacurile perşilor ci şi de cele ale cetăţilor ce nu mai iubeau democraţia.
Astfel, Liga de la Delos nu a fost numai un Imperiu maritim , ci şi unul al
democraţiei .Acţiunile Atenei îndreptate împotriva statelor rebele din Ligă au
stârnit opoziţia Spartei şi a cetăţilor aliate acesteia.
Mutarea tezaurului Ligii la Atena în timpurile lui Pericle , creşterea
pretenţiilor imperialiste ale Atenei au dus la acutizarea conflictului cu Sparta.
431 a. Chr . conflictul dintre Corcira şi Corint a constituit pretextul
războiului peloponesiac.
Atena a luat apărarea Corcirei iar Sparta a trecut de partea
Corintului.Cetăţile greceşti s-au divizat în 2 tabere care s-au confruntat timp de
27 de ani , până în 404 a. Chr . când Atena a fost înfrântă , zidurile au fost
dărâmate iar flota a fost arsă .Astfel , a luat sfârşit războiul peloponesiac.

Reformele lui Pericle

În 443-429 a. Chr , Pericle este ales strateg al Atenei.

Atena cunoaşte democraţia directă , adică statul era condus de demos , nu
de reprezentanţii acestuia .
Reformele lui Pericle : funcţiile erau ocupate prin tragere la sorţi pentru
a asigura drepturi egale tuturor cetăţenilor ; pe timpul mandatelor fiecare
magistrat primea o indemnizaţie , ceea ce permitea şi celor cu resurse limitate să
ocupe funcţii în stat. Au fost lărgite atribuţiile Adunării poporului .
Instituţiile statului în timpul lui Pericle erau :
-Ecclesia , formată din cei 40000 cetăţeni ai Atenei , vota legile.
-Consiliul celor 500 ( bule ) propunea legile .
-Tribunalul poporului ( heliaia).
-Colegiul celor 10 strategi , format din 10 generali , răspundea de apărarea
Atenei. S-au menţinut Consiliul celor 9 arhonţi ( din 487 a. Chr erau aleşi din
demos ) şi Areopagul , tribunal special ce judeca omuciderile .