Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare

Balta Mică a Brăilei

Categoria V IUCN (Peisaj terestru/marin protejat)

Imagine din parc Zonă umedă de importanță internațională

Imagine din parc

Ramsar logo.svg

Zonă umedă de importanță internațională

Harta locului unde se află Balta Mică a BrăileiHarta locului unde se află Balta Mică a Brăilei

Localizarea parcului pe harta țării

Poziția Stema judetului Braila.svg Județul Brăila

România

Cel mai apropiat oraș Brăila

Chiscani

Stăncuța (sat)

Coordonate 44°58′16″N 27°57′17″E44.97111°N 27.95472°E[1]

Bioregiune Stepică

Înființare 2000

Website bmb.ro

Modifică date / text Consultați documentația formatului

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este o arie protejată (zonă umedă) de interes internațional ce
corespunde categoriei a V-a (parc natural), situată în Muntenia, pe teritoriul județului Brăila[2].

Cuprins

1 Localizare

2 Înființare

3 Biodiversitate
3.1 Habitate

3.2 Faună

3.3 Floră

4 Acces

5 Vezi și

6 Note

7 Legături externe

Localizare

Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Brăila, pe teritoriile administrative ale comunelor
Berteștii de Jos, Chiscani, Gropeni, Mărașu, Stăncuța și Tichilești[3].

Înființare

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000
(privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și
se întinde pe o suprafață de 24.555 hectare. Acesta se află în lunca inundabilă a Dunării, între Insula
Mare a Brăilei și Bărăganul de Nord (cunoscut și sub numele de Câmpia Brăilei, subunitate
geomorfologică a Câmpiei Române, situată în nord-estul acesteia) și reprezintă o zonă (râuri, lacuri,
mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiunea
stepică a Bărăganului.

Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară[5] și ariei de protecție specială avifaunistică[6] -

Balta Mică a Brăilei.

Situl Balta Mică a Brăilei (începând din 15 iunie 2001) este protejat prin Convenția Ramsar (The Ramsar
Convention on Wetlands) ca zonă umedă de importanță internațională[7].

Biodiversitate

Balta Mică a Brăilei prezintă o zonă umedă cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la
nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice.

Habitate

Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu
vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea, Comunități de lizieră cu ierburi înalte
higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus
pratensis, Sanguisorba officinalis), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
(Molinion caeruleae), Pajiști aluviale din Cnidion dubii, Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea
și Securinegion tinctoriae), Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Râuri cu maluri nămoloase cu
vegetație de Chenopodion rubr și Bidention și Zăvoaie de Salix alba și Populus alba; ce adăpostesc o
mare varietate de floră și faună specifice Bărăganului[8].

Faună

Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, reptile,
amfibieni, pești și păsări, dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a
Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a
speciilor de faună și floră sălbatică)[9].

Mamifere: vidra de râu (Lutra lutra)[10], căprioară (Capreolus capreolus), vulpe roșcată (Vulpes vulpes),
viezure (Meles meles), pisică sălbatică (Felis silvestris), dihor (Mustela putorius), nevăstuică(Mustela
nivalis), hârciog european (Cricetus cricetus), iepure de câmp (Lepus europaeus), bizam (Ondatra
zibethicus);

Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă (Emys orbicularis)[11], buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina
bombina)[12], tritonul cu creastă danubian (Triturus dobrogicus)[13], brotacul verde de copac (Hyla
arborea);

Pești din speciile: avat (Aspius aspius), zvârlugă (Cobitis taenia), porcușor-de-nisip (Gobio albipinnatus),
răspăr (Gymnocephalus schraetzer), țipar (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus sericeus amarus), fusar
(cu specii de Zingel streber și Zingel zingel), sabiță (Pelecus cultratus), ghiborț de râu (Gymnocephalus
baloni), petroc (Gobio kessleri), rizeafcă (Alosa tanaica), scrumbie de Dunăre (Alosa immaculata), morun
(Huso huso), cegă (Acipenser ruthenus), păstrugă (Acipenser stellatus), caracudă (Carassius carassius),
scobar (Chondrostoma nasus), văduviță (Leuciscus idus), osar (Pungitius platygaster)[14];

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)

În arealul parcului natural este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în
anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE (privind conservarea păsărilor sălbatice) din 30
noiembrie 2009[15]; astfel: lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcarul de mlaștină (Acrocephalus
palustris), lăcarul de rogoz (Acrocephalus schoenobaenus), lăcarul de lac (Acrocephalus scirpaceus),
fluierar de munte (Actitis hypoleucos), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), rață sulițar (Anas acuta),
(Alcedo atthis), rață fluierătoare (Anas penelope), rață lingurar (Anas clypeata), rață mare (Anas
platyrhynchos), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață pestriță (Anas strepera), gârliță mare (Anser
albifrons), gâscă cenușie (Anser anser), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), stârc cenușiu (Ardea
cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), ciuf-de-pădure (Asio otus), rață-
cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), gâscă-cu-
gât-roșu (Branta ruficollis), cânepar (Carduelis cannabina), sticlete (Carduelis carduelis), florinete
(Carduelis chloris), scatiu (Carduelis spinus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), barză albă
(Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), botgros (Coccothraustes coccothraustes), dumbrăveancă
(Coracias garrulus), cuc (Cuculus canorus), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba),
stârc pitic (Ixobrychus minutus), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio),
sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător (Larus
ridibundus), prigoare (Merops apiaster), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), lopătar (Platalea
leucorodia)[16].

Floră

Nemţişor de câmp (Consolida regalis)

La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (dintre care unele foarte rare) protejate prin
aceeași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
faună și floră sălbatică)[9], sau endemice pentru această zonă.

Specii floristice: albăstrică (Aster tripolium), năfturică (Artemisia annua), coada șoricelului (Achillea
setacea), lobodă sălbatică (Atriplex tatarica), nalbă mare (Althaea officinalis), dentiță (Bidens tripartita),
ciulin (Carduus nutans), urda-vacii (Cardaria draba), volbură (Convolvulus arvensis), nemțișor de câmp
(Consolida regalis), căprișor (Cyperus flavescens), pir-gros (Cynodon dactylon), crin de baltă (Butomus
umbellatus), pufuliță (Epilobium tetragonum), pipiriguț (Eleocharis palustris), sânziană (Galium
humifusum), ciumăreauă (Galega officinalis), stânjenel-de-baltă (Iris pseudacorus), sică (Limonium
gmelinii), nufăr alb (Nymphaea alba), nufăr alb ca neaua (Nymphaea candida), piper de baltă
(Polygonum hydropiper), cinci-degete (Potentilla reptans), știr târâtor (Amaranthus blitoides), pătlagină
(Plantago lanceolata), pelin (Artemisia santonicum), firuță (Poa angustifolia), mei (Panicum miliaceum),
buzdugan-de-apă (Sparganium erectum), broscăriță (Potamogeton natans), boghiță (Rorippa sylvestris),
papură-cu-frunză-îngustă (Typha angustifolia), papură-cu-frunză-lată (Typha latifolia), iarbă grasă
(Portulaca oleracea), iarbă-bărboasă (Echinochloa crus-galli) sau păiuș (Festuca pseudovina).

Acces

Accesul în parc se poate face cu bacul sau cu ambarcațiuni de mici dimensiuni, prin traversarea Brațelor
Dunării.
Vezi și

Lista parcurilor naționale și naturale din România

Insula Mică a Brăilei

Insula Mare a Brăilei

Note

^ Eunis.eea.europa.eu - Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (coordonate); accesat la 24 ianuarie 2014

^ ProtectedPlanet.net - Parcul Natural Balta Mică a Brăilei - delimitarea ariei protejate

^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este

localizat situl); accesat la 24 ianuarie 2013

^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.152 din 12 aprilie 2000;
accesat la 27 ianuarie 2013

^ Balta Mică a Brăilei - Sit de importanță comunitară; natura2000.mmediu.ro

^ Balta Mică a Brăilei - Arie de protecție specială avifaunistică, natura2000.mmediu.ro

^ The Ramsar Convention on Wetlands (All sites in Romania - Small Island of Braila; accesat la 16 aprilie
2015

^ Balta Mică a Brăilei - Sit deimportanță comunitară - Natura2000.mmediu.ro; accesat la 24 ianuarie

2014

^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale
și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 25 ianuarie 2014

^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 25 ianuarie 2014

^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis; accesat la 25 ianuarie
2014

^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina bombina; accesat la 25 ianuarie
2014

^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus dobrogicus; accesat la 25 ianuarie 2014

^ Eunis.eea.europa.eu - Balta Mică a Brăilei - Sit de importanță comunitară; accesat la 25 ianuarie 2014

^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 25
ianuarie 2014

^ Eunis.eea.europa.eu - Avifauna sitului Balta Mică a Brăilei; accesat la 25 ianuarie 2014

Legături externe

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei - Wbsite

Reportaje
Brăila, pământ "sărutat" de trei ape: Dunărea, care-i dăruiește mica deltă, Buzăul ce-i străbate nord-
vestul și Siretul ce-i așterne câmpie spre Galați (FOTO), 13 aprilie 2013, Nicoleta Butnaru, Adevărul

[ascunde]

v•d•m

Parcuri naționale și naturale din România

Parcuri naționale

Buila-Vânturarița • Călimani • Ceahlău • Cheile Bicazului - Hășmaș • Cheile Nerei - Beușnița • Cozia •
Delta Dunării • Domogled - Valea Cernei • Defileul Jiului • Munții Măcinului • Piatra Craiului • Munții
Rodnei • Retezat • Semenic - Cheile Carașului

Parcul Național Domogled - Valea Cernei

Parcuri naturale

Apuseni • Bucegi • Cefa • Comana • Defileul Mureșului Superior • Geoparcul Platoul Mehedinți •
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” • Grădiștea Muncelului - Cioclovina • Lunca Joasă a Prutului
Inferior • Balta Mică a Brăilei • Lunca Mureșului • Munții Maramureșului • Porțile de Fier • Putna -
Vrancea • Vânători-Neamț • Văcărești