Sunteți pe pagina 1din 24

Nr. 15-16 Sibiiu, 1—15 Augustu 1881. Anulu XII.

TRANSILVANI'A.
Foi'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si eul-
tur'a poporului romanu.
Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 fiorini val. austr., pentru Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu.
cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu
Pentru s t r ă i n ă t a t e 6 franci (lei noi) cu porto poştei. prin domnii colectori.

Sumariu: Academi'a romana (fine). — Flor'a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudului (urmare). — Concertulu
in lunca. — Procesu verbalu luatu in siedinti'a estraordinara a comitetului Asociatiunei transilvane tienuta in 4 Iuniu n.
1881. — Apellu câtra publiculu romanu in caus'a espositiunei. — Raportu asupr'a activitatiei comitetului despart. III alu
Asociatiunei trans. pe anulu 1879/80. — Catalogu alfabeticu asupr'a cartiloru aflatore in bibliotec'a Asociatiunei transil­
vane (urmare). — Archiologicu din Ulpi'a Traiana. — Anuntiu importanţii.

D. Sionu, spune câ d-sa a fostu invitatu a descrie


Academi'a romana. vieti'a lui Stamate, pe care din nenorocire nici o cundsce
nici scie cumu va aduna notitie asupra'i. Cu acest'a a
P r o c e s u v e r b a l u Nr. 3. binevoitu a se insarcinâ d. Hasdeu.
Siedinti'a din sessiunea generala a anului 1881, tienuta in diu'a Apoi P. S. S. Părintele Melchisedecu declara, câ se
de 12/24 Martiu. ocupa a aduna noţiuni asupr'a vietiei si activitatiei re-
(Urmare si fine). pausatului membru onorariu P . S. S. Episcopulu Dionisie
Membrii presenti: Alexandri V., Caragiani L, Has­ alu Buzeului.
deu B. P., Maiorescu T., Chintescu N., Romanu Al., D. presiedinte, dupa-ce a cercetaţii daca cumva suntu
Sionu G., Baritiu G., Ionescu N., Maniu V., Melchise- gat'a pentru siedinti'a de mane ceva raporturi ale sec-
decu P . S. S. Episcopu, Odobescu AL, Papadopolu-Cali- tiuniloru seu comisiuniloru si a constatatu câ asemenea
machu Al., Urechia V. A., Aurelianu P . S., Bacaloglu lucrări nu voru pute fi aduse in deliberatiunea Academiei
Em., Brândza D., Falcoianu St., Felix I., Ghic'a Ioanu, de câtu in cursulu septemanei viitore, propune câ in sie­
Stefanescu Gr., Teclu N., Vasici P . dinti'a imediatu urmatdre se se incepa lectur'a mai mul-
Sub presiedinti'a dlui Ioanu Ghic'a. toru elaborate, pentru cari s'au inscrisu următorii membri:
D. B. Hasdeu: Fisiologi'a sonuriloru.
Siedinti'a se deschide la or'a 1.
P. S. S. Părintele Melchisedecu: Biseric'a ortodoxa
Se cetesce procesulu verbale alu siedintiei precedente
si calendariulu.
si se aproba.
D. P . S. Aurelianu: Mişcarea economica in Roma^
D. presiedinte comunica o epistola din partea dlui ni'a in alu 18 secolu.
V. Babesiu, in care arata câ d-sa fiindu invitatu de câtra D. E . Bacaloglu: Desvoltarea progresiva a lumina­
delegatiune, conformu dispositiuniloru luate in siedinti'a tului electricu.
ordinara din 19 Decembre anulu trecutu, pentru a se D. Sionu cere, câ se nu se treca cu vederea, cumcâ
lucra de câtra membri notitie biografice asupr'a colegiloru mai mulţi din membrii aleşi nu si-au indeplinitu inca
trecuţi din vietia, primesce cu multiumire acesta însăr­ datori'a impusa prin art. 25 din statute, câ se-si faca dis-
cinare intru aceea ce privesce persdn'a si activitatea lui cursulu de receptiune.
Andreiu Mocioni, dar' câ neavendu timpulu pâna acumu La acestea d. Hasdeu intimpina, câ este o distinc-
de a aduna tdte notitiele necesarie, acesta lucrare nu o tiune de facutu intre membrii aleşi pentru societatea aca­
va. pute dâ g a f a in actual'a sesiune .generale. demica, caror'a nu era impusa imperiosu acesta obliga­
Despre acest'a se iea nota. ţiune si membrii aleşi in urm'a constituirei Academiei
D. Alexandri face cunoscutu, câ in urm'a susu men­ romane.
ţionatei dispositiuni, d-sa este aprdpe de a termina o lu­ D. presiedinte, consultandu adunarea, arata ca spre
crare ce a facutu asupr'a vietiei si operiloru lui Const. înlesnire s'ar pute trece de astadata preste conditiunile
Negruzi si promite a o ceti intr'o viitoria siedintia. de depunere cu trei luni mai inainte a discursuriloru de
Totu asemenea d. Baritiu anuntia, câ si d-sa preste receptiune, precumu prescrie art. 63 din regulamentu,,
vr'o 15 dile va pute se cetesca in Academia lucrările daca cumva dnii membri de curendu aleşi cari n'au in­
biografice ce a facutu asupr'a lui A. Papiu Ilarianu si deplinitu acesta îndatorire in sesiunea trecuta, aru fi arenda
I- Hodosiu. acumu gat'a lucrările dumnealoru.

©BCU
15
CLUJ
Dupa cererea d-loru Stefanescu si Maiorescu se de­ D. Hasdeu in calitate de secretariu alu sectiunei
cide, câ desbaterea asupr'a ortografiei de adoptatu in pu- literarie, presenta, câ raportu, prescriptulu verbale in-
blicatiunile Academiei romane, se fia continuata cu înce­ chieiatu de secţiunea literaria in siedinti'a ei dela 12
pere din siedinti'a de Marti 17 ale curentei. Mârtiu, in privinti'a dispositiunilorti de luatu in urm'a
Siedinti'a se ridica si membrii trecu in secţiuni. adresei ministeriului instructiunei publice relativa la es-
positiunea de bele arte.
Presiedinte, I o a n u G h i c'a.
Academi'a aproba prin votu dispositiunile acestui ra­
Secretariu generalu, O d o b e s c u .
portu indreptate sub unele puncte dupa observatiunile
făcute de dnii Urechia si Maiorescu si apoi, procedendu
la alegerea celoru 5 membri delegaţi de Academia pen­
P r o c e s u v e r b a l u Nr. 4. tru supraveghiarea espositiunei, se alegu dnii T. Maio­
Siedinti'a din sesiunea generala a anului 1881, tienuta in diu'a rescu, V. A. Urechia, D. Sturdz'a, P . S. Aurelianu si
de 13/25 Martin. Em. Bacaloglu. Acest'a din urma declinandu-si compe-
tenti'a, se procede la o noua alegere, care cade asupr'a
Membrii presenti: Caragiani I., Hasdeu B. P., Ma­
dlui Odobescu.
iorescu T., Chintescu N., Romanu Al., Sionu G., Babesiu
V., Baritiu G., Maniu V., Melchisedecu P. S. S. Epis- D. presiedinte acorda cuventulu dlui Bacaloglu spre
copu, Odobescu Al., Papadopolu-Calimachu AL, Urechia a dâ cetire operatului seu: D e s v o l t a r e a p r o g r e ­
V. A., Aurelianu P. S., Bacaloglu Em., Brândza D., Fal- s i v a a l u m i n a t u l u i e l e c t r i c u.
coianu St., Felix I., Ghic'a Ioanu, Stefanescu Gr., Teclu Se asculta cu multiamire, decidiendu-se a se tipări
N., Vasici P. printre memorii in anale pe anulu viitoriu.
Sub presiedinti'a dlui I o a n u G h i c ' a . Celelalte operate trecute in program'a din prescrip­
tulu verbalu precedentu, remanu pentru o alta siedintia.
Siedinti'a se deschide la or'a 1.
Siedinti'a se ridica, er' membrii trecu in secţiuni.
Se cetesce procesulu verbale alu siedintiei prece­
dente si se aproba. Presiedinte, I o a n u G h i c ' a .
Se comunica o adresa a dlui ingineriu L. Hoevet, Secretariu generalu, O d o b e s c u .
din Vasluiu, prin care propune a cede Academiei pe
pretiu de 4 0 0 0 lei, o colectiune de medalii cuprindiendu,
fâra dublete, 2,589 bucati, adecă 8 de auru, 693 de P r o c e s u v e r b a l u Nr. 5.
argintu, 1,334 de arama, 264 medalii si 280 jetone Siedinti'a din sesiunea generala a anului 1881, tienuta in diu'a
istorice. de 14126 Martiu.
D. presiedinte propune, câ se se insarcineze dlu
Membrii presenti: Alecsandri V., Caragiani I., Has­
Sturdz'a a cerceta acesta colectiune si a-si dâ părerea
deu B. P., Maiorescu T., Chintescu N., Romanu AL,
asupr'a propunerei făcute.
Sionu G., Babesiu V., Baritiu G., Melchisedecu P. S. S.
D. Sionu cere, câ mai antâiu colectiunea se fia a-
Episcopu, Odobescu AL, Papadopolu-Calimachu AL, Au­
dusa in Bucureşti spre a se pute cerceta.
relianu P . S., Bacaloglu Em., Brândza D., Falcoianu
D. Papadopolu-Calimachu intimpina, câ de 6re-ce d. St., Felix I., Ghic'a Ioanu, Stefanescu Gr., Teclu N.,
Sturdz'a se afla in Moldov'a, d-sa va pute se treca prin Vasici P.
Vasluiu si se esamineze colectiunea.
Sub presiedinti'a dlui I o a n u G h i c ' a .
Acesta părere aprobandu-se, se va scrie imediaţii
Siedinti'a se deschide la 1 ora.
prin telegrafii d-lui Sturdz'a.
D. Dim. I. Ghic'a, care in anulu trecutu a obtienutu Procesulu verbale alu siedintiei trecute se cetesce
premiulu pentru traducerea sa din Herodotu, adreseza si se aproba.
Academiei cererea, câ tipărirea acestei traductiuni, pe D. presiedinte supune adunarei raportulu dlui cas-
care d-sa a inceput'o dela cartea I, se fia făcuta îm­ sariu-comptabilu, prin care arata necesitatea de a se aco­
preuna cu tecstulu elinescu si cu note critice. peri unele spese neprevediute in budgetulu anului tre­
D. presiedinte intreba pe adunare, daca cererea tre­ cutu, si adecă o suma de 777 lei, 82 b., câ depăşiri
buie indata trimisa la secţiunea literaria. preste sumele votate; er' alti lei 1,380 câ spese indis­
D. Papadopolu-Calimachu crede câ nu este nece- pensabile pentru present'a luna Martiu, ce nu se afla cu­
sariu, de 6re-ce tipărirea s'a hotaritu inca din anulu prinse in budgetulu anului precedentu.
trecutu prin insasi premiarea. Academi'a, aflandu aceste cheltuieli justificate, le
D. Sionu observa, câ pentru tipărirea traduceriloru aproba.
din autorii clasici esista unu anume regulamentu alu so- D. Alecsandri cere cuventulu spre a intrebâ, daca
cietatiei academice, in care nu se cuprinde conditiunea Academi'a, in desbaterea ce 'si propune a redeschide
de a se tipări si tecsturile originale, de aceea in casulu preste câteva dile asupr'a reguleloru ortografice de in-
de fâşia trebuie o decisiune speciala luata de secţiunea trebuintiatu in publicatiunile ei, are de gandu se urmedie
literaria. discutiunea de unde a intrerupt'o in anulu incetatu, seu
Adres'a dlui Ghic'a se trimite la acea secţiune. daca va recapitula cele desbatute in sesiunea trecuta.

©BCU CLUJ
D. Maiorescu dice, ca lucrarea asupr'a ortografiei dreptulu a cere, câ totu proiectulu se fia din nou luatu
trebuie neaperatu se aiba unu caracteru unitaru, ideile in in desbatere. Pe d-lui inse nici unu punctu din acelu
cursu de unu anu pote la mulţi se se fi modificatu, si proiectu nu'lu multiumesce, si totu asia de putienu se
apoi inca sesiunea de estu-timpu a intrunitu câţiva mem­ împacă cu decisiunea ce a luatu Academi'a de a pune
bri ce lipsiau in anulu trecutu. Ar fi dar' de temutu, in practica unele puncturi ale unui proiectu, care nici ca
câ conclusiunile luate in privinti'a ultimeloru articule ale erâ votatu in totalitate. Totuşi d-lui nu spera câ reve-
proiectului se fia ore-cumu in desacordu cu cele ce s'au | nindu estu-timpu cu desbaterile asupr'a proiectului, con-
votatu acumu unu anu. Tote acestea militeza in favd- j clusele Academiei au se aducă mare indreptare; de altu-
rea reluarei in discutiune a întregului proiectu. | mintrelea sesiunea ndstra generala fiindu scurta, intre-
D. Sionu n'ar refusâ câ se venimu asupr'a celoru i gulu proiectu neapăraţii câ n'ar pute fi revediutu, si din
votate, câci d-lui este incredintiatu, câ in acesta materia parte'i declara câ ar face totu posibilulu, câ elu se nu
nu se pote face inca nimicu definitivu, dar' fiindu-câ dupa fie adoptatu. Dara parte dintr'ensulu este aplicatu, ceea
o decisiune luata in ultim'a sesiune generale punctele ce | ce dupa părerea d-sale se pote numi unu pasu înapoi,
fuseseră votate din proiectulu de ortografia, au fostu puse unu regresu alu Academiei. Acest'a d-sa o constata cu
in practica in ultimele ndstre tipăriri, d-sa crede câ ar părere de reu, fâra inse de a perde deplin'a credintia,
face unu urîtu efectu faptulu de a reveni asupr'a unoru câ nu multu timpu va stărui Academi'a in acesta stare
decisiuni, cari si-au luatu sancţiunea loru practica. de lucruri si câ dens'a câ tota naţiunea, va recundsce câ
D. Stefanescu se unesce cu ultim'a părere a dlui adeveratulu principiu pe care trebuiesce basata ortografi'a
Sionu, si nu afla cu cale câ se revenimu asupr'a celoru I limbei romane, este acelu alu etimologiei, nu inse alu
discutate, de dre-ce acest'a ar necesita suprimarea a unui etimologiei latine, ci alu etimologiei romane. Din aceste
bunu patrariu din procesele verbale ale sesiunei trecute. cause d-sa este de părere, - câ se nu>se reîncepă discu-
tiunea dela capu.
D. Chintescu nu se pote uni nici d-sa cu ideile
emise adi de dlu Maiorescu. Negresitu câ si d-sa ar D. Babesiu recundsce câ in acesta cestiune suntu
dori se revenimu asupr'a unoru puncturi cari, prin vo­ doue puncturi de vedere, unulu de forma si celalaltu de
turile date in trecut'a sesiune, putemu dice câ au remasu materia: in forma se dice câ, de dre-ce s'a datu unu
câ si neresolvate; dara a veni asupr'a totului este im­ conclusu, nu putemu se revenimu inapoi, ci trebuie se
posibilii si in genere ceea ce s'a votatu, remane votatu. urmamu inainte. Intru acest'a, cele espuse de d. Ma­
D. Maiorescu susţine, câ nu este cu totulu justu iorescu ne facu a vede, câ nici o pedeca nu este spre a
ceea ce d. Stefanescu a pretinsu, câ adecă d-lui voiesce I relua discutiunea dela capu. In materia trebuie se con-
a suprima procesele verbale ale discutiunei de acumu unu statamu, câ in anulu trecutu discutiunea asupr'a ortogra­
anu. Gestiunea se presenta cu totulu intr'altu feliu. A- fiei s'a inceputu camu pe la finea sesiunei; ea tota a
supr'a ortografiei, câ asupr'a ori-cârei alte materii, unu fostu camu pripita. D. Romanu este pesimistu cu Aca­
membru dre-care alu Academiei pote in ori-ce timpu se demi'a cându crede, câ dens'a nu va face estu-timpu ina­
cera a se face modificări, si prin urmare noue discussiuni inte pasulu ce anu l'au facutu inapoi. • Academi'a e mai
si noue decisiuni potu modifica pe cele vechi, fâra câ | multu de câtu ori-care capabila de a se indreptâ, pentru
ele se fia şterse din analele ndstre. Ortografi'a trebuie ! aceea ea trebuie se revină asupr'a discuţiuniloru de a n u ;
se reflecte ideile maioritatiei in momentulu cându ea este j chiaru si prestigiulu ei cere acest'a; cu atâtu mai multu
statornicita; de anu pâna acumu aceste idei potu se fi câ ortografi'a este si dens'a o cestiune de oportunitate.
incercatu mai multe preschimbări. Raportulu din anulu D. Stefanescu nu pote aproba cele emise de d. Ba-
trecutu a fostu unu compromisu inchieiatu mai antaiu ' besiu, cumcâ lucrarea s'a facutu in pripa. Punctele vo­
intre membrii comisiunei; apoi, cerculu largindu-se, in tate anu 'si-au obtienutu sancţiunea loru, de dre-ce suntu
Academia s'au facutu noue compromisuri prin desbateri, astadi cunoscute publicului si prestigiulu Academiei s'ar
dara n'amu pututu isbuti a dâ intru tote o forma defi­ perde inca si mai multu prin noue preschimbări.
nitiva acestei materii. Ce trebuie dara se facemu astadi ? D. Bacaloglu crede din contra, câ este necesitate se
Se recetimu numai fâra discutiune partea votata in a- revenimu asupr'a intregei lucrări, câci nici odată n'are
nulu trecutu si cu unu spiritu pote diferentu de acel'a validitate acea lucrare, care nu se face de odată completa.
care ne-a impinsu in sesiunea precedenta, se votamu D. Ioanu Ghic'a se declara asemenea pentru cer­
ceealalta parte ? Acest'a ne-ar aduce mai multu de câtu cetarea din nou a proiectului intregu, si cuvintele d-sale
probabilu la unu ce discordantu. Multu mai bine este suntu cele urmatdre: Se presupunemu câ s'ar fi votatu
din contra, a improspatâ tota lucrarea cu spiritulu ce a- totulu in anulu trecutu, ore acest'a opritu-ne ar fi de a
nimeza acumu Academi'a, a o reîncepe si a nu ne sfii propune, de a desbate si de a vota estu-timpu o alta
de a ne lumina si a ne reluminâ totu mereu. sistema de ortografia? Ceea ce amu facutu a fostu unu
Dlui Sionu 'i e tema câ, reincependu estu-timpu lu­ compromisu; dara de atunci pâna acumu s'au pututu O i -
crarea dela capu, vomu chieltui cu dens'a atâtu timpu, perâ prefaceri in idei. Ore de ce se nu profitamu de
in câtu nici in sesiunea acest'a nu vomu pute" termina si acestea ? Stabilirea unei ortografiii romane, precumu si
astufeliu starea de fâşia va fi moştenită de sesiunea viitdre. elaborarea unui dictionariu alu limbei, suntu lucrări de
D. Romanu declara, câ de si d-sa n'a asistatu la căpetenia ale Academiei. Din nenorocire lucrare^ dic­
discutiunile din anulu trecutu, recundsce inse, câ nu are ţionarului este de ocamdata amânata; se ne damii d a r
15*
©BCU CLUJ
— 116 —

cela putienu tote silintiele spre a perfecţiona pe câtu se i a. p u m i l i o (P. Pumilio Haenke). P r e alpi. P r e aci se'
pote pe aceea a ortografiei. Acestu scopu ilu vomu a- j numesce „Junepenu (Snepenu) mare."
| /?. u l i g i n o s a (P. uliginosa Neum. P. rotundata Link. P.
tinge mai bine, desbatendu din nou intregulu proiectu.
| obliqua Saut.). P r e locuri turlose-morastenose la Cosn'a,
D. Romanu, in cestiune personala, declara câ de­ i si Ilv'a mare, apoi la comunele invecinate d i n Bucovin'a
parte de a fi pesimistu, precumu a disu d. Babesiu, d-sa I Dorn'a-Vatr'a si D . Candreni. P r e a c i se n u m e s c e s i m -
nutresce temeinic'a sperare, cumcâ fâra intardiere se voru I pleminte „Pinu."
| /. p u m i l i o X u l i g i n o s a . Totu aci.
preface in bine cele ce Academi'a a decisu nu tocmai
bine in anulu trecutu si pote va decide totu astufeliu in I P. Laricio Poir (P. nigricans Host). P. negrlu. D u p a F .
Fl. T r . 2 7 2 6 indicatu p r e alpele I n e u n u a m u aflatu, si
anulu curentu. 1 n i c i n u p o t u c r e d e s e p r o v i n ă , s i a s t u f e l i u s e v e d e a s e fi
D. Alecsandri doresce, câ discutiunea se reincepa comisu o erore i n determinatiune c u referintia la P. Cembra.
dela capetu in sesiunea presenta; inse se preocupa si de
aceea, câ ea se nu remana neterminata la sfersitulu acestei j I>ai*ix T o u r n . Larice.
sesiuni. L. europaea D. C. L. europeanu. D u p a B . T r . 1 4 5 1 , —
: F . F l . T r . 2 7 2 8 s i S . E . T r . 3333 i n d i c a t u p r e s u b a l p i i
D. presiedinte, resumandu discutiunea, pune la votu 1
i n p r o p r i e n u m i ţ i bistritieni, inse apartienatori d e Valea
cestiunea: daca proiectulu pentru ortografi'a de intrebu- j B o r g o u l u i , i n c a n u a m u a f l a t u , s i n i c i n u c r e d u se p r o ­
intiatu in publicatiunile Academiei romane va fi pusu in vină. E u a m u vediutu acestu arbore in patria n u m a i c u l -
discutiune in present'a sesiune generale, chiaru dela pri- | t i v a t u p r i n grădini si parcuri.
mulu seu articulu pâna la sfersitu.
Pentru acesta părere suntu 8 votanţi. j Thuja L Tuia.
La intrebarea daca discutiunea se va continua de I Th. orientalis L. T. orientala. Cult.
l
unde a fostu intrerupta in sesiunea generale din anulu
Juniperus L. J-uniperu (Junepenu, Snepenu, Bradi-
trecutu, resultatulu votului, dâ asemenea 8 voturi apro­ i sioru, Cetena, Arehisiu).
bative.
J. nana Willd. J. micu. P r e a l p i i n a l t i .
Votulu se face apoi prin bile asupr'a primei cestiuni
J. intermedia Schur. J. medilociu. I n l o c u r i subalpine in
si dâ paritate de voturi, adecă 10 pentru si 10 contr'a. Valea Borgoului.
Deci acea propunere cade si remane a se continua dis­
Taxus L . Tisa.
cutiunea de unde a fostu precurmată in sesiunea generale
din anulu trecutu. T. baccata L. T. măsănata. P r i n p ă d u r i de bradetu.

D. Baritiu, câ presiedinte alu sectiunei istorice, a- C a l l i t r i c h e L . Stelutia (Steu'a baltei).


duce la cunoscinti'a Academiei, cumcâ acea secţiune adu- C. verna Kutz. St. de primavera. I n ape stagnante, pre
nandu-se eri a ascultatu cetirea operatului P . S. S. Pă­ parae, ici, colea (Rusii-munti).
rintele Melchisedecu: Biseric'a ortodoxa si calendariulu; /3. a l p e s t r i s ( A n C. alpestris Schur). P r e tausiore si bălti
si câ ea recomanda acestu interesantu operatu pentru o in locuri alpine, d e es. p r e I n e u , Cisi'a, Corongisiu.
lectura in siedintia publica. C. aestivalis Schur. St. de vera.
P r e bălti si parae, apoi
pre la marginea de riuri, c u apa incetu curgatore o r i stag­
Presiedinte, I o a n u Ghic'a. nanta la Rodn'a-vechia, Rodn'a-noua, Sângiorgiu, Naseudu,
Secretariu generale, Odobescu. Telciu, apoi lângă fluviulu Bistriti'a-auria.

Betula L , Mesteacanu.
B. alba L. M. albu. P r i n păduri.
s, Flor'a phanerogama /?. p e n d u l a (B. pendula Hoffm.). C u form'a normala.
din fostulu Districtu alu Naseudului. B. pubescens Ehrh. M. pubescentu s i
De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru class'n B. carpatica Willd, Wahlbrg. M. carpaticu. P r e locuri mo-
rastenose (tînovose) la Cosn'a si Hait'a.
III. vice-capitanu emerit.
(Urmare). Alnus T o u r n . Arinu.
A. glutinosa Gărtn A. lipiciosu (A. negru). Lângă parae,
II. Dicotyledoiie. vâlcele, riuri.

Pinus L . I*lnu. A. incana D. C. A. suriu (A. albu). Totu a c i , se ridica


inse pâna in reg. montana.
P. Abies L. (Abies excelsa D . C ) . P. rosiu
(Molidu). Pă­
durile de bradetu constau in cea m a i mare parte d i n a- A. viridis D. C. (A. alpina Borkh). A. verde (Liliacu de
cesta specia. munte). L a locuri umede, lângă parae in reg. subalpina
si a l p i n a .
P. Picea L. (Abies pectinata D. C ) . P. albu (Bradu). Pro­
vine ori numai singularminte. o r i si in grupe m a i mici.
S a l i x L . Salce ( R ă c h i t a ) . ,
P. Cembra L. P—ulu zimbrului. P r e a l p e l e I n e u i n V a l e a S. herbacea L. S. erbace. N u m a i p r e v î r v u l u Ineului la
2260 m. C e a m a i m i c a d i n t r e t o t e speciile d e salce, ce
lalei la Rodn'a-vechia. Alpii inproprie numiţi bistritiani,
p r o v i n u aci. T r u n c h i u l u subteranu, r a m i i abia 2—6 c m .
p r e cari d u p a B . T r . 1 4 5 0 este indicata acesta specia, a -
partienu la Valea Borgoului. E u inse p r e aceşti alpi n u S. reticulata L. S. reticulata. Inca p r e alpi inalti.
a m u aflatu. S. retuşa L. S. ratesata.
P. Mughus Scop. P. inpilitu. fi. m a j o r (S. Kitaibeliana Willd). Ambele forme p r e alpi.

©BCU CLUJ
<S. Myrsinites L. fi. integrifolia (S. Jacquiniana Willd). S. S. amygdalina L. S. amigdalina.
mirsinica. Totu pre alpi. ce. c o n c o l o r (S. triandra L.).
S. arbuşcula L. fi dubia mibi olim (S. dacica raihi). S. dacica. fi. d i s c o 1 o r (S. amygdalina L.).
Pre alpii Ineu, Corongisiu, Mihaias'a, Isvorulu-mare, Ge- Arabele forme lângă fluvii, parae, riuri.
menea, Gergeleu, Stolu, Galaţi s. a. S. pentandra L. S. pentandra. Numai la Coşn'a, apoi la
Difere de S. arbuşcula L. fornl'a gen. prin aceea, câci invecinatele comune din Bucovin'a Dorn'a-Vatr'a si D.
capsulele, atătu tinere câtu si mai mature suntu de totu Candreni.
glabre (neperose). In celelalte caractere consuna deplinu ]
cu S. arbuşcula L. (An S. heterophylla Schur, H. V. X. S. fragilis L. S. frageda (Răchita). Lângă riuri, si fluvii.
S. alba L. S. alba. Totu aci'.
J. p. 1,41, — F . Fl. Tr. 2 6 9 8 , ce inse in S. E. Tr. lipsesce).
Urmatdrele specii: fi. v i t e i l i n a (S. vitellina L.). Cu form'a normala.
S. arbuşcula L. S. arbusculara. Dupa B. Tr. 91 si F. Fl. S. Russeliana Smith. S. Russeliana. Totu in asemenea Jo­
Tr. 2 6 9 2 indicata pre alpii Vîrvulu-omului, Stolu, Galaţi. curi si de comunu in societate cu S. alba si S. fragilis.
S. Lapponum L. S. laconica. Dupa H. V. X. J. p. 1 4 1 S. fragili X Russeliana. S. frageda-russeliana. Foile câ la
si F. Fl. Tr. 2 6 9 3 indicata pre alpele Ineu, si S. fragilis, inca si cele tinere din vîrvulu ramureleloru li-
S. phylicifolia L. (S. bicolor Ehrh.). S. bicolora. Dupa piciose — nu metasite, — pedicelii capsuleloru asia de
S. E. Tr. 3 2 8 8 indicata pre munţii dela Rodn'a, nu le-amu i lungi, câtu nectariile interne.
afiatu si probalminte se referescu la S. arbuşcula L. fi du­ S. albo X Russeliana. 5'. alba-russeliana. Foile mari, de de-
bia mihi. subtu vînetu-pruinose, cele tinere din vîrvulu ramureleloru
S. silesiaca Willd. S. silesiaca (Răchita selbateca). metasite, amentele (mîtîsiorele) mari, pâna la 7 cm. lungi,
a. C a p s u l i s g l a b r i s , amentis sessilibus. pedicelii capsuleloru asia de lungi, seu numai ceva putienu
«. f o l i i s c r a s s i o r i b u s , obovatis. mai lungi (nu de doue ori) câtu nectariile interne. Pe-
rositatea scameloru câ la S. alba.
fi. f o l i i s m o l l i b u s , ovatis vel obovatis.
y . f o l i i s m o l l i b u s , ovato-laneeolatis. S. amygdalino X fragilis Wimm. S. amigdalina-frageda.
b. C a p s u l i s g l a b r i s , amentis pedunculatis et foliatis. Foile mari, de desubtu vînetu-pruinose, cele tinere din vîrvulu
c. C a p s u l i s plus minus sericeis, amentis sessilibus. ramureleloru metasite; foile pedunculiloru amenteloru câtra
vîrvu intregi, er' câtra basa serrate, scamele in partea in­
Tdte acestea forme, care inse trecu unele in altele, ! feriora perose, er' spre vîrvu glabre (neperose), pedicelii
prin vali montane si subalpine. capsuleloru de 2 — 3 mai lungi decâtu nectariile interne.
S. fagifolia Willd. (S. silesiaca Willd fi. eriocarpa, ovariis
S. fragili X amygdalina. Foile mai mici câ la cea precedenta,
tomentosis). S. silesiaco-tomentosa. Prin vali subalpine. concolore, cele tinere din vîrvulu ramureleloru lipitiose,
S. grandifolia Sering. S. grandifoiosa. Prin vali montane pedicelii capsuleloru de 2 — 3 ori mai lungi decâtu necta­
la comun'a Romuli, Pre alpele Ineu (H. V. X. J. p. 1 4 1 , riile interne; foile pedunculiloru amenteloru câtra vîrvu
— F, Fl. Tr. 2 6 8 2 si S. E. Tr. 3 2 9 3 ) nu amu afiatu. ! serrate, er' câtra basa intregi. Din tdte acestea forme
S. Capraea L. S. capresca (Răchita de capre, Răchita mole), j hibride, care provinu lângă fluviulu Somesiu la Naseudu,
Prin păduri, tufisiuri, lângă parae, vâlcele, isvdre. amu observatu numai plante femenine (dioice), se pdte câ
fi. s p h a c e l a t a (S. sphacelata Willd). Totu la asemenea cele masculine fiindu si mai greu de determinatu, le-amu
locuri. trecutu cu vederea.
S. silesiaco X Capraea. S. silesiaco-caprhca. La Telciu. S. babilonica L. S. trista (S. babilonica). Straplantata ici
S. cinerea L. S. cenuşia. Lângă parae, vâlcele. colea prin grădini si cimiterii (Naseudu).
S. Capraea X cinerea Wimm. (S. Reichardtii Kern. S. poly-
morpha Host). S. capresca-cenusia. Lângă parae la Rodn'a- P o p u l u s L. JPlopu.
vechia in reg. montana. P. nigra L. PI. negru. Lângă fluviulu Somesiu la Rebri-
S. viminalis L. S. Jiesibila (Răchita). Lângă parae, sian­ sior'a, Naseudu, Salv'a, Mititei si Mocodu. Se dice a se
tiuri cu apa, riuri, ici colea. (Naseudu, Mocodu, Mititei, fi straplantatu la Naseudu inca in secululu trecutu din
Rodn'a-vechia). mandatulu comandantelui regimentului colonelulu baronulu
fi. v i v i p a r a . La Naseudu. Enzenberg.
S. molissima Ehrh. S. mole. Prin salceturi la Naseudu. P. canescens Sm. PI. suriu. Lângă fluviulu Somesiu la
S. rubra Huds. (S. purpureo X viminalis Wimm.). S. roşia. Naseudu.
In unu salicetu lângă fluviulu Somesiu intre Mititei si Mo­ P. alba L. PI. albu. La Mititei pre coste lângă drumulu
codu in societate cu S. purpurea si S. viminalis. de tiera.
S. aurita L. 8. urechiata. Lângă parae, vâlcele. P. tremula L. PI. tremuratoriu (Plopu de munte). Prin
S. aurito X cinerea Wimm. (S. lutescens Kern.). S. urechiata- păduri.
cenusia. Pre locuri apatose la Feldru. P. pyramidalis Boz. PI. piramidalu. Straplantatu prin gră­
S. purpurea L. fi. monandra Hojfm. S. purpuria. (Răchita dini, alee. In acestu tienutu amu vediutu numai plante
roşia). Lângă fluvii, riuri, parae, de comunu. masculine.
S. rosmarinifolia L. S. argintia. Pre locuri morastendse C a r p i n u s L. Carpinu.
la Coşn'a. G. Betulus L. C. vulgaru.
S. angustifolia Wulf. S. angusta in foi. Dupa H. V. X. a. f o r m a g e n .
J. p. 127 si F. Fl. Tr. 2 6 9 0 indicata la Rodn'a nu pro­
vine aci. | 5 . s q u a m a r u m lacinia intermedia fere integerrima (C. car-
Despre alta parte este probabilu, câ acesta specia, pinizza Host). Prin păduri de fagetu.
care dupa N. Fl. N. 6. p. 29 se identifica cu S. rosma­
rinifolia Wulf., de si dupa Koch Synopsis Fl. germ. & nel- C o r y l u s L. Alunu (Tufa).
vet. edit. III p. 5 6 7 posede amente cilindriforme, se re- C. Avellana L. A. vulgaru. Prin tufisiuri, si la marginea
feresce la speci'a precedenta. paduriloru in reg inferiora si montana. •

©BCU CLUJ
18 —

Q u e r c u s L. Stegiaru (Goronu). E. procera M. B. E. inalta. Pre locuri umbrose si umede


in reg. montana.
Q. pedunculata Ehrh. St. pedunculatu (St. de vera) si
a. c a p s u l i s l a e v i b u s , g l a b r i s (E. villosa W. K.).
Q. sessiliflora Smith. St. sessilifloru (St. de iarna). Ambele
specii formandu grupe mai marisiore ori mai mici in reg. /î. t r i c h o c a r p a (E. mollis Gmel).
inferidra. E. Cyparissias L. E. cipresina.
F a g u s L. Fagu. a. f o r m a g e n .
S. sylvatica L. Fagu vulgaru. Formedia partea precum- fi. f o l i i s c a u l i n i s a n g u s t i s s i m i s (E. pinnifolia Lam.
panitore a padurei fronddse. Schur).
y. f o l i i s c a u l i n i s l a t i o r i b u s , tisE. Esulae (E. Pseudo-
U r t i c a L. Ursica. Esula Schur).
Pre coste, colini, lângă caii.
U. dioica L. U. vulgara (Ursica mare). Lângă caii, gar­
duri, prin spineturi. E. Esula L. E. vulgara (Aioru, Buruiana de negei, Buru­
iana magaresca). Pre colini, lângă caii in Valea Sieului.
U. urens L. U. mica (Ursica craiesca, Oiesie). Prin gră­
dini de legume, lângă caii. I t i c i i m s L. Micimi (Lemnu miraculosu).
Pre alpele Ineu (F. Fl. Tr. 2628) nu amu vediutu.
R. communis L. B. vulgaru. Cult.
C a n n a b i s L. Cânepa.
E m p e t r a m L. Fmpetru (Vuietore, Bobitia).
C. sativa L. C. vulgara. Cult. Pre aci se numesce plant'a
masculina: Cânepa de vera, er' cea femenina: Cânepa de E. nigrum L. E. negru (Bobitia, Pdm'a momitiei). Pre alpi.
tomna.
C u c u m i s L. Pepene.
H u m u l u s L. Hămeiu.
C. sativus L. P. vulgaru (Pepene acru, Crastavete). Cult.
H. Lupulus L. H. vulgaru. Prin tufisiuri, spineturi, lângă
garduri, la marginea de păduri. C. Melo L. P. dulce (Pepene, Melonu). Cult.
La Naseudu se cultiva si Hâmeiu adusu din Bohemi'a C u c u r b i t a L. Cucurbeta (Curcubeta, Bostanu).
(Saatz) pentru fabricarea de bere.
C. Melopepo L. C. alba (Bostanu albu de mâncatu). Cult.
M o r u s L. Fragariu (Agudu, Mura). C. Pepo L. C. porcesca (Bostanu, Luba). Cult.
M. alba L. Fr. albu. Cult. C. verrucosa L. C. buburuzata (Dovlecu). Cult.
M. nigra L. Fr. negru. Cult. C. verrucoso-Pepo. O. buburuzata-porcesca. Cult. Acesta
forma hibrida se cultiva pre aci in cea mai mare cuantitate.
U l m u s L. TJlmti. C. maxima Duch. C. grandiosa, Cult.
U. campestris L. U. vulgaru. C. aurantia Willd. C. auria. Cult.
a. g l a b r a (U. glabra Mill.). C. Citrullus L. C. dulce (Lubenitia). Cult.
(i. c a m p e s t r i s (U. nuda Ehrh.). C. Lagenaria L. (Lagenaria vulgaris Ser). C. lagenaria
y. m o n t a n a (U. excelsa Borkh.). Prin păduri in reg. (Tidva, Curcubeta). Cult. Se folosesce de infundibulu.
montana.
B r y o u i a L. Mutat6re.
U. suberosa Willd. (U. tetrandra Schk.) Prin tufisiuri ici, colea.
B. alba L. M. alba (Tidva de pamentu, Cucurbetie). Lângă
M e r c u r i a l i * L. Trepadatore. garduri, prin tufisiuri.
M. perennis L. Tr. perenala (Brîia, Breiu, Slobonovu, Bu­ A r i s t o l o c h i a L. Lapedatore (Marulu lupului).
ruiana cânesca). Prin păduri.
A. Clematitis L. L. vulgara. Prin tufisiuri, raru.
B u x u s L. Cimsieriu (Buxbamu).
A s a r n m L. Fopivnicu (Popilnicu).
B. sempervirens L. C. vidgaru. Cult.
A. europaeum L. P. europeanu. Prin păduri.
£ u p h o r b i a L. Eaforbia (Laptele cânelui).
E. exigua L. E. mitite. Pre agrii, intre semenaturi. T h e s i u m L. Tesia.
E. falcata L. E. falcata. Totu la asemenea locuri. Th. alpinum L. T. alpina. Pre pascatoriile subalpiloru si
alpiloru.
EÎ. salicifolia Host (E. incana Schur). E. salcifoliata. Prin
Ş. r a m o s u m m i n i (non Th. ramosum Hayne). Totu
tufisiuri, lângă păduri. aci, raru.
E. carniolica Jacq. E. carniolica. Prin păduri. Th. tenuifolium Saut. T. lunga in foi. Dupa F. Fl. Tr.
e x p a n s a J a n k a . Totu prin păduri. Radiele umbelei 2573 indicata pre alpele Corongisiu nu amu aflatu, si este
terminale tare divaricate, verosimilu câ se referesce la form'a /? ramosâ mihi dela
E. epithymoides L. E. galbinitiâsa. Prin tufisiuri, spine­ speci'a precedenta.
turi, păduri. Th. ramosum Hayne. T. ramificată, si
E. platyphyllos L. E. puturâsa (Laptele cânelui, Buruiana Th. ebracteatum Hayne. T. fara bractele. Ambele specii
de negei). Pre agrii, lângă caii. pre praturi colinose la comun'a Ragl'a in Valea Sieului.
E. stricta Sm. (L). E. stricta. Totu aci, mai raru.
E. helioscopia L. E. helioscopa (Laptele cânelui, Erba de ttaphne L. Tulichina (Tulcina, Lemnu cânescu).
rîia). Prin grădini, pre agrii, intre semenaturi. D. Mezereum L. T. vulgara (Tulpinu, Lemnu cânescu).
E. amygdaloides L. E. amigdaloida. Prin păduri, tufisiuri. Prin păduri.
©BCU CLUJ
D. alpina L. T. alpina. Dupa B. Tr. 690 „post Rodna" R. scutatus L. M. scutatu. Cult.
— F. Fl. Tr. 2565 si S. E. Tr. 3130 indicata la Rodn'a R. hispanicus. M. hispanicu. Cult.
si pre alpii dela Rodn'a nu amu aflatu. Post Rodna pro­ R. Patientia L. M. anglesescu (Spinatu anglesu). Cult.
vine numai D. Mezereum L.
R. alpinus L. M. alpinu (Stegia, Steve, Macrisiu caiescu,
P a s s e r i n a L. Yrabiora (Limb'a vrabiei). Macrisiulu cailoru). In reg. montana si subalpina cu deo­
sebire pre lângă stânele de oi.
P. annua Wickstr. (Stellera Passerina L.). V. anuala. Pre
câmpuri si colini macre. R. obtusifolius L. M. vulgaru.
fi. s y l v e s t r i s (R. sylvestris Wallroth). Ambele forme prin
P o l y g o n u m L. Troscotielu (Troscotu, Erba roşia). tufisiuri, lângă garduri, la marginea paduriloru.
P. orientale L. Tr. orientalu (Bojoru). Cult. R. pratensis M. & K. M. de praturi. Dupa S. E. Tr. 3087
indicatu pre alpele Ineu nu amu aflatu si nici nu pote
P. Convolvulus L. Tr. volburosu. Pre locuri cultivate, lângă proveni.
caii, garduri. R. conglomeratus Murr. M. ghemuitu. Pre locuri umede,
P. dumetorum L. Tr. de tufisiu (Hrisca desa). Prin tufi­ apatose.
siuri, lângă garduri. R. sangvineus L. M. sângiosu. Prin tufisiuri si bercuri la
P. viviparum L. Tr. bulbiferu. Pre pascatoriile subalpine locu umedu.
si alpine. R. crispus L. M. incretitu. Pre pascatorii, ruinaturi, in
P. Bistorta L. fi alpestre (P. Schurii Fuss. P. alpestre et grădini, lângă caii.
laxiflorum Schur). Tr. nodurosu (Cârligatiei, Cârligati, Ra-
decin'a sierpiloru). La locuri umede seu paludinose in reg. O x y r i a Hill. Macrisielu (Macrisioru).
montana si subalpina. O. digyna Campd. (O. reniformis Hook.). M. reniformu. Nu­
De regula suntu florile racemiloru mai lungu pedun- mai la vîrvulu alpelui Ineu preste 2000 m.
culate si cu deosebire cele mai dedesubtu mai depărtate
unele de altele, prin urmare nu asia indesuitecâ laform'a gen. A t r i p l e x L. Loboda.
P. aviculare L. Tr. paserescu (Erba grasa de gradina, Tros-
cota, Troscotu grasu, Tîrsoca, Porcinu). A. roşea L. (A. albicans Bess.). L. albinetia. Pre ruinaturi,
a. e r e c t u m , f o l i i s o v a l i b u s , (P. erectum Roth). lângă caii, muri.
fi. d e c u m b e n s . A. laciniata L. (Dupa O. b. z. 1875 p. 251 si 252 se fia
y. h u m i l i s (P. minimum mihi). A. tatarica L. Dupa Koch Synops. ed. III p. 527 A. ta-
Formele a si fi. la locuri camu umbrose, lângă caii; tarica L. este sinonimu cu A. oblongifolia W. K.). L. laciniata.
Pre ruinaturi, lângă caii in Valea Sieului.
form'a y pre tufu de varu la fontân'a de apa minerala
la Sângiorgiu. A. angustifolia Smith. L. angusta in foi. (A. patula L. et
P. lapathifolium L. Tr. porcescu. Pre locuri cultivate si plur. auctor. form'a exappendiculata, ruderalis). Pre rui­
naturi, lănga caii, locuri inculte.
necultivate, lănga garduri, in grădini, prin tufisiuri.
fi. f o l i i s s u b t u s p a r c e i n c a n i s . Totu aci. A. erecta Smith. L. erecta. (A. patula L. fi. erecta, fructibus
muriculatis). Pre ruinaturi, lângă caii, garduri.
y. i n c a n u m (P. incanum Schmidt. P. tomentosum Schrank). fi. m i c r o c a r p a. Totu aci.
Pre locuri arenose.
A. oblongifolia W. K. L. tartarica. Totu pre asemenea locuri.
P. Persicaria L. Tr. vulgaru (Erba roşia, Erb'a purecelui).
A. latifolia Wahlbrg. L. lata in foi. Inca pre asemenea
Lângă caii, in grădini, pre locuri camu umede.
locuri.
fi. n o d o s u m (P. nodosum Pers.). Totu aci. A. hortensis L. L. de gradina. Cult.
P. Hydropiper L. Tr. piperatu (Erba roşia, Dentele dra­
A. nitens Bebent. L. Incitare. Numai odată amu aflatu la
cului). Lângă parae, bălti si alte locuri umede. Rodn'a-vechia lângă drumulu de tiera.
P. mite Schrank. Tr. stemperatu, si
P. minus Huds. Tr. mititelu. Ambele totu la asemenea locuri. S p i n a t i a L. Spinatu.
P. amphibium L. Tr. de apa. Sp. inermis Monch. Sp. de vera. Cult.
a. n a t a n s M b n c h . In ape stagnante la Naseudu.
fi. t e r r e s t r e L e e r s . Lângă bălti, parae, pre locuri B e t a L. Sfecla.
inundate. B. vulgaris L. fi. rapacea. Sf. roşia. Cult.
P. alpinum AU. Tr. alpinu. Dupa S. E. Tr. 3119 indicatu
pre alpele Corongisiu nu amu aflatu. B l i t u m L. Fragarnitia (Fragarica).
P. Fagopyrum L. Tr. saracenicu (Hrisca, Hirisca). Cult. Bl. virgatum L. Fr. vergata (Frag'a tătarului seu tataresca).
P. tataricum L. Tr. tartaricu (Hrisca mare). Cult. raru. Amu aflatu odată lângă drumu la comun'a Cârlibab'a-Tran-
silvaniei, probalminte devenita acolo din o gradina de legume.
R n m e x L. Macrisiu (Stegia).
C h e n o p o d i u m L. Spâttacu.
R. arifolius AU. M. montanu. Pre pascatorii subalpine si
alpine. Ch. hybridum L. Sp. porcescu (Buruiana de buba rea). Pre
R. Aeetosa L. M. acru (Macrisiu de mâncatu). ruinaturi, lângă caii, muri, garduri, prin grădini.
a. v u l g a r i s . Ch. urbicum L. Sp. urbicu. Totu pre asemenea locuri.
fi. a u r i c u l a t u s . Pre praturi, pascatorii, poieni, la mar­ Ch. murale L. Sp. de muri (Frundia de potca). Inca pre
ginea paduriloru. asemenea locuri.
R. Acetosella L. M. meruntu (Macrisiu de gradina?). Pre Ch. Bonus Henricus L. Sp. perenalu. Lângă caii in giuru
câmpuri, pascatorii, agrii, lângă caii, mai multu la locu de locuintiele omenesci.
nasiposu. Se folosesce de poporu câ medicina contr'a inflama-
fi. m u l t i f i d u s L. Totu aci.
tiuniloru.

©BCU CLUJ
— 120 —

Ch. glaucum L. Sp. albestriu. Pre ruinaturi, lângă caii, muri. Crlobularia L. GlobulaHa. • fl
Ch. album L. Sp. vulgaru. G. nudicaulis L. Gl. golasie. Dupa F. Fl. Tr. 2439 indi­
fi. v i r i d e (Ch. viride L.). Ambele forme prin grădini, lângă cata pre alpele Ineu nu amu aflatu.
caii, pre locuri ingrasiate.
Ch. Vulvaria L. (Ch. olidum Curt. Ch. foetidum Lam.). Sp. S o l d a n e l l a L. Soldanela (Degetarutiu).
puturosu. Lângă muri la Naseudu. S. alpina L. S. alpina. Pre pascatorii subalpine si alpine..
Ch. polyspermum L. Sp. inbelsiugatu. Prin grădini de le- S: montana Willd. S. montana. Dupa F. Fl. Tr. 2432 in­
gumi, pre agrii, printre semenaturi. dicata pre alpele Corongisiu, apoi
Ch. opulifolium Schrad. Sp. cenuşiu. Pre locuri inculte, S. pusilla Bmgt. S. pusila. Dupa B. Tr. 279 si F. Fl. Tr.
lângă caii, muri. 2434 indicata pre alpii Arsulu, Ineu la laculu Lalei si Co­
rongisiu nu amu aflatu.^ Pre aceşti alpi provine numai S.
Ch. Botrys L. Sp. de gradina (Pre aci se numesce „Te- alpina.
maitia de gradina"). Cult. prin grădinile tieraniloru. S. pusilla Bmgt. amu culesu eu pre alpele „Frumos'a"
K o c l i i a Roth. Spânacitia. (la Orlatu) lângă laculu (iazerulu) de acolo.
K. Scoparia Schrad (Chenopodium Scoparia L.). Sp. de ma­ C o r t u s a L. Cortusa (Ciobotic'a ursului).
turi. Se cultiva prin grădini spre a se folosi de maturi.
Selbateca seu selbatacita nu amu vediutu in acestu tienutu. C. pubens S. K. N. (C. Mathioli L. a. pubescens si c. gla-
brescens Schur). G. pubescenta. Pre locuri petrose, stân-
CQse si umede iu reg. montana, subalpina si alpina.
S a l i c o r n i a L. Salicornia.
C. Mathioli L. C. lui Mathioli. Dupa B. Tr. 276 indicata
S. herbacea L. S. erbace. Pre locuri sărate. post Rodna din susu de topitoriile montane (Colburi, Schmelz-
hfitte) se referesce la speci'a precedenta.
P h y t o l a c a L. Rumeniora.
Ph. decandra L. B. decandra. Cult. P r i m u l a L. JPrimula (Ciobotic'a cucului).
P. minima L. Pr. mititica. Numai la vîrvulu alpiloru mai
A m a r a n t h u s L. Amarantti (Stiru). inalti: Ineu, Gemenea, Obersi'a-Rebri.
A. retroilexus L. A. aspru. Pre câmpuri, lângă caii, in P. longiflora AU. Pr. longiflora. Pre alpii cu substratu de
grădini. varu: Corongisiu, Mihaias'a, Gergeleu, Obersi'a-Rebri.
A. Blitum L. A. vulgaru. Totu la asemenea locuri. P. carpatica Gr. & Sch. (P. subarctica Schur. P. officinalis
A. caudatus L. A. codatu. Cult. pr. part. Bmgt). P. carpatica. Pre pascatorii in reg. sub­
A. cruentus L. A. incruntatu. Cult. alpina si alpina.
A. sangvineus L. A. sângeretiu. Cult. P. officinalis Jacq. Pr. oficinala (Angliciu, Ciobotic'a cu­
A. speciosus Ker. A. speciosu. Cult. cului). Pre praturi, pascatorii, prin poieni, in reg. infe­
riora si montana.
fi. m a c r o c a l y x B u n g e (Pr. inflata Lehm). Pre pasca­
C'elosia L. Celosia.
torii in reg. subalpina, mai raru, si din parte in socie­
C. cristata L. C. crestată. Cult. tate cu Pr. carpatica (muntele Sac'a).
P. elatior Jacq. Pr. de gradina (Auricula de gradina). Nu­
l l i r a b i l i s L. Hirabila. mai cultivata.
M. Jalappa L. M. de Ialap'a. Cult. P. Auricula L. Pr. urechiata (Urechi'a ursului). Dupa B.
Tr. 273, — F. Fl. Tr. 2422 si S. E. Tr. 2962 indicata
P l a i i t a g o L. Plătangina (Plâtagina, Pătlagina). pre alpele Negriles'a si Petrosulu, apoi
P. lanceolata L. PI. lanceolata. P. crenata Lam. Pr. crenata. Dupa F. Fl. Tr. 2423 in­
a. f o r m a g e n . dicata pre alpele Ineu nu amu aflatu.
fi. S c a p o l o n g i s s i m o (P. elata Schur). A n d r o s a c e Tourn. Laptinioru (Laptele stâncei).
y. polystachia.
A. Chamaejasme Host. L. fimbriatu (Laptele stâncei, Lapte
S. m i n o r L e d e b . de stânca). Dupa B. Tr. 265 si F. Fl. Tr. 2409 indicatu
Tote acestea forme pre praturi, pascatorii, lângă caii. pre alpii dela Rodn'a.
P. media L. PI. media. Pre praturi, câmpuri, rozore, lângă A. obtusifolia AU. L. pubescentu. Dupa F. Fl. Tr. 2410
caii, din reg. inferiora pâna in cea subalpina. si S. E. Tr. 2945 indicatu pre alpele Ineu.
P. major L. PI. mare .(Limb'a oiei). A. lactea L. L. albu. Dupa S. E. Tr. 2946 indicatu pre
«. f o r m a g e n . alpii dela Rodn'a, si in fine
fi. m i n i m a (P. minima D. C). A. septemtrionalis L. L. septemtrionalu. Dupa B. Tr. 263,
y. p a 1 u d o s a (P. paludosa Turz. P. asiatica L. P. limosa Kit.). — F. Fl. Tr. 2413 si S. E. Tr. 2948 indicatu pre alpii
Form'a a. pre praturi, rozore, lângă caii; form'a fi. Corongisiu si Gemenea, nu amu aflatu.
la locuri umede, apatdse, er' form'a y. la locuri palu- l i y s i m a c h i a L. Calbasiora.
dinose.
P. uliginosa Bmgt. (P. gentianoides Sm.). PI. uliginosa. L. Nummularia L. C. repenta. Pre praturi, pascatorii, la
Dupa B. Tr. 178, — H. V. X. J. p. 140, — F. Fl. Tr. locuri umede, lângă parae, bălti.
2451 si S. E. Tr. 2985 indicata pre alpii Gemenea si L. vulgaris L. C. vulgara. Pre praturi, pascatorii la lo­
Ineu, apoi curi umede.
P. alpina L. PI. alpina. Dupa B. Tr. 183, — F. Fl. Tr. L. punctata L. C. punctata. Totu la asemenea locuri.
2462 si S. E. Tr. 3000 indicata pre alpii Corongisiu, Ge­ L. nemorum L. C. de bercuri. Dupa S. E. Tr. 2932 in­
menea si Petrosulu nu le-amu aflatu in acestu tienutu. dicata in reg. făgetului la Rodn'a nu amu aflatu.

©BCU CLUJ
— 121 —

A n a g a l l i s L. Oehisioru (Rocoina). P e d i c u l a r i s L. Paduehemitia (Paducheriu).


A. arvensis L. 0. rosiu. Pre agrii, in grădini. P. versicolor Wahlbrg. (P. flammea Wulf — non L.). P. în­
A. coerulea Schreb. O. albastru. Totu pre asemenea locuri, flăcărată. Numai la vîrvulu alpelui Ineu la 2 2 0 0 m. Pre
mai raru. alpele Corongisiu (F. Fl. Tr. 2 2 6 1 ) nu amu vediutu.
H o t t o i i i a L. Otonfoiu, P. verticillata L. P. verticelata (Paduchieriu, Vîrtejulu pa-
mentului). Pre pascatorii subalpine si alpine.
H. palustris L. O. de paludine. Pre unu pareu cu apa P. exaltata 'Bess. (P. transsilvanica Schur). P. exaltata. Pre
stagnanta la comun'a Rusii-munti. pascatorii in reg. montana.
fi. c a r p a t i c a m i h i . Pre pascatorii in regiunea subalpina.
U t r i c u l a r i a L. Utricularia (Burdusioru). La plânt'a de aci, precumu si la cele primite sub numi­
U. vulgaris L. U. vulgara. In apa stagnanta la comun'a rea de P. exaltata Bess. este calicele pre partea ante-
Rusii-munti. riora semi-bifidu, pre p a r t e a e s t e r n a g l a b r u (nu
vilosu câ la P. Hacquetii Graf.), numai la gura desu si
P i n g v i c u l a L. lngrasiatore (Grasciora). scurtu* perosu. Staminele parte numai cele 2 mai lungi
P. flavescens Florke (P. alpina L.). I. alpina. Pre pasca­ bărbate la vîrvu, si cele 2 mai scurte glabre, seu parte
torii alpine la locuri umede. si acestea, inse mai putienu bărbate.
P. leptoceras Echb. (P. grandiflora Lam). I. grandiflora. Plantele cari provinu in regiunea subalpina (carpatica
Dupa H. V. X . J. p. 149 si F. Fl. Tr. 2 3 9 3 indicata pre mihi) suntu mai mici, dela 0 . 1 6 — 0 . 3 5 m. — Spic'a le este
alpele Corongisiu, si mai indesuita, mai scurta si in proportiune mai grosa, er'
cele ce provinu in reg. montana suntu mai inalte, spic'a
P. vulgaris L. I. vulgara. Dupa B. Tr. 57 si F. Fl. Tr. mai lunga: mai putienu indesuita si proportionalmente mai
2 3 9 4 indicata in subalpinis herbidis Rodnensibus nu amu subţire. Pre valea Bistritiei-aurie — teritoriulu Buco­
aflatu. Pre alpele Corongisiu provine numai P. flavescens vinei — amu aflatu esemplare mai pâna la 1 metru de
Florke. 1
lungi, spic'a aprope /. m. florile indesuite si tote 4 fila­
2

O r o b a n c h e L. Veritielu (Crailiciu). mentele la vîrvu bărbate.


Din Marmati'a amu primitu sub numirea de P. Ha-
0. vulgaris Poir (O. Galii Dub.). A. vulgaru. (Veritielu, cqetii Graf. esemplare. care corespundu intru tote formei
Saget'a lui Ddieu). Parasitica pre Thymus, Galium &. de mai susu fi.
0. transsilvanica mihi. V. transilvanicu. Tulpin'a dela P. Hacqetii Graf. P—ti'a lui Hacqeti. Dupa F. Fl. Tr.
7 — 2 4 cm. inalta, rosiu-bruneta, deodată cu scamele, ca­ 2255 indicata pre alpele Corongisiu, precumu si
licele si corol'a din afara glandulosu-perose. Florile mai P. foliosa L. P. foiosa. Dupa B. Tr. 1 2 4 9 si S. E. Tr.
multu mai putienu indesuite, pre tempulu prefloratiunei 2 7 3 4 indicata pre alpii dela Rodn'a nu provinu pre aceşti
(inainte de deschiderea floriloru) comose. La fia-care flore nu­ alpi, ci se referescu la P. exaltata Besser.
mai 1 bractela. Calicele bisepalu, de diumetate asia de lungu,
câtu corol'a, Sepalele de totu separate, dela bas'a oblice- P. foliosa L. din valea Tatarc'a in Bucovin'a (Fl. Buc.
ovata escurendu intr'unu vîrvu subulatu. Corol'a 1 6 — 2 4 p. 2 7 6 ) inca se referesce la P. exaltata Bess. dupa cumu
m
/ lunga, pre spate putienu curbată. Labi'a superiora
m
m'amu convinsu la faţi'a locului.
la vîrvu ratezata ori putienu emarginata, lobulii laterali Urmatdrele specii:
deschişi si indereptati spre inainte (nu patenti ori retro- P. asplenifolia Florke. P. feregosa. Dupa B. Tr. 1248, —
rlexi), crenati si glandulosu-ciliati. Labi'a inferiora 3 lo­ F. Fl. Tr. 2 2 4 5 si S. E. Tr. 2 7 2 4 indicata pre alpii Ge-
bată, lobulii laterali numai putienu mai scurţi si mai an- menea, Stolu.
gusti de câtu celu mediu — nu de diumetate asia de mici — P. rostrata L. P. rostrata. Dupa B. Tr. 1 2 5 4 si F, Fl.
toti ovati, crenati si incretiti, apoi glandulosu-ciliati. Sta- Tr. 2 2 4 4 indicata pre alpele Galaţi.
minele inserte pre tubulu corolei din susu de bas'a acestei'a, P. Barrelieri Echb. P—ti'a lui Barrelier. Dupa F. Fl. Tr.
1
dela bas'a loru pâna câtra / parte putienu si mole perosi
s

— nu pâna la medilocu indesuitu perosi —, spre vîrvu, 2247 indicata pre alpele Ineu.
precumu si stilulu raru glandulosu-perosi. Stigm'a bul­ P. atrorubens Schi. P. intunecata. Dupa F. Fl. Tr. 2 2 4 9
bucata, fâra de margine elevata, intunecatu-purpuru-rosia, indicata totu pre alpele Ineu.
finu velutina. Sepalele calicelui cu unu nervu mediu mai P. comosa L. P. comosa. Dupa H. V. X . J. p. 1 4 9 si F.
tare, si apoi cu alti 2 — 4 nervi laterali mai putienu ob­ Fl. Tr. 2 2 5 2 indicata pre alpele Corongisiu.
servabili. Intre O. Epithymum D. C. si intre O. Galii
Duby, inse mai aprope de celu d'antâiu, de care cu deo­ P. recutita L. P. ciungarita. Dupa B. Tr. 1 2 5 1 , — F. Fl.
sebire se distinge prin lobulii labiei superiore indereptati Tr. 2 2 5 8 si S. E. Tr. 2737 indicata pre alpii Vîrvulu-
inainte, apoi prin aceea, câ lobulu mediu alu labiei interiore Omului, Corongisiu, Rotund'a, Negriles'a si Gemenea, si
nu este inca odată asia de lungu, câtu cei laterali. Para­ in fine
sitica pre Thymus, Galium, in reg. montana. P. acaulis Scop. P. ologa. Dupa F. Fl. Tr. 2 2 6 2 indicata
pre alpele Ineu, nu le-amu aflatu, si suntu de părere, câ
O. minor Sutt. V. mititelu. Parasitica pre Labiate. Din celu putienu in respectulu determinarei unoru dintre ace.-
susu de comun'a Rodn'a-noua aprope de tunelu. stea specii s'a comisu erori.
O. coerulea ViU. V. albestriu. Parasitica pre Composite.
Tozzia L. Tozia. -
O. flava Mart. V. galbinu. Dupa H. V. X. J. p. 127 si v

F. Fl. Tr. 2 2 2 6 indicatu la Rodn'a nu amu aflatu. De T. alpina L. T. alpina. La locuri umede, lângă parae in
altcumu Schur in E. Tr. la Nr. 2 7 1 2 nu amintesce acesta . reg. subalpina.
localitate.
I i a t h r a e a L. Lotriora. M e l a m p y r u m L. Melampiru (Grapeperitia, Giof-
moiagu). , ..:
L. Squammaria L. L. scamâsa (Murea padurei. Pre aci se
numesce „Cucuruzu de pădure)." Prin păduri la radeci- M. arvense L. M. de agrii (Grâu negru, Carpena, Media-
nile arboriloru. nopte). Pre agrii, praturi, intre semenaturi.
16
©BCU CLUJ
— 122 —

fi. h y b r i d u m (M. Pseudo-barbatum Schur). Florile alburii- V. Beccabunga L. V. de parae (Bobornicu, Bribornicu, Bla-
galbine câ la M. cristatum L. Cu form'a normala, ici, bornica). Lângă seu pre parae, bălti, la isvdre.
colea (la Rodn'a-vechia). V. Anagallis L. V. broscesca. Totu la asemenea locuri.
P. nemorosum L. fi. montanum mihi. M. albestriu (Carpena. fi. t e n e l l a (V. tenella Schmidt). Cu form'a normala.
Pre aci se numesce „Soru cu frate"). Prin tufisiuri, poieni,
la marginea paduriloru. Calicele, cu esceptiunea nerviloru V. scutellata L. V. scutelata. Lângă lacuri, pre bălti, pa­
si a dentiloru, ce suntu scurtu si aspru perosi, de totu rae, locuri uligindse, in reg. inferidra.
glabru. V. hederaefolia L. V. cordata. Pre agrii in Valea Sieului.
m
Foile tulpinale 8—18 / late. Acesta forma diferă
m
V. officinalis L. V. oficinala (Ventrilica). Prin păduri si
de M. subalpinum Kerner (Ung. Diagn. p. 97) numai prin bercuri pâna pre subalpi.
foile si bractelele mai late. V. Baumgartenii B. & Sch. (V. petraea Bmgt). V. lui Baum­
M. saxosum Bmgt. M. albu. In locuri montane si subalpine garten. Pre alpii Ineu, Ineutiu, Gemenea, Obersi'a-Rebri.
pre lângă arbori, seu prin erba la locu umbrosu. Corol'a V. urticaefolia L. V. ursicaritia. Pre locuri umede si um-
alba. De altcumu consuna cu M. sylvaticum L. brdse in reg. montana si subalpina.
M. sylvaticum L. M. selbatecu. Prin tufisiuri si la mar­ V. Chamaedrys L. V. ciliata. Prin tufisiuri, pometuri, gră­
ginea paduriloru in reg. montana si subalpina. dini, la marginea paduriloru in reg. inferidra.
Pre alpii Ineu si Corongisiu (H. V. X. J. p. 149 si V. prostrata L. V. culcata. La fontân'a de apa minerala
F. Fl. Tr. 2241) nu provine, si se referesce la M. saxo­ la Aniesiu lângă Rodn'a-vechia.
sum Bmgt.
V. dentata Schmidt. V. dentiata. Pre colini erbose, lângă
M. saxosum Bmgt. si M. sylvaticum L. suntu usioru caii, ici, colea.
de destinsu prin coldrea corolei.
V. latifolia L. V. lata in foi. Prin tufisiuri in Valea-Sieului.
R h i n a n t h u s L. Clocoticiu (Crest'a cocosiului). V. foliosa W. K. (V. spuria var. foliosa Koch). V. foiosa. Prin
grădini la comun'a Cârlibab'a-transilvaniei, apoi si la cea
Rh. major L. (Alectorolophus major Rchb). Cl. mare. Pre bucovinena cultivata spre scopu medicinalu de casa. Pre
praturi, pascatorii. muntele Lopadn'a (B. Tr. 19 si F. Fl. Tr. 2184 fi. nu
Rh. hirsutus AU. (Rh. Alectorolophus Poli). Cl. flocosielu. amu aflatu.
Pre praturi umede in Valea Sieului. V. serpyllifolia L. V. cimbrisioresca. Pre locuri umede in
Rh. minor Ehrh. (Alectorolophus parvifiorus Wallr.). Cl. reg. inferidra si montana.
maruntu. Pre praturi, de comunu, V. nivalis Schur. V. de neua. In regiunea subalpina si al­
Rh. alpinus Bmgt. Cl. alpinu. pina la locuri umede.
a. a n g u s t i f o l i u s G a u d . Ambele forme pre praturi si V. saxatilis Jacq. V. de stânci. Pre alpele Ciblesiu la locu
pascatorii in reg. montana si subalpina. stâncosu.
Pre munţii Corongisiu, Heniulu si Petrosulu (F. Fl.
B a r t s i a L. Bursuca (Bartia).
Tr. 2193) nu amu vediutu.
B. alpina L. B. alpina. Pre alpi. V. bellidioides L. V. rosatii. Pre pascatoriile alpiloru Cisi'a.
E u p h r a s i a L. Mafrasia (Burunitia). Petiorulu-talhariului si Petr'a-busiocului. Pre alpii Vîrvulu-
omului, Negriles'a, Gemenea, Corongisiu (F. Fl. Tr. 2191)
E. Odontites L. E. roşia (Duntiura). Pre praturi si alte nu amu vediutu, este inse probabilu câ provine.
locuri umede in reg. inferidra si montana. V. alpina L. fi. integrifolia Schrank. V. alpina. Pre alpii
E. lutea L. E. galbina. Prin tufisiuri in Valea Sieului. Ineu, Ineutiu, Galaţi, Gemenea, Obersi'a-Rebri.
E. Salisburgensis Funk. (E. alpina D. C). E. de Salisburgi'a. V. aphylla L. fi. depauperata W. K. V. golasiL Dupa B. Tr.
Pre alpele Corongisiu la locu stâncosu, si substratu de varu.
E. officinalis L. E. oficinala (Burenitia, Siluru, Burenitia 31 fi. si F. Fl. Tr. 2178 fi. indicata pre alpii Ciblesiu si
alba, Flore de ochi). Arsulu nu amu aflatu.
a. p r a t e n s i s Rchb. (E. Rostkoviana Hayn.). V. orchidea Crautz. V. orchidea. Pre colini, prin tufisiuri,
la marginea paduriloru.
fi. n e m o r o s a Pers. (E. stricta Host). V. longifolia L. fi. media Schrad. V. lunga in foi. Dupa
y. c o e r u l e a Tausch. H. V. X. J. p. 127 s i F . Fl. Tr. 2186 indicata la Naseudu
&. m i c r a n t h a Rchb. si Rodn'a nu amu aflatu in Valea Somesiului. Amu aflatu
Formele « fi. pre praturi câmpuri, prin tufisiuri, la inse in Valea Sieului la locuri umede si umbrdse, apoi de­
marginea paduriloru; form'a y in locuri montane umede, odată cu V. foliosa W. K. si la comun'a Nimigi'a-unguresca
era form'a & pre alpi. din comitatulu Solnocu-Dobâc'a in vecinătatea comunei
Mocodu.
V e r o n i c a L. Veronica (Veutrilica). I i i m o s e l l a L. Limosela (Canaru).
V. arvensis L. V. de câmpu. L. aquatica L. L. de apa (Canarulu baltei). Pre bălti, lo­
fi. s i m p l e x (V. romana Schmidt). Pre agrii, praturi, co­ curi apatose, lângă parae.
lini, erbose, lângă caii.
V. acinifolia L. V. matacinâsa. Pre agrii la comun'a Ragl'a. A n t i r r l i i n u m L. Juss. Leuoie (Gur'a leului, Buruiana
V. agrestis L. V. de agrii. Pre agrii, prin grădini, lângă de inu).
caii. mai raru câ cea posteridra. A. majus L. L. mare. Cult.
V. poliţa Fries. V. lucitore. Pre agrii, prin grădini, lângă
muri, garduri. M i m u l u s L. Mimulu.
V. Buxbaumii Ten. (V. Tournefortii Gm.). V. subţirica, M. luteus L. M. galbinu. Cult.
fi. p a r v i f o l i a (V. hospita fi D. C). Ambele forme pre M. maculatus L. M. maculatu. Cult:
agrii, câmpuri, ruinaturi, prin grădini. M. moschatus Dougl. M. mirositoriu. Cult.

©BCU CLUJ
123 —

D i g i t a l i s L. Degetielu. fi. c u s p i d a t u m (V. cuspidatum Schrad). Totu la ase­


D. purpurea L. D. purpuriu. Cult. menea locuri mai raru.
D. grandiflora Lam. (D. ambigua Murr). D. grandifloru. N i c o t i a n a L. Tabacu (Tutunu).
a. a c u t i f i o r a (D. grandiflora Rchb). N. rustica L. T. tieganescu. (Baconu, Baconitia). Cult.
fi. o b t u s i f l o r a (D. ochroleuca Rchb).
N. latissima MUL (N. macrophylla Sprengl). T. vulgaru. Cult:
Pre locuri petrdse, stâncose, in reg. montana.
D. lutea L. D. galbinu. Dupa B. Tr. 1272 si F. Fl. Tr. H y o s c î a m u s L. Masalaritia (Masalariu, Nebunaritia,
2150 indicatu pre alpii Galaţi, Stolu, Petrosulu si Tihulu Sunatdre).
nu amu aflatu.
H. niger L. M. nigra. Lângă caii, pre locuri necultivate,
ruinaturi, agrii, in apropiarea locuintieloru omenesci.
L i n a r i a Tourn. Desf. Linaria.
L. vulgaris MUL Desf. (Anlirrhinum Linaria L.). L. vulgara A i c a i i d r a Adans. JVicandra.
(Inu selbatecu, Buruiana de inu). Pre agrii, prin tufisiuri,
lângă caii, pre locuri mai multu arenose. N. physaloides Gărtn. N. judaica. Cult.
L. spuria MUL L. spuria. Pre agrii si alte locuri mai multu P e t u n i a Juss. Petunia.
lutdse.
L. Elatine MUL L. culcata. Pre agrii, intre semenaturi in P. nyctaginiflora Juss. P. lipiciosa. Cult.
Valea Sieului si a Muresiului. S c o p o l i n a Schult. Scopolina (Bolundare).
L. Cymbalaria L. L. de muri (Cimbolica). La locuri petrdse
S. atropoides Schult. Sc. matragunosa. In vali montane si
in Valea Sieului.
La Rodn'a in apropiarea topitoriiloru montane (B. Tr. subalpine la locuri umede si umbrose.
1263 si F. Fl. Tr. 2155) nu amu aflatu. D a t u r a L. Ciumafaia (Bolundaritia, Turbare, Lauru,
L. alpina MUL L. alpina. Dupa B. Tr. 1256, — F. Fl. Ciuni'a fetei).
Tr. 2160 si S. E. Tr. 2636 indicata pre alpii Corongisiu E. Stramonium L. C. vulgara. Pre ruinaturi, lângă caii,
si Gemenea nu amu aflatu. garduri, casi.
S e r o p l i u l a r i a L. Scrofularia (Bubaria, Pola).
P h y s a l i s L. Papaleu (Papele).
S. nodosa L. Ser. nodurosa (Ursica negra, Erba negra,
Frundia de buba rea). La locuri camu umede si umbrose Ph. Alkekengi L. P. vulgaru. Prin tufisiuri, lângă gar­
in reg. inferiora si montana. duri, ici, colea nu preste totu loculu.
S. Scopolii Hoppe. Ser. lui Scopoli. La locuri umbrose in C a p s i c u m L. Piparca (Paprica, Piperusia, Piperiu tur-
reg. subalpina si alpina. cescu, Chiparusiu, Chiparusia).
V e r b a s c n m L. Luminarica (Luminare). C. annuum L. P. anuala (Ardeiu). Cult.
V. Blattaria L. L. de molii. Lenga caii in Valea Sieului. S o l a n i i m L. Solanu.
V. phoeniceum L. L. violeta. Pre locuri macre.
S. Lycopersicum L. (Lycopersicum esculeutum Mill.). S. de
V. Lychnitis L. L. infarinata. Pre locuri sterile.
lictariu (Pătlăgele, Mere de paradisu). Cult.
V. pulverulentum Vili. (V. Lychniti X floccosum) L. pulveri-
sata. Pre locuri petrdse, stâncose, ici colea, raru. S. Dulcamara L. S. dulc-amaru (Lesniciore, Lasnicidra).
Cu tdte câ acesta specia se crede a fi o planta hi­ La locuri umede si umbrose, lângă parae, vâlcele, riuri.
brida din V. Lychnitis si V. floccosum, totuşi eu V. flocco­ S. nigrum L. S. negru (Zîrna). Pre ruinaturi, agrii, lângă
sum nu amu aflatu in acestu tienutu. caii, garduri, in grădini.
V. nigrum L. L. nigra (Captalanu negru, Cdd'a lupului vî- S. humile Bernh. S. mititelu. Totu la asemenea locuri, raru.
neta). Lângă caii, pre razdre, prin păduri, tufisiuri, pâna S. tuberosum L. S. tuberosu (Cartofi, Crumpene, Gramciri,
in reg. subalpina. Crumpiri, Napi, Baraboi, Barabule, Bologene, Brandaburce,
fi. a l b i f l o r u m . Cu flori albe amu aflatu lângă drumulu Hadaburce, Picioici, Piciorca, Mere de pamentu, Pdme de
de tiera, ce duce din Valea Somesiului preste Rotund'a pamentu, Tiermeru). Cult.
in Valea Bistritiei-aurie, dincolo de tunelu. A t r o p a L. Mătrăguna (Matragiune, Mandragora, Na-
V. orientale M. B. L. orientala. Prin tufisiuri, lângă caii dragula, Erb'a codrului).
(la comun'a Mititei). A. Bellandona L. M. veninosa (Beladona). Prin păduri fron­
V. phlomoides L. L. vulgara, dose si tufisiuri in reg. inferiora si montana.
a. v u l g a r e (V. phlomoides Schrad).
fi. n e m o r o s u m (V. nemorosum Schrad). I i y c i u m L. Licina.
y. c o n d e n s a t u m (V. condensatum Schrad). L. barbarum L. L. vulgara. Straplântata prin grădini, pre
Tdte acestea forme pre locuri mai multu nasipdse seu lângă garduri, ici, colea.
petrdse si espuse sdrelui.
V. phlomoidi-nigrum mihi. Forma hibrida. La fontân'a S y r î n g a L. Malinu (Malinu rosiu, Liliacu, Jorgovanu,
de apa minerala in Sângiorgiu pre tufu de varu in socie­ Scumpia, Scrinte).
tate cu ambii părinţi. S. vulgaris L. M. vulgaru.
V. thapsiforme Schrad. L. rusticana. (Cdd'a vacei,. Cdd'a a. f l o r i b u s vi o la c e i s.
lupului, Cdd'a boului, Lipanu, Puru). Pre locuri petrdse, fi. f l o r i b u s a l b i s .
sterile, aprdpe de păduri seu tufisiuri in reg. montana (la y. f l o r i b u s m a j o r i b u s v i o l a c e i s , thyrsus com-
Rodn'a-vechia, Rodn'a-ndua, apoi in Valea Bistritiei-aurie). pactus.
16*
©BCU CLUJ
— 1 24 —

S. chinensis Willd. M. chinesescu. ajungemu la propunerea ei, toti copiii din acestu des­
S. persica L. M. persicu. Tote trei speciile cultivate prin partiementu o posedu. Poesi'a e urmatdrea:
grădini.
F r a x i n u s L. Frasinu. „Iii poen'a tăinuita, unde sboru luciri de luna
Fldrea dspetiloru luncii cu grăbire- se aduna,
Fr. excelsior L. Fr. vulgaru.
Câ s'asculte-o cantaretia revenita 'n primavera
a. f o r m a gen. Samaridele (fructele) la vîrvu tempite si
Din străinătatea negra, unde-i vieti'a multu amara.
oblice emarginate.
fi. S a m a r i d e l e la vîrvu tare ascuţite si neemarginate. Roiu de flăcări usiurele, lucioli scanteitore
y. S a m a r i d e l e la vîrvu temple si neemarginate. Trecu in aeru, stau lipite de l u m i n a r e l e ' n flore,
Prin păduri iu regiunea montana si subalpina. Respandindu prin crengi, prin tufe o vapae albăstria,
Ce maresce 'n mediulu nopţii dalb'a luncii feerie.
U g u s t r i i m L. Malinitia (Malinu negru, Prunu selba-
tecu). Eta vinu pe rondu, parechia, si patrundu cole 'n poena
L. vulgare L. M. vulgara. Prin spineturi, tufisiuri. B u j o r e l u l u vioiu, rumenu, cu naltuti'a o d o l e n a ,
F r ă ţ i o r i si r o m a n i t i e, care se atienu la drumuri,
V e r h e n a L. Verbena (Sporicu). C l o p o t i e i si m a z e r e l e imbetate de parfumuri.
V. officinalis L. V. oficinala (Sporicu, Sporiciu). Pre rui­
naturi, lângă caii, muri, in apropiarea de locuiritie omenesci. Eta fraged'a s u l c i n a , s t e l i s i o r e , blânde nalbe
V. chamacdryfolia Juss. (Erinus peruvianus L.). V. peru- Urmarindu pe b u s u i o c u l u iubitoriu de sinuri albe.
viana. Cult. D e d i t i e i si g a r o f i t i e pârguite 'n focu de sdre.
T o p o r a s i ce se inchina gingasieloru lacremiore.
M e n t h a L. Mintă (Isma).
M. sylvestris L. M. selbateca (Mint'a cailoru, Voestinitia, Vine c i m b r u l u dela câmpuri cu f e t i c ' a dela via,
Voestnitia). N u f a r u l u din balta vine intristatu fâra soşia,
a. c a n e s c e n s (M. canescens Roth). Si câtu elu apare galbinu, ochesiele v i o r e l e
fi. n e m o r o s a (M. nemorosa Willd). Se retragu de elu departe, ridiendu veselu intre ele.
y. B r i t t i n g e r i Opitz.
La locuri apatdse, lângă parae, vâlcele, bălti. In poena mai vinu inca elegante floricele,
Unele'n c o n d u r ii d d m n e i si'n r o c h i t i d e r o n d u n e l e ;
M. crispata Schrad. M. încreţită. Cult. prin grădini pentru
Altele portandu in frunte, insirate pre o radia
scopuri medicinale de casa.
Picaturi de roua dulce, care 'n umbra scânteieza
M. sativa L. a. vulgaris. M. vulgara. Pre locuri umede,
lângă parae, vâlcele. Ele mergu, s'aduna 'n grupe, se ferescu de buruene,
M. parviflora Schultz (M. austriaca Jacq). M. parviflora. Cult. Si privescu sosindu prin aeru sboratori cu mandre pene,
M. dentata Roth. M. dentiata. Cult. Mentha parviflora si Dumbravenci, ganguri de auru, ce au cuiburi de metasa,
M. dentata se numescu pre aci „Mintă cretia." Ciocârlii, ospeti de sore, rondunele-dspeti de casa.
M. arvensis L. a. vulgaris. M. de câmpu. Pre locuri umede,
lângă parae, vâlcele. Mierle vii siueratdre, cuculu plinu.de ingamfare,
(Va urmă). Gaiti'a ce imiteza ori-ce sunete bizare,
Stigleti, presuri, macalendri ce prin tufe se alunga,
Si doiose turturele cu doru lungu, cu jale lunga.
Concertulu in lunca.
Eta vinu si gandaceii in hlamide smaltiuite;
Poesia de V. Alecsandri.
Eta grieri, eta fluturi cu-aripidre pudruite,
(Lectiune in desp. VI alu scolei poporale elemen- Si culbeci, carii facu corne portandu'si cas'a 'n spinare...
tarie, propusa din punctu de vedere logicu, gramaticalu- La ivirea loru poen'a clocotesce 'n hohotu mare.
sintacticu, ortograficu si stilisticu).
Eta 'n urma si albine aducendu in gura miere...
Acest'a tema are locu câtra finea anului scolasticu, Sboratorii gusta 'n graba dulcele rodu cu plăcere,
cându copiii cei ce voru esi in acestu anu din scdl'a de Apoi sorbu limpedea roua din a floriloru potire
tote dilele, voru fi invetiatu deja din istori'a naturala Sioptindu floriloru in taina blânde sidpte de iubire..
despre florile, paserile, insectele e t c , ce vinu inainte in
aefet'a poesia. Dar', tăcere!.. Susu pe-unu frasinu unu linu freametuse aude!..
Pentru poesia, copiii trebuie se aiba o anumita căr­ Toti remanu in aşteptare. Cantareti'a 'ncetu prelude.
ticica, in carea 'si scriu din cându in cându poesiele, ce Ventulu tace, frundi'a desa stâ in aeru neclintita...
se lega de propunerea diferiteloru obiecte de invetia- Sub o pandia de lumina lunc'a pare adormita.
mentu, pr. istori'a, religiunea, istori'a naturala s. a.
In a nopţii liniscire o divina melodia,
Poesi'a acest'a copiii inca trebuie se o aiba scrisa Câ suflarea unui geniu printre flori alinu adia
in respectiv'a cărticica. Invetiatoriulu a scris'o mai an­ Si totu cresce mai sonora, mai plăcuta, mai frumosa
taiu pre tabla, şcolarii au decopiat'o si asia pre cându Pân' ce ample 'ntreg'a lunca de-o vibrare-armonidsa.

©BCU CLUJ
— 1 25 —

Ganditore si tăcuta lun'a 'n cale'i se opresce. Cându ndptea e mai liniscita, cântarea cea fâra se-
Sufletulu cu voluptate in estasu adencu plutesce, menu a priveghitdrei, singura numai de-abiâ se aude
Si se pare câ s'aude prin a raiului cântare, printre frundie. E a cânta din ce in ce mai tare, totu
pe-ale angeriloru harpe lunecandu mărgăritare. mai placutu, totu mai frumosu, pâna cându intreg'a lunca
e plina numai de o unica cântare minunata, de acea a
E privigbitdrea dulce, care spune cu uimire priveghitdrei.
Tainele ânimei sale, visulu ei de fericire Lun'a pare câ atunci inceteza de a mai merge; su­
Lumea 'ntrega stă pătrunsa de-alu ei cantecu fâra nume... fletulu omului, ce aude o astfeliu de cântare, e atâtu de
Maculu singura, rosiu la fada, ddrme dusu pre ceea lume!" desfetatu si de incantatu, in câtu nu se mai simte pre
pamentu, si pare câ aude atunci versuri de angeri.
1. Istorisirea de invetiatoriu si şcolari.
O ! Câtu e de fericita atunci acest'a pasere nevi­
Invetiatoriulu infacjosieza cuprinsulu acestei poesie, novata ! Ea spune prin cântarea ei, câtu e de îndestu­
in unu modu usioru de intielesu, pr. s. e. e urmatoriulu : lata, câtu e de fericita in starea in carea se afla. Ori
In sfersitulu tdmnei paserile calatdre se ducu in tieri ce si ori cine se afla in giurulu ei, se minuneza de can-
mai caldflrdse, pentru-câ in tier'a nostra ar peri de as­ teculu ei, ce nu mai are parechia pre lume. Numai
primea iernei. singuru maculu ddrme atunci dusu pre ceea lume!
Insectele, pr. albinele se retragu in cosnitiele loru, (Dupa acest'a se provoca unulu din şcolarii cei mai
greurusii si alte insecte se ascundu in pamentu, prin buni a o reproduce. Daca vede inv. câ le e cu greu,
scorburele arboriloru, prin crepaturi de petri etc. o mai espune elu odată ori de ddue ori, dara totu in
Brum'a ofilesce florile din gradina si de pre campu ; modulu de mai susu; apoi urmedia a o nara si mai mulţi
frundiele arboriloru si ale celorulalte plante cadu. şcolari pre rendu).
Dupa aceea vine iern'a si totulu se acopere cu neua;
11. a) Cetirea poesiei de câtra invetiatoriu si şcolari,
er' dupa câteva luni de ierna i se apropia numai si sfer­
situlu ei si vine cu pasi repedi dulcea primavera. b) Trădarea logica.
Caldur'a incaldiesce aerulu, desghidtia pamentulu si Ceea ce amu istorisiţii eu si unii dintre voi, se află
apele. Sementiele planteloru incoltiescu, resaru si crescu. si in cărticelele vdstre de poesia. Acestea cărticele lu-
In gradine, in campu, prin lunci si poeni crescu ati-le a mana! Pre banei, unulu, doi, trei! Deschideţi căr­
cu tdta grab'a feliuri si feliuri de flori, cari dau aces- ticelele la poesi'a, carea ati scris'o mai in u r m a !
tor'a o frumsetia deosebita. Sdrele diu'a si lun'a cu ste­
(Invetiatoriulu inca e bine se aiba o atare cărticica,
lele ndptea infrumsetieza si mai multu luncile si poenile
câ modelu, pentru ale scolariloru. Din acest'a cărticica
pline de flori mirositdre; er' paserile cantatdre, ce s'au
invetiatoriulu cetesce raru si la intielesu pâna la fine;
reintorsu din streinatate, impreuna cu florile si radiele
er' şcolarii ilu urmarescu in ale loru. Dupa aceea pro­
lunei inaltia preste mesura frumseti'a din acestea locuri.
voca pre unu scolariu din cei mai buni se o cetesca er'
Luminarelele, bujorelulu, lacramioreîe, viorelele, con­ intrega. Mai incolo pdte provoca se cetesca unulu câte
durii ddmnei s. a. multe, suntu florile ce se aduna, ce un'a, ddue, trei ori mai multe strofe si mai departe al­
crescu prin poeni. Mai in tdte serile, nopţile si dimi- tulu, câ pâna la finea poesiei se se perondeze mai mulţi
netiele suntu incarcate cu picaturi de rdua. copii. Se intdree apoi er' la inceputu si asia procede,
Acestea flori crescu unele langa altele si nu le prea pâna cându cetescu cu toţii. Dupa cetire urmedia trac-
place a fi in apropierea burueneloru, de cari inca suntu tarea logica).
prin poeni si lunci. Se pare câ ele au iubire câtra pa­ Acumu voiu mai ceti eu odată titul'a poesiei. Ce-
serile cantatdre, pr. ganguri, ciocârlie, rondunele, mierle, tesce-o si tu O ! Ce se numesce lunca ? Unde e lunc'a
turturele, cari suntu frumdse câ si ele si sciu si cantâ nostra? Are ore fia-care comuna lunca? Ce se afla in
frumosu. lunca? (erburi, flori, paseri, insecte, vite la pasiune,
Gandaceii, fluturii si melcii, precumu si albinele s. a. omeni s. a.)
inca se preâmbla multu prin lunci si poeni si aflarea V'amu fostu spusu odată, ce numimu concertu. Care
loru aici mai adauge si mai multu la frumseti'a de acolo. imi va sci spune acumu ? V'ati uitatu ! Amu disu câ suntu
?
E de minune frumosu in o astfeliu de lunca cu flori multe feliuri de concerte. Care dintre voi a auditu band a ?
de totu feliulu, cari de cari mai frumosu colorate, cari La noi in O. (in cutare locu si la cutare timpu) au ve-
de cari mai frumosu mirositdre, cu paseri dragalasie, cu nitu nescari tîgani. Unulu avea cetera, altulu flauta,
insecte deosebite si cu lun'a, carea 'si versa radiele sale altulu trimbitia si altulu o cetera mare (gurduna). Toti
preste ea. Dara nici odată nu e mai frumosu, câ in au inceputu a cantâ cu acelea instrumente de odată a-
mediulu nopţii, cându dulcea priveghitdre, carea dintre ceeasi cântare si au coniinuatu pâna la sfersitulu ei. Apoi
tdte paserile cânta mai frumosu, — incepe a cantâ. A- au disu toti impreuna mai multe cântări unele dupa al­
tunci pare câ ventulu de locu nu mai sufla, frundiele nu tele. Sciţi, cari ati auditu, cu câtu au disu ei mai fru­
se mai mişca, si lunc'a si poen'a pare câ dormu la lu- mosu, câ atunci, cându ar fi disu numai cu o cetera, Cei
min'a lunei. 4 musicanti, câ asia se numescu, au facutu unu concertu,

©BCU CLUJ
— 126 —

V'amu mai spusu, ca cântăreţii in biserica, cu cân­ i câ loru le mai place in tier'a nostra, câci omului inca
tările loru, preotulu cu rogatiunile sale, creştinii rogan- 1 unde'i place acolo siede mai multu. Apoi iern'a număî
du-se, luminele ardiendu, tragerea clopoteloru s. a. facu de sila se ducu dela noi bietele paseri. Cumu e vi&i'ă
impreuna er' unu concertu. | paseriloru in strainetate? (multu amara). Asia dara, nti
Amu disu si aceea, câ pre la orasie se facu ser'a j numai amara, dara tare, forte, multu amara. Cumu le
petreceri, la cari petreceri unii cânta o cântare, alţii e vieţi'a unor'a la noi? (dulce). Asia e si cu omenii. De
alt'a, unulu cânta cu ceter'a o cântare frumdsa, altulu ar trai câtu de bine in alte tieri, totu nu le place câiri
declameza o poesia, cum faceţi de multe ori si voi, si alţii patria. Noi amu invetiatu o poesia, in carea unu poetri
tienu o oratiune (predicatia), despre aceştia se dice ca se plânge câtu e de amara strainetatea si in aceea dice
facu unu concertu. elu mai de multe ori: „fia pânea câtu de rea, totu mai
Priveghitdrea inca face unu concertu, concertulu in bine 'n tieVa mea"! Mai di si tu odată, cu cuvintele tale
lunca. Cine face concertulu in lunca? Se nu mai uitaţi ce se cuprinde in strofa antâi'a G.! Inca odată M . !
ce se numesce concertu! Cetesce strofa a ddu'a N . ! Ce se numesce roiu de
Cetesce strofa antâia R . ! Ce ai cetitu ? Ce insem- albine? La stelele de pre ceriu le potemu dice roiu de
neza poena? Unde suntu poeni? (in păduri). Cumu se dice stele. Unu omu, care are mulţi copii, se dice câ are unu
câ, e poen'a? (tăinuita). Poen'a tăinuita se numesce, pen- roiu de copii. Dar' ce va insemnâ roiu de flăcări? Asia
tru-câ ea e cumu amu dice, camu ascunsa dinaintea dme- e, multe flăcări unele lângă altele. Cumu suntu flăcările
niloru. Prin ea numai cându si cându mergu omenii. acelea? (usiorele). Prin usiorele se intielege câ flăcările
Tocmai noptea numai arareori se afla omeni prin poena. acelea nu suntu mari nici tare stralucitore. Cumu se dice
De aceea se si dice câ ea e ascunsa, e tăinuita. Unu mai departe câ suntu flăcările? (lucioli scanteitore). Lu-
omu care e inchisu in temnitia, cumu ilu potemu numi? cioli, adecă luminatdre, cari lumineza câ luminile. "Scan­
etc. Cumu mai pdte fi poen'a ? (mare, mica, frumdsa, de­ teitore, cari se vedu câ scânteile, ce se născu din lovi-
părtata e t c ) . tur'a cremenei cu amnariulu si câ acelea, ce saru din
Ce face lun'a noptea? Dar' diu'a? (nu lucesce). In focu, cându elu arde cu flăcări. Ce se dice mai departe
tdte nopţile lucesce lun'a ? Pentru ce nu lucesce lun'a in despre flăcări? (trecu in aeru). Adecă flăcările acelea,
tdte nopţile? Pentru ce nu lucesce ea diu'a? Pentru ce câ si ale focului si luminei, se intindu in susu si in la­
se dice ore câ in poena sboru luciri de luna? Asia e, turi prin aeru; câci veti fi vediutu voi, câ flacar'a fo­
radiele lunei si ale sdrelui, cari suntu radie de lumina, cului nu e numai chiaru pre lemnu, ci se intinde, se ri­
vinu la pamentu cu multu mai repede, câ cumu sbdra o dica, trece in susu prin aeru. Se dice apoi mai departe,
pasere, de acea se pdte dice si se si dice, câ radiele seu câ acelea flăcări stau lipite de fldrea luminareleloru. Ce
lucirile lunei sboru. suntu luminarelele ? (flori, thapsus verbascum. E bine câ
Numai in poena vinu seu sboru luciri de luna? (nu). invetiatoriulu, florile ce vinu inainte in acest'a poesia, se
P r e unde mai sboru ele? Pentru ce se amintesce aici nu­ le aiba in realitate la propunerea acestei poesii, ori cele
mai de poena? (pentru-câ in acest'a poesia se vorbesce ce nu le pdte capatâ, se fia si in chipuri. Asemenea se
numai de poena). Cine se aude in poena ? Ce va se dica faca si cu paserile, insectele, si celelalte animale, ce ob-
fldrea ospetiloru luncei? Cine suntu ospetii scolei? (şco­ vinu in poesi'a presenta). Alege luminaric'a dintre aces­
larii). Şcolarii cari se se porta mai bine, suntu fldrea os­ tea flori! Arata-o si in chipu! Florile cele galbine suntu
petiloru scolei. Scimu câ in poena, in lunca, resaru, se câ totu atâtea lumini, precumu suntu si luminarelele. De
aduna dspeti deosebiţi, cari preste ierna nu erau aici. aceea se dice aici, câ corol'a luminareleloru, carea e gal-
Resaru erburi, flori, vinu paseri, mierle etc. Florile cele bina, e câ o flacăra. Cumu intielegeti dara voi acestea
mai frumosu colorate si mirositdre si paserile cele mai ddue renduri? Ce se dice mai departe in rendulu alu
placutu cantaretie, ce suntu in lunca, se numescu fldrea treilea? Cine imprascie seu respandescu printre crengi
ospetiloru luncei ? Mai di si tu odată! Cumu se dice câ si tufe o văpaia seu o flacăra? (corol'a luminareleloru).
se aduna aceşti dspeti? (cu grăbire). Cumu veti dice in Cumu e vapai'a aceea? (albăstria). Ce suntu crengile, ce
locu de cuventulu grăbire ? Pentru ce se aduna ? (câ se tufele? Cumu dicemu cu altu cuventu in locu de văpaia?
asculte o cantaretia). Ce e cantareti'a? (o pasere). Ce Cumu e si flacar'a luminei si a focului? (albăstria). Lu-
feliu de cantaretia? (revenita in primavera). Adecă carea min'a, ce o respandescu luminarelele, marescu frumseti'a
a venitu inderaptu de odată cu primaver'a. De unde a luncei in mediulu noptiei. Dalb'a, insemneza alb'a. Sciţi
venitu aceea? (din strainetatea negra). Ce intielegemu aici câ si in colinde diceti in locu de florile albe: „florile
prin cuventulu strainetate? (alte tieri). In ce parte de dalbe." Aici inse cuventulu dalb'a, nu va se insemneze
pamentu amu invetiatu noi, câ se ducu tdmn'a paserile chiaru alb'a, câci facj'a luncei nu pdte fi chiaru alba,
calatore ? nici diu'a, nici noptea. Feeria, prin acestu cuventu se
In catrau mergu ele? (spre mediadi). Ce intiele­ intielege farmeculu luncei. Mai di si tu odată cu cu­
gemu cându dicemu, câ strainetatea e negra ? (neplăcuta). vintele tale intielesulu acestei strofe!
Bine e undeva pentru voi, câ in cas'a vdstra? Dar' in Cetesce strofa a trei'a! Ce flori mai suntu in po6na
alte tieri? Dai-' paseriloru le place undeva, câ in tier'a afara de luminarele? Resaru florile totu-deodata, adecă
nostra? Ele petrecu la noi, primaver'a, veVa si tdmn'a vinu ele totu-deodata pre lume ? (nu, ele vinu seu resaru
si numai iern'a o petrecu in alte tieri. De aici se vede, unele dupa altele, adecă pe rendu). Sciţi câ loru inca le

©BCU CLUJ
place câ si dmeniloru se traiesca in societate, adecă parechia. lita, arsa). Ce se dice despre lacrimidre ? (gingăşia). Adecă
Si inca la unele le mai place unu feliu de pamentu, la ele suntu delicate, suntu flori frumdse si tare iubite de
altele altulu. Asia bujorelulu cresce lângă odolena, câci omeni, câci resaru de timpuriu primaver'a. Omenii le
le place totu acelaşi locu si pare-câ ele se iubescu amen- pretiuiescu mai multu câ pe toporasi si pare câ chiaru
ddue mai multu câ cu alte flori, asemenea frăţiorii cu toporasii se tienu mai pe josu de câtu lacramidrele; de
romanitiele si clopotieii cu mazerelele. Se dice mai de­ aceea se dice câ li se inchina loru, câci numai unui
parte, câ patrundu colea 'n poena, adecă se baga, seu lucru mai insemnatu se pote cineva pleca, inchinâ. Mai
mai bine disu, resaru in poena parechia, adecă doue cu di odată cu cuvintele tale intielesulu acestei strofe!
doue, in acelaşi timpu. Pentru ce se dice despre bujorelu Cetesce mai departe T . ! Ce ai cetitu in acâst'a
(phaeonia officinalis) vioiu, rumenu? Asia e, pentru-câ strofa? Camu pe unde cresce cimbrulu? Dar' fetic'a?
corol'a lui e roşia, rumena, apoi faţi'a roşia arata si la (Fedia cornucopia). Vine cimbrulu dela câmpuri cu fe­
omeni câ suntu sanetosi, si cându omulu e sanetosu, mai tic'a dela via, insemna câ, cimbrulu si fetic'a inca vinu
totudeun'a e voiosu seu vioiu, câci sanetatea e binele seu crescu in poena. Nufarulu (nuphar luteum) din balta
celu mai mare pentru omu. Arata bujorelulu! Arata odo- vine intristatu, ce va se dica acest'a ? Asia e ! Elu cresce
16n'a! (valeriana officinalis). Arata frăţiorii si romani­ mai cu sema prin bălti, dar' prin locurile apatdse din
tiele ! (chamomilla). Pentru ce se dice despre acestea, câ poeni inca cresce. Pentru ce se dice intristatu? (pen­
se atienu la drumuri? Asia e ! Acestea flori crescu si tru-câ elu cresce fâra soţia). Prin locurile, pre unde cresce
traiescu, adecă se atienu mai cu sema pre marginea dru- nufarulu, nu prea crescu alte flori, de aceea se dice câ
muriloru; dara totuşi si in poena. Cari suntu clopotieii ? ele vine seu cresce fâra soţia in apropiere. Ce coldre
(campanula). Cari mazerelele ? Se dice mai departe despre are nufarulu? (galbina.). Ce coldre au viorelele? Cari
dopotiei si mazerele, câ suntu imbetate de parfumuri. suntu mai frumdse ? Pentru ce se dice câ ele suntu dchesie ?
Materi'a mirositdre din flori o numimu si parfumu. Acestea Crescu viorelele in apropiarea nufărului, adecă prin bălti?
flori au multu parfumu; si ne inchipuimu câ ele se im- (nu). Ele se retragu, se tragu indereptu, crescu departe
beta de mirosulu loru, fiindu-câ si omenii ce le mirdsa de nufaru, si pare-câ ele fiindu mai frumdse, aru batjocori
inca se satura, se imbdta chiaru de parfumulu loru. Mai pre nufaru, care e câ omulu galbinu si urîtu, afara de
di odată cu cuvintele tale, ce se cuprinde in acest'a aceea singura, adecă parasitu de tota lumea; ridiendu
strofa L . ! veselu intre ele, adecă ne inchipuimu câ viorelele ridu
Cetesce strofa a patr'a C.! Arata-mi sulcin'a dintre unele cu altele pline de veselia. Potu ride viorelele si
florile acestea (mellilotus officinalis, coerulea alba); cari alte flori si plante ? Potu ride mineralele si animale ? (nu,
suntu stelisiorele (aster amellus — mai multe specii); numai omulu singuru pote ride si plânge). Câ poesi'a
nalbele (malva); care e busuioculu (Ocimum Basilicum) ? inse se fia mai frumdsa, poetulu dâ, adscrie floriloru insusiri
Deditieii (anemone ranunculoides), garofitiele (dianthus omeneşti. Arata-mi plantele ce vinu inainte in acdst'a
cartusianorum e t c ) , toporasii (viola mirabilis), lacramio- strofa! Se-mi esplici inca odată intielesulu acestei strofe !
rele (margaritarelele polygonatum vulgaris). Ce se dice Cetesce strofa urmatore! Ce se dice in acest'a strofa ?
despre sulcina ? (câ e frageda). Ore pentru c e ! Mai spu­ Ce flori mai vinu seu mai crescu inca in poena? (ele­
ne-mi ceva fragedu! Pentru ce ore se dice despre nalbe- gante floricele). Elegante floricele, insemneza: floricele
blande? Se dice despre sulcina, stelisidre si nalbe, câ forte frumdse. Cari suntu acelea? (Condurii-ddmnei-Tro-
urmarescu pe busuioculu, adecă ele, ne inchipuimu era, paeolum, majus, minor e t c ) . Arata acest'a flore in na­
câ iubescu pre busuiocu si de aceea crescu odată cu elu tura, arata-o in chipu! Cari suntu rochitielc rondunelei
si in apropiarea lui. Care e sinulu omului? Care e (Convulvus arvensis e t c ) . Cumu se numesce la noi acest'a
brâulu? Ce punu fetele de pre la sate la brâu, seu la flore? (volbura). Arata-le! Ce se dice mai incolo? (Altele
sinu? (flori, intre cari mai cu sema busuiocu). Fetele portandu in frunte, insirate pre o radia, picaturi de roua
iubescu busuioculu si ne inchipuimu câ si elu le iubesce dulce, care in umbra scânteieza). Ce se intielege prin
pre ele si inca câ iubesce cu deosebire sinulu feteloru, altele? (flori). Ce e rdu'a? Cumu e ea pre plante? in
de aceea se dice aici, câ elu e iubitoriu de sinuri albe! picuri seu picaturi). Pentru ce se numescu picaturile de
Fetele âmbla cu camesi'a alba mai in totudeun'a, de aceea roua dulci? Pentru-câ picaturile de roua suntu mai de
se dice, câ sinulu loru e albu. Adeverat'a iubire a bu­ folosu pentru plante de câtu ori-ce dulcetia. Au florile
suiocului inse ne-o inchipuimu, câ e pentru frumseti'a frunte câ omulu? Ce vomu intielege dara prin fruntea
loru si câ e indreptata spre persdn'a loru, spre inim'a floriloru ? Vomu intielege vîrfulu floriloru, care câ si frun­
loru; de si nu e mai pucjnu adeveratu, câ pre unu omu tea la omu, este in partea cea mai de-asupr'a a loru.
cu haine murdărie, nespălate nu-lu iubesce nime. Cumu Omului i se pare câ picaturile acelea suntu insirate câ
trebuie dara se fia si hainele vdstre? La ce se mai mărgelele pre unu firu. Firulu acel'a nu e de atia, ci o
intrebuintieza busuioculu? (cu elu se boteza). Pentru radia de lumina. Despre picaturile de roua se dice mai
ce se dice despre deditiei si garofitie — pârguite in incolo, câ scânteieza. Adecă chiaru si in umbra, in intu-
focu de sdre ? Asia e ! Faşi'a deditieiloru e galbina ro- nerecu inca lumineza acelea picaturi, câ nisce scântei.
sietica, semena cu flacar'a, eY a gardfeloru rosia-aramia; Cumu se nasce rdu'a? Cumu se formedia umbr'a? Mai
omului i se pare câ corol'a loru e pârguita, pârlita, arsa cetesce odată acest'a strofa si spune cu cuvintele tale, v

de sdre. Cumu mai dicemu in locu de pârguita? (pâr­ ce se cuprinde inca!


©BCU CLUJ
— 128 —

Cetesce strofa, carea urmedia acumu D . ! Ce suntu


buruenile? Cari dintre plantele de pre mesa suntu bu-
PARTEA OFICIALA.
rueni ? Arata-mi burueni in chipuri! Arata-mi in chipu Nr. 171/1881. ~
dumbravencele, gangurii, ciocarliele si rondunelele! Ce Procesu verbalu
feliu de animale suntu ele ? Folositore-su seu stricatidse ? luatu in siedinti'a estraordinaria a comitetului Asociatiunei tran­
Cu ce se nutrescu ? Cumu se prasescu paserile. Placele silvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu,
floriloru se cresca langa burueni? Ele se aduna, crescu tienuta la 4 Iuliu st. n. 1881.
in grupe, adecă unele lângă altele in cercuri, si fiindu-câ
P r e s i e d i n t e : Iacobu Bolog'a, vice-presiedinte.
la flori nu le place chiaru totu acelaşi soiu de pamentu
Membri presenti: Paulu Dunc'a, Elia Macellariu,
câ la burueni, dicemu câ ele se ferescu de burueni, cari Iosifu St. Siulutiu, Visarionu Romanu, Ioanu Popescu,
suntu urite si puturose. Cumu dicemu cu altu cuventu Partenie Cosm'a, dr. D. P . Barcianu, Demetriu Comsi'a,
in locu de privescu? (se uita). Cine sosescu in poena? Nicolau P . Petrescu, Eugenu Brote.
Prin ce sosescu? (prin aeru). Ce e aerulu? Ce suntu S e c r e t a r i u : Georgiu Baritiu.
sboratorii? (paseri). Cu ce suntu acoperite pre corpu pa­
serile? Cumu suntu penele? (mandre, frumdse). Au ochi §. 1 1 5 . Presidiulu face cunoscutu, cala recursulu
florile, câ se pdta privi ? Dar' pentru ce se dice totuşi câ inaintatu din siedinti'a comitetului dela 6 Iuniu a. c. câtra
privescu? Poetulu er'atribuie floriloru insusiri omenesci, ministeriulu de interne, in contr'a ordinatiunei vice-co-
câ poesi'a se fia cu atât'a mai frumosa. Aceea inse e mitelui comitatului Sibiiu in cestiunea espositiunei, reso-
adeveratu, câ ce e frumosu trage la frumosu si asia ne lutiunea negativa ni s'a si comunicatu prin organele co­
inchipuimu, câ si florile cele frumdse se uita cu dragu mitatului ; observa totuodata, câ acesta causa fiindu de
câtra paserile cele frumdse, er' de burueni se ferescu; urgeutia estraordinaria, a denumitu pentru ea de referinţe
acest'a inse numai ni-o inchipuimu, dar' nu scimu câ e pe dlu advocatu Partenie Cosm'a, carele a compusu r e ­
dreptu ori b a ! Pentru ce se dice câ gangurii suntu de cursulu. Dupa aceste referinţele resuma starea causei
auru? Asia e, pentru-câ ei au pene de coldre galbina, in urmatdrele:
câ aurulu. Unde au totuşi pene de coldre negra? Gu ce „Vice-comitele comitatului Sibiiu dlu Augustu Senor
se • nutrescu ? Pentru-ce se dice câ cuiburile loru suntu prin harti'a sa dto 30 Iuniu 1 8 8 1 Nr. 5 2 6 1 comunica
de metasa? Ei 'si facu cuibulu din lâna, pene si alte cu presidiulu Asociatiunei resolutiunea dlui ministru de
materii moi, de si nu voru fi chiaru asia de moi câ me- interne Tisza, referitdria la apelat'a comitetului dto 6 Iuniu
tas'a. Ce facu ciocârliile dupa-ce resare sdrele? (Atunci a. c. in cestiunea espositiunei.
le place loru mai tare, se totu inaltia câtra sdre si cânta Totuodata comunica si normativulu ministrului de
forte frumosu). De aceea se si numescu dspeti de sdre. interne dto 2 Maiu 1875 Nr. 1508 pres. referitoriu la
Pentru ce se numescu rondunelele dspeti de casa? Mai reuniuni, ambele spre scire si acomodare.
di odată cu cuvintele tale intielesulu acestei strofe! Resolutiunea ministrului este urmatdrea:
Cetesce strofa carea urmedia H . ! Ce paseri vinu „Ministrulu de interne ung. reg. Nr. 2 8 7 8 4 .
inainte aici ? Arata-le in chipuri! Mierlele au unu viersu Onorabile Domnule!
poternicu, seu viu, la care 'i mai dicu si siueratu. Ce „Comitetulu Asociatiunei transilvane pentru litera­
mai siuera inca? (sierpii). Noi amu fostu invetiatu des­ tur'a si cultur'a poporului romanu, apelandu ordinatiunea
pre cucu, câ pare-câ elu s'ar totu fali, s'ar ingamfâ cu on. dtale din 1 lunei c. Nr. 4 4 9 2 , prin care, amintit'a
viersulu seu, care de altcumu nu e frumosu, de aceea se Asociatiune, câ un'a care nu este indreptatita a arangiâ
dice câ e plinu de ingamfare. Despre cari omeni se dice espositiuni naţionale, a fostu reflectata la strict'a obser­
ca suntu ingamfati ? Despre cari paseri amu invetiatu noi vare a statuteloru — te insciintiezu pre onoratu dta, câ
câ potu cantâ si câ alte paseri 'si potu pronunciâ chiaru respingendu apelat'a, aprobu amintit'a ordinatiune a dtale,
unele cuvinte ? (gaiti'a, papagalulu, lupulu vrabieloru s. a.) câ deplinu motivata.
Multe cuvinte ciudate, bizare pdte rosti si gaiti'a. Daca
Te provocu, câ despre acest'a se se incunosciintieze
dici unu cuventu inaintea ei si dupa aceea ilu dice si ea
interesaţii in modu oficialu, se li se comunice normati­
pre acel'a, atunci dicemu câ ea imiteza acelu cuventu.
vulu ministrului de interne din 2 Maiu 187 5 Nr. 1 5 0 8
Dicemu s. e. cidra si ea respunde cidra, atunci gaiti'a a
pres., precumu si aceea, câ nu titlulu acceptatu pentru nu­
imitatu cuventulu cidra. Ce insemneza dara a imita ? Pa­
mirea espositiunei este -motivulu din care s'a aprobatu
serile sboru unele dupa altele prin tufe, adecă se alunga
ordinatiunea dtale Nr. 4 4 9 8 , ci acea impregiurare, câ
unele pre altele. Ce se intempla cu turtureu'a dupa-ce
in statutele aprobate nu se cuprinde arangiarea de ase­
'i mdre sochilu? (gelesce câtu traiesce si-si totu doresce
menea espositiuni, er' dupa normele ce suntu in vigdre,
soşiulu). De aceea se si dice in acest'a poesia, câ ele
nepermitiendu-se nici unei reuniuni astfeliu de lucrare ce
suntu cu doru lungu si jale lunga. Care mai scie re­
nu se cuprinde in statute, — arangiarea espositiunei nu
cita poesi'a: „turturic'a" ?
s'a potutu concede nici acestei reuniuni.
( V a u r m a ) . Budapest'a 26 Iuniu 1 8 8 1 . Tisza m. p.
Onoratului domnu Augustu Senor vice-comitele co­
mitatului Sibiiu in Sibiiu."
©BCU CLUJ
Dupa ventilarea si cumpănirea mai multoru impre- gatitu si se pregatescu din tote părţile cu trimiterea
giurari, comitetulu misîcatu profundu, iea urmatdrea de- objecteloru loru, subscrisii si-au tienutu de datorintia pa­
cisiune: triotica a paralisâ amaratiunea, ce cu dreptu cuventu ar
De si firm'a convicţiune a comitetului este, câ aran- pute produce in pieptulu fia-carui romanu sistarea espo­
giarea espositiunei din cestiune este unulu dintre cele sitiunei si s'au decisu a luâ asupr'a loru continuarea lu-
mai eficaci mijldce pentru desvoltarea culturei la poporu, crariloru pentru espositiunea romana dela Sibiiu, ini­
si câ prin u r m a r e : de si arangiarea de espositiuni nu ţiata si pregătita de Asociatiunea transilvana pentru lite­
este espresu cuprinsa intre agendele organeloru Asocia­ ratur'a romana si cultur'a poporului romanu.
tiunei, ea totuşi câ unu mijlocu de cultura, dupa spiri- Sustinendu-se apelulu, programulu, regulamentele si
tulu statuteloru si usulu de pâna aci, ar trebui se fia nu tote publicatiunile făcute pâna aci din partea organeloru
numai permisa, ci incuragiata chiaru din partea statului: Asociatiunei in caus'a espositiunei, subscrisii aducu la cu-
1
considerandu, câ supremulu foru administrativu o de- nosciinti'a tuturoru, câ espositiunea se va tiene la timpulu
chiara totuşi de neadmisibila dupa statute; si loculu indicatu, adecă la S i b i i u i n d i u ' a d e sf.
Mărie, 1 5 / 3 7 Augustu 1SSI.
considerandu, câ dupa punctulu IX din comunica-
tulu normativu alu ministrului de interne dto 2 Maiu Spre scopulu arangiarei espositiunei subscrisii au
1875 Nr. 1508 pres. guvernulu pote suspinde activita­ alesu unu comitetu de 15, compusu din următorii domni:
tea aceloru reuniuni, despre cari tiene câ s'au abatutu Georgie Baritiu, Dr. Daniilu P. Barcianu, Eugenu
dela scopulu precisatu in statute, eventualu dupa inves- Brote, Demetriu Comsi'a, Partenie Cosm'a, Nico­
tigatiune prealabila a le si dissolvâ. lae Cristea, Alecsandru Lebu, Dr. Nicolae Olariu,
Petra-Petr eseu, Romulu Petricu, Ioanu Popescu,
Comitetulu pentru salvarea Asociatiunei, este nece- Visarionu Romanu, Iosifu Sterc'a Siulutiu, Ana-
sitatu a se supune dispositiuniloru inaltului ministeriu de nie TrqmMtiasiu si Davidu baronu Ursu. Acestu co­
interne. mitetu s'a si constituitu, alegendu de presidentu pe dlu
In consecintia dissolvâ comitetulu espositiunei esmisu Partenie Cosm'a, de secretariu pe dlu JEugenu Brote
din sinulu seu, si prin acest'a sisteza tote lucrările în­ si de cassariu pe dlu Romulu Petricu.
treprinse pentru arangiarea espositiunei agricole si in­ In ori-ce afacere de espositiune publiculu se se a-
dustriale decretate prin conclusulu Nr. XX alu adunarei dreseze catra
generale din anulu trecutu tienute in Turd'a, insarcinandu
pe biuroulu seu a o aduce acest'a la cunoscinti'a comi­ WE** Comitetnln centralu de espositmne in
tetului espositiunei si a publicului romanu in timpulu celu Sibiiu. ""Jm
mai scurtu.
Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom­ In firm'a credintia, câ acestu apelu va afla unu viu
niloru : Cosm'a, Siulutiu, Romanu. resunetu in inimele tuturoru, subscrisii roga pe publiculu
romanu a nu se descuragiâ, ci cu atâtu mai mare zelu a
I. Bolog'a m. p. G. B a r i t i u m. p. conlucra din resputeri pentru acest'a întreprindere, câ prin
v.-presied. secret.
reesirea ei, se putemu dovedi lumei, câ poporulu romanu
S'a cetitu si verificatu. Sibiiu 8 Iuliu 1 8 8 1 . din patri'a nostra tientesce la progresu pe tote terenele;
se putemu dovedi, câ, de si nu ne bucuramu de nici unu
P. Cosm'a m. p. I. Siulutiu m. p. V. Romanu m. p.
spriginu de acolo de unde amu ave totu dreptulu a'lu pre­
tinde, ba chiaru paralisati fiindu in întreprinderile nostre
culturale, amu inaintatu relativu câtu ori care altu poporu
Apellu favorisatu din patria.
cătra publiculu romanu in caus'a espositiunei. Deci inca odată: înainte cu Dumnedieu.!
Asociatiunea transilvana pentru literatur'a romana si S i b i i u , în 5 Iuliu 1 8 8 1 .
cultur'a poporului romanu, a decisu, precumu se scie, a
arangiâ o espositiune industriala si agricola. Pentru rea- Bacu Alecsandru. Ealasiu Radu. Dr. Barcianu Daniilu.
lisarea acestui conclusu tote organele Asociatiunei dim­ Baritiu Georgie. Baritiu Ieronîmu. Boiu Sacharie. Bolog'a
preună cu mulţi alti bărbaţi, devotaţi causei, au lucratu Iacobu. Dr. Borci'a Ioanu. Brote Eugenu. Cristea Nicolae.
deja optu luni de dile si cându se credea, câ partea cea Comsi'a Demetriu. Cosm'a Partenie. Draghiciu Fetru. Dim'a
mai insemnata a greutatiloru ar fi invinsa, vine domnulu George. Dunc'a Pavelu. Fratesiu Nicanoru. Hanni'a Ioanu.
ministru de interne si declara, câ Asociatiunea nu este Lebu Alecsandru. Macellariu Iile. Dr. Maieru Nicolae.
îndreptăţită dupa statutele sale a arangiâ espositiuni. Din Dr. Mog'a Ioanu. Dr. Olariu Nicolae. Petra-Petresou. Pe­
acest'a causa comitetulu Asociatiunei a fostu constrinsu a tricu Romulu. Popu Ioanu. Popescu Ioanu. Popescu Si­
sista tote, pregătirile, dissolvandu comitetulu espositiunei mionu. Romanu Visarionu. Siulutiu Iosifu. Dr. Todea Ab-
esmisu. solonu. Trombitiasiu Anani'a. Br. Ursu Davidu.
Fiindu inse publiculu romanu deja insufletitu pentru
espositiune si unu numeru mare de esponenti s'au pre-
©BCU
17
CLUJ
— 130 —

Raportu L a ajutoriulu de sub a) au competatu numai inve­


asupr'a activitatiei comitetului despartiementului III alu Aso­ tiatoriulu din Talmacelu, Ioanu Banciu, câruia i s'au si
eiatiunei transilvane pe anulu 1879;80. acordatu 30 fl., câ se pdta cerceta pe timpulu ferieloru
laboratoriulu scdlei de lemnaritu din Cernatu de lângă
Onor. adunare generale! Onoratu in anulu espi- Brasiovu. Dlu Banciu a raportatu despre cercetarea scdlei
ratu cu postulu de secretariu alu comitetului dv. imi ieau numite si a cerutu pentru procurarea de unelte 20 fl.,
voia a ve raporta urmatdrele despre activitatea aceluiaşi cari i s'au si avisatu.
in decursulu anului. La premiele de sub 1) au intratu trei operate. Din
Comitetulu dv. a tienutu in anulu acest'a 6 siedintie aceste doue n'au fostu luate in considerare, din causa câ
ordinarie. Pe câtu este inse de micu numerulu siedintie- nu erau prelucrate in sensulu concursului, er' alu treilea
loru, pe atât'a au fostu de importante obiectele pertrac- a fostu premiatu cu doi galbini. Acest'a este alu dlui
tate in acestea. Pentru-câ Comitetulu n'a pregetatu a invetiatoriu Romulu S i m u , invetiatoriu in Orlatu, inti-
face totu posibilulu pentru a corespunde datorintieloru tulatu: „ C o n c e r t u l u i n l u n c a , " poesia tractata din
sale de a promova interesele despartiementului. Astfeliu punctu de vedere logicu, gramaticalu-sintacticu, ortogra-
indata in siedinti'a a ddu'a, conformu conclusului de sub ficu si stilisticii.
p. 3 din protocolulu adunarei generale ,£ienute la 2 Nov. La premiulu de sub 2) nu s'au presentatu nici unu
1879 la Gura-riu, a compusu unu proiectu de budgetu, concurentu.
care a si fostu aprobaţii din partea comitetului centrale. Revinu asupr'a cassei despartiementului.
Doue au fostu scopurile, ce au avutu comitetulu in Cu finea anului espiratu se aflau in
vedere la compunerea budgetului de astadata, anume: cass'a despartiementului fl. 114.35
Cu ocasiunea adunarei gen. din Gurariu
a) s t i m u l a r e a p o p o r u l u i p e n t r u m e s e r i i .
s'au colectatu . „ 285.01
„Mestesiugulu este braejariu de auru," dice proverbulu.
In decursulu anului s'au incassatu câ
Trebuie cu ori-ce pretiu a indemnâ poporulu nostru se
taxe „ 45.—
imbraţiosieze meseriile, câ astu-modu, cu timpulu se a-
Interesele positiei prime „ 8.53
vemu si clas'a de mediulocu a societatiei. Asociatiunea
ndstra, parte din averea propria, parte din a altora so­ facu in totalu fl. 452.89
cietăţi, pe fia-care anu, imparte o suma considerabila de Din sum'a acest'a s'au adminis-
ajutdrie pentru tinerii, cari se aplica la meserii. La noi, tratu cassei centrale fl. 2 5 5 . —
pâna astadi, clin nefericire se aplica la meserii numai Invetiatoriului Banciu . n 30.—
clas'a mai seraca. Pe câtu suntu de folositdrie meseriile Spesele biuroului . . . . » 15.— 300.—
pentru poporulu lipsiţii de mediuldce, pentru-câ prin a- si au remasu fl. —.— 152.89
cestea isi potu asigura mai usioru condiţiile de subsis- Din aceştia suntu a se plaţi
tentia, pe atât'a ar fi de doritu, câ la meserii se se a- fl 11 —
plice chiaru si din clasele cu mai buna stare materiala, Suntu a se reservâ pentru sco­
pentru-câ, in casulu acest'a, respectivii potu ajunge si pulu de sub a) n 70.— 81.—
la dre-care perfecţionare in meseri'a spre care s'au dedi­
caţii. Trebuie deci, câ stimulu câtra meserii, cu deose­ din restulu de fl. 71.89
bire in starea in care ne aflamu noi romanii astadi, se-lu propunu a se prelimina in budgetulu anului venitoriu:
suscitamu chiaru in elevii din scdlele poporali. a) doue premii de câte doi galbini pentru teme in-
vetiatoresci, câ si in anulu trecutu;
Si, aici, cine este datoriu se lucre ? Invetiatoriulu. b) spese de cancelaria 20 fl.
De aceea comitetulu dv. a destinatu o suma de un'a suta Relative la plusulu care resulta dupa subtragerea
florini pentru acelu invetiatoriu din raionulu despartie­ acestora doue posturi, eventualu din. sum'a, ce se va in-
mentului, care s'ar decide a cerceta laboratoriulu cutarui cassâ cu ocasiunea de astadi, comitetulu se rdga, câ onor.
măiestru si din respectiv'a meseria se-si insusiesca atât'a
adunare generale se binevoiesca a dâ noului comitetu fa­
cunoscintia si abilitate, in câtu singura se fia in stare a
cultatea de a-si mai estinde activitatea sa in interesulu
instruâ pe elevi si prin acest'a se-i indemne la imbra-
despartiementului.
^iosiarea meseriei aceleia. Din sum'a acest'a se voru
In fine ne permitemu a ve supune spre desbatere,
procura la timpulu seu si uneltele necesarie pentru in­
respective aprobare, urmatdrea propunere făcuta in sinulu
vetiatoriulu respectivu.
comitetului din partea prea onor. domnu directoru alu
b) Alu doilea scopu a fostu: p r e m i a r e a i n v e - despartiementului:
t i a t o r i l o r u q u a l i f i c a ţ i si h a r n i c i . Pentru rea- considerandu, câ terminulu normatu prin §. 10 din
lisarea acestui scopu s'au escrisu: 1) doue premii de câte regularea mediuldceloru spre ajungerea scopului Asoeia­
2 galbini imper. pentru teme practice din ori-ce ramu tiunei transilvane etc. este celu mai neoportunu;
alu sciintieloru propuse in scdlele poporali; 2) unu pre­ considerandu, câ lun'a lui Iuniu este timpulu de
miu de 20 fl. pentru invetiatoriulu, care va documenta crisa economica alu tieranului, adesea timpulu, cându bu­
câ in decursulu anului a deprinsu mai mulţi adulţi in catele adunate in cosiu s'au golitu, er' cele semenate pe
cetire si scriere. ckmpu inca nu s'au coptu;
©BCU CLUJ
considerandu, câ in timpulu de vera si economii Calendariu pro a. 1875/8 et 1879/80. Cernăuţi. (6 voi.) (1240).
noştri suntu la m u n t e ; Calendarium majus titulare pro 1787. Cibinii (1245).
considerandu, câ sub astfeliu de impregiurari sco­ — novum. Claudiopoli 1809 (1246).
pulu adunariloru generale ale despartieminteloru nu se Campe I. H. Robinson der Jiingere. 1 II. 8°. Wien et Leipzig
ajunge, câci romanii noştri suntu mai apăsaţi de lipse, 1789 (780).
er' cei mai avuţi nu suntu a casa; Canini M. A. Studii istorice asupr'a originei natiunei romane.
considerandu, câ si pâna acumu despartiemintele re- Bucuresci 1858 (270).
cunoscendu aceste neoportunitati, au eludatu prin tăcere Cantelius Ios. De romana Republica, p. I sive de re milit.
si cu fapt'a terminulu tienerii adunariloru despartiemin­ Romanorum ad explic, script. antiquos. 1 voi. Vienae
1781 (380).
teloru, prin tienerea acestor'a mai cu sdma tdmn'a;
Cantemiru. Antioch. Satire. 1 voi. 8°. Iassi 1844 (707).
considerandu, câ din tienerea adunariloru generale
Caradanus Hier: Arcana politica. 1 voi. 16°. Lugduni 1635 (100).
ale despartieminteloru si in timpulu de tomna, va se dica
Caragiani I. D. Cursu completu de gramatic'a elena. 1 voi.
nu cu 6 septemani inainte de adunarea generale a Aso­
8°. p. II. Iassi 1870 (837).
ciatiunei, nu resulta nici o scădere seu inconvenientu pen­
Caronni in Dacia. Observationi sui Valacchi specialmente et
tru Asociatiune, câci resultatulu adunariloru se pdte luâ
zingari transilvani. 1 voi. 8°. Milano 1812 (477).
in privire totudeun'a la urmatdrea adunare generale a
Asociatiunei; er' de cumva statorirea budgetului Asocia­ Cariile săteanului romanu. Red. N. F. Negrutiu. 8° 2 voi. pro
tiunei ar fi caus'a, credu câ si in punctulu acest'a nu 1877/8. Gherl'a (a. 1878 lips. Nr. 11) (1301).
sufere sistemulu nici o schimbare, luandu-se banii colec­ Casparus B. P. Doctrina moralis. 1 voi. Tyrnaviae 1741 (47).
taţi prin despartieminte din computulu anului urmatoriu, Cassel S. Magyarische Alterthumer. 1 voi. Berlin 1848 (402).
ba inca regulandu-se budgetulu dupa anulu solariu, ar fi Castelli Giov. Tamasso di — nova e perfetta gramatica regia
cu atât'a mai mare inlesnirea italiana e tedesca. 1 voi. 8°. Viena 1773 (862).
Casus I. Ox. Sphaera civitatis. 1 voi. 4°. Francofurti 1589 (170).
Propunu: Catalogus bibi. hung. Tr. C. Szechenyi. 2 voi. Sopronii 1779.
Adunarea generale a despartiementului se rdge pe Supplim. 2 voi. Posonii 1803 et 1807 (916).
comitetulu centrale a se modifica §. 10 din „regularea — cleri dioeceseos transylvaniensis. 1 voi. Claudiopoli 1857
mediuldceloru" intr'acolo, câ adunările generali ale des­ (1110).
— nununorum Hungariae ac Transvlvaniae cu 1 appendice.
partieminteloru se se tiena tdmn'a, er' si pâna atunci a 3 voi. Pestini 1807 (919).
concede desp. III (alu Sibiiului), câ tdmn'a se-si tiena a- — inscriptor. bibi. Szecheniano-regnicolaris. 3 voi. Sopronii
dunarile sale. 1814 (914).
Reasumamu rugandu, câ onor. adun. gen. se bine- Catanescu C. Catalogu generalu alu bibliotecei centrale din
voiesca a dâ comitetului absolutoriu, se primesca positiile Iassi. 1 voi. (2 es.) 8°. Iassi 1868 (911).
din budgetu si se delibereze asupr'a propunerei pentru Catechismu micu roin.-germ. 1 voi. 8°. Sibiiu 1789 (95).
schimbarea terminului tienerei adunariloru generali ale — bogatu crestinescu pentru tinerimea de legea gr. or. 1 voi.
8°. Sibiiu 1854 (23).
despartieminteloru. — celu micu tiparitu sub eppulu Lemeny. 1 voi. 8°. Blasiu
înainte de inchiaiere, fiindu-câ astadi espira termi­ 1836 (20).
nulu pe câtu a fostu alesu comitetulu dv., nu putemu a — micu p. 47 8°. Bucuresci 1869 (42).
nu aduce multiumirile ndstre solemne pentru concursulu — Elemente de — pentru clasele primare. 1 voi. 8°. Bu­
si spriginulu, putemu dice esemplariu, ce amu intimpi- curesci 1865 (36).
— seu invetiatura crestinesca in folosulu nemului rus. din
natu in decursulu funcţionarei ndstre si, depunendu man- tier'a unguresca. 1 voi. 12°. Sambat'a mare 1726 (43).
datulu nostru, ve uraniu câ comitetulu ce se va alege, — (fâra foia tit. si fine, 12° (44).
se aiba tdte succesele dorite. Caus'a romana la 1872 bros. 8° (1105).
Sibiiu, 7 Octomvre 1880. Central-Commission k. k. Mittheilungen z. Erforschung d. Bau-
P e t r a - P e t r e s c u m. p., denkmale. 2 voi. 4°. Wien 1857 (584).
actuariu.
Cererea romaniloru din monarchi'a austriaca. 1 br. 40 pagi
Vien'a 1849 (997).
Cernăuţi. Program'a instit. de crescere si invetiamentu pentru
Catalogu alfabeticu dsidre in — br. (974).
asupra cartiloru aflatore in bibliotec'a „Asociatiunei transilvane Charakterbild. Ein jurid. pol. — v. einem Unbefangenen. 1
pentru literatur'a si cultur'a pop. rom." pana inclusive la adu­ voi. 8°. Hermannstadt 1868 (365).
narea gen. dela Turd'a din 7—9 Aug. 1880, compusu de Petra- Chompre" A. P. Selecta latini sermonis exempla. 3 voi. 8°. Vin-
Petrescu, archivariu si bibliotecariu alu Asociatiunei.*) dobonae 1778 (661).
(Urmare).
Cicerone. Despretiulu morţii din — Inversu in romanesce. 1
voi. 8°. Bucuresci 1857 (704).
— Rethoric. libri quatuor ad Herennium, item de inventione
Caesari-s C. I. Corn. de bello gali. et civ. 1 v. 12°. Lipsiae libri duo (?) 1527 (693).
1829 (647). — Orationes selectae. 2 voi. Tyrnaviae 1743 (694).
Calani Iuv. C. Dalmatae Attila, 1736 fol. (1340). — Epistolae ad familiares. 1 voi. 8° p. 740. Niirnberg
1757 (692).
*) Numerii din parentese arata locatiunea opnriloru in dulapuri. — Epistolae familiares libri XVI. Dilingae 1794 (695).
©BCU
17* CLUJ
— 132 —

Cichindealu Dini. Filosoficesci si politicesci prin fabule mora- Convorbiri literare. 3 voi. 4 ° a. IX—XI (din a. X lip. Nr. 6
lice invetiaturi. 1 voi. 8°. Bud'a 1 8 1 4 ( 7 5 5 ) . din XI Nr. 10/12) (1275).
Cihac. A. de — Dictionair d'etvmologie daco-romane. Elem. la- Cornea B. Veterinariulu de casa pentru cai, vite cornute, oi,
tins. 1 voi. 8°. Francfort s. M. 1 8 7 0 ( 1 4 0 1 ) . capre, rimatori. 1 voi. 8°. Gherl'a 1 8 7 7 ( 7 7 6 ) .
— Elem. slaves. magy. turcs, grecs-mod. et alban. Francf. Corneille P. Chefs d'oevres. 1 voi. 8°. Paris 1 8 6 7 ( 8 0 8 ) .
s. M. 1 8 7 0 1 voi. 8° ( 1 4 0 2 ) .
Corpus juris civilis. 2 voi. 8°. Francofurti a. M. 1 7 1 3 ( 1 4 2 ) .
Ciontea T. Creatiunea si desvoltarea spirituala primitiva a ome-
nimei. Dupa Arndt. 1 voi. 8°. Aradu 1 8 7 7 ( 7 4 7 ) . Cosm'a A. Instrucţiune la tractarea si intrebuintiarea globului
terestru d. P. Gonczy br. Bud'a 1 8 7 2 ( 5 1 1 ) .
— Compendiu de geograf, univers, in usulu scol. medie si
alu preparandieloru. 1 voi. 8°. Aradu 1 8 8 0 ( 1 3 8 6 ) . Costa-Foru G. Studii asupr'a instr. publice din unele din sta­
tele cele mai insemnate ale Europei. 1 voi. ( 2 es.) 8°.
Cipariu T. Acte si fragmente istorico-bis. 1 voi. 8°. Blasiu
1855 (27). Bucuresci 1 8 6 0 (556).
— Archivu pentru filolog, si istoria. 3 voi. 4°. Sibiiu 1867/9 Crestomathia ex optim, linguae lat. autoribus (?) Cibinii ( 6 6 0 ) .
(1276). Cretiescu Al. Elemente de istori'a generala de Duruy V. voi.
— Crestomaţia seu analecte literarie din cărţile vechi si noue II et III 8 ° ( 2 es.). Bucuresci 1 8 5 6 (257).
romane. 1 voi. 8°. Blasiu 1 8 5 8 ( 8 8 3 ) . Csansanszky I. Basot. Extractus synopticus p'unctor. et para-
— Elemente de filosofia dupa Krug. 2 voi. 8°. Blasiu 1861 ( 2 3 7 ) . graph. benigni urbarii sub reg. M. Theresiae. 1 voi. 8°.
— Elemente de 1. romana dupa dialecte si monum. vechi br. Posonii 1 8 0 2 ( 1 0 8 ) .
Blasiu 1 8 5 4 ( 8 4 5 ) . Csernovics Fr. Propugnaculum reipublicae cbrist. in Hungaria;
— Elemente de poetica metrica si versincatiune. 1 voi. Blasiu ! form. micu. Tyrnaviae 1 7 2 5 ( 3 4 3 ) .
1860 (752). ! CsStsenyi Sv. Ignatz. Magyarok historiâja. voi. II et III 8°.
— Gramatica lat. p. II, III si IV cl. a gimn. de diosu, dupa Posony 1 8 0 5 ( 4 9 0 ) .
M. Schinagl. p. I. 1 voi. 8°. Blasiu 1 8 5 7 ( 8 4 6 ) . Culturhistorische Bilder aus Siebenbiirgen. br. I et II. Her-
— Gramatic'a limb. rom. p. II sintetica. 1 voi. cu supl. (2 i mannstadt 1 8 6 1 ( 1 0 9 7 ) .
es.) 8°. Blasiu 1877 ( 8 3 8 ) . Curie P. F. Anleitung der im mittleren u. nordl. Deutschland
— Istori'a sânta s. biblica a v. si n. testamentu pentru kicep. wildwachsenden Pflanzen auf eine leichte Weise zu be-
1 voi. 8° ed. II. Blasiu 1 8 5 9 ( 3 1 ) . stimmen. 1 voi. 6 Aufl. 8°. Kitlicz 1 8 4 5 ( 6 1 8 ) .
— Principia de limba. 1 voi. 8 ° ( 8 8 2 ) . Curtmann W. I. G. Dr. Die Reform der Volksschule. 1 voi.
— Purtarea de bunacuviintia, bros. 8°. Sibiiu 1 8 6 3 ( 1 0 9 5 ) . 8°. Frankfurt a. M. 1 8 5 1 ( 1 3 5 5 ) .
— Sciinti'a st. scripture. 1 voi. 8°. Blasiu 1 8 5 4 ( 2 6 ) . Cuspiniani Ioan. De caesaribus atq. imperatoribus romanis. 1
Clausewitz's Karl. Hinterlassenes Werk. Der Feldzug v. 1 8 1 5 voi. fol. Basiliae 1 5 6 1 ( 1 3 4 7 ) .
in Frankreich. 1 voi. 8°. Berlin 1 8 3 5 ( 1 3 6 1 ) . Czjzek Ioh. Erlăuterungen z. geolog. Karte d. Umgeb. von
Clemens A. Kleines Walach.-Deutsch u. Deutsch-Wal. Worter- Krems u. v. Mannshartsberg br. Wien 1 8 5 3 ( 1 2 3 5 ) .
bucb. 1 voi. 8°. Ofen 1 8 2 0 ( 8 9 7 ) . — Geognostische Karte d. Umgebung v. Krems u. Manns­
— Walachische Sprachlehre f. Deutsche. 1 voi. 8°. Ofen hartsberg 1 8 4 9 ( 1 3 1 6 ) .
1823 (856). I>.
Cluveri Ph. Introductio in univ. geographiam libri VI. 1 voi. Daci'a. Indice etnogr. de vechii locuitori ai Daciei, br. Bu­
Lugd. Bat. 1 6 2 8 ( 3 4 0 ) . curesci 1 8 7 2 ( 9 1 2 ) .
Cobolcescu G. A. Cart'a geologica a distr. Vasluiu. 2 foi. ( 1 3 2 0 ) . Damasceni I Opera philosoph. et theol. 1 voi. Balâsfalvae
1763 (52).
Cocceji Sam. Ius civile controversum. 2 voi. 4°. Frankf. et
Dampfschifffahrt d. Oester. Lloyd. Denkschrift d. Verwaltungs-
Leipzig ( 2 1 3 ) .
rathes. Triest 1 8 6 3 ( 9 3 0 ) .
Codice de proced. civ. Bucureşti 1 8 6 5 ( 1 2 9 ) .
Darjes I. G. Observ, juris natur. soc. et gentium. 1 voi. 4 ° .
Codicele penalii si de proced. criminala. Bucuresci 1 8 6 6 ( 1 3 1 ) . Jenae 1 7 5 1 ( 1 6 9 ) .
Collectio resolutionum c. r. in materia commiss. eccles. usque — Instit. jurisprudentiae universae. lvol. 8°. Jenae 1 7 6 4 ( 2 1 5 ) .
1785. 2 voi. Pestini ( 3 1 2 ) .
Decreta et vitae regum Hungariae qui Transylv. possederunt.
Colocotide I. Plutarch cu anotatiuni rom. bros. IV. Bucuresci 1 voi 8° mare. Claudiopoli 1 7 4 3 ( 1 2 4 ) .
1859 (421).
Comenii A. Orbis sensualium. 1 voi. 12°. Claudiopoli 1 5 9 8 ( 9 0 6 ) . Demian I. A. Darstellung oesterr. Monarchie nach d. neuesten
Comsi'a D. Pomaritulu. 1. voi. 8°. Sibiiu 1 8 7 7 ( 6 3 0 ) . Daten. 6 voi. 4 ° 1 8 0 4 ( 5 0 5 ) .
Comunele rurali, Tablou de tote — din tiera br. Bucuresci Denkwurdigkeiten z. Kenntniss der Sachsen in Siebenb. Ms. 4 °
1864 (1036). 1 4 6 pag. ( 9 4 3 ) .
Densusianu et Dame. Les Roumains du Sud. br. 8°. Paris et
Condic'a de comerciu a princip, rom. unite br. (2 es,) ( 1 3 0 ) . Bucur. 1 8 7 7 ( 8 2 6 ) .
Conjlux. Verhandlungsprotocolle des săchs. National — es. 8 voi. Desbaterile adunarei legislative a României ses. 1 8 6 4 / 5 ( 2 es.)
8° pro a. 1 8 6 8 , 1 8 7 1 / 6 ( 1 2 5 6 ) . (125).
Conspectulu membriloru Asociat, trans. br. Sibiiu 1 8 6 6 ( 9 5 9 ) . — senatului României, ses. 1 8 6 4 / 5 ( 2 es.) (126).
— Sibiiu 1 8 7 2 ( 9 6 0 ) . Desiderius Pius. Ueber Erziehung u. Unterricht in Ungarn.
Conrad Iul. Gradus ad Parnassum. 1 voi. 8°. Lipsiae 1 8 3 9 ( 8 8 6 ) . Leipzig 1 8 3 3 ( 1 3 7 2 ) .
Conventiunea comerciala cu Austro-Ungari'a 8°. Bucuresci Desjardins Ernest. Essai sur la topographie du Latium, these
1875 (927). pour le doctorat. 1 voi. 4°. Paris 1 8 5 4 ( 4 7 0 ) .
— principateloru unite romane. 16° br. Bucuresci 1 8 6 5 ( 1 1 0 9 ) . — Les juifs de Moldavie. br. Paris 1 8 6 7 ( 1 0 2 1 ) .
— pentru organisarea definit, a principateloru rom. unite br. — Nouvelles observ, sur les fosses mariennes et le canal du
Bucuresci 1 8 6 4 ( 1 0 9 2 ) . Bas-Rhone 4°. 1 8 7 0 (479).

©BCU CLUJ
— 133 —

Despre noulu imprumutu (proclam, imper.) br. ( 1 0 2 2 ) . Einsiedel C. Tractatus de juribus sive regalibus. Halae 1 7 1 9
Deutschen in Miihlbach. Ein Andenken an ihre hundertj. Ein- (162).
wanderungsfeier. br. Kronstadt 1 8 4 3 ( 1 0 2 7 ) . Eisenbach Dr. H. F. Geschichte Griechenlands seit d. Z. d.
Dessewffi And. De jure regni hungaricae coronae in terras Befreiungskrieges. 1 voi. Leipzig 1 8 3 0 ( 4 5 9 ) .
Russiae rubrae. 1 voi. Pestini 1 8 3 1 ( 1 2 2 ) . Eisenbahnfrage. Die Wahrheit in d. siebenbg. —. EineDenk-
Dessing Ans. Juris naturae larva. Fol. Monachii 1 7 5 3 ( 1 3 2 6 ) . schrift an d. h. Reichsrath mit e. Karte. br. 8°. Wien
Diaconoviciu Log'a Const. Gramatic'a rom. pentru indreptarea 1865 (935).
Elemente de dreptulu politicu. br. Brasiovu 1 8 4 6 (141).
tineriloru. 1 voi. 8°. Bud'a 1 8 2 2 ( 8 3 5 ) . -
— de istori'a naturala cu 250-fig. colorate. Folio. Bucu­
Diefenbach Dr. L. Die Volksstămme in der europ. Ttirkei. 1 resci 1 8 7 0 ( 1 3 1 8 ) .
voi. 8°. Frankf. a. M. 1 8 7 7 ( 1 3 9 9 ) .
Dienst-Instruction fur die Landes-Gendarmerie. Wien 1 8 5 0 Eliadis M. Oratio paneg. ad I. Al. Hypselantem. gr. ct. lat.
br. ( 1 3 7 0 ) .
4". Lipsiae 1 7 8 1 ( 3 7 1 ) .
Diefa tienuta la Clusiu in 1 8 6 5 . Protocdle necompl. ( 2 es.) Ellinger Dr. Jos. Handbuch d. allg. oesterr. civil. Rechtes. 1
(1332).
voi. 8°. Wien 1 8 5 7 ( 1 3 8 5 ) .
— tienuta la Sibiiu in 1 8 6 3 . Prot. (2 es.) ( 1 3 3 3 ) . Enyel I. Ch. Geschichte d. ungrischen Reichs. v. III 2 tom.
Wien 1 8 3 4 ( 4 5 7 ) .
— „ „ » „ „ legi (2 es.) ( 1 3 3 1 ) .
— I. I. Ideen z. einer Mimik. II Th. Berlin (?) ( 9 3 9 ) .
— din 1 7 9 0 . Diuariu (latinescu). Bud'a 1 7 9 1 ( 1 3 2 9 ) .
— Philosoph. Schriften. 1 voi. 8 ° . Berlin 1 8 1 2 ( 2 4 3 ) .
Diez Fr. Grammatik d. romanischen Sprachen. 3 voi. 8°, 3 Auri. Epistolae Apostolorum. (fâra tit.) a. 1 6 1 1 ( 7 7 ) .
Bonn 1 8 7 0 ( 8 0 5 ) .
— Math. Corvini ad pontif, imp. atq viros illustres. 1 voi.
Diplome. Colectiune de — din diplomatariulu corn. los. Ke- 8°. Cassoviae 1 7 4 3 (278).
meny, cari privescu mai alesu pe romani; adunate de Erdbeschreibung. Anleitung z. — 1 voi. Wien 1 7 9 4 ( 5 4 2 ) .
Stef. Moldovanu. Ms. ( 9 4 1 ) . Erdely muzeumi kdnyvtâr jegyzeke. Kolozsvârt 1 8 6 3 ( 1 0 5 8 ) .
Directive pentru organisarea comunitatiloru distr. Fagarasiului Erdelyi, Az — hârom nemeş nemzetekbol âllo tekinteteş ren-
br. Sibiiu 1 8 6 6 ( 1 1 0 2 ) . deknek jegyzokbnyve. 3 voi. Folio. Kolozsvârt 1 7 9 1 / 2 et
Diverse acte (vedi consemn, ce se afla la convolutu subscr. de 1794 (1303).
bibliot. Petra-Petrescu ( 1 2 2 9 ) . Erdăyorszăg gyulesenek jegyzdkonyve. 2 voi. Folio. Kolozsvârt
Dominio. De — nobilium Hungariae. 1 voi. Posonii et Como- 1 8 3 4 et 1 8 3 7 ( 1 3 0 4 ) .
ronii 1 7 9 0 ( 3 4 8 ) . — gyiilesi iromănykonyv. 2 es. Kolozsv. 1 8 3 7 ( 1 3 0 5 ) .
Dorintiele dreptcredinciosului cleru din Bucovin'a in priv. or­ Ertekezode"s az erdelyi ns. szâsz nemzet eredeterdl. Nagy-
gan, canonice a diecesei br. 6 4 pag. Cernăuţi 1 8 6 1 ( 1 0 0 0 ) . Enyed 1 8 4 6 ( 3 4 4 ) .
Dragosiescu B. Estractu din ist. romaniloru p. usulu scdleloru Espositiunea univ. din Parisu la 1 8 6 7 . Comisiunea romana
primare de ambe secsele. Ploesci 1 8 7 4 ( 2 6 5 ) . pentru —. Bucuresci 1 8 6 6 ( 9 3 7 ) .
Dugonics A. Szittyiai tortenetek. Possony et Pesten 1 8 0 6 . Esquiros Alph. Histori'a martiriloru libertăţii v. I. Bucuresci
2 voi. ( 4 9 6 ) . 1863 (740).
Duile los. Verbannung der Wildbăche. 1 voi. Insbruck 1 8 2 6 Euripides Phoenissae ex recens. Richardi Porson. 1 voi. Mo­
(588). nachii 1 8 0 8 ( 6 3 9 ) .
Dum'a I. Pâneatprunciloru seu invetiat. credintiei creştine de Euripis Alcestis graece. 1 voi. Vindobonae 1 8 1 8 ( 6 4 0 ) .
Boronyai L. trad. de — 1 voi. 8°. Belgradu 1 7 0 2 (21). L'Europe orientale. 1 voi. 8°. Paris 1 8 7 3 ( 8 1 8 ) .
Dunc'a C. Fiicele poporului. Memorandu as. educat, poporale Eustatiu Cr. Geometri'a elem. pentru cl. IV. 1 voi. ed. III.
a feteloru in Romani'a br. Pest'a 1 8 6 3 ( 5 6 8 ) . Bucuresci 1 8 6 3 (594).
— Martir'a inimei. Drama in 5 acte. 1 voi. 8°. Bucuresci
Entropii breviar, hist. rom. adcuravit Weise. 1 voi. 12°. Lip­
1870 (746).
siae 1 8 2 7 ( 6 6 6 ) .
B. Extractus legum de stătu eccl. cath. in regno Hungariae la-
Eckkel los. Sylloge I. Numorum vet. anecdot. thes. caesaraei. tarum. 1 voi. 1 7 9 2 ( 5 5 ) .
1 voi. 4°. Viennae 1 7 8 6 ( 9 2 0 ) .
Economulu, red. in Blasiu de S. Popu. 4 ° pro a. 1 8 7 3 , 1 8 7 4 F.
(1. Nr. 6), 1 8 7 6 (1. 2 3 ) , 1 8 7 7 (1. 1 9 ) , 1 8 7 8 ( 1 2 9 1 ) .
Fabini Fr. Handbuch f. Reisende in Siebenbiirgen. 1 voi, 8°.
Eder H. G. Anleitung z. Kenntniss v. Siebenbiirgen. 1 voi. 12°. Hermannstadt 1 8 4 8 ( 5 2 8 ) .
Hermannstadt 1 8 2 4 ( 5 4 7 ) . Fabri B. Thesaurus eruditionis scholasticae. 1 voi. fol. Fran-
— I. C. Breviarium juris trans. 1 voi. 8°. Cibinii 1 8 0 0 ( 1 1 1 ) . cof. et Lipsiae 1 7 4 9 ( 1 3 0 8 ) .
— De initiis juribusq. primaevis sax. transs. commentatio. Falcoianul. I. Anuariulu României pe 1 8 6 9 8°. Bucuresci ( 1 2 4 1 ) .
1 voi. ( 2 es.) 4°. Viennae 1 7 9 2 ( 3 6 9 ) .
Falkmann Ch. F. Stilistik. 1 voi. 8°. Leipzig 1 8 4 9 ( 8 8 1 ) .
— Erdely orszâg ismertetesenek zsengeje. 1 voi. 8°. Kolozsv.
1769 (544).
^Famili'a" foia enciclop. si beletristica, de I. Vulcanu 4 ° pro
a. 1 8 6 5 / 6 , 1 8 6 7 / 7 6 , 1 8 7 7 (1. 2 5 si 4 4 ) ( 1 2 9 9 )
— Felmer, primae lineae hist. trans. Cibinii 1 7 7 9 ( 3 2 9 ) .
— Observat, criticae et pragmat. ad hist. Transilvaniae sub Fassching Fr. Vetus Dacia. 1 voi. Claudiopoli 1 7 2 5 ( 3 3 1 ) .
reg. arpadianae et mixtae propaginis. Cibinii 1 8 0 3 ( 3 7 7 ) . j Fejer G. Codex diplom. Hung. Budae 1 8 2 9 ( 2 1 4 ) .
— Scriptores rerum transilvanarum. 4 ° . Cibinii 1 8 0 0 ( 3 7 2 ) . | Felmer Mart. Dissertatio theolog. de effic. s. scripturae natur.
et supernat. 1 voi. Halae 1 7 4 2 ( 3 2 8 ) .
Eich Dr. Friedr. Gedenkblâtter z. Erinnerung a. d. Enthiil-
— Primae lineae M. Princip. Transilv. historiam antiqui,
lungs-Feier d. Luther-Denkmals in Worms. br. Worms
medii et recent, aevi exhibentes. 1 voi. ( 2 es.). Cibinii
1868 (1351).
1780 (378).

©BCU CLUJ
— 134 —

Fenicele. Almanachu beletr. ed. de junimea rom. din Oradea- O.


mare. 1 voi. 8°. Oradea-mare 1867 (708). Gartenlaube. Illustr. Familienblatt pro 1 8 5 9 . 4°. Leipzig (1297).-
Fessler D. Attila,Konigd. Hunnen. 1 voi. 8°. Bresslau 1794 (447). Gatti Bertr. Allgem. Geschichte v. Oesterreich mit stâter
— Dr. I. A. Die Geschichte der Ungarn u. ibrer Landsassen, Bezugnahme auf d. Militâr-Geschichte. 1 voi. Wien 1 8 6 8
4 voi. 8°. Leipzig 1815 (460). (395).
— Mathias Corvinus. 2 voi. 8°. Carlsruhe 1809 (416). Gazetta teatrului nationalu. 1 voi. 4° pro 1 8 3 5 / 6 ( 1 2 8 7 ) .
Fetu Dr. An. încercare pentru desvoltarea sciintieloru natu­ Gebhardi L. A. Geschichte d. Reichs Hungarn. 4 voi. 8°.
rali in Romani'a. 1 voi. 8° (2 es.). Bucureşti 1874 (605). Leipzig 1 7 7 8 ( 4 6 2 ) .
— Manualii de medicin'a pVactica popor. 1 voi. 8°. Iassi Genoplu Al. Istori'a bis. pe scurtu. tălmăcita din grecesce in
1871 (230). 1. rom. 1 voi. Bucuresci 1 8 4 5 (14).
— I. Istori'a politica si sociala a princip, dunărene de E. Geografia. Die filnf Theile d. Erde. 8 9 foi folio (fâra titula)
Regnault. 1 voi. 8°. Iassi 1856 (253). (1319).
Fetti Sp. Chart'a marelui principatu Transilvani'a. Sibiiu 1862 Geographia Hungariae. Tyrnaviae 1 7 3 4 ( 3 3 7 ) .
(1321). Geographische Anmerkungen aus d. europăischen Staaten im
Ficquelmont C. L. Graf. Die religibse Seite A. orientaliscben
J. 1 7 9 3 v. I. G. S. 4° Ms. (947).
Frage. Wien 1854 (1349).
Geometri'a descriptiva, tabelle. 2 es. ( 6 0 0 ) .
Filipesculu Iul. Chemi'a anorganica. 1 voi. 8°. Brasiovu 1879
(622). George I. Cosmographie. 1 voi. 8°. Paris 1 8 5 5 ( 7 7 8 ) .
Filtsch Joh. De romanorum in Dacia coloniis dissertatio br. Gemeindegesetze erlassen mit d. k. Patente v. 1859 12°. Wien
Cibinii 1808 (1076). 1859 (207).
Gesandschaft Konig Ferdinands I an. Sultan Soliman d. I.
— Riickblick auf d. Leben des Joh. Filtsch br. Hermann­ 1 5 3 0 , 1 5 3 2 / 3 . 2 voi. 8°.. Wien 1 8 3 8 ( 3 9 9 ) .
stadt 1837 (1040). Geschichte. Allgem. — fur alle Stande. 3 voi. 8°. Regensburg
Florentinu I. P. Cântece voinicesci. 1 voi. 12°. Barladu 1870 1841 (397).
(729). — der Jesuiten von d. Zeiten Jesu. 4 voi. 8 ° ( 3 — 4 Moses.
Flori L. An. Epitome rerum romanarum. 1 voi. Bipontil783 4 — 5 David u. Solomon. Tiibingen 1 7 8 8 ; Josua 1—2 dto;
(685). Die Konige 1—2 dto 1790) ( 7 8 ) .
Fogarasy M. Az erdelyi puspokrol polgâri tekintetben. 1 voi. — Kurze — der Provinzial-Biirgermeister v. Hermannstadt
Becsben 1837 (62). in Siebenb. Hermannstadt 1 7 9 2 . 1 voi. 8° ( 4 4 1 ) .
Foi'a pentru minte, inima si lit. red. de I. Muresianu pe a. — Kurze — d. I Einwanderung ev. oberost. Glaubensbriider
1858 (1. 14), 1861, 1862/4 leg. in 1 tomu (din 1 8 6 3 1. 1 nach Siebenb. Hermannstadt 1 8 3 5 ( 4 3 8 ) .
si dela 30; din 1864 se afla Nr. 1—5), 1851/6 (din 1851 — u. Ursachen d. Kriege zwischen d. Russen u. Tiirken
1. 1 — 17, 20—34, 36—9, 48; din 1852 1. 3, 6—9, 11, auch Preussen u. Hollăndern. 1 voi. 4°. Frankf. u. Leipzig
14, 20, 22 si urmat.; din 1854 1. 1—38, 50; din 1855 1787 (452).
1. 35; din 1856 1. 1—4, 31 si urmat.) 4 voi. 4° (1286).
Geschichtschreiber. Die — der deutschen Vorzeit. 1.1. p. I. Berlin
— scolastica, red. in Blasiu de I. M. Moldovanu pro 1876 1847 (424).
(1. 12, 23), 1877 (1. 8—9), 1878 (1290).
Gesetz-Artikel d. ung. Landtags v. 1 8 4 7 / 8 . Die Sanction d.
— societatiei p. lit. si cult. rom. in Bucovin'a. 4 voi. 8°. a. Union. br. Pest 1 8 6 1 ( 1 0 8 5 ) .
I, II (1. 1, 4), III et IV (1271).
— des ung, Reichtags v. 1 8 4 0 . 1 voi. 8°. Pest 1 8 4 1 ( 1 9 6 ) .
Foisior'a Telegrafului romanu. 2 voi. 4° pro 1876 (1. 1, 12), — des siebenb. Landtages v. J. 1 8 4 7 . 1 voi. Hermannstadt
1877 (4, 15, 24). (1285). 1848 (195).
Forschondt H. Historia regni Hungariae ab anno decimi sep- Gewerbe-Ordnung erlassen mit d. Patente v. 2 / 1 2 1 8 5 9 br.
timi primo. 1 voi. fol. Tyrnaviae 1 7 3 7 ( 1 3 4 1 ) . Wien 1 8 5 9 ( 2 0 6 ) .
Franz Joseph. Rundreise Sr. k. k. ap. Maj. durch Ungarn u. Ghic'a 1. Convorbiri economice ed. 3. 2 voi. (1 tomu) 8°.
Siebenb. im J. 1852. Wien 1852. Bucuresci 1 8 6 9 ( 1 3 9 6 ) .
Fritsch Karl. Kalender d. Flora d. Horisontes v. Prag. 1 voi. Gibbon's Geschichte d. romischen Weltreiches. Deutsch v. Joh.
8°. Wien 1852 (614). Sporschil. 6 voi. 8°. Berlin 1 8 6 2 ( 8 0 6 ) .
Froelich E. De familia Vaballathi. 1 voi. 4°. Vindobonae 1742 Gierend I. A. Notitiae Castellanatus Tholmach. br. Cibinii
(307). 1832 (1100).
Frollo G. L. Limb'a nation. si limbele străine in scolele Ro­ Godard Leon. Domenica. 1 voi. 8°. Paris 1 8 6 2 ( 8 2 0 ) .
mâniei br. Bucureşti 1 8 7 1 (1015). Goeschen Ad. Novum testamentum graece et latine. 1 voi.
Fronnius Mat. Stătuta jurium municip. sax. in Transilvania. Lipsiae 1 8 3 2 ( 1 3 5 7 ) .
4° (?) (156).
Frundiescu D. Dictionaru topograf. si stat. alu României. 1 Golesco A. G. Die polit. Stellung der Roumănen (Moldowala-
chen) gegeniiber d. Turkei. br. 2 3 pag. Wien 1 8 4 7 ( 9 9 9 ) .
voi. 8°. Bucureşti 1872 (508).
Goschetz Gabr. de Tarko. Systema praxis criminalis regni
Fundatiunea 1. Ales. St. Siulutiu br. (2 es.). Blasiu 1870
(1012). Hungariae. 1 voi. Claudiopoli 1 7 6 3 ( 9 9 ) .
Fuss M. Flora Transsilvaniae esc. 1 voi. 8°. Cibinii 1866 Gottscheden Ioh. Ch. Erste Griinde d. gesammten Weltweis-
(1400). heit. 2 voi. Leipzig 1 8 7 7 / 8 ( 1 3 6 8 ) .
Fiiger Dr. M. v. Rechtborn. Das Erbrecht nach d. oesterr. Gottschling P. R. Kurze Schilderung d. Grossf. Siebenbiirgen.
allg. burg. Gesetzbuche. br. 1—5 8°. Hermannstadt 1860 1 voi. 8°. Budissin 1 7 8 1 (545).
(185). ( V a u r m a ) .

— Wiederherstellung des bestand. ung. Privatrecbtes. 1 voi.


8°. Hermannstadt 1861 (200).

©BCU CLUJ
— 135 —

Archeologicu din Ulpi'a Traiana. plicitatea si superioritatea sistemului seu. Persdne din
Dupa cumu se cetesce in „P. LI." clin 14 Iuniu tote clasele culte ale societatiei, studenţi, profesori, func­
a. c. unu tieranu romanu din Grădiştea arandu a datu ţionari, preoţi, comercianţi etc. etc. 'i-au venitu intr'aju-
cu plugulu de o tabla de marmora, pe care scotiendu-o toriu, oferindu-se de buna voia câ colectanti si recoman-
cu ingrijire din pamentu, a dus'o in curtea sa. Tabl'a dandu la toti cunoscuţii loru stenografi'a cea noua, spri-
de marmora alba de Bucov'a e unu metru de lunga, totu ginindu astfeliu moralmente câtu si materialmente intre-
atât'a de lata, conservata perfectu, frumosa si are ur- prinderea d-sale. Inse tocmai intimpinarea cea buna,
matdrea inscriptiune: ce a avutu lucrarea aceea in publicu, carele a fostu de
părere, câ prin opulu acel'a cestiunea scrierei stenografice
DUS. PATRIIS.
aru fi pe deplinu resolvata, l'a pusu pe gânduri; pe de
MALAGBEL. E T BEBELLAHA alta parte devenindu d. S. morbosu, a aflatu d-.lui cu
MON E T B E N E F A L . ET MANA cale, a amanâ publicatiunile sale, lasandu pe dd. abonanti
VAT. P . A E L . THEIMESII VIRAL se mai aştepte, pâna ce 'i va fi succesu, a înlătura pu­
r
COLTEMPLVMHOCFECITSOLOE r tinele defecte, ce totu mai avea sistemulu seu, pentru-câ
INPENDIOSVOPROSESVISQ se indeplinesca scrisdrea stenografica tote cerintiele, ce
OMNIBVSOBPIETATEIPSORVM i s'aru pote face. Astfeliu perfecţionarea acest'a, ce ne-
CIRCASEIVSSVSABIPSISFECIT gresitu nu potea se lipsesca, aru fi fostu produsu fâra
E T CVLINAM SVBIVNXIT indoiela scisiunile regretabile in privinti'a sistemului, ce
Acesta inscriptiune zacendu ingropata in Ulpi'a Tra­ le vedemu la alte popora, si cari scisiuni oprescu negre-
iana (Grădiştea de adi) 1600 de ani, ne spune câ unu situ lăţirea uniforma a stenografiei, desgusta publiculu si
dacu bogatu a ridicaţii dumnedieiloru sei familiari unu impedeca introducerea in instrucţiunea publica a unei arte
templu, alaturandu lângă templu si o culma; ne spune atâtu de necesarie si ale cărei avantagie suntu recunos­
mai departe, câ dacii, afara de dieulu Zamolxides au mai cute de toti.
avutu si alti Ddiei, ale câroru nume lumea invetiata
] Ori-ce lucru bunu are unu dusîmanu de morte: lu-
pâna adi nu le-a cunoscutu, de vreme ce numele: Ma-
crulu mai bunu. In sfersitu dupa studii si incercari ne­
lagbelu, Bebellahamonu, Benefalu si Manavatu nu se afla
întrerupte si făcute din nou, timpu de 9 ani, i-a succesu
nici in istoria, nici in lexiconu. Domnulu Adalbert Weber,
i dlui S. a statori sistemulu acel'a, la care s'a ganditu dela
archidiaconulu si parochulu localu romano-catolicu din
inceputu si la care s'a aşteptaţii pote si publiculu. Re-
Hatiegu, celu d'antâiu, care a descifratu susu amintit'a
sultatulu acestui studiu, sistemulu nou, se va publica in
inscriptiune dice intre altele: „Din impregiurarea, câ Vi­
cursulu aniintitu;' care va cuprinde camu 160 pag. textu
ral col a claditu lângă templu si o culina, deducu câ
si 80 pag. esemple stenografice. Din cursulu acest'a se
dacii au adusu dieiloru loru jertfe fripte si ferte, si din
va pute invetiâ scrisorea stenografica pe deplinu in timpu
impregiurarea, câ daculu templulu seu nu l'a inchinatu
de 2 luni. Scrisorea e usiora, caligrafica si prea din-
dieiloru romani, conchidu mai departe, câ elu pe romani demana, totu asia de cetetia si sigura, câ si cea obici­
nu'i prea iubiâ si avea indrasnel'a a nu merge orbisiu nuita, inse totu-deodata si de 6 ori mai scurta. Ajun­
cu mulţimea, ci a spune credinti'a sa pe fâşia in contr'a gerea a scrie pe minuta pâna la 360 silabe (cu obser-
dieiloru romani: Joie, Junone si celorulalti." Societatea vatiuni sintactice, cari vom fi obiectulu unui opu spe­
archeologica din -Hunedor'a a cumparatu acesta tabla cu cialii, si mai multe). Scrierea in locu se fia ostenitdre,
60 fl. v. a. dela tieranulu romanu. (Dupa Tel. din Buc.) devine a fi mai multu o plăcere. Spre acestu scopu nu
intrebuintiamu observatiuni arbitrarie, cari trebuie inve-
Anuntiu imporţantu. tiate de a rostulu, ci din contra, stenografi'a croita dupe
limba, se compune din unu alfabetu potrivitu limbei,
S'a pusu sub tipariu si va apare in curendu:
catu si scrierei, din o vocalisatiune simbolica, simpla si
Cursu sistematicu de stenografia romana, intocmitu in regulata, in urma si din abreviatiuni indicate chiaru de
24 lectiuni, cu devis'a: „ S t e n o g r a f i ' a - s c r i s o r e a legile limbei si de gramatica. Lips'a neaperata a unei
v i i t o r i u l u i , " de Eugeniu Sucevanu. Vien'a 1 8 8 1 , asemenea scrisori a simţit'o ori-cine, care se ocupa scriindu,
editur'a autorului. si s'a constataţii si la noi de nenumerate ori. Tote cla­
Aflamu câ dlu 13. se ocupa de vr'o 16 ani cu lu­ sele culte ale societatiei nostre se voru pote folosi de
crarea unui sistemu rationalu de stenografia romana, per- stenografi'a acest'a cu succesulu celu mai bunu.
fectionatu si simplificatu, voindu a stabili in loculu ste- Dlu S. se adreseza dar' din nou câtra on. publicu,
nografiiloru străine si prea defectuose, introduse la noi, rogandu-lu de a-lu sprigini de astadata in intentiunile
unu sistemu nationalu de scriere, croitu pe limb'a nostra, sale, multiamindu din tota inim'a, de ocamdata astfeliu,
care din caus'a avantagieloru nenumerate, ce ne ofere tuturoru dloru, ce au avutu bunătatea de a-lu sprigini
scrierea stenbgrafica, aru pute inlocui scrisdrea obicinuita, dela inceputu, si rdga pe tote persdnele, cari se intere-
ale cărei neajunsuri le simtimu cu toţii pe fia-care di. seza de progresulu nationalu, se se adreseze câtra d-lui,
î n urm'a publicatiuniloru sale din anulu 1872 a ob- cu locuinti'a in Vien'a VI, Engelgasse 9, pentru a şe
tînutu dlu S. dela elevii sei, precumu si dela străini com­ informa mai de aprdpe si a primi p r o s p e c t e g r a t i s .
petenţi in materia, atestate forte magulitore despre sim­ Asemenea binevoiesca dd. abonanti din a. 1872 a-si dâ,

©BCU CLUJ
— 136 —

adresele d-loru din nou, pentru a primi cursulu fâra in- strucţiunea publica. In Austri'a d. e. este introdusa ste­
tardiere. nografi'a in tdte gimnasiile, şcolile reale si militare, si
Totuodata, voindu dlu S. a inlesni on. publicu pro­ mai cu sema in şcolile comerciale s. a. In Germani'a si
curarea opului, doresce câ in ori-ce orasiu si orasielu Austri'a esista vr'o 350 societăţi stenografice, in anulu
locuitu de romani, se se afle celu puşinu o persona sti­ din urma au aparutu 117 opuri, intre cari incapu si 4 4
mabila si inteligenta, care, intielegendu importanti'a si jurnale stenografice. Intr'unu singuru anu au invetiatu
necesitatea scrierei stenografîce, s'aru insarcinâ cu ven- art'a acest'a, câtu scimu dupa date statistice sigure, câci
diarea cursului. Binevoiesca dar' acele persdne a se in- si stenografi'a are statistica anume, lucrata de institu-
tielege cu dlu S. in privinti'a formalitatiloru. Numele tulu stenograficu din Dresd'a, intr'unu singuru anu, dicu,
d-loru, cari voru binevoi a se insarcinâ cu desfacerea au invetiatu stenografi'a 2 2 , 4 3 8 persdne, intre cari si
cursului de stenografia, se voru publica la timpu spre 999 dame! — La noi inse in Romani'a? — Avemu
cunoscinti'a on. publicu. vr'o câţiva stenografi in corpurile legiuitdre, cari termi-
Recomandamu dara si noi on. publicu spriginirea nandu'si serviţiulu loru, voru dice de buna sema pe fia-
intreprinderei dlui S. atâtu de necesaria ndue, si-'i do- care d i : „Slava tie Domne, câ amu scapatu astadi din
rimu succesulu celu mai bunu. belea!" Nu'i de mirare si nici nu pdte fi altfeliu, câ
d-loru lucra din nenorocire cu sistemulu celu mai peca-
tosu si ciudatu.
Vie n'a, in 8\20 Iuniu 1881. Dorescu natiunei mele, câtu privesce stenografi'a,
Die redactoru! nu starea lucrului cumu o vedemu la germani, ci-i do­
Ori de câte ori este vorb'a de lucruri importante, rescu o stare cu multu mai respândita si inflorita. Do­
de inventiuni folositdrie, de interesulu generalu, de mă­ rescu câ dv. d. e. se scrieţi chiaru articolele dv. cu semne
rirea natiunei, pres'a a sciutu in totudeun'a a-si implini stenografice, si câ culegătorii de litere se lucre totu dupa
misiunea ei. stenograme, si in urma se vina si timpulu, cându si j u r ­
nalele politice voru apare tipărite cu litere stenografice.
Vinu si eu, die redactoru, se ve rogu, a-mi dâ si
Eta die redactoru, missiunea stenografiei, eta tînt'a
mie spriginulu si succesulu puternicu, despre care dis­
visuriloru mele.
puneţi. Vinu, di cu, a ve rogâ, se binevoiţi a dâ locu
Voiu dovedi prin cursulu meu si voru dovedi si
in colonele pretiuitului diariu, ce redactaţi, sîreloru ală­
elevii mei, câ si scrisdrea stenografica pdte se fia cetetia
turate.
si usidra, simpla si regulata, câ nfi ne trebuie se mai
Veti intielege, die redactoru, câ nu este vorb'a de
imprumutamu dela străini sisteme, cari pe lângă tdte a-
interesu personalu, este vorb'a de progresii, de o inven-
vantagiele loru, suntu atâtu de defectudse si încurcate,
tiune naţionala. Le sciţi mai bine de câtu ori-cine, nea­
incâtu chiaru persdne forte inteligente adese-ori nu suntu
junsurile scrisdrei ndstre obicinuite. Invetiamu 1 0 — 1 5
in stare a le invetiâ.
ani a scrie, pâna ce ajungemu a pune in practica des-
teritatea dobândita. Sciţi cu câta truda si ciuda, cu câtu Suntu convinsu, die redactoru, câ intielegeti îm­
necasu si perdere de timpu producemu scriindu, pentru preuna cu mine importanti'a lucrului si-mi veti acorda
a vede iu fine de multe ori lucru zadarnicu, nepotendu concursulu dv. in lăţirea sistemului meu. Dati-mi dara
ceti ce amu scrisu noi insusi. Scrisdrea ndstra nu vo- voia, se ve multiumescu, die redactoru, chiaru dela in­
iesce a fi altceva, de câtu scrisdre sigura, clara, lămurită, ceputu, pentru bunavointi'a, ce-mi acordaţi si pentru os-
ce nu se impaca cu iutiel'a; cercandu a scrie iute, se tenel'a, ce v'amu causatu, adresandu-me câtra dv.
preface scrisdrea in unu caosu de semne nedescurcabile. Suntu crescutu, amu traitu si amu incaruntitu totu
intre străini, dar' credu câ amu remasu romanu. ta
Fatia cu starea civilisatiunei de astadi, faţia cu tdte
germani amu afiatu o vorba, dicendu: „Dâ cuiva unu
midiuldcele de comunicatiune, de cari ne folosimu, cu va-
degetu si eta, iti cere mân'a intrega." Aveţi se o patiti
porulu, cu drumurile de feru. cu electricitatea, cu raa-
totu asia cu mine. Dupa-ce v'amu cerutu se publicaţi
sine de totu feliulu, scrisdrea obicinuita nu pdte fi de câtu
atâtea si atâtea, e"ta ve mai ceru — se intielege cu totu
unu anachronismu. Ea, mijloculu celu mai insemnatu de
respectulu si câtu mai modestu — se binevoiţi a-mi tri­
comunicatiune, ca singura nu s'a perfectionatu, a remasu
mite mie si nr. acel'a, in care veti binevoi a dâ locu
totu aceea dela inceputu.
pecateloru mele. Traiescu aici in midiloculu lumei câ
Nu de eri, de 2000 de ani spirite alese se încer­ unu pustnicu, si numai din cându in cându vedu ochii
cară, a afla o scrisdre mai potrivita si corespundietdria mei o foia romana. Faceti-ve dar' mila si pomana si
limbei. Nu credeţi ore, die redactoru, câ voru pute fiti incredintiati, câ ve voiu păstra in totudeoin'a stim'a
reuşi in fine? S'a afiatu stenografi'a, sute si sute de sis­ si respectulu deosebitu, cu care amu ondre, die redac­
teme, dintre cari numai vr'o 3—-4 au ajunsu dre-care toru, a me recomanda împreuna cu articolasiulu alatu-
perfecţiune si s'au potutu respandi in anii din urma. In ratu buneivointiei dv.
Austri'a si Germani'a s'a latitu sistemulu vestitu alu lui Primiţi etc. Eugeniu Sucevanu,
Gabelsberger, astfeliu in câtu face chiaru parte din in­ Vien'a, VI., Engelgasse 9, Th. 56.

Editnr'a Asoeiatiunei transilvane. Redactoru: Gr. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.


©BCU CLUJ

S-ar putea să vă placă și