INGRIJIRILE LA DOMICILIU VS SPITAL

Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si
ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul
principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca oamenii sa-si mentina gradul
de independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil.

Scopul îngrijirii la domiciliu este ca pacientul să beneficieze de îngrijire demnă, adecvată şi

corespunzătoare nevoilor individuale direct în mediul său familiar. Datorită acestui tip de
îngrijire numărul şi durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar procesul de vindecare al
bolnavului poate fi îmbunătăţit.

“Ingrijirea la domiciliu” este o fraza simpla care cuprinde o categorie larga de servicii sociale si
de sanatate.

Aceste servicii sunt efectuate la domiciliu pentru recuperarea pacientilor cu invaliditate, boli
cronice sau terminale, care necesita tratament sau asistenta medicala pentru activitatiile esentiale
ale vieti cotidiene.

In general ingrijirea la domiciliu este recomandata atunci cand pacientul prefera sa ramana la
domiciliu, dar necesita ingrijire care nu poate fi asigurata usor sau in mod eficace de catre
familie si prieteni.

Adultii diagnosticati cu boli terminale, adesea sunt ingrijiti acasa, beneficiind de compasiune si
mentinanduli-se demnitatea la sfartitul vietii. Alti pacienti sunt capabili sa stea la domiciliu inca
de la inceput, primind ingrijiri eficace si sigure in confortul propriei case.

Cererile pentru ingrijiri la domiciliu au crescut brusc, acum aceste ingrijiri medicale s-au mutat
din spital inapoi la domiciliu.

Varstnicii – beneficiari principali ai ingrijirilor la domiciliu – traiesc mai mult cu afectiuni

cronice, dizabilitati si dementa. Tendinta actuala este ca varstnicii sa primeasca ingrijire la
domiciliu in schimbul plasarii in institutii de ingrijire cronice sau pe termen lung.

Avantajele ingrijirii la domiciliu sunt importante

Ingrijirea la domiciliu permite familiilor sa ramana unite prevenind ruptura si permitand

persoanei in varsta dependente sa ramana la domiciliu si sa primeasca ingrijirea necesara;
Varstnicii prefera sa primeasca ingrijire intr-un mediu familial, confortabil si nu intr-o institutie
de protectie;

Ingrijitorul la domiciliu ofera varstnicului avantajele unei “vieti de calitate” opuse celei din
institutii, ceea ce duce la rezultate pozitive incetinind ritmul de degradare psiho-somatica a
persoanei in varsta;

Reducerea numarului de zile de spitalizare a persoanelor varstnice dependente;

Evitarea institutionalizarii in centrele de ingrijire si asistenta a persoanelor varstnice dependente,

ceea ce duce la micsorarea costurilor platite de comunitatea locala pentru intretinerea lor in
aceste institutii;

Implicarea autoritatilor locale pentru cresterea calitatii vietii varstnicilor;

Constientizare din partea populatiei din comunitatea locala cu privire la importanta evitarii
institutionalizarii persoanelor in varsta dependente prin ingrijirea la domiciliu.

Activitati pentru persoana aflata in ingrijire, care constau in acordarea de ajutor, in special in
gospodarie si stilul de viata

Prin urmare, serviciile de asistenta includ toate activitatile care servesc la asistarea persoanei
dependente - mai ales in gospodarie si stilul de viata. Aici se include si principiul prezentei
necesare si de precautie.

Activitatile de ingrijire pot fi desfasurate de catre ingrijitoare care desfasoara activitati

independente sau care sunt salariati, cu exceptia cazului in care exista circumstante  medicale.

Alaturi de activitatile de ingrijire, activitatile medicale se includ in ceea ce inseamna ingrijirea

varstnicilor la domiciliul acestora in masura si cu conditia ca acestea sa fie delegate
ingrijitoarelor de persoane varstnice de catre medic:

Aplicarea de bandaje

Administrarea de injectii cu insulina subcutanat

Luarea de sange din venele capilare pentru determinarea nivelului de glucoza din sange, cu
ajutorul benzii de testare sau simple aplicatii de incalzire si de lumina

Ingrijitorul poate realiza aceste activitati numai cu consimtamant valabil legal al persoanei

ingrijite (reprezentantul sau legal sau persoana autorizata de pacient sa se ocupe de afacerile
sale).

Ingrijitorul de persoane varstnice poate refuza delegarea de activitati medicale.

In cazuri exceptionale, delegarea poate fi facuta si verbal, dar aceasta trebuie documentata in
scris in termen de 24 de ore. Delegarea poate fi revocata in cazul in care acest lucru este necesar
din motive de asigurare a calitatii sau ca urmare a schimbarii starii persoanei ingrijite. Delegarea
si revocarea vor fi justificate prin documente.

Ingrijitorii de persoane varstnice sunt obligati sa furnizeze imediat medicului toate informatiile,
care ar putea fi importante pentru aranjament, in special cu privire la o schimbare de starii
persoanei ingrijite sau la intreruperea activitatii de ingrijire.

Ingrijitorii de persoane varstnice trebuie sa justifice realizarea activitatilor incredintate in mod

suficient si regulat iar persoana care a facut dispunerea trebuie sa furnizeze imediat toate
informatiile, care ar putea fi importante pentru aranjament

De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul

clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a celor de tip
geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani, majoritatea ramasi
singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor
cardiovasculare, la care imbunatatirea tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a impiedicat
aparitia unui numar important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor semnificative
interventii de reabilitare resocializare.

Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a

membrilor familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a
acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine responsabila si
pentru sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru
sanatatea celor incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.

Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si

devotement pentru oameni si sanatatea lor.

Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai
inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la
toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea sa reala conferita de
componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care
se ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).

Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme

de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demn cu propriile infirmitati.

In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor standarde pentru

ingrijirile la domiciliu si anume:

1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si

sistematica.
2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.

3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.

4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing.

5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de

sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.

6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.

7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a
nursei si a sa.

8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea

noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.

Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte

serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de
psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre
comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale
cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.

Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie
preocupati de valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca
sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia.

Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. Ele se
adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care
necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si
depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.

Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de
planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital.

Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare si spitalizare

prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje.

Avantaje:

Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielilehoteliere,
medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere siadministrative;

Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;

Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturide familie;

Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediulfurnizorilor autorizati, care
este evolutia pacientului si poate interveni, dacaeste cazul;

Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fiedupa externare, fie de la
cabinetul medicului de familie, fie din ambulatoriude specialitate;

Dezavantaje:

Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a echipelor

medicale necesitand cadrul institutional. Prin îngrijire la domiciliu se întelege orice activitate de
îngrijire medicala prestatade personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la
îmbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.Beneficiarii îngrijirilor
medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit
nivel de dependenta si o capacitate limitatade a se deplasa la o unitate sanitara în vederea
asigurarii îngrijirilor ambulatoriirecomandate de medici.Asigurarea asistentei medicale si a
îngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuataîn conformitate cu nivelul de pregatire
profesionala a furnizorilor acestor servicii.

Regulile nursingului comunitar.

Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a
activitatii de nursing comunitar:

1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de

ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea
nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a programelor de sanatate
publica.

2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor.

3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul
de nursing.

4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele

economice, culturale, sociale din aria de referinta.

5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de ingrijire.

6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti integrale
ale nursingului comunitar.

7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de sanatate in

comunitate
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari
periodice privind sanatatea comunitatii a familiei, a clientului.

9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a

echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si
obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate, siguranta si confort pentru
client si comunitate.

10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de

ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.

11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu,

asistenta sefa, directorul de nursing)

12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua

pentru personalul de ingrijire.

13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica.

Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor (ocupationale, fizice,

psihologice si de vorbire), a interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de baza realizate de
ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a ingrijirilor la domiciliu.

Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o extensie logica a
responsabilitatilor terapeutice ale medicului. La recomandarea si sub directa indrumare a
medicului, personalul care efectueaza aceste servicii de ingrijire la domiciliu, functioneaza intr-o
echipa de evaluare si dezvoltare a planului de ingrijire.

Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la domiciliu: client,

familie, echipa multidisciplinara de profesionisti si scopurile urmarite in procesul de asistare a
clientului in vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de sanatate si independenta.

Rolul familiei

Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din
grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de
catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adica realizarea igienei personale
corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi
pana la sau intre vizitele personalului de specialitate.

Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea

(cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista
clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel dependenta. Acest
timp de asistenta se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client
si alte institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa,
neinstitutionalizat.

In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice ca si

micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor indelungate pot
fi preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi
monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia
sa.

Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic
prin:

- mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea,

rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de
persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile
morale, credintele religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.

- Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul
anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.

- Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea
patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea
functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele
pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.

Esecuri

Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate de
complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor
specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de factori cu potential contradictoriu
pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de
evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.