VARIANTA 9

propusă de Serviciul Nat, ional de Evaluare s, i Examinare

SUBIECTUL I
1. Arătat, i că 1 − 31 + 312 − 313 + 314 > 34 .
cu 1+ 13 = 43 (). Avem, as, adar, 4 1 1 1 1 1



Solut, ie. Să ı̂nmult, im 3 ·S = 1 + 3 1− 3 + 32 − 33 + 34 =
1 − 31 + 312 − 313 + 314 + 13 1 − 13 + 312 − 313 + 314 = 1 + 315 > 1, deci

3
S> .
4
2. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = −3x + 18. Determinat, i abscisa
punctului de intersect, ie a graficului funct, iei f ◦ f cu axa Ox.
Solut, ie. Procedura este aproape algoritmică. Calculăm

(f ◦ f ) (x) = −3f (x) + 18 = −3 (−3x + 18) + 18 = 9x − 36.

Atunci ecuat, ia din enunt, este 9x − 36 = 0 ⇒ x = 4. As, adar punctul de

intersect, ie este A (4, 0) , iar abscisa cerută este 4.
3. Rezolvat, i ı̂n mult, imea numerelor reale ecuat, ia 23−x − 22−x + 25−x = 9.
Solut, ie Utilizând proprietăt, ile funct, iei exponent, iale, avem 28x − 24x + 232x =
36 injectivitatea exponent, ialei
9⇒ 2x = 9 ⇔ 2x = 4 ⇔ x = 4.
 14
4. Determinat, i termenul care nu ı̂l cont, ine pe x din dezvoltarea x3 + √1 ,
x
unde x ∈ (0, ∞) .
Solut, ie. Utilizăm formula
 k
3 14−k 1
Ck14


Tk+1 = x √ .
x

Exponentul lui x este 3 (14 − k) −. k2 s, i trebuie să fie = 0. Găsim 42 −

3k − k2 = 0 ⇔ 84 = 7k, deci k = 12. Cel de-al treisprezecelea termen este
13·14
C12
14 = 2 = 91.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (a, 1) s, i B (−2, 5), unde
a este număr real. Determinat, i numărul real a, s, tiind că mijlocul segmentului
AB apart, ine dreptei de ecuat, ie y = 2x + 3.
Solut, ie. Fie M mijlocul lui [AB] .Avem M a−2 1+5
= M a2 − 1, 3 . Condit, ia



2 , 2
de apartenent, ă la dreapta din enunt, devine
a 
3=2 − 1 + 3 ⇔ 3 = a + 1 ⇔ a = 2.
2
6. Determinat, i lungimea laturii AB a triunghiului ABC, s, tiind că tgC = 1
s, i că triunghiul ABC este
 ı̂nscris
 ı̂ntr-un cerc de rază 3.
b = 450 . Cu teorema sinusurilor, AB = 2R · sin C =
Solut, ie. Evident, m C
√ √
2 · 3 · 22 = 3 2.
SUBIECTUL al II-lea  
a 1 1
1. Se consideră matricea A (a) =  1 a + 1 1  , unde a este număr
1 −1 1
real.

1
 a) Arătat, i că det (A (3)) = 10.
b) Demonstrat, i că, pentru orice număr natural n, n ≥ 2, rangul matricei
A (n)este egal cu 3.
c) Arătat, i că, pentru orice număr natural m, m ≥ 2, inversa matricei A (m)
nu are toate elementele numere ı̂ntregi.
Solut, ie.
Rezolvăm simultan a) s, i b), calculând det (A (m)) prin scăderea liniei 1 din
celelalte linii. Avem
   
 m 1 1   m 1 1   
 dezvoltare coloana 3  1 − m m 
det (A (m)) =  1 m + 1 1  =  1 − m m 0  =  1 − m −2  =
 1 −1 1   1 − m −2 0 
 
 1 m 
= (1 − m)  = (1 − m) (−2 − m) = (m − 1) (m + 2)
1 −2 
As, adar, pentru a), avem det (A (3)) = (3 − 1) (3 + 2) = 2 · 5 = 10. De
asemenea, pentru b), avem det (A (m)) 6= 0, probâns că matricea A (m)este
inversabilă, automat de rang 3.  
1+1  m+1 1 
Să calculăm A11 = (−1) δ11 =   = m + 2, care nu este
−1 1 
divizibil prin det (A (m)) ,probând cerint, a de la c).
2. Pe mult, imea M = (2, ∞)se defines, te legea de compozit, ie asociativă
xy−4
x ◦ y = x+y−4 .
a) Arătat, i că 8 ◦ 8 = 5.
b) Arătat, i că (x + 2) ◦ (y + 2) > (x + y) ◦ 4, pentru orice x, y ∈ M .
c) Demonstrat, i că, dacă x ∈ M s, i n este număr natural, n ≥ 2, astfel ı̂ncât
n 1
| x ◦{z· · · ◦ x} = 2 − 2n ,atunci x este pătratul unui număr natural.
x ◦
de 2n ori x
8·8−4 64−4 60
Solut, ie. a) Calculăm 8 ◦ 8 = 8+8−4 = 16−4 = 12 = 5.
(x+2)(y+2)−4 xy+2x+2y
b) Găsim (x + 2)◦(y + 2) = (x+2)+(y+2)−4 = x+y , (∀) x, y ∈ (2, ∞) .Pentru
4(x+y)−4 4(x+y−1)
membrul drept, avem (x + y) ◦ 4 = (x+y)+4−4 = x+y . Ori, relat, ia de
demonstrat este echivalentă, ı̂n condit, iile x, y ∈ M , cu xy + 2x + 2y > 4x + 4y −
4 ⇔ xy − 2x − 2y + 4 > 0 ⇔ (x − 2) (y − 2) > 0, evident adevărată.
x2 −4
c) Să calculăm x ◦ x = 2x−4 = x+2 x x+2
2 = 2 + 1 = 2 , apoi (x ◦ x) ◦ (x ◦ x) =
x
x

x

+1 x 3 x+6
2 + 1 ◦ 2 + 1 = 2 + 1 = 4 + 2 = 4 .În general, vom găsi
2

x 2n+1 − 2
x ◦ x ◦ · · · ◦ x =
} 2n + .
| {z
n
2n
de 2 ori x

Verificat, i prin induct, ie.

Găsim, as, adar, ecuat, ia

x 2n+1 − 2 1 2
n
+ n
= 2n − n ⇒ x+2n+1 −2 = 22n −1 ⇒ x = 22n +2·2n +1 ⇒ x = (2n + 1) ,
2 2 2
care este, desigur, un pătrat perfect.
SUBIECTUL al III-lea

1. Se consideră funct, ia f : (3, ∞) → R, f (x) = ln (x − 3) − 2 ln x2 − 9 .
a) Arătat, i că f 0 (x) = 3(1−x)
x2 −9 , x ∈ (3, ∞)

2
 b) Demonstrat, i că funct, ia f este bijectivă,
c) Arătat, i că lim ((x − 3) f (x)) = 0.
x→3
0
0 (x2 −9)
Solut, ie. a)Evident, avem f 0 (x) = (x−3)
x−3 − 2 x2 −9 =
1·(x+3)−4x
x2 −9 = 3−3x
x2 −9 .
2
b) Să observăm că x − 9 > 0, (∀) x ∈ (3, ∞) s, i 1 − x < 0, deci f este
descrescătoare. Să scriem f sub forma f (x) = −2 ln (x + 3) − ln (x − 3) ,as, adar
lim f (x) = ∞,iar lim f (x) = −∞.
x→3 x→∞
x>3

c) Să scriem lim ((x − 3) f (x)) ca lim f (x)

1 s, i să aplicăm l’Hospital. Avem,
x→3 x→3 x−3
3(1−x)
f 0 (x) x2 −9 3(1−x)(x−3)2 3(1−x)(x−3)
as, adar, de calculat lim 0 = lim 1 = − lim = − lim =
x→3 ( x−3 ) x→3 − (x−3)2 x→∞ (x−3)(x+3) x+3
1
x→∞
0
2
2. Se consideră funct, ia f : (−2, 2) → R, f (x) = x + x2x−4 .
R3 2

a) Arătat, i că 12 f (x) − x2x−4 dx = 58 .
R1
b) Arătat, i că −1 (f (x) + f (−x)) dx = 4 (1 − ln 3).
√
R √3 p √
c) Determinat, i a ∈ 0, 3 ,pentru care a x − f(x)dx = 3 − 1.
2 2 2
Solut, ie. a) Să calculăm f (x) − x2x−4 = x + x2x−4 − x2x−4 = x. As, adar,
2
R3 2 3 (3)
calculăm 12 xdx = x2 12 = 22 − 12 = 98 − 21 = 85 .
|

x2 (−x)2 2x2 2x2 −8+8

b) Avem f (x) + f (−x) = x + x2 −4 + (−x) + (−x)2 −4 = x2 −4 = 2 =
R1    −4 
x
8 1
2+ x2 −4 , Avem deci de calculat −1 2 + x28−4 dx = 2x −1 + 84 ln  x−2 =
 
|
x+2 
1
2 [1 − (−1)] + 2 ln − 2 ln 3 = 4 (1 − ln 3) .
3
p x 4−x2 )
1 (√
0 √
0
c) Integrandul este x − f (x) = √4−x 2
= − 2 4−x 2
= − 4 − x2 .
√
√ √
As, adar, avem de calculat − 4 − x2 a 3 = −1 + 4 − a2 . Se observă că a = 1
|

este unica solut, ie a ecuat, iei.