Social Media Si Comunicarea Politica Personalizata: October 2019

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/337982847
Social Media si comunicarea politica personalizata
Book · October 2019

DOI: 10.5682/9786062809782
CITATIONS READS
0 1,132
1 author:
Tănase Tasenţe
Universitatea Ovidius Constanţa
97 PUBLICATIONS 92 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Facebook View project
Public Policies View project
All content following this page was uploaded by Tănase Tasenţe on 17 December 2019.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

SOCIAL MEDIA
ŞI
COMUNICAREA POLITICĂ PERSONALIZATĂ
1
TASENȚE TĂNASE
SOCIAL MEDIA
ŞI
COMUNICAREA POLITICĂ PERSONALIZATĂ
EDITURA UNIVERSITARĂ
Bucureşti, 2019
Colecția SOCIOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
Redactor: Gheorghe Iovan

Tehnoredactor: Ameluţa Vişan
Coperta: Monica Balaban
Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi

inclusă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu
recunoscut.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

TĂNASE, TASENŢE
Social media şi comunicarea politică personalizată / Tănase Tasenţe. -
Bucureşti : Editura Universitară, 2019
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-28-0978-2
316
DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062809782
© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate, nicio parte din această
lucrare nu poate fi copiată fără acordul Editurii Universitare
Copyright © 2019
Editura Universitară
Editor: Vasile Muscalu
B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti
Tel.: 021.315.32.47
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro
Distribuţie: tel.: 021.315.32.47 / 07217 CARTE / 0745.200.357

comenzi@editurauniversitara.ro
O.P. 15, C.P. 35, Bucureşti
www.editurauniversitara.ro
CUPRINS
INTRODUCERE ........................................................... 7
I. SOCIAL MEDIA ȘI INSTITUȚIILE UNIUNII

EUROPENE................................................................... 11
1.1. Strategia de comunicare a Comisiei Europene

pe Facebook (01 ianuarie 2019 – 01 iulie 2019) . 12
1.2. Tema #Brexit prin vocea online a instituțiilor
Uniunii Europene (24 iunie 2016 – 24 iunie
2019) .................................................................... 28
1.3. Puterea mobilizatoare a Facebook în campania
pentru alegerile europarlamentare 2019 din
România............................................................... 50
II. COMUNICAREA SOCIAL MEDIA A
PREȘEDINTELUI SUA DONALD TRUMP ............. 71
2.1. Analiza discursului pe Facebook al

Președintelui Donald Trump ............................... 72
5
2.2. Analiza discursului pe Twitter al Președintelui
Donald Trump ..................................................... 88
BIBLIOGRAFIE ........................................................... 104
6
INTRODUCERE
De la an la an, de la campanie electorală la alta,

rolul Social Media în procesul mobilizator al votanților a
devenit tot mai important. Dacă în primii ani, Facebook și
Twitter erau unelte destinate mai mult socializării, la ora
actuală acestea au devenit unelte indispensabile pentru orice
partid sau actor politic, atât în cursa electorală, cât și în
afara ei. Mai mult decât atât, în ceea ce privește acoperirea,
dar și impactul asupra publicului, canalele de comunicare
online au devansat mijloacele tradiționale de comunicare în
masă, precum televiziunea, radio-ul sau presa scrisă.
În comunicare politică, Social Media (în special,
Facebook și Twitter) au adus noi metode de centralizare și
analiză a emoțiilor publicului, aspecte despre care nu
puteam vorbi acum câteva decenii, iar în funcție de reacțiile
predominante generate de utilizatori, strategii de
comunicare pot construi mesajele-cheie care să deservească
7
nevoile reale sau superficiale ale publicului. În Social
Media, nu mai vorbim de publicitate electorală
(transmiterea informației către un public numeros, dar
nesegmentat), ci vorbim despre comunicare personalizată,
adică acel proces prin intermediul căruia tendințele de
consum sunt atent analizate, indicatorii-cheie de
performanță sunt corelați cu aceștia, iar segmentele de
public primesc mesajele ambalate conform interesului
manifestat.
Lucrarea de față a fost structurată pe două capitole,
care abordează comunicarea politică personalizată în
mediul online, în două regiuni și culturi diferite, și anume:
Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
În primul capitol, intitulat “Social Media și
instituțiile Uniunii Europene”, am realizat 3 cercetări
privind: (1) strategia de comunicare pe Facebook a
Comisiei Europene, (2) modul în care cele 3 instituții
fundamentale ale Uniunii Europene – Comisia Europeană,
Parlamentul Europeană și Consiliul Uniunii Europene
tratează tema #Brexit pe rețelele lor sociale și, nu în ultimul
rând, (3) o analiză privind campania electorală din România
pentru alegerile europarlamentare din 2019, în care
8
principalele 3 partide – Partidul Social Democrat, Partidul
Național Liberal și Uniunea “Salvați România” s-au ajutat
de forța mobilizatoare a Facebook pentru a genera emoții și
pentru a câștiga voturi.
În capitolul al doilea, am realizat o analiză a
discursului președintelui Statele Unite ale Americii, Donald
Trump, pe cele două canale principale de comunicare
online, Facebook și Twitter, pentru a scoate în evidență atât
temele folosite în timpul mandatului pe aceste rețele, cât și
felul în care a reușit să genereze reacții pozitive sau
negative în rândul publicului online.
9
10
I.
SOCIAL MEDIA ȘI INSTITUȚIILE
UNIUNII EUROPENE
11
12
1.1. Strategia de comunicare a Comisiei
Europene pe Facebook
(01 ianuarie 2019 – 01 iulie 2019)
Social Media și comunicarea personalizată

Social Media sunt percepute de administrațiile
publice drept instrumente de comunicare foarte eficiente,
care cresc angajamentul cetățenilor, dar uneori aceste
instrumente sunt folosite în mod eronat, utilizând
mecanismul “unidirecțional” al mijloacelor tradiționale de
comunicare în masă.
Pentru a înțelege atât rolul, cât și importanța Social
Media în strategiile de comunicare ale administrațiilor
publice, trebuie să analizăm ambele definiții propuse pentru
aceste noi canale de comunicare, în special caracteristicile
social media care diferă de caracteristicile comunicării prin
mijloace tradiționale de comunicare.
13
Așadar, Consiliul Federal Managers Web definește
Social Media astfel: „Social media și Web 2.0 sunt
termeni-cadru care cuprind diverse activități care integrează
tehnologia, interacțiunea socială și crearea de
conținut. Social Media utilizează mai multe tehnologii noi,
precum: bloguri, wikis-uri, photo și video sharing,
podcast-uri, rețele sociale, mashup-uri și lumi virtuale”1.
Mai mult decât atât, Staci Zavattaro a detaliat
această definiție, argumentând că Social Media (Facebook,
Twitter, Instagram, Youtube, Reddit, Vimeo etc.) sunt
„tehnologii care facilitează interacțiunea socială, fac
posibilă colaborarea și permit dezbaterea în rândul
persoanelor interesate”2, în timp ce instrumentele Web 2.0
reprezintă manifestarea digitală a capacităților sociale.
Impactul Social Media asupra cetățenilor s-a
dovedit mai ales prin creșterea proximității și accesibilității
vieții publice și politice. Rețelele sociale online nu numai
că au contribuit la diseminarea informațiilor politice în
1
http://www.gsa.gov/graphics/staffoffices/socialmediapolicy.pdf
2
Zavattaro, S. (2013). “Social Media in Public Administration’s Future:
A Response to Farazmand". Administration & Society. Londra: Sage
Publications, p. 244.
14
toate nodurile sale, ci mai ales la participarea și implicarea
cetățenilor în viața politică și civică.
Social Media s-a diferențiat de alte canale de
comunicare în masă prin posibilitatea personalizării
comunicării, mecanism care permite oamenilor obișnuiți să
se conecteze și să fie recunoscuți de un număr mare de
oameni.
De asemenea, s-a creat o corelație fără
precedent între procesul de mobilizare în rețelele sociale și
personalizarea comunicării. Astfel, cu cât mobilizarea este
mai diversă, cu atât devin mai personalizate manifestările
utilizatorilor, implicând de obicei tehnologii de comunicare
care permit oamenilor să își activeze legăturile slabe în
rețelele de socializare.
În contextul în care politicienii înțeleg psihologia
utilizatorului în Social Media și se comportă în consecință,
prezența activă într-o rețea socială online poate contribui la
influențarea publicului, deoarece rețelele de socializare pot
fi un canal foarte bun pentru propagarea mesajelor și se
poate interacționa mai eficient cu liderii de opinie ai
comunităților online. Totuși, aceste beneficii se activează
numai dacă membrii rețelei sunt implicați personal în
15
dezbatere și nu sunt bombardați de mesaje artificiale scrise
de o terță persoană, care nu poate simți nevoile publicului
așa cum o face un politician sau comunicatorii din preajma
acestuia.
Obiectivele cercetării
 O1: Analizarea indicatorilor cheie de performanță (KPI)
care facilitează comunicarea pe Facebook a Comisiei
Europene.
 O2: Identificarea și analizarea mesajelor care generează
o rată mare de angajament din partea utilizatorilor.
 O3: Analiza reacțiilor/emoțiilor dominante generate de
publicul online.
 O4: Analizarea intervalului orar în care publicul este cel
mai activ pe Facebook
Metodologia cercetării
Pentru a atinge obiectivele cercetării, vom folosi
metode cantitative și calitative. Astfel, vom analiza
indicatorii cheie de performanță (KPI) care facilitează
comunicarea online a Comisiei Europene, și anume:
numărul de fani, creșterea medie săptămânală a numărului
16
de fani, numărul de postări zilnice, rata de angajament,
emoțiile dominante etc. Perioada de monitorizare este
01.01.2019 - 01.07.2018.
Centralizarea și analiza datelor
Pagina de Facebook a Comisiei Europene are un

număr de 962.000 de fani și o creștere medie săptămânală
de 0,50%. În același timp, comunicatorii online ai Comisiei
Europene publică, în medie, 2,1 postări pe zi, iar rata de
angajament a fanilor este de 0,24%. La 1 ianuarie 2019,
Comisia Europeană înregistra 880.000 de fani, iar în aprilie
2019 a cunoscut o creștere mai rapidă decât în perioada
precedentă, atunci când a depășit pragul de 920.000 de fani.
Creșterea a continuat într-un ritm mai lent până la 1 iulie
2019, când numărul fanilor a depășit pragul de 920.000 de
fani.
Figura 1 - Evoluția numărului de fani ai paginii de Facebook a Comisiei

Europene (1 ianuarie 2019 - 1 iulie 2019)
17
În perioada monitorizată, 1 ianuarie 2019 - 1 iulie
2019, au fost publicate 413 postări pe pagina de Facebook a
Comisiei Europene, iar postările de tip fotografie au fost
cele mai des folosite (51,3%), urmate de postări video
(41,2%), link-uri (5,8%) și status (1,7%).
Din totalul de 413 postări, putem observa că, în
medie, fanii au interacționat cu mesajele transmise, prin
următoarele metode: like (în medie 615 likes per post),
comentarii (53), share (200), love (76), haha (7), wow (7),
sorry (16) și anger (3).
Cele mai utilizate cuvinte-cheie, care au generat o
rată de interacțiune foarte bună, sunt: european, acord,
președinte, celebrare, Consiliu, vot, Comisie, Uniune. Pe de
altă parte, cuvintele-cheie, care au generat o rată mai mică
de interacțiune au fost: EUandME, Regulă, cetățeni, viitor,
ani, Europa, Protecții UE, protecție, femei, sprijin, oameni,
online, partajare, călătorie, muncă, proiect și așa mai
departe. Indicatorul privind emoțiile dominante arată că
reacția „love” este cea mai frecventă, urmată de „sad”,
„anger” și „haha”.
18
Figura 2 - Programul postărilor Comisiei Europene pe pagina lor oficială de
Facebook
Conform graficului de mai sus, Comisia Europeană

nu obișnuiește să publice în intervalul orar în care publicul
este online și foarte activ. Zilele și orele săptămânale
recomandate sunt: luni (22.00-24.00), marți (14.00-18.00),
miercuri (14.00-16.00), joi (14.00-18.00), vineri (22.00-
24.00), sâmbătă (16.00-18.00) și duminică (10.00-16.00).
19
Postări cu cea mai bună rată de implicare
Pe 10 aprilie 2019, la 16:07, Comisia Europeană a

publicat o fotografie cu o “gaură neagră” pe pagina de
Facebook, având următorul mesaj: „Aceasta este prima
imagine realizată vreodată unei găuri negre. Cercetătorii
finanțați de UE au jucat un rol cheie în această colaborare
internațională a Event Horizont Telescope. Vom continua
să susținem știința și să împingem limitele
inimaginabilului”. Această postare a generat 8.128 like-uri,
1379 love, 694 wow, 325 de comentarii și 3068 de
distribuiri. Nu doar descoperirea a generat o reacție
entuziastă din partea utilizatorilor, cât mai ales implicarea
Comisiei Europene în proiecte științifice internaționale,
plasând Uniunea Europeană în rândul jucătorilor de mare
calibru în noile descoperiri astrofizice.
Figura 3 - Postarea cu cea mai mare rată de angajament pe Facebook-ul

Comisiei Europene
20
Pe 16 mai 2019, ora 11.24 PM, Comisia Europeană
trimite un mesaj în care se declară împotriva discriminării:
„În UE aveți dreptul de a iubi pe cine doriți să iubiți”. Prin
acest mesaj, Comisia Europeană celebrează Ziua
Internațională Împotriva Homofobiei, Transfobiei și
Bifobiei, manifestându-se pro comunității LGBT. Postarea
a generat 7086 like-uri, 1783 love, 105 haha, 21 wow, 13
sad, 46 anger, 230 comentarii și 2161 shares. Reacțiile la
poziția Comisiei Europene au fost puternic pozitive,
numărul de reacții negative fiind nesemnificativ, ceea ce
demonstrează că mesajele și politica Comisiei Europene
sunt în conformitate cu convingerile utilizatorilor din
Spațiul European.
Postarea din 16 mai 2019, ora 5.40 PM scoate în
evidență faptul că 1 din 8 femei dezvoltă cancer la sân la un
moment dat în viața ei. Totodată, Comisia Europeana crede
că „fiecare femeie trebuie să primească același tratament de
înaltă calitate, indiferent unde este în Europa. Datorită
sprijinului primit, specialiști din 35 de țări sunt conectați și
lucrează pentru un tratament de înaltă calitate privind
cancerul de sân în toată Europa”. Postarea a generat 6921
21
like-uri, 267 de reacții de tip love, 4 haha, 23 wow, 284 sad,
10 anger, 64 de comentarii și 946 de distribuiri.
Postarea din 23 martie 2019, ora 10.45, vorbește
despre libera circulație, ca principiu de bază în Uniunea
Europeană: „În UE, poți fi vecin cu oricine! Acest lucru se
datorează libertății de mișcare, unul dintre principiile
fundamentale ale Uniunii Europene. Căutați un loc de
muncă în orice țară UE! Nu este nevoie de permis de
muncă. ThisIsTheEU”. Acest mesaj a generat 5716 like-uri,
893 loves, 60 haha, 8 wow, 8 sad, 8 angers, 243 comentarii
și 1345 shares.
Prin postarea din 9 mai, ora 9.30, Comisia
Europeană sărbătorește Ziua Europei cu sloganul „Unitate
în diversitate”. În același timp, Comisia Europeană
transmite fanilor paginii următorul mesaj: „Oriunde vii în
UE, să lucrăm împreună pentru pace și prosperitate,
culturile, tradițiile și limbile noastre distincte ne fac mai
puternici”. Postarea a generat 3749 likes, 708 loves, 9 haha,
9 wow, 1 sad, 2 anger, 810 comentarii și 2941 shares.
Prin postarea din data de 29 martie 2019, ora 17.35,
Comisia Europeană anunță că regretă votul negativ din
Camera Comunelor, prin care Marea Britanie va ieși din
22
Uniunea Europeană. „UE s-a pregătit pentru această
situație din decembrie 2017 și este acum complet pregătită
pentru scenariul “no-deal”. Postarea a generat 4005 de
like-uri, 167 love, 60 haha, 325 wow, 1083 sad, 60 angers,
441 de comentarii și 1892 de distribuiri. Majoritatea
utilizatorilor, care au reacționat la această postare, și-au
arătat dezaprobarea privind ieșirea Regatului Unit din
Uniunea Europeană.
Pe 11 februarie 2019, Comisia Europeană

sărbătorește Ziua Internațională a Femeilor în Știință,
printr-o postare publicată la ora 11.50. Comisia Europeană
vorbește despre Marie Skłodowska-Curie, fizician, chimist
și cercetător de origine poloneză, lăudând performanțele
sale în știință și faptul că a fost prima femeie care a câștigat
premiul Nobel și prima persoană care a câștigat acest
prestigios premiu de două ori, pentru două domenii
diferite. De asemenea, Comisia Europeană reamintește că,
din 1996, au fost onorați să ofere subvenții în amintirea ei,
beneficiind până acum de aceste granturi peste 100.000 de
cercetători. Postarea a generat 4906 like-uri, 647 love, 13
haha, 20 wow, 4 sad, 103 comentarii și 1730 shares.
23
Postarea din 27 ianuarie 2019, de la ora 10.10,
comemorează Ziua Amintirii Holocaustului printr-o
declarație a președintelui Comisiei, Jean-Claude
Juncker: „Ignoranța este periculoasă. Pe măsură ce timpul
trece și amintirile se estompează, este de datoria noastră
morală, mai mult ca oricând, să ne amintim. Nu putem
schimba istoria, dar ne putem asigura că generațiile viitoare
nu vor fi din nou martori la această intolerabilă
groază”. Postarea a generat 3237 de like-uri, 182 love, 1
haha, 2 wow, 652 sad, 9 anger, 110 comentarii și 3187
shares.
În postarea din 14 iunie 2019, ora 12,50, Comisia
Europeană reamintește apariția Spațiului Schengen în anul
1985. „În 1985, cinci țări au decis să pună capăt
controalelor la frontierele interne și, de atunci, spațiul
Schengen crește. Astăzi, frontierele dintre 26 de țări există
doar pe hărți, iar oamenii pot călători liber. Spațiul
Schengen găzduiește peste 400 de milioane de cetățeni și
garantează libera circulație oricărei persoane prezente legal
pe teritoriul UE”. Postarea a generat 4417 like-uri, 912 love,
58 haha, 11 wow, 3 sad, 9 anger, 179 comentarii și 1154 de
redistribuiri.
24
Prin postarea din 2 iunie 2019, de la ora 18:45,
Comisia Europeană a declarat că Germania, Lituania și
Slovenia sunt printre primii opt reciclatori de materiale
plastice din UE, citând datele statistice furnizate de
Eurostat. Postarea a generat 3819 likes, 621 love, 11 haha,
85 wow, 2 sad, 172 comentarii și 1816 shares.
Concluzii
Specialiștii în comunicare ai Comisiei Europene au
utilizat mesaje-cheie care generează, în cele mai multe
cazuri, reacții de dragoste, uimire (reacție pozitivă) sau
aprobare. Cu alte cuvinte, s-au concentrat pe mesaje care nu
polarizează opinia publică sau care nu generează certuri în
rândul utilizatorilor , ci au folosit mesaje pozitive și
mobilizatoare care se întorc înapoi către Comisia
Europeană sub forma unui capital de încredere
crescut. Acest lucru se poate observa din numărul mare de
comentarii pozitive privind activitatea instituției și numărul
mic de mesaje negative (folosește strategia conform căreia
nu poți să comentezi negativ un mesaj pozitiv).
Pe principiul „Unite în diversitate”, pagina de
Facebook a Comisiei Europene a folosit subiecte precum:
25
(1) implicarea Uniunii Europene în principalele descoperiri
științifice ale anului curent (prima „gaură neagră”
fotografiată vreodată), (2) mesaje de dragoste și toleranță
pentru comunitatea LGBT, (3) implicarea Uniunii Europene
în combaterea cancerului de sân, (4) libera circulație, ca
principiu fundamental în jurul căreia a fost creată Uniunea
Europeană (5) dezamăgirea privind părăsirea Uniunii
Europene de către Regatul Unit, (6) sărbătorirea Zilei
Internaționale a Femeilor în Știință, în special sărbătorirea
lui Marie Skłodowska-Curie - fizician, chimist și cercetător
de origine poloneză și amintirea faptului că peste 100.000
de cercetători au beneficiat de subvenții ale Uniunii în
amintirea ei, (7) comemorarea Zilei Holocaustului, (8)
celebrarea nașterii Spațiului Schengen, (9) politica de
reciclare a plasticului în Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, Comisia Europeană nu folosește
toate resursele pe care pagina sa de Facebook le poate
oferi. De exemplu, doar 0,11% din cei 962,000 de fani
interacționează cu postările, iar 0,24% este rata de
angajament a utilizatorilor. În cea mai mare parte, acest
lucru nu se întâmplă din cauza subiectelor alese în postări,
ci mai ales din cauza orelor și zilelor în care mesajele sunt
26
postate. Am putut observa, în majoritatea cazurilor, că
specialiștii în comunicarea online ai Comisiei Europene nu
au postat în zilele și orele în care audiența lor este online și
activă, cum ar fi: luni (22.00-24.00), marți (14.00-18.00),
miercuri (14.00-16.00) Joi (14.00-18.00), vineri (22.00-
24.00), sâmbătă (16.00-18.00) și duminică (10.00-16.00).
27
1.2. Tema #Brexit prin vocea online a instituțiilor
Uniunii Europene (24 iunie 2016 – 24 iunie 2019)
Dincolo de numeroasele avantaje, Social Media are

și unele dezavantaje în ceea ce privește transpunerea în
viața reală a aspectelor dezbătute în mediul online. Rețelele
sociale online încă nu facilitează crearea de opinii publice
unitare sau cel puțin grupuri de opinii clar definite ale
cetățenilor, ci mai degrabă o serie de opinii individuale și
eterogene, care nu pot fi rezultatul unor dezbateri ample pe
teme de interes public.
Pe de altă parte, există cercetători care demon-
strează impactul „pozitiv, dar încă modest“3 al Internetului
asupra angajamentului civic. În ultimii zece ani, mai mulți
cercetători au arătat că impactul mijloacelor de comunicare
online asupra utilizaţilor ar fi negativ, în special din cauza
3
Breuer, A., Bilal, F. (2012). Online Political Participation:
Slacktivism or Efficiency Increased Activism? Evidence from the
Brazilian Ficha Limpa Campaign. http://ssrn.com/abstract=2179035
28
trecerii populației de la o formă convențională de
participare politică și implicare civică la o nouă formă pe
care mulți autori, printre care și Shah, Kwak, McLeod4, au
numit-o „slacktivism” sau „clicktivism”. Aceste concepte
noi reprezintă activitatea online care necesită un efort
minimal din partea utilizatorului și produce un efect minor
în lumea reală.
Neologismul „slacktivism”, care este format din
cuvintele „slacker” (chiulangiu) și „activism”, este
de obicei folosit într-un sens peiorativ, pentru a desemna
o activitate politică sau civică în mediul online. În timp ce
unele activități de tip slacktivism se referă la forme
tradiționale de participare (semnarea unei petiții online),
altele implică platforme de socializare online, care
includ acțiuni rapide și impulsive, precum apăsarea
butonului „like” sau copierea statusurilor standardizate în
rețelele sociale doar pentru a crea conținut sau pentru a
atrage atenția asupra unei probleme politice. Klaftka
consideră că slacktivismul este „actul de a semna petiții pe
4
Shah, D. V., McLeod, J. M., & Yoon, S. H. (2001). “Communication,
context, and community an exploration of print, broadcast, and internet
influences”. Communication research, 28(4), 464-506.
29
internet, de a se alătura grupurilor de socializare sau de a
susține cauze. De obicei, aceste acțiune sunt realizate
pentru a ajuta o persoană să se simtă mai bine sau să simtă
că face un lucru important pentru societate, când, în
realitate, nu există eforturi personale pentru o schimbare
eficientă” 5.
Jurgen Habermas cataloghează participarea online la
dezbateri pe anumite teme ca fiind „prea multe opinii
individualizate, centrate pe cazuri, experiențe, sentimente,
suferințe”6. Prin urmare, Habermas răspunde la o întrebare
adresată de mai mulți cercetători despre faptul că internetul
favorizează comunicarea deliberativă: (1) dezvoltarea prin
dialog unele puncte de vedere în jurul problemelor care
afectează comunitățile și societatea, (2) dezvoltarea unui
spirit de mutualitate, (3) reciprocitatea în găsirea de
idei, soluții sau argumente acceptabile.
În urma participării online a utilizatorilor rezultă
mai degrabă opinii polarizate (opinii pro și contra), decât
opinii generate de comunicarea deliberativă. Potrivit
5
Klafka, R. (2010). “Slactivism has no place here”. +VocateLens.
http://advocatelens.org/2010/10/slacktivism-has-no-place-here/
6
Habermas, J. (2009). Europe. The Faltering Project. London: Polity
Press, 155.
30
Habermas, „de îndată ce opiniile degenerează doar în
opinii, atunci nu mai rămâne nimic de deliberat”7.
Referendumul privind Brexit a fost printre primele

evenimente publice majore, în urma căruia care utilizatorii
online nu au prezentat reacții de tip slacktivism și au condus
întreaga dezbatere și voință populară din interiorul mediului
online în lumea reală. În ceea ce privește impactul major pe
care Social Media l-a avut asupra Brexit, Vyacheslav
Polonski spune că analiza sa pe scară largă a datelor oferite
de Social Media arată „că nu numai suporterii Brexit au
avut un mesaj mai puternic și emoțional, dar au fost și mai
eficienți în utilizarea rețelelor sociale. Aflăm că această
campanie pentru ieșirea din UE a fost net superioară
campaniei pentru rămânerea în UE, cu mai mulți susținători
vocali și activi pe aproape toate platformele de socializare,
ceea ce a dus la activarea unui număr mai mare de
susținători ai Brexit-ului, influențând luarea unei decizii
asupra alegătorilor nehotărâți, care pur și simplu nu știau ce
să gândească”8.
7
Ibidem
8
Polonski, V. (2016). Impact of social media on the outcome of the
EU referendum. https://www.referendumanalysis.eu/eu-referendum-
analysis-2016/section-7-social-media/impact-of-social-media-on-the-
outcome-of-the-eu-referendum/
31
De asemenea, Max Hanska și Stefan Bauchowitz au
constatat că, din datele colectate, „reiese clar că utilizatorii
de Twitter care au susținut ieșirea din UE au fost mai
numeroși, iar utilizatorii eurosceptici, în general, au fost
mai activi (au postat mult mai des) decât utilizatorii care
susțineau menținerea Marii Britanii în Uniunea Europeană.
Constatăm că utilizatorii care susțineau Brexit au fost mai
numeroși și mai activi pe Twitter, cu un factor impact de
1,75-2,3. Alți cercetători care examinează tendințele de
căutare Google, postările de pe Instagram și de pe
Facebook au descoperit modele similare ale vizualizărilor
euroscepticilor, mesajele fiind comunicate cu intensitate de
un număr mai mare de utilizatori de pe aceste platforme”9.
Văzută dintr-o altă perspectivă, dezbaterea pe Social

Media a fost deturnată și modificată de așa-numiții „roboți
politici” (scripturi automatizate care produc conținut și
imită mișcările utilizatori reali). În cazul dezbaterii Brexit,
„roboții politici” au avut o influență majoră asupra
9
Hänska-Ahy, M., Bauchowitz, S. (2017). “Tweeting for Brexit: how
social media influenced the referendum. In: Mair, John and Clark, Tor
and Fowler, Neil and Snoddy, Raymond and Tait, Richard, (eds.)
Brexit, Trump and the Media. Bury St Edmunds, UK: Abramis
Academic Publishing, , 31-35.
32
procentului de 30% din alegătorii nehotărâți cu o săptămână
înainte de referendum. „Utilizarea omniprezentă a bot-ilor
pe rețelele de socializare sporește riscul de viralizare
masivă a dezinformării într-un moment în care alegătorii se
vor gândi la opțiunile lor și vor putea face cunoscute
reacțiilor emoționale în rândul prietenilor și familiei.
Roboții au fost folosiți de actorii politici din întreaga lume
pentru a ataca adversarii, pentru a înlătura hashtag-urile și
pentru a promova platformele lor politice. Cu toate acestea,
în această perioadă de probă, am constatat că roboții de
social media au fost utilizați mai ales pentru a răspândi
mesajele, mai degrabă decât pentru implicarea
argumentativă sau chiar pentru gestionarea impresiilor”10,
concluzionează Philip Howard și Bence Kollanyi, într-un
studiu despre propaganda informatică din timpul
Referendumului Marea Britanie-UE.
 O1: Analizarea frecvenței cu care instituțiile europene
au vorbit despre Brexit pe paginile lor de Facebook.
10
Howard, P., Kollanyi, B. (2016). "Bots, #StrongerIn, and #Brexit:
Computational Propaganda during the UK-EU Referendum". Comprop
Research Note 2016.1. https://ssrn.com/abstract=2798311
33
angajament ridicat din partea utilizatorilor
Pentru a atinge obiectivele cercetării, am utilizat atât
metode de cercetare cantitative, cât și calitative. Astfel,
vom analiza toate postările publicate de cele trei mari
instituții europene - Comisia Europeană, Parlamentul
European și Consiliul Uniunii Europene - începând cu
prima zi după Referendumul Brexit în Marea Britanie (24
iunie 2016) până în data de 24 Iunie 2019. Din totalul de
postări, vom extrage și vom analiza doar postări care
menționează Brexit, în funcție de câțiva indicatori, precum:
rata de interacțiune, poziția instituției față de subiect și
perioadele în care instituțiile și opinia publică au arătat un
interes mai mare pentru subiect.
Frecvența postărilor de pe Facebook despre Brexit

În perioada monitorizată, 24.06.2016 - 24.06.2019,
Parlamentul European a făcut referire la Brexit în 91 de
postări dintr-un total de 1.788 (reprezentând 5,09% din
totalul postărilor), Comisia Europeană - în 74 de postări
34
dintr-un total de 2071 (3,57%), iar Consiliul Uniunii
Europene - în 55 de postări dintr-un total de 2246
(2,45%). În același timp, atunci când vorbesc despre Brexit,
toate cele trei instituții folosesc foarte des înregistrări video
(Parlamentul European - 60,81%, Comisia Europeană -
61,82% și Consiliul Uniunii Europene - 80,22). Fotografiile
sunt utilizate într-o proporție mai mică: 31,08% -
Parlamentul European, 36,36% - Comisia Europeană,
9,89% - Consiliul Uniunii Europene.
Figura 4 - Procentul postărilor despre Brexit
35
Evoluția în timp a postărilor despre Brexit
Potrivit graficului următor, putem observa că prima
instituție europeană, care a menționat Brexit pe pagina de
Facebook imediat după Referendumul din Regatul Unit, a
fost Consiliul Uniunii Europene, pe 29 iunie 2016. Pe 4
iulie 2016, Parlamentul European a publicat prima dată pe
Facebook despre Brexit, iar Comisia Europeană, abia pe 6
decembrie 2016.
Figura 5 - Evoluția în timp a postărilor despre Brexit și rata de angajament din

partea utilizatorilor
De asemenea, putem observa că interesul pentru

Brexit a crescut între martie 2017 și aprilie 2018, când au
36
fost înregistrate cele mai multe postări și cele mai multe
interacțiuni din partea fanilor. În perioada următoare,
interesul a rămas relativ mare, iar la 29 martie 2019,
Comisia Europeană a publicat postarea despre Brexit cu cea
mai mare rată de interacțiune.
Reacțiile utilizatorilor online cu privire la Brexit

În ceea ce privește reacțiile publicului online privind
tema Brexit-ului, cele mai multe interacțiuni au fost
generate pe pagina Parlamentului European – 149.318
interacțiuni (în medie, 2.017 interacțiuni per postare), și
67.03% din totalul reacțiilor sunt like-uri, 13, 37%
comentarii, 12,13% redistribuiri și 3,09% reacții de tip
love. Pe de altă parte, pagina de Facebook a Comisiei
Europene a generat 64.841 de reacții (1.178 de reacții per
postare, în medie), 55,13% dintre ele fiind like-uri, 20,60%
redistribuiri, 12,03% comentarii, 5,39% sorry și 3,85%
love. Cele mai puține interacțiuni au fost generate pe pagina
de Facebook a Consiliului Uniunii Europene - 37.429
reacții (411 de reacții per postare, în medie). Din totalul
reacțiilor generate, 62,06% sunt like-uri, 21,06%
redistribuiri, 8,51% comentarii, 3,23% love și 2,85% sorry.
37
Figura 6 - Reacțiile utilizatorilor online cu privire la Brexit
Postări pe Brexit cu cea mai mare rată de interacțiune
A. Consiliul Uniunii Europene

Pe 21 aprilie 2017, Consiliul Uniunii Europene publică
un raport despre ceea ce gândesc academicienii și
think-tank-urile despre Brexit, pe care îl va prezenta la
summit-ul de peste o săptămână. Raportul vorbește, de
asemenea, despre relația Uniunii Europene și Marea
Britanie, impactul asupra Brexit-ului și fazele de negociere
cu Regatul Unit în vederea stabilirii viitorului
Europei. Postarea a generat 3.483 de like-uri, 83 de
comentarii, 672 de redistribuiri, 59 de reacții de tip love, 44
38
de reacții de tip haha, 20 de reacții de tip wow, 9 reacții de
tip sorry, 5 reacții de tip anger și o rată de interacțiune de
1,58%.
Figure 7 - Postarea cu cea mai mare rată de angajament pe Facebook-ul

Consiliului UE pe tema Brexit
Pe data de 29 martie 2017, Consiliul Uniunii

Europene publică un videoclip în care anunță că: „Marea
Britanie a informat în mod oficial Uniunea Europeană
despre intenția sa de a părăsi Uniunea Europeană. Celelalte
27 de țări ale UE sunt gata să înceapă procesul #Brexit și au
39
convenit programul viitoarelor negocieri”. Postarea a
generat 1488 de like-uri, 159 de comentarii, 1377 de
redistribuiri, 49 love, 11 haha, 22 wow, 343 sorry, 27 anger
și o rată de interacțiune de 1,27%.
Pe 20 decembrie 2017, Consiliul Uniunii Europene
publică o postare în care vorbește despre unele dintre
problemele principale pe care UE le-a tratat în 2017
(terorism, schimbări pe scena globală, migrația și Brexit-ul)
și modul în care Consiliul a ajutat Europa să facă față
acestor provocări. Postarea a generat 1868 de like-uri, 165
de comentarii, 408 de share-uri, 93 love, 13 haha, 27 wow,
5 sorry, 6 anger și o rată de interacțiune de 0,76%.
Într-o postare din 29 aprilie 2017, un videoclip al
conferinței de presă susținută de președintele Consiliului
European, Donald Tusk, și de președintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, este postat după Summit-ul
Consiliului European privind Brexit-ul. Videoclipul a fost
vizualizat de 48.000 de ori și a generat următoarele reacții
din partea publicului online: 1469 de like-uri, 189 de
comentarii, 314 de share-uri, 92 love, 11 haha, 11 wow, 6
sorry, 21 anger și o rată de interacțiune de 0,75%.
40
Pe 1 august 2017, Consiliul Uniunii Europene
trimite un comunicat de presă, pe care îl postează și pe
pagina de Facebook, anunțând că „23 de orașe ale Uniunii
Europene solicită să găzduiască cele două agenții ale sale
cu sediul în prezent în Marea Britanie. Există 19 oferte
pentru Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și 8
cereri pentru Autoritatea Bancară Europeană (EBA)”. În
plus, Consiliul anunță că cele două agenții vor trebui
relocate în contextul Brexit. Postarea a generat 1225 de
like-uri, 130 de comentarii, 491 de redistribuiri, 45 love, 7
haha, 14 wow, 65 sorry, 6 anger și o rată de interacțiune de
0,64%.
B. Comisia Europeană
Pe 29 martie 2019, Comisia Europeană a anunțat, cu
regret, votul negativ al Camerei Comunelor cu privire la
Brexit. Mai mult decât atât, instituția anunță că un scenariu
„fără acord” din 12 aprilie este acum un scenariu
probabil. "Uniunea Europeană se pregătește pentru acest
lucru din decembrie 2017 și este acum pregătită pe deplin
pentru un scenariu fără acord. Uniunea Europeană va
rămâne unită", spune Comisia Europeană. Postarea a
generat 4005 like-uri, 441 de comentarii, 1892 share-uri,
41
167 love, 60 haha, 325 wow, 1083 sorry, 60 anger și o rată
de interacțiune de 0,89%.

Comisiei Europene pe tema Brexit
42
Pe 9 octombrie 2017, Comisia Europeană anunță că
negocierile privind Brexit din acea săptămână trebuie să
continue. Postarea conține un videoclip cu discursul
negociatorului-șef Michel Barnier, în Parlamentul
European. Videoclipul a fost vizualizat de 190.000 de ori și
a generat 2614 like-uri, 216 comentarii, 1552 share-uri, 173
love, 13 haha, 8 wow, 63 sorry, 9 anger și o rată de
interacțiune de 0,61%.
O postare din 22 mai 2019 reamintește că instituția
Comisiei Europene a primit mandatul de a începe
negocierile în baza articolului 50 cu Marea Britanie, în
numele UE27. „Suntem gata! Negocierile formale vor
începe de îndată ce Marea Britanie va fi gata. Dorim
transparență deplină pe parcursul întregului proces de
negociere, astfel încât documentele noastre de negociere
vor fi lansate publicului și vor fi publicate pe site-ul nostru
dedicat”. Postarea a generat 1245 like-uri, 91 de comentarii,
774 share-uri, 57 love, 7 haha, 9 wow, 263 sorry, 3 anger și
o rată de interacțiune de 0,34%.
Pe 28 ianuarie 2019, Comisia Europeană publică un
anunț potrivit căruia Agenția Europeană a Medicamentului
se va muta oficial la Amsterdam din cauza Brexit-ului.
„#Brexit - Este întotdeauna greu de spus la revedere. După
24 de ani la Londra, personalul Agenției Europene a
43
Medicamentului și-a spus în mod simbolic adio de la
birourile lor din Marea Britanie, prin coborârea celor 28 de
steaguri ale UE. În luna martie viitoare, din cauza Brexit,
organizația responsabilă de evaluarea științifică,
supravegherea și monitorizarea siguranței medicamentelor
din UE, se va muta oficial la Amsterdam”. Postarea
a generat 973 like-uri, 119 comentarii, 471 share-uri, 29
love, 53 haha, 29 wow, 653 sorry, 14 anger și o rată de
interacțiune de 0,26%.
Pe 29 aprilie 2017, Comisia Europeană anunță că
liderii din cele 27 de state membre (inclusiv Marea
Britanie) au adoptat liniile directoare pentru negocierile
privind Brexit și îndeamnă fanii să se alăture. „Uniunea își
va menține unitatea și va acționa ca o singură entitate, cu
scopul de a ajunge la un rezultat echitabil pentru toate
statele membre și în interesul cetățenilor săi. Va fi
constructiv și ne vom strădui să găsim un acord. Acest lucru
este în cel mai bun interes din partea ambelor părți.
Uniunea va depune eforturi pentru a obține acel rezultat,
dar se va pregăti pentru a putea gestiona și situația,
dacă negocierile vor eșua” . Postarea a generat 1288 like-
uri, 60 de comentarii, 259 share-uri, 63 love, 5 haha, 4
wow, 35 sorry, 2 anger și o rată de interacțiune de 0,24%.
44
C. Parlamentul European
Pe 18 martie 2018, Parlamentul European invită
fanii la dezbatere, invitându-i să pună întrebări despre
Brexit, lui Guy Verhofstadt, membru principal al
Parlamentului pentru Brexit. Postarea a generat 13705
like-uri, 494 de comentarii, 682 share-uri, 202 love, 241
haha, 72 wow, 41 sorry, 104 anger și o rată de interacțiune
de 0,65%.

Parlamentului European pe tema Brexit
45
Pe 30 septembrie 2017, Parlamentul European
publică un videoclip trist despre modul în care cetățenii
Irlandei de Nord vor fi afectați ca urmare a părăsirii Uniunii
Europene de către Regatului Unit. „În urma votului Brexit
de anul trecut, frontiera de 500 km dintre Irlanda de Nord și
Republica Irlanda va deveni în curând o frontieră externă a
UE. Parlamentul insistă asupra faptului că nu poate exista o
frontieră fizică între ambele părți ale insulei”. Videoclipul a
fost vizualizat de 1.851.676 de ori și a generat următoarele
reacții din partea fanilor: 7.868 like-uri, 589 comentarii,
2.198 share-uri, 261 love, 61 haha, 376 wow, 201 sorry, 51
anger și o rată de interacțiune de 0,51%.
Postarea din 13 martie 2018 este un Facebook Live
în care eurodeputații dezbat poziția Parlamentului European
cu privire la viitoarea relație Uniunii Europene - Marea
Britanie, în urma Brexit-ului. Videoclipul a generat 1,3
milioane de vizualizări, 8491 like-uri, 1.262 comentarii,
1.210 share-uri, 305 love, 73 haha, 70 wow, 54 sorry, 307
Pe 11 decembrie 2017, Parlamentul European
anunță voturile cu privire la poziția sa privind negocierile
de până acum, în timp ce liderii UE se întâlnesc pentru a
46
revizui cele mai noi evoluții. De asemenea, la aceeași
postare, managerul paginii de Facebook invită fanii să pună
întrebări, sub formă de comentarii, lui Guy Verhofstadt,
membru principal al Parlamentului pentru Brexit. Postarea
a generat 8.777 like-uri, 439 de comentarii, 632 share-uri,
136 loves, 42 haha, 61 wow, 44 sorry, 249 anger și o rată
de interacțiune de 0,45%.
În data de 30 martie 2017, pagina de Facebook a
Parlamentului European a transmis în direct discursul
coordonatorului Brexit, Guy Verhofstadt, explicând poziția
Parlamentului cu privire la negocierile referitoare la ieșirea
Regatului Unit din UE. Videoclipul a generat 1,2 milioane
de vizualizări, 3.970 like-uri, 1.694 comentarii, 1.106
redistribuiri, 512 love, 42 haha, 26 wow, 117 sorry, 40
Concluzii
Este din ce în ce mai clar că Social Media devine un
instrument tot mai puternic în dezbaterile politice, iar în
timpul alegerilor parlamentare, prezidențiale, europarla-
mentare sau chiar în timpul referendumurilor, devine
canalul care poate decide rezultatul final. Cu toate acestea,
47
dezbaterea în mediul online poate fi modificată de doi
factori importanți: (1) roboți politici - care pot manipula
opinia publică prin publicarea într-un număr mare de știri
false și (2) reacții de „slacktivism” din partea utilizatorilor
online, care se mulțumesc doar să distribuie, conduși de
reacții impulsive și informații neverificate.
În perioada monitorizată, 24 iunie 2016 - 24 iunie
2019, Parlamentul European a publicat mai multe
informații (5,09%) despre Brexit decât celelalte două mari
instituții europene - Comisia Europeană (3,57%) și
Consiliul Uniunii Europene (2,45%), iar dezbaterile pe
acest subiect au crescut în special în perioada martie
2017 - aprilie 2018, când tema “Brexit” a generat un interes
crescut din partea utilizatorilor online.
În același timp, se constată că Parlamentul European
a reușit să genereze reacții emoționale mai puternice decât
celelalte două instituții, predominante fiind reacțiile de tip
„like” și „love”. În același timp, în perioada monitorizată,
am putut observa că Parlamentul European a invitat la
dezbatere (13,37% din reacții fiind comentarii) și la
diseminarea informațiilor publicate (12,13% din reacții au
fost redistribuiri). Este de remarcat faptul că reacțiile de tip
48
„sad” sau „anger” sunt foarte puține, ceea ce indică faptul
că utilizatorii nu sunt dezamăgiți de decizia Marii Britanii
de a părăsi Uniunea Europeană. Dacă instituțiile Consiliului
Uniunii Europene și Comisia Europeană au folosit cel mai
des fotografii sau videoclipuri cu infografice, strategia de
comunicare a Parlamentului European s-a concentrat foarte
mult pe dezbateri, publicând multe transmisiuni în direct pe
Facebook, în care îi invită pe utilizatori să dezbată în jurul
subiectului Brexit.
În Social Media, cuvintele de ordin sunt
interacțiunea și dezbaterea, iar dacă o instituție folosește
aceleași strategii clasice de comunicare unidirecțională,
riscă să piardă nu numai urmăritorii, dar generează și reacții
negative din partea publicului. Instituțiile care au reușit să
își concentreze imaginea publică într-o singură persoană
(oamenii simt că vorbesc cu o persoană, nu cu o instituție
birocratică), au reușit să câștige capital de încredere în
Social Media și să genereze reacții puternice de adeziune la
orice tip de mesaj, pe care instituția îl propagă în spațiul
public virtual.
49
1.3. Puterea mobilizatoare a Facebook în campania
pentru alegerile europarlamentare 2019 din
România
Odată cu evoluția Facebook, s-au schimbat și

principiile comunicării în masă. Dacă în mass-media
tradiționale feedback-ul era întârziat sau absent, întreaga
comunicare focusându-se pe „difuzare” sau „comunicare
unidirecțională”, în epoca Social Media, rețelele sociale
funcționează pe principii precum „interacțiunea socială”,
„comunicarea multidirecțională” și „publicul impune
agenda mass-media”.
Noutatea acestui mecanism de comunicare poate fi
definită prin descentralizarea procesului de comunicare
către grupurile sociale ale liderilor de opinie online și prin
eliminarea dimensiunii orizontale, în care mass-media și
actorii politici au jucat roluri fundamentale în difuzarea
mesajului politic către public. În Social Media, mesajul este
50
descentralizat de la sursă (pagina de Facebook a actorului
politic) de către unii utilizatori obișnuiți, care în timp devin
lideri influenți în mediul virtual.
Mesajul politic este diseminat și dezbătut în
grupurile sociale ale cetățenilor politici online, care sunt
construite în jurul comunicării interpersonale și a opiniilor
standardizate, la care se vor alătura membrii fiecărui grup
social. După dezbaterea mesajului politic în grupurile
sociale, unii utilizatori aleg să devină membri (fani) ai
mesajului-sursă (pagina de Facebook a actorului politic) și
astfel baza de date a utilizatorilor potențiali, precum
„cetățeni politici online” (lideri de opinie, influenceri), care
vor redistribui mesajul politic în grupurile sociale încă
neexploatate, va crește.
care facilitează comunicarea pe Facebook a partidelor
politice românești, în timp campanie electorale pentru
Parlamentul European.
rată mare de angajament din partea utilizatorilor.
51
 O3: Analizarea emoțiilor dominante generate de
publicul online.
Pentru a atinge obiectivele cercetării, am folosit
metode de cercetare cantitative și calitative. Astfel,
am analizat campania de comunicare pe Facebook, în
timpul campaniei electorale, a principalelor trei partide
politice din România, care au obținut cele mai multe
mandate în Parlamentul European, respectiv: Partidul
Național Liberal (PNL) , Partidul Social
Democrat (PSD) și Uniunea „Salvați România” (USR).
Campania electorală s-a derulat în perioada 27 aprilie
2019 - 25 mai 2019, iar alegerile au avut loc pe 26 mai
2019.
Fanii partidelor politice și profilul demografic al

utilizatorilor de Facebook din România
Cei mai mulți fani pe pagina de Facebook îi are

Partidul Național Liberal (293.677), urmat de Uniunea
“Salvați România” (126.466) și Partidul Social Democrat
(86.541). Astfel, observăm că Partidul Național Liberal are
52
de 2,32 ori mai mulți fani decât Uniunea „Salvați
România” și de 3,39 de ori mai mulți fani decât Partidul
Social Democrat.
Potrivit Facebrands.ro, în România, există
aproximativ 9.600.000 de conturi de Facebook, ceea ce
înseamnă că 3,06% dintre utilizatori sunt fani ai Partidului
Național Liberal, 1,32% sunt fani ai Uniunii Unirii „Salvați
România” și 0,90% sunt fani ai Partidului Social
Democrat. Mai mult decât atât, din punct de vedere
demografic, 50% dintre utilizatorii Facebook din România
sunt bărbați, iar 50% femei. Categoriile de vârstă predo-
minante sunt: 25-34 ani (26,83%), urmate de 18-24 ani
(21,47%), 35-44 ani (21,15%). La polul opus, găsim
următoarele categorii de vârstă: 45-54 ani (12,63%), 55-64
ani (6,16%) și 65+ (2,53%).
Figura 10 - Evoluția numărului de fani ai partidelor politice românești (27

aprilie 2019 - 25 mai 2019)
53
Rata de angajament al fanilor și descentralizarea
informațiilor politice în grupurile lor sociale
Fanii Partidului Național Liberal au fost cei mai
activi în comentarea și redistribuirea informațiilor politice
furnizate de partid, 72,9% din toate reacțiile, comentariile și
redistribuirile, în timpul campaniei electorale, au fost
generate de fanii PNL. Pe de altă parte, fanii USR au
generat o rată de interacțiune de 20,8% din totalul
interacțiunilor generate de cele trei partide monitorizate, iar
Partidul Social Democrat - 6,3%.
Mai mult decât atât, în timpul campaniei electorale,
publicul online a generat 979.000 de reacții, comentarii și
redistribuiri pe pagina de Facebook a Partidului Național
Liberal (o rată de angajament de 12%). Pe de altă parte, au
existat 279.000 de reacții, comentarii și redistribuiri pe
pagina USR (7,8% - rata de angajament), iar pe pagina
Partidului Social Democrat - 85 000 (3,4% - rata de
angajament).
Informațiile politice au fost diseminate și către alte
grupuri sociale (utilizatori care nu erau neapărat fanii a
vreunui partid politic), acest indicator fiind extrem de
important, deoarece, prin intermediul acestuia, mesajele
54
partidelor politice pot ajunge în nodurile rețelei care încă nu
au fost exploatate de către partide sau susținătorii lor.
Prin acest mecanism, informațiile politice ajung de
la fan la legăturile sale puternice, astfel încât credibilitatea
informațiilor crește considerabil. Și în ceea ce privește
diseminarea informațiilor politice în Social Media, Partidul
Național Liberal conduce campania de comunicare online
cu 105.000 de redistribuiri. Pe de altă parte, informațiile din
pagina USR au primit 48.000 de redistribuiri, iar cele de pe
pagina Partidului Social Democrat, doar 13.000 de
share-uri.
Din graficul de mai jos, putem observa că, la
începutul campaniei, cea mai mare rată de angajament a
fost înregistrată de USR (11%), dar interesul fanilor a
scăzut considerabil până spre sfârșitul campaniei, atunci
când rata de angajament a coborât la 5,4%. Pe de altă parte,
putem vedea că fanii Partidului Național Liberal au fost mai
activi în Social Media, generând un maxim de 19% în ziua
de 13 mai 2019, însă spre sfârșitul campaniei, această rată a
scăzut la 9,8%. PSD nu a reușit să-și mobilizeze suficient
de mult fanii online, rata angajamentului fiind la începutul
campaniei de 1,1%, înregistrând între timp o creștere scurtă,
55
la 6,8% (6 mai 2019), dar până la sfârșitul campaniei, a
coborât la doar 2%.
Figura 11 - Evoluția ratei de angajament în campania electorală pentru

europarlamentare
Emoțiile predominante generate de postările

partidelor politice
În ceea ce privește numărul de postări, specialiștii în
comunicarea ai Partidului Național Liberal sunt cei
mai activi, publicând 222 de mesaje (7,66 postări pe zi).
Totodată, 153 postări (5,28 postări pe zi) au fost publicate
pe pagina USR, iar pe pagina Partidului Social Democrat,
37 (1,28 postări pe zi) . Postările de pe pagina de Facebook
a Partidului Național Liberal au generat, într-o proporție
foarte mare, reacții de tip haha (10.245), urmate de like-uri
(3241), love (2249) și anger (1854). Articolele publicate de
56
USR pe pagina de Facebook au generat reacții de furie
(1660) și like (1057), iar cele publicate de Partidul Social
Democrat: likes (1338), anger (795) și haha (599).
Postări cu cea mai mare rată de angajament
A. Partidul Național Liberal

Pe data de 13 mai 2019, Partidul Național Liberal a
declarat că a crescut alocațiile pentru copii, încercând să
genereze emoții în rândul mamelor (o categorie majoritară
pe Facebook). Postarea a generat 50.496 de like-uri, 1288
love, 2126 haha, 265 wow, 93 sad, 451 anger, 4006
comentarii și 3889 redistribuiri.

Partidului Național Liberal, în timpul campaniei pentru europarlamentare 2019
57
Pe data de 19 mai 2019, Partidul Național Liberal
publică o declarație a președintelui României, Klaus
Iohannis: „Dragi români, fiindcă așa nu se mai poate, vă
chem la vot la Referendum! Dați un răspuns, ferm, clar,
puternic acestei guvernări PSD-iste eșuate. Eliberați
România! Vă aștept pe toți la vot pe 26 mai. Pentru
România, pentru viitorul României”. Postarea a generat
47122 like-uri, 1530 love, 755 haha, 79 wow, 152 sad, 2043
anger, 3016 comentarii și 4070 shares.
publică declarația candidatului Rares Bogdan, aflat pe
prima poziție pe lista partidului: „Viața noastră, a
românilor, este suma alegerilor pe care zilnic le facem.
România are astăzi mare nevoie de implicarea fiecăruia
dintre noi. Vă chem pe 26 mai la vot ca să decidem în ce fel
de țară dorim să ne creștem copiii! Votează PNL!”.
Postarea a generat 37.328 like-uri, 705 love, 1215 haha, 86
wow, 93 sad, 1639 anger, 3913 comentarii și 4193 shares.

publică o nouă declarație a candidatului Rares Bogdan:
„Noi vrem să facem ceea ce PSD nu a făcut împreună cu
aliații lui, noi vrem să mărim subvenția în agricultură, la
58
media europeană. Noi vrem să anulăm toată birocrația care
blochează absorbția de fonduri europene: avem șaizeci și
patru de condiționalități iar Polonia are șase. Vrem ca în
fiecare oraș din România, la Alexandria, la Slatina, la
Brăila, la Galați, la Vaslui, să se trăiască ca la Cluj, ca la
Alba, ca la Suceava, ca la Arad, ca la Oradea, ca la Deva,
ca la Timișoara, astfel încât românii să nu mai plece peste
graniță”. Postarea a generat 33.715 like-uri, 709 love, 1437
haha, 98 wow, 93 sad, 1329 anger, 3913 comentarii și 3267
shares.
Pe data de 19 mai 2019, Partidul Național Liberal a
postat un videoclip electoral, adăugând următorul mesaj:
„În Piața Victoriei 50.000 de oameni au demonstrat pentru
schimbare. Au demonstrat pentru o Românie dreaptă,
pentru o Românie cinstită, pentru o Românie a oamenilor
corecți”. Videoclipul, care a fost vizionat de 1.111.528 de
ori, a generat 29.326 de like-uri, 1150 love, 861 haha, 135
wow, 92 sad, 411 angers, 3.402 de comentarii și 7.235 de
shares.
B. Partidul Social Democrat

Primele 3 postări cu cea mai mare rată de
angajament sunt videoclipuri în care sunt prezentate
59
demonstrații (mitting-uri) ale susținătorilor de partid din
București și o emisiune cu președintele partidului, Liviu
Dragnea. Niciunul dintre videoclipuri nu conține un
mesaj și au o lungime mare, cuprinsă între 45 și 54 de
minute. Acestea au fost postate pe 9 mai, 11 mai, respectiv
12 mai 2019. Videoclipurile au fost urmărite, în medie, de
95.646 de ori, generând între 1205 și 1412 like-uri, între
184 și 250 love, între 88 și 164 haha, între 179 și 958
anger, între 746 și 4718 comentarii și între 473 și 656
shares.

Partidului Social Democrat, în timpul campaniei pentru europarlamentare 2019
60
Pe data de 10 mai 2019, Partidul Social Democrat a
publicat o fotografie reprezentând un eveniment electoral al
partidului, la care este atașat următorul mesaj: „Vă
mulțumim tuturor pentru susținere! România merită mai
mult respect! Votați PSD pe 26 mai!”. Acest post a generat
2.795 like-uri, 130 love, 251 haha, 3 wow, 8 sad, 179
anger, 746 de comentarii și 803 shares.
Pe data de 12 mai 2019, Partidul Social Democrat a
publicat, pe pagina sa de Facebook, o fotografie a unei
tarabe cu legume, cu următorul mesaj: „Mâncare sănătoasă
pentru copiii noștri! Succesul programului de tomate, în
care zeci de mii de gospodari au primit câte 3000 de euro
pentru fiecare 1000 mp de seră cultivată, ne-a determinat
să-i sprijinim și mai mult pe producătorii români. Am
crescut subvenția pentru usturoi și sunt gata de lansare
programele pentru ardei, vinete și castraveți. Producătorii
români au toată susținerea noastră! Dezvoltăm
legumicultura națională, asigurăm mâncare românească
gustoasă și sănătoasă pentru noi și copiii noștri”. Postarea a
generat 2.653 like-uri, 80 love, 208 haha, 5 wow, 1 sad, 80
anger, 432 de comentarii și 745 shares.
61
Uniunea “Salvați România”
Pe 15 mai 2019, USR atacă decizia Biroului
Electoral Central: „Decizia Biroului Electoral Central de a
pune întrebările la referendumul din 26 mai pe buletine de
vot separate este nejustificată și ar putea îngreuna procesul
electoral. Un prim efect al măsurii de separare a întrebărilor
este creșterea costurilor, atât cu tipărirea buletinelor de vot,
cât și logistice. Un alt efect ar putea fi validarea
referendumului doar pentru una din întrebări, situație
convenabilă coaliției PSD-ALDE. Nu este prima dată când
PSD și ALDE încearcă să îngreuneze desfășurarea
referendumului pe Justiție. Au vrut întâi secții separate de
votare. Apoi, au vrut să umble la pragul de validare. Acum,
separă întrebările la referendum. Românii nu trebuie
descurajați, ci, dimpotrivă, trebuie încurajați să vină la urne
și să-și exprime opinia cu privire la amnistia și grațierea
pentru fapte de corupție, respectiv la modificarea legislației
penale prin ordonanțe de urgență și dreptul altor autorități
constituționale de a sesiza CCR. Clasa politică are obligația
să asculte vocea poporului și să ia decizii în interesul
acestuia, nu în interes personal. Votați pe 26 mai la
alegerile europarlamentare și la referendum!”. Postarea a
62
generat 9.764 like-uri, 117 love, 310 haha, 57 wow, 33 sad,
503 anger, 522 de comentarii și 2378 redistribuiri.

Uniunii “Salvați România”, în timpul campaniei pentru europarlamentare 2019
Pe 27 aprilie 2019, USR a publicat o postare prin

care acuza Alianța PSD-ALDE că nu a făcut nimic pentru
fermieri. „PSD-ALDE nu au făcut nimic pentru micii
fermieri. De zeci de ani, munca agricultorilor este
batjocorită de mafia intermediarilor și de complicitatea
autorităților. De când este ministrul Agriculturii, Petre Daea
nu a făcut nimic pentru a remedia situația micilor fermieri
astfel încât aceștia să ducă un trai decent din ceea ce
produc. Până să se vândă în piețe, legumele și fructele
românești ajung să treacă prin trei sau chiar patru mâini, iar
63
agricultorii primesc sume ridicole pentru munca lor. În
timpul verii, kilogramul de castraveți ajunge să fie vândut
de fermier cu 50 bani/kilogram. Fermierii merită să aibă un
sprijin real în Ministerul Agriculturii, un sprijin care să le
permită accesul la piețele de desfacere iar veniturile să fie
conforme cu munca pe care o depun, nu un ministru care
spune în fața Parlamentului European povești despre
cormorani și piscine”. Postarea a generat 6.256 like-uri, 46
love, 213 haha, 42 wow, 342 sad, 1.209 anger, 1.977
comentarii și 1.679 shares.
Pe 1 mai 2019, USR publică un alt atac asupra
Alianței PSD-ALDE. „România nu este și nu a fost o țară
săracă. Este o țară cu oameni săraci ținuți așa de o
caracatiță de hoție, corupție și nepotism care a căpușat
instituțiile statului la toate nivelurile. Fără hoție avem bani
de spitale. În fiecare an, Ministrul Sănătății are la dispoziție
peste 250 de milioane euro pentru investiții dar PSD nu a
construit niciun spital de la zero în toate guvernările pe care
le-a avut. În 2016 Guvernul Cioloș a deblocat proiectele
spitalelor regionale din bani UE care au fost abandonate de
Guvernul PSD imediat ce a preluat guvernarea. De ce?
Pentru că le era greu să-i fure. Fără hoție terminăm
64
autostrăzile. În ultimii 30 de ani, guvernele României nu au
fost în stare să construiască o singură autostradă care să
unească provinciile istorice, deși avea bani europeni
disponibili special pentru asta, tot ce trebuia să facă era să îi
ceară. Guvernele României însă au preferat să nu se
folosească de ei pentru că în Europa 1Km are 1000 de metri
nu 800 cât are în are în Teleormanul lui Dragnea. Fără hoție
putem avea școli mai bune. Din 2008 până în prezent, deși
legea spune că directorii de școli trebuie numiți prin
concurs, acest lucru nu s-a întâmplat. În 2016 când
Guvernul Cioloș a încercat să organizeze primul concurs
pentru ocuparea posturilor de directori de școli, PSD-ul a
reacționat vehement și a blocat inițiativa în Parlament
pentru că nu vor să piardă controlul asupra școlilor ca să
poată fura în continuare. Nu avem spitale moderne pentru
că fură. Nu avem autostrăzi pentru că fură. Nu avem
educație de calitate pentru că fură”. Postarea a generat
5.474 like-uri, 41 love, 105 haha, 21 wow, 243 sad, 1.081
anger, 1.137 de comentarii și 1.620 distribuiri.
Pe 4 mai 2019, USR a postat un atac asupra
candidatului nr. 1 pe lista PSD: „Rovana Plumb deschide
lista PSD pentru europarlamentare, deși nu s-a remarcat cu
65
nimic în mai bine de 15 ani de funcții publice. PSD
demonstrează că “Patrioți în Europa” reprezintă vorbe
goale. Pe când era în guvernul Ponta, Rovana Plumb a
evitat plata taxelor către statul român prin înmatricularea
unei mașini de lux în Bulgaria. Un soldat fidel oricărui șef
care îi oferă o funcție, Rovana Plumb a fost scăpată de
cercetările în dosarul Belina prin votul parlamentarilor
PSD-ALDE, care s-au opus ridicării imunității sale. Astfel,
Justiția nu se mai poate pronunța asupra posibilelor
infracțiuni comise de Rovana Plumb. PSD vine în 2019 cu
aceleași rețete învechite. Sinecuriști, candidați eterni la
funcții publice fără realizări și oameni nepregătiți. Alianța
2020 USR PLUS va trimite în Parlamentul European
persoane cu experiență, cinstite și competente, pregătite să
pună în aplicare un amplu program care să aducă bunăstare
României”. Postarea a generat 4.827 like-uri, 55 love, 348
haha, 52 wow, 110 sad, 1.514 anger, 1.190 de comentarii și
1.156 shares.
Pe 2 mai 2019, USR a atacat din nou guvernul
PSD-ALDE: „Nimic este definiția PSD după doi ani la
guvernare. Au promis și ce-au făcut? Nimic! Asta i-a și
strigat un cetățean curajos din Suceava lui Liviu Dragnea,
66
verde-n față, din mijlocul unui miting al pesediștilor.
Continuăm să arătăm guvernarea de nimic, cu oameni de
nimic. Arătăm ce n-au făcut din ce-ar fi trebuit să facă
pentru România. Ce au făcut pentru infrastructura
feroviară? Nimic pentru eficientizarea CFR, pierderi de 300
de milioane pe an. Nimic pentru reducerea întârzierilor
trenurilor, nu a fost demarat niciun proiect major de
modernizare. Nimic pentru siguranța călătorilor, cetățenii
circulă în continuare în vagoane vechi. Lista de nimicuri
este lungă pentru că nimic nu a fost mai important pentru
PSD decât să scape hoții de pușcărie”. Postarea a generat
5.044 like-uri, 34 love, 263 haha, 37 wow, 74 sad, 960
angry, 1.1127 de comentarii și 1.335 shares.
Concluzii
La alegerile europarlamentare din România,
prezența la vot a fost de 49,02% (8.954.959 alegători). Din
totalul alegătorilor, 51,2% sunt femei, iar 48,8% sunt
bărbați. În același timp, 57,4% dintre alegători provin din
mediul urban, iar 42,6% provin din mediul rural. Trebuie
menționat faptul că majoritatea utilizatorilor de Internet din
România provin din mediul urban. În ceea ce privește
67
categoriile de vârstă, remarcăm următoarele: 18-24 ani
(8,29%), 25-34 ani (15,15%), 35-44 ani (18,70%), 45-64
ani (37,47%) și 65+ (20,44%). Rezultatele finale11 ale
alegerilor europarlamentare din România - 2019 arată că
Partidul Național Liberal a câștigat alegerile cu 27,0% din
voturi, Partidul Social Democrat s-a clasat pe locul doi cu
22,5% din voturi, iar USR-PLUS a obținut un scor electoral
de 22,4%.
Partidul Național Liberal a reușit să mobilizeze
electoratul din Social Media mult mai bine decât
contracandidații săi. La finalul campaniei electorale, PNL
avea 293.677 de fani Facebook, de 2,32 ori mai mult decât
USR și de 3,39 de ori mai mulți fani decât PSD. Între
timp, Partidul Liberal a obținut 72,9% din toate reacțiile,
comentariile și redistribuirile și au avut cea mai mare rată
de angajament în rândul utilizatorilor. În perioada 6 mai
2019 - 13 mai 2019, rata de angajament a Partidului
Național Liberal a crescut considerabil, de la 9,4% la 19%,
în timp ce contracandidații au menținut acest indicator la
6,8% (USR) și între 2,9% și 7,2% (PSD). Chiar și la
frecvența postărilor PNL a fost lider, cu 7,66 postări pe zi în
11
https://prezenta.bec.ro/europarlamentare26052019/romania-pv-final
68
timpul campaniei electorale, comparativ cu USR (5,28
postări pe zi) și PSD (1,28 postări pe zi).
Partidul Național Liberal și-a concentrat strategia de
comunicare mai ales pe declarațiile candidaților și a
președintelui României, Klaus Iohannis, asupra modului în
care acest partid se va implica în viața oamenilor dacă va
câștiga alegerile. Pe de altă parte, PSD și-a concentrat
strategia de comunicare pe videoclipuri lungi (între 45 și 54
de minute) cu evenimente electorale organizate de
susținătorii partidului, cu delcarații ale președintele
partidului, Liviu Dragnea și cu postări care evidențiază
principalele realizări ale Guvernului PSD în domeniul
agriculturii. Mesajele cheie ale USR s-au concentrat pe
atacurile asupra Partidului Social Democrat, prezentând
liderii PSD și performanțele lor slabe în calitate de miniștri.
Partidul Național Liberal a reușit să câștige
alegerile, deoarece strategiile de comunicare au mobilizat
fanii lor de pe Facebook să interacționeze și să distribuie
informațiile electorale în rândul mai multor grupuri sociale,
fiind mult mai vizibili decât contracandidații lor. Pe de altă
parte, USR a reușit să obțină un scor electoral foarte bun,
deoarece a reușit să mobilizeze utilizatorii din Social Media
69
care au absentat la ultimele alegeri. Dincolo de procentul
mai slab comparativ cu alte alegeri, PSD și-a păstrat
numărul tradițional de voturi, dar a pierdut alegeri,
deoarece partidele de opoziție (PNL și USR) au reușit să
mobilizeze segmentele de public neinteresate de politică
sau care doreau să voteze împotriva PSD. La alegerile
pentru Parlamentul European din 2019, Facebook a jucat un
rol decisiv, iar partidele care au înțeles mai bine cum să-și
mobilizeze publicul au avut câștig de cauză.
70
II.
COMUNICAREA SOCIAL MEDIA
A PREȘEDINTELUI S.U.A.
DONALD TRUMP
71
72
2.1. Analiza discursului pe Facebook al
Președintelui Donald Trump
Odată cu includerea rețelelor sociale în strategiile de

campanie ale partidelor politice, modelul “sus-jos” privind
transmiterea unidirecțională a mesajelor și absența
interacțiunii dintre protagoniști și destinatarii au intrat din
nou în discuție printre cercetători. Dacă în această schemă
tradițională a comunicării, numai politicienii și partidele
politice au putut să-și facă auzită vocea în sfera publică,
universul larg al rețelelor sociale a condus la o schimbare
majoră a paradigmei.
Astfel, rețelele sociale online, precum Facebook și
Twitter, își concentrează toată atenția mai mult pe
comunicarea politicianului decât pe comunicarea
instituțională (partid politic, guvern, parlament, președinție
etc.) și încurajează implementarea strategiilor de
comunicare pentru campaniile personalizate. Astfel, de cele
73
mai multe ori, se poate ajunge la paradoxul ca imaginea
politicienilor să fie mai vizibilă decât imaginea partidului,
iar aspectele personalizate ale strategiei actorului politic să
intre în contradicție chiar cu strategiile structurilor de
comunicare ale partide politice din care fac parte.
Deși se presupune că rețelele sociale se vor
diferenția la nivelul mecanismului de funcționare față de
canalele de comunicare clasice, oferind o deschidere mult
mai mare pentru dezbateri, studii recente12 13 14
au indicat
faptul că liderii politici nu numai că nu încurajează
conversația cu urmăritorii lor, dar și faptul că acest tip de
comunicare online nu exploatează puterea liderilor de
opiniei online (influencerii)15.
12
Amado, A., Tarullo, R. (2016). “Las redes sociales en la
comunicación política: ¿comunicación unidireccional o
conversacional?” Contratexto. 0(24), 97-111.
13
Graham, T., Broersma, M., Hazelhoff, K., y Van ’t Haar, G. (2013).
"Between broadcasting messages and interacting with voters: The use
of Twitter during the 2010 UK general election campaign".
Information, Communication & Society, 16(5), 692-716.
14
Waisbord, S. (2015). “United and fragmented: Communication and
media studies in Latin America”. Journal of Latin American
Communication Research, 4(1), 1-23.
15
Aruguete, N., Calvo, E. (2018). "Time to #protest: Selective
exposure, cascading activation, and framing in social media". Journal of
Communication, 68(3), 480-502.
74
Mai mult decât atât, conform unui studiu realizat de
Raquel Tarullo, se arată faptul că „o utilizare contradictorie
a rețelelor de socializare care, deși permite liderilor politici
să includă în comunicarea destinatarului strategii precum
asocieri de imagine (tagging), hashtag-uri și partajarea
conținutului originar din conturile altor utilizatori pentru a
promova interacțiunea, natura hashtag-urilor, a etichetelor
și a linkurilor către alte pagini aproximează o reproducere a
comportamentului comunicativ pe liderii politici îl utilizau
în mass-media tradiționale”16 . În același timp, se arată că,
fără o predispoziție către conversație sau către interacțiune,
bazată în special pe includerea limitată a funcțiilor de
angajament oferite de Facebook, liderii politici își
concentrează mai mult atenția pe un model de comunicare
politică egocentristă (centrat mai mult pe imaginea
politicianului), și mai puțin pe mesajul transmis.
Comunicarea personalizată în rețelele de socializare
este evidențiată și prin utilizarea de etichetare, cei mai mulți
16
Tarullo, R. (2019). “The strategic use of interaction in the
communication of argentinean politicans in Facebook”. Global Media
Journal
75
lideri politici folosind acest instrument pentru a crea
legături de imagine cu alte personalități politice sau cu
societatea civilă (miniștri, grupuri politice ale aceluiași
partid politic, activiști politici sau chiar adversari politici),
căutând astfel ca mesajul original să fie reprodus și
diseminat de cei menționați, în grupurile lor
sociale , formând comunități de conversație cu utilizatori
care pot confirma convingerile existente.
Aceeași ipoteză a fost demonstrată și de Maria
Pilgun și Galina Gradoselskaya17, care au arătat, după un
studiu amplu realizat în Rusia, că: (1) actorii politici activi
pe Facebook sunt distribuiți în mai multe grupuri în funcție
de afilierile politice; (2) interacțiunea comunicativă între
diferite grupuri amplifică mai mult stările conflictuale decât
cele cordiale și (3) nivelul de competență al resurselor
sociolingvistice nu depinde de apartenența la un anumit
grup.
17
Pilgun, M., Gradoselskaya, G. (2015). “Political communication on
facebook: Russian Сase”. Revista Latina de Comunicacion Social. DOI:
10.4185/RLCS-2015-1068
76
Obiectivele și metodologia cercetării
 O1: Analizarea KPI, care au facilitat comunicarea pe
Facebook a lui Donald Trump, președintele Statelor
Unite ale Americii (numărul de fani, tipuri de posturi,
rata de interacțiune etc.)
 O2: Analizarea discursului pe Facebook al lui Donald
Trump și identificarea expresiilor cele mai utilizate în
Social Media pe durata mandatului de președinte.
indicatorii cheie de performanță (KPI), care facilitează
comunicarea online a lui Donald Trump, și anume: numărul
de fani , numărul de postări pe zi, rata de angajament a
utilizatorilor, reacțiile dominante etc. În același timp,
folosind platforma de analiză a textului - https://www.
online-utility.org/text/analyzer.jsp - vom centraliza și
analiza cuvintele și expresiile cele mai des utilizate pe
Facebook de către Donald Trump, pentru a determina
direcțiile de comunicare utilizate în timpul mandatului de
președinte. Perioada de monitorizare este 20.01.2017 -
16.08.2019 .
77
Evoluția numărului de fani și reacțiile acestora
Odată cu preluarea mandatului de președinte al

Statelor Unite ale Americii, la 20 ianuarie 2017, Donald J.
Trump a cunoscut o creștere exponențială a numărului de
fani pe Facebook - de la 18 milioane de fani (20 ianuarie
2017) la 21 milioane de fani (22 februarie 2017). De atunci
încolo, evoluția numărului de fani a fost constantă, pe 16
august 2019, pagina de Facebook a lui Donald Trump
înregistrând aproximativ 24,3 milioane de fani. Astfel,
putem vedea că, în prima lună de mandat (20 ianuarie
2017 - 22 februarie 2017), Donald Trump a avut o creștere
semnificativă (3 milioane de fani), iar în perioada 23
februarie 2017 - 16 august 2019 (2 ani și 6 luni),
aproximativ 3,3 milioane au devenit fanii săi online.
78
În perioada monitorizată (20 ianuarie 2017 - 16
august 2019), Donald Trump a postat pe pagina sa de
Facebook 5.007 articole, dintre care: 36.9% video, 30.5%
fotografii, 18.5% status și 14% link-uri. Activitatea
publicistică a fost intensă, frecvența fiind de 10 postări pe zi
și o rată relativ mare de angajament a utilizatorilor, de
2,7%.
Tip Total Reacții Comentarii Distribuiri ø Total

postare interacțiuni/
postare
Status 927 54,349 6,370 4,429 74,447
Fotografii 1,529 57,542 5,782 6,806 80,033
Link-uri 703 34,856 3,829 4,713 49,899
Video-uri 1,848 41,621 6,810 7,220 64,386
Total 5,007 47,890 5,996 6,225 68,993
Analiză de discurs - cele mai frecvente expresii

folosite de Donald Trump pe Facebook
Pentru analiză, vom lua în considerare doar expresii
care conțin cel mult 4 cuvinte, pentru a determina
mesajele-cheie utilizate cel mai frecvent în discursul său de
pe Facebook. În perioada menționată, în cele 5.007 postări,
79
Donald Trump folosește 147.664 cuvinte, ceea ce
înseamnă, în medie, 29,5 cuvinte per postare și un număr de
11.802 propoziții, ceea ce reprezintă o medie de 2,36
propoziții per postare (postări relativ lungi).
Referințe la Democrați, partidul său de opoziție,
apar în discursul președintelui, pe pagina de Facebook, de
429 de ori (în 413 postări) , dintr-un total de 5.007
de posturi (8,57%), mențiuni referitoare la partidul său –
Republicanii - de 109 ori dintr-un total din 5.007 postări
(2,18%). Mai mult decât atât, cel mai adesea putem vedea
termenul de “democrați” menționați în următoarele
expresii: „democrații radicali” (de 22 de ori), „democrații
au pierdut 2 ani și 25 de milioane de dolari” (de 3 ori), „nu
ar putea fi mai clar, democrații produc mafioți” (de 3 ori)
sau „democrații au ridicat milioane de minciuni” (de 3
ori). Pe de altă parte, Donald Trump menționează cel mai
adesea termenul de republicani în următoarele expresii: „cu
membrii republicani ai Senatului” (de 10 ori) și „un vot
pentru republicani este un vot pentru” (de 4 ori).
80
Cuvinte- Likes Comms Shares Love Haha Wow Sorry Anger
cheie
Democrații 35k 5.6k 6.4k 3.8k 1.2k 249 328 1.5k
Republicanii 38k 6.3k 5k 4.4k 1k 169 267 827
Republicanii 39k 6.3k 5.7k 4.6k 932 189 228 995
și
democrații
Atunci când a folosit termenul de „democrați” în

postările sale, putem observa o rată medie de interacțiune
de 0,23% și o medie a reacțiilor, după cum urmează: 35.247
de like-uri per postare, 5.647 de comentarii per postare,
6.463 de redistribuiri per postare, 3.813 reacții love per
postare, 1.211 haha per postare, 249 wow per postare, 328
sorry per postare și 1.490 anger per postare.
Pe de altă parte, termenul de „republicani” a generat
o rată medie de interacțiune de 0,25% și următoarele
reacții: 38.789 de likes per postare, 6.312 de comentarii per
postare, 5.018 shares per postare , 4.459 loves per postare,
1.049 haha per postare, 169 wow per postare, 267 sorry per
postare și 827 anger per postare.
Ambele partide - „Democrații” și
„Republicanii” - sunt utilizate în aceeași postare, în 41 din
81
cazuri, generând o rată de interacțiune de 0,26%. În același
timp, reacția medie a fanilor per post este următoarea:
39.762 like-uri, 6.310 comentarii, 5.719 shares, 4.595 love,
932 haha, 189 wow, 228 sorry și 995 anger.
Figura 15 – Reacțiile în funcție de expresii
Din graficul de mai sus, putem observa că atunci

când a folosit termenul „democrați”, a existat o reacție
negativă în rândul fanilor (furie, păreri de rău și
amuzament), iar când a folosit termenul „republicani”,
reacțiile de dragoste sunt mai frecvente. Pe de altă parte, o
interacțiune mai puternică este atunci când, în aceleași
postări, se folosesc ambii termeni - „republicani” și
82
„democrați”. În acest caz, putem observa o creștere a
reacțiilor de tip like și love.
Nr. Expresii care conțin max. 4 cuvinte Frecvență

crt.
1. make america great again 133
2. of the united states 67
3. at the white house 64
4. vice president mike pence 60
5. trump's schedule for wednesday 60
6. trump's schedule for tuesday 56
7. the fake news media 56
8. first lady melania trump 54
9. join me live in 54
10. · travel to washington 52
11. trump's schedule for thursday 52
12. for a #maga rally 50
13. travel to washington d 50
14. meeting with secretary of 50
15. trump's tentative schedule for 49
16. crowd for a #maga 49
17. great crowd for a 49
18. with the secretary of 48
19. with vice president mike 48
20. trump's schedule for friday 46
83
Nr. Expresii care conțin max. 4 cuvinte Frecvență
crt.
21. bilateral meeting with the 45
22. to the white house 42
23. america great again rally 42
24. in the history of 42
25. for the american people 41
26. trump's schedule for monday 41
27. with secretary of state 41
28. with the president of 40
29. the prime minister of 39
30. · meeting with secretary 39
31. expanded bilateral meeting with 39
32. receives daily intelligence briefing 39
33. meeting with prime minister 38
34. lunch with vice president 36
Privind din perspectiva subiectelor utilizate cel mai

des în discursul său online, putem observa că sloganul din
campania electorală - „Să facem America mare din nou!” a
fost păstrat în timpul mandatului, fiind folosit în 133 de
postări, iar abrevierea lui - „miting MAGA”, în 50 de
postări. Pe de altă parte, putem vedea că specialiștii în
comunicarea online obișnuiesc să posteze programul
președintelui pentru fiecare zi în parte și cel mai adesea
84
putem vedea postări în care programul este menționat
pentru ziua de miercuri (60 de mențiuni), pentru ziua de
marți (56 de mențiuni), pentru ziua de joi (52 de mențiuni)
și pentru ziua de vineri (46 de mențiuni). În același timp,
vicepreședintele american Mike Pence este menționat de
Donald Trump în 60 de postări, iar Prima Doamnă Melania
Trump, în 54 de postări. Subiectul din timp campaniei
electorale privind „fake news” este menționat și în timpul
mandatului de președinte, în 56 de postări, iar invitația de a
urmări transmisiunile în direct realizate pe Facebook apare
în 54 de postări.
Concluzii
Social Media a reușit să dea o voce puternică
politicienilor, care nu pot fi îngrădiți de cenzura instituțiilor
media tradiționale. Mai mult decât atât, putem vedea că
paginile de Facebook au reușit, de multe ori, să fie mai
puternice decât canalele media tradiționale. De exemplu,
Donald Trump a reușit să crească exponențial numărul
fanilor de pe Facebook imediat după preluarea funcției, iar
videoclipurile sale au generat chiar și 11,3 milioane de
85
vizualizări18, în contextul în care, spre exemplu, Fox News
reușește să aibă o audiență în prim-time de 2.446.000 de
vizualizări19.
În același timp, putem vedea că Donald Trump folosește
strategia sa de a ataca adversarii mai des decât postările în
care prezintă realizările Administrației sale sau în care
menționează Partidul Republican. Astfel, din studiul nostru
observăm că președintele Statelor Unite ale Americii,
Donald Trump menționează partidul de opoziție de 4 ori
mai des (în postări în care îi atacă - de exemplu,
„democrații radicali”, „democrații au pierdut 2 ani și 25 de
milioane de dolari”, „nu ar putea fi mai clar, democrații
produc mafioți” sau „democrații au ridicat milioane de
minciuni”), în comparație cu postările în care el îi
menționează republicani. Privind reacțiile publicului, putem
vedea că atunci când menționează partidul său de
opoziție - democrații - există multe reacții negative la
adresa lor (furie, scuze, haha și comentarii negative), iar
când sunt menționate activitățile Republicanilor, emoțiile
dominante sunt pozitive (love și like).
18
http://www.facebook.com/153080620724/posts/10158514034445725
19
https://www.adweek.com/tvnewser/q1-2019-ratings-fox-news-
continues-its-reign-as-cables-most-watched-network/398384/
86
De asemenea, Donald Trump continuă strategia de
comunicare din timpul campaniei și în timpul mandatului
de președinte, folosind adesea sloganul „Să facem America
mare din nou” sau prescurtarea „MAGA”. Putem observa
de asemenea că strategii în comunicare online publică
frecvent pe Facebook programul zilnic al președintelui,
subliniind astfel transparența, ca valoare primară, a
Administrației Donald Trump, dar și că promovează
activităților comune întreprinse cu Prima Doamnă Melania
Trump și cu vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence.
87
2.2. Analiza discursului pe Twitter al
Președintelui Donald Trump
Twitter a devenit, în ultimii ani, un canal de

comunicare politică foarte puternic, depășind de multe ori,
împreună cu Facebook, canale tradiționale de comunicare
în masă, precum: TV, radio sau ziare.
Potrivit Hootsuite20, 500 de tweet-uri sunt trimise în
fiecare zi (5.787 de tweet-uri în fiecare secundă), iar 326 de
milioane de persoane folosesc Twitter în fiecare lună, chiar
dacă există 1,3 miliarde de conturi în întreaga lume. În
același timp, 24% dintre adulții americani folosesc Twitter,
dar doar 6% dintre adolescenții americani spun că Twitter
este cea mai importantă rețea socială existentă la ora
actuală. Interesant este faptul că, deși un utilizator de
Twitter are, în medie, 707 de urmăritori, 391 de milioane de
20
https://blog.hootsuite.com/twitter-statistics/
88
conturi Twitter nu au deloc urmăritori, ceea ce ne
îndreptățește să credem că majoritatea acestora sunt conturi
false.
Din perspectiva comunicării politice, Twitter este
mai eficient decât Facebook, potrivit unui studiu realizat, în
2018, de Twiplomacy, care arată că 187 de guverne și șefi
de stat mențin o prezență oficială pe Twitter.
Potrivit mai multor cercetători, Twitter este canalul
cu cea mai mare rată de viralizare. În acest sens, Kathryn
Kloby afirmă că „tweet-urile sunt celebre pentru scurtimea
lor, dar cititorii sunt adesea uimiți atunci când văd cât de
multe informații pot fi distribuite, în mod concis, în limita
celor 140 de caractere”21. În opinia lui Kloby, motivația din
spatele limitei de caracter a Twitter este, de asemenea, ceea
ce a determinat platforma să obțină popularitate în masă.
Mai mult decât atât, potrivit Brian Ott, Twitter
promovează impulsivitatea. „Deși Twitter este similar cu
semnalele de fum din punct de vedere al complexității
mesajelor, este extrem de diferit în ceea ce privește
21
Kloby, K., D'Agostino, M. J. (2012). Citizen 2.0: Public and
Governmental Interaction through Web 2.0 Technologies. Hershey, PA:
Information Science Reference.
89
efortul. Atunci când cineva decide să trimită un semnal de
fum, trebuie să depună eforturi considerabile (adică
strângerea lemnelor, aprinderea focului, mersul într-o
locație în care se poate observa fumul de la mare distanță
etc.). Dacă o persoană alege să depună toate eforturile,
probabil că are ceva important de comunicat și, de fapt,
semnalele de fum au fost folosite în istorie ca mijloc de
semnalizare a pericolului iminent . Tweet-ul, prin contrast,
nu necesită aproape niciun efort. Este ridicol de
ușor. Datorită tehnologiei wireless, se poate face un tweet
de la orice dispozitiv, de oriunde, în orice moment. Având
în vedere că tweet-urile necesită puțin efort, este nevoie de
mai puțin timp preconizat, reflecție sau luarea în
considerare a consecințelor. Tweet-ul este, pe scurt, o
activitate extrem de impulsivă, ceva se poate face cu
ușurință, chiar dacă nu avem nimic important de spus”22.
Twitter a devenit popular datorită unui mecanism
simplu, dar revoluționar, de comunicare în masă, pe care
Kaplan și Haenlein l-au numit „push-push-pull” și pe care
22
Ott, B. (2017). “The age of Twitter: Donald J. Trump and the politics
of debasement”. Critical Studies in Media Communication. DOI:
10.1080/15295036.2016.1266686
90
le-au descris după cum urmează: „Odată ce un utilizator își
asumă tweet-urile altei persoane ca fiind deosebit de
relevante sau interesante, ea poate decide să devină
urmăritorul acelei persoane, ceea ce înseamnă că
tweet-urile unui autor sunt împinse automat pe pagina
principală de Twitter a tuturor urmăritorilor. [...] În multe
cazuri, informațiile transmise către urmăritorii unui
utilizator pot fi citite și uitate imediat; în alte cazuri, poate
nici măcar nu ajung să fie citite. […] Dar, în unele cazuri,
destinatarul mesajului poate găsi noutățile atât de
interesante și intrigante încât decide să îl distribuie
urmăritorilor lor și să genereze efectul de tip cascadă până
când va fi tras pe alte rețele sociale sau chiar în
mass-media”23.
De acest mecanism de comunicare în masă au
beneficiat politicienii, în special cei din Statele Unite ale
Americii, care au determinat un fenomen unic în
comunicarea politică: crearea unei hărți privind polarizarea
politică a cetățenilor în mediul online.
23
Kaplan, A. M., Haenlein, M. (2011). “The early bird catches the
news: Nine things you should know about micro-blogging”. Business
Horizons 54, 105—113. doi:10.1016/j.bushor.2010.09.004
91
Figura 16 - Hărțile activității Twitter arată modul în care polarizarea
politică se manifestă online și de ce divizările sunt atât de greu de
combinat.
Conform hărții anterioare24, fiecare cerc este un cont

de Twitter; dimensiunea sa reprezintă numărul de
urmăritori, iar culoarea reflectă tipul de conținut. Astfel, (1)
culoarea albastră a Coastei de Vest reprezintă grupul
„Rezist” (anti-Trump), (2) culoarea „violet” din
Centru-Vest și Sud-Vest este reprezentativă pentru
mișcarea progresivă, (3) culoarea portocalie din Sud este
reprezentată de utilizatori principali (jurnele de stânga), (4)
culoarea galbenă din Centru-Vest este reprezentată de
susținătorii Partidului Democrat, (5) culoarea turcoaz din
24
Kelly, J., Francois, C. (2018). “This is what filter bubbles actually
look like”. MIT Technology Review. https://www.technologyreview.
com/s/611807/this-is-what-filter-bubbles-actually-look-like/
92
Centru este reprezentată de conturile afiliate la știrile locale,
(6) culoarea verde din Centru este reprezentată de politica
partidului, (7) culoarea roșie din Nord-Est este reprezentată
de grupurile de sprijin al lui Donald Trump, (8) culoarea
verde din Centru-Est și Sud-Est este reprezentată de
utilizatorii afiliați mass-media conservatoare, (9) culoarea
purpurie în Centru-Est este reprezentată de susținătorii
Partidului Republican, iar (10) culoarea portocalie din
Centru, Est și Vest este reprezentată de alte grupuri (de
regulă, indeciși sau fără o tendință de consum clară).
care facilitează comunicarea pe Twitter a lui Donald
Trump, președintele Statelor Unite ale Americii (număr
de urmăritori, tipuri de tweet-uri , rata de angajent, rata
de interacțiune etc.)
 O2: Analizarea discursului pe Twitter al lui Donald
Trump și identificarea expresiilor cele mai utilizate de
acesta.
indicatorii cheie de performanță (KPI) care facilitează
93
strategia de comunicare pe Twitter a lui Donald Trump , și
anume: numărul de tweet-uri, numărul de urmăritori, rata de
angajament și de interacțiune. În același timp, folosind
platforma de analiză a textului - https://www.online-utility.
org/text/analyzer.jsp - vom centraliza și vom analiza
cuvintele și expresiile cele mai utilizate pe Twitter-ul lui
Donald Trump, pentru a determina direcțiile de comunicare
folosite în timpul mandatului de președinte. Perioada de
monitorizare este 22.01.2019 - 16.08.2019.
Evoluția numărului de urmăritori pe Twitter
Figura 17 - Evoluția urmăritorilor pe Twitter-ul lui Donald Trump
94
Începând cu 22 ianuarie 2019, profilul de Twitter al
lui Donald Trump a cunoscut o creștere constantă - de la
57,6 milioane la 63,2 milioane de urmăritori, la data de 16
august 2019. Astfel, putem observa o medie de creștere pe
săptămână de 0,32 %. În același timp, Donald
Trump postează pe Twitter, în medie, 16 tweet-uri pe zi,
rata de angajament fiind de 2,1 %, iar rata de interacțiune
a tweet-urilor, de 0,14 %.
Tip Nr. de tweets %
Conținut nou 1991 61,56 %

Conținut 963 29,78 %
redistribuit
Răspunsuri la alții 280 8,66 %
Total 3234
Cele 3.234 de tweet-uri postate de Donald Trump au

generat un total de 218,4 milioane de like-uri și 49,7
milioane de retweet-uri. Șase din zece tweet-uri (61,56 %)
au conținut original, 29,78% reprezintă conținut redistribuit,
iar 8,66% reprezintă răspunsuri urmăritorilor. În același
timp, 76,2% din conținutul mediatic este format doar din
95
text, 12,1% din tweet-uri conțin fotografii, iar 11,3 % conțin
link.
Democrații vs. republicani în discursul pe Twitter

al lui Donald Trump
Pentru analiză, vom lua în considerare doar expresii
care conțin cel mult 4 cuvinte, pentru a determina
mesajele-cheie care se folosesc cel mai frecvent în discursul
lui Donald Trump pe Twitter. În perioada menționată, în
cele 3.234 de postări, Donald Trump folosește 100.556
de cuvinte, ceea ce înseamnă, în medie, 31,1 cuvinte per
postare și un număr de 9.277 de propoziții, ceea ce
reprezintă o medie de 2,87 propoziții per post (postări
relativ lungi).
Menționări despre Democrați, partidul său
de opoziție, apar în discursul președintelui, pe profilul
Twitter, de 608 ori dintr-un total de 3.234 de tweet-uri
(18,80% ), iar partidul său, Republicanii, de 64 de ori
dintr-un total de 3.234 de postări (1,98 %). Mai mult decât
atât, cel mai des putem vedea observa termenul de
“democrați” în următoarele expresii: „ democrații radicali
de stânga” (de 17 ori), „comis de democrați” (de 5 ori),
96
„ ceea ce sunt democrații” (de 4 ori) sau „democrații
radicali de stânga vor...” (de 4 ori). Pe de altă parte, Donald
Trump menționează cel mai adesea termenul de
“republicani” în următoarele expresii: „ republicanii vor
susține întotdeauna starea pre-existentă” (de 2 ori) și
„republicanii și democrații trebuie să se unească” (de 2 ori).
Cuvinte-cheie Likes Retweets
Democrații 71775 21380

Republicanii 81726 20204
Republicanii și democrații 76920 19371
Când a folosit termenul de „democrați” în

tweet-urile sale, putem observa o medie a interacțiunilor,
după cum urmează: 71.775 de like-uri și 21.380 de
retweet-uri. Pe de altă parte, termenul de „republicani” a
generat o medie a reacțiilor, după cum urmează: 81.726 de
like-uri și 20.204 retweet-uri. Ambele partide -
„Democrații” și „Republicanii” - sunt menționate în aceeași
postare, în 28 de cazuri, generând o interacțiune medie per
postare de: 76.920 de like-uri și 19.371 de retweet-uri.
97
Din graficul de mai jos , putem observa că, atunci
când folosește termenul de „democrați”, sunt generate mai
puține like-uri decât atunci când folosește, în cadrul
tweet-urile, termenul de „republicani”.
Figura 18 - Democrații vs. republicani în tweeturile lui Donald Trump
Utilizatorii falsi de Twitter interacționează cu

tweet-urile lui Donald Trump
În perioada monitorizată (22 ianuarie - 16 august
2019), 313 de utilizatori au distribuit informații pe profilul
lui Donald Trump. Dintre aceștia, 207 de utilizatori
(66,13%) sunt verificați de sistemele de securitate ale
Twitter și sunt considerați reali, iar ceilalți 106 utilizatori
(33,87%) sunt considerați de Twitter ca fiind conturi false,
create special pentru răspândirea de știri false.
98
Figura 19 - Utilizatorii care au postat pe profilul de Twitter al lui Donald Trump
Analiza discursului - cele mai frecvente fraze

folosite de Donald Trump
Privit din perspectiva subiectelor utilizate cel mai
des în discursul Twitter , putem vedea că termenul de „fake
news media” este cel mai frecvent utilizat (39 de apariții),
urmat de sloganul folosit în campania electorală - „Make
America Great Again” (36 de apariții)", „mărețul stat al”
(30 de apariții), „nicio înțelegere secretă, niciun obstacol"
(de 29 de ori)", „aștept cu nerăbdare să...” (de 18 ori), „sunt
încântat să...” ( De 18 ori) sau „democrații radicali de
stânga” (de 17 ori). De asemenea, Donald Trump folosește
adesea expresii precum „la granița de sud” (de 16 ori),
99
„dușmanul poporului” (de 15 ori), „marea mea onoare” (de
14 ori), „marele popor” (de 11 ori ), expresii adesea folosite
de politicienii adepți ai populismului.
Nr. Expresii care conțin max. 4 cuvinte Frecvența

crt.
1. the fake news media 39
2. in the history of 38
3. make america great again 36
4. of the united states 30
5. the great state of 30
6. no collusion no obstruction 29
7. i look forward to 18
8. i am pleased to 18
9. the radical left democrats 17
10. there was no collusion 16
11. at the southern border 16
12. enemy of the people 15
13. the history of our 15
14. was my great honor 14
15. my great honor to 14
16. it was my great 14
17. anywhere in the world 13
18. am pleased to announce 12
19. bad for our country 12
100
Nr. Expresii care conțin max. 4 cuvinte Frecvența
crt.
20. into the united states 12
21. history of our country 12
22. today it was my 11
23. the history of the 11
24. the great people of 11
25. the new york times 11
26. the enemy of the 11
27. to the united states 11
28. the united states and 10
29. at the white house 10
30. with kim jong un 10
31. i will be interviewed 10
32. pleased to announce that 10
33. in the great state 10
34. in the united states 10
Concluzii
Twitter a reușit să dea o voce puternică
politicienilor, care nu pot fi constrânși de cenzura
instituțiilor media tradiționale. Mai mult decât atât, putem
observa că profilele de Twitter au reușit, de multe ori, să fie
mai puternice decât canalele media tradiționale. De
exemplu, Donald Trump a reușit să crească exponențial
101
numărul de urmăritori (62,3 milioane de urmăritori), în
contextul în care, de exemplu, Fox News reușește să aibă o
audiență în prim-time de 2.446.000 de vizualizări25. Cele
3.234 de tweet-uri postate de Donald Trump în perioada 22
ianuarie - 16 august 2019 au generat un total de 218,4
milioane de like-uri și 49,7 milioane de retweet-uri .
În același timp, putem observa că, în anul
2019, discursul de pe Twitter a fost mult mai temperat
comparativ cu perioada campaniei sau cu perioada imediat
de după învestirea în funcție (2016/2017), dar folosește
destul de multe expresii pe care l-a tot folosit în timpul
alegerilor, pe care le putem considera în mare măsură
populiste: „mass-media fake news”, „Facem America
măreață din nou”, „granița de sud”, „democrații radicali de
stânga”, „dușmanul poporului”, „rău pentru țara noastră",
"nicio înțelegere secretă, niciun obstacol" etc.
Interesant este faptul că, atunci când Donald Trump
menționează termenul de „republican” pe Twitter, numărul
interacțiunilor crește spre deosebire de postările când îi
menționează pe democrați (81.726 vs. 71.775 likes). În
25
https://www.adweek.com/tvnewser/q1-2019-ratings-fox-news-
continues-its-reign-as-cables-most-watched-network/398384/
102
același timp, atunci când construiește postări în care ambele
partide sunt menționate, putem observa o rată ridicată a
interacțiunilor (76.920 de likes). Un alt aspect care poate
direcționa comunicarea într-o direcție favorabilă sau mai
puțin favorabilă este dat de procentul foarte mare de
utilizatori falși, care publică informații pe profilul lui
Donald Trump (38,87 %), de cele mai multe ori, false,
menite să dezinformeze publicul online.
103
BIBLIOGRAFIE
1. Amado, A., Tarullo, R. (2016). „Las redes sociales en la

comunicación política: ¿comunicación unidireccional o
conversacional?” Contratexto. 0(24).
2. Aruguete, N., Calvo, E. (2018). „Time to #protest:
Selective exposure, cascading activation, and framing in
social media”. Journal of Communication, 68(3)
3. Breuer, A., Bilal, F. (2012). „Online Political
Participation: Slacktivism or Efficiency Increased
Activism? Evidence from the Brazilian Ficha Limpa
Campaign”. http://ssrn.com/abstract=2179035
4. Graham, T., Broersma, M., Hazelhoff, K., y Van ’t Haar,
G. (2013). „Between broadcasting messages and
interacting with voters: The use of Twitter during the
2010 UK general election campaign”. Information,
Communication & Society, 16(5)
104
5. Habermas, J. (2009). Europe. The Faltering Project.
London: Polity Press
6. Hänska-Ahy, M., Bauchowitz, S. (2017). „Tweeting for
Brexit: how social media influenced the referendum”,
în: Mair, John and Clark, Tor and Fowler, Neil and
Snoddy, Raymond and Tait, Richard, (eds.) Brexit,
Trump and the Media. Bury St Edmunds, UK: Abramis
Academic Publishing
7. Howard, P., Kollanyi, B. (2016). „Bots, #StrongerIn,
and #Brexit: Computational Propaganda during the
UK-EU Referendum”. Comprop Research Note
2016.1. https://ssrn.com/abstract=2798311
8. Kaplan, A. M., Haenlein, M. (2011). „The early bird
catches the news: Nine things you should know about
micro-blogging”. Business Horizons 54. doi:10.1016/j.
bushor.2010.09.004
9. Kelly, J., Francois, C. (2018). „This is what filter
bubbles actually look like”. MIT Technology Review.
https://www.technologyreview.com/s/611807/this-is-w
hat-filter-bubbles-actually-look-like/
10. Kloby, K., D'Agostino, M. J. (2012). Citizen 2.0:
Public and Governmental Interaction through Web 2.0
105
Technologies. Hershey, PA: Information Science
Reference.
11. Klafka, R. (2010). „Slactivism has no place here”.

+VocateLens.
http://advocatelens.org/2010/10/slacktivism-has-no-pla
ce-here/
12. Pilgun, M., Gradoselskaya, G. (2015). „Political
communication on facebook: Russian Сase”. Revista
Latina de Comunicacion Social. DOI:
10.4185/RLCS-2015-1068
13. Polonski, V. (2016). Impact of social media on the
outcome of the EU referendum. https://www.
referendumanalysis.eu/eu-referendum-analysis-2016/se
ction-7-social-media/impact-of-social-media-on-the-ou
tcome-of-the-eu-referendum/
14. Ott, B. (2017). „The age of Twitter: Donald J. Trump
and the politics of debasement”. Critical Studies in
Media Communication. DOI: 10.1080/15295036.
2016.1266686
15. Shah, D. V., McLeod, J. M., & Yoon, S. H. (2001).
„Communication, context, and community an
exploration of print, broadcast, and internet
influences”. Communication research, 28(4)
106
16. Tarullo, R. (2019). „The strategic use of interaction in
the communication of argentinean politicans in
Facebook”. Global Media Journal
17. Waisbord, S. (2015). „United and fragmented:
Communication and media studies in Latin America”.
Journal of Latin American Communication Research,
4(1)
18. Zavattaro, S. (2013). „Social Media in Public
Administration’s Future: A Response to Farazmand”.
Administration & Society. Londra: Sage Publications,
p. 244.
19. https://www.adweek.com/tvnewser/q1-2019-ratings-
fox-news-continues-its-reign-as-cables-most-watched-
network/398384/
20. https://blog.hootsuite.com/twitter-statistics/
21. https://prezenta.bec.ro/europarlamentare26052019/rom
ania-pv-final
22. https://www.adweek.com/tvnewser/q1-2019-ratings-
fox-news-continues-its-reign-as-cables-most-watched-
network/398384/
23. http://www.gsa.gov/graphics/staffoffices/socialmediap
olicy.pdf
107
View publication stats

Social Media Si Comunicarea Politica Personalizata: October 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Social Media Si Comunicarea Politica Personalizata: October 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

Social Media si comunicarea politica personalizata

Book · October 2019

Facebook View project

Public Policies View project

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Redactor: Gheorghe Iovan

Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062809782

Distribuţie: tel.: 021.315.32.47 / 07217 CARTE / 0745.200.357

I. SOCIAL MEDIA ȘI INSTITUȚIILE UNIUNII

1.1. Strategia de comunicare a Comisiei Europene

2.1. Analiza discursului pe Facebook al

BIBLIOGRAFIE ........................................................... 104

De la an la an, de la campanie electorală la alta,

Social Media și comunicarea personalizată

Centralizarea și analiza datelor

Pagina de Facebook a Comisiei Europene are un

Figura 1 - Evoluția numărului de fani ai paginii de Facebook a Comisiei

Conform graficului de mai sus, Comisia Europeană

Pe 10 aprilie 2019, la 16:07, Comisia Europeană a

Figura 3 - Postarea cu cea mai mare rată de angajament pe Facebook-ul

Pe 11 februarie 2019, Comisia Europeană

Dincolo de numeroasele avantaje, Social Media are

Referendumul privind Brexit a fost printre primele

Văzută dintr-o altă perspectivă, dezbaterea pe Social

Frecvența postărilor de pe Facebook despre Brexit

Figura 4 - Procentul postărilor despre Brexit

Figura 5 - Evoluția în timp a postărilor despre Brexit și rata de angajament din

De asemenea, putem observa că interesul pentru

Reacțiile utilizatorilor online cu privire la Brexit

Postări pe Brexit cu cea mai mare rată de interacțiune

A. Consiliul Uniunii Europene

Figure 7 - Postarea cu cea mai mare rată de angajament pe Facebook-ul

Pe data de 29 martie 2017, Consiliul Uniunii

Figure 8 - Postarea cu cea mai mare rată de angajament pe Facebook-ul

Figure 9 - Postarea cu cea mai mare rată de angajament pe Facebook-ul

Odată cu evoluția Facebook, s-au schimbat și

Fanii partidelor politice și profilul demografic al

Cei mai mulți fani pe pagina de Facebook îi are

Figura 10 - Evoluția numărului de fani ai partidelor politice românești (27

Figura 11 - Evoluția ratei de angajament în campania electorală pentru

Emoțiile predominante generate de postările

Postări cu cea mai mare rată de angajament

A. Partidul Național Liberal

Figura 12 - Postarea cu cea mai mare rată de angajament pe Facebook-ul

Pe data de 19 mai 2019, Partidul Național Liberal

B. Partidul Social Democrat

Figura 13 - Postarea cu cea mai mare rată de angajament pe Facebook-ul

Figura 14 - Postarea cu cea mai mare rată de angajament pe Facebook-ul

Pe 27 aprilie 2019, USR a publicat o postare prin

Odată cu includerea rețelelor sociale în strategiile de

Odată cu preluarea mandatului de președinte al

Tip Total Reacții Comentarii Distribuiri ø Total

Analiză de discurs - cele mai frecvente expresii

Atunci când a folosit termenul de „democrați” în

Figura 15 – Reacțiile în funcție de expresii

Din graficul de mai sus, putem observa că atunci

Nr. Expresii care conțin max. 4 cuvinte Frecvență

Privind din perspectiva subiectelor utilizate cel mai

Twitter a devenit, în ultimii ani, un canal de

Conform hărții anterioare24, fiecare cerc este un cont