CAPITOLUL V

PODURI PE GRINZI

V. 1. SUPRASTRUCTURA PODURILOR PE GRINZI V.1. a.

Aspecte generale
Necesitatea obţinerii unor deschideri din ce în ce mai mari a dus la modificarea
suprastructurilor dalate (figura V.1 a). Acestea consumă mult beton şi au solicitări mari din
propria greutate. Prin trecerea la suprastructurile pe grinzi se elimină o parte importantă a
betonului situat în zona întinsă şi chiar din zona comprimată. Secţiunea obţinută (figura V.1.b)
este compusă dintr-o parte de beton comprimat, cea mai mare, şi o zonă de beton întins, în care
se montează armăturile, ale cărei dimensiuni reduse se stabilesc având în vedere condiţiile de
acoperire cu beton şi de conlucrare a armăturilor cu betonul.
a b

Cc

Figura V.1. Secţiuni transversale prin poduri de beton

a) suprastructură dalată b)
suprastructură pe grinzi 1-
beton întins eliminat
Secţiunea alcătuită astfel din grinzi din beton, unite de o placă la partea comprimată are
greutate proprie mult mai mică şi o capacitate portantă care o face capabilă să preia solicitări
mai mari. Se pot obţine în acest fel deschideri mai mari. Grinzile sunt elemente de construcţie
care au lungimea mult mai mare decât înălţimea şi grosimea.
Elementele principale din care este alcătuită suprastructura unui pod pe grinzi sunt:
grinzile principale longitudinale, antretoazele, placa dintre grinzi, placa în consolă, nervuri

A-A C-C

Figura V.2. Alcătuirea generală a unui pod din beton pe grinzi

1- grinzi principale;
2 - antretoaze; 3 - placă în
consolă; 4 - platelaj; 5 - grindă
longitudinală secundară.

longitudinale (figura V.2).

V.1. b. Clasificarea podurilor pe grinzi

1
Clasificarea podurilor pe grinzi se poate face în funcţie de mai multe criterii.

a. In funcţie de schema statică utilizată:

• Poduri pe grinzi simplu rezemate;
• Poduri pe grinzi simplu rezemate cu console;
• Poduri pe grinzi cu console şi articulaţii;
• Poduri pe grinzi continue.

b. In funcţie de poziţia căii:

• Poduri pe grinzi cu calea sus (cele mai utilizate) (figura V.3);
• Poduri pe grinzi cu calea jos (se utilizează la podurile de cale ferată, atunci
când este limitată înălţimea de construcţie, deoarece grinzile pot atinge înălţimi de
4.00 - 4.50m) (figura V.4).

Figura V.3. Pod pe grinzi de beton cu cale sus, pentru şosea

Figura V.4. Pod pe grinzi de beton cu cale jos, pentru calea ferată

c. În funcţie de modul de execuţie:

• Poduri pe grinzi executate monolit. Acestea pot fi executate pe eşafodaje
sau executate în consolă.
• Poduri pe grinzi prefabricate sau preturnate. In prezent, acestea sunt
obligatoriu solidarizate printr-o placă monolită de beton şi prin antretoaze monolite.
Gradul de prefabricare poate creşte prin utilizarea predalelor şi a liselor de parapet
prefabricate, eliminându-se în bună parte cofrajele. In anii 1960-1970, în România s-au
utilizat şi grinzi prefabricate juxtapuse, solidarizate prin antretoaze prefabricate, legate
între ele prin plăcuţe metalice sudate (grinzi Matarov). Trotuarele erau, de asemenea,
prefabricate, astfel încât gradul de prefabricare era de 100%, din punct de vedere al
structurii de rezistenţă.

2
 d. În funcţie de tipul de armături utilizate:
• Poduri pe grinzi de beton armat (în care se utilizează numai armături din
oţel beton nepretensionate);
• Poduri pe grinzi de beton precomprimat (în care se utilizează ca armături
de rezistenţă pentru preluarea momentelor încovoietoare şi uneori şi pentru
forţa tăietoare armături din oţel superior, pre sau postîntinse). Ca armături de
rezistenţă pentru forţa tăietoare (în general), pentru preluarea lunecărilor între
elementele prefabricate şi cele turnate monolit, cât şi pentru armăturile
constructive şi de montaj se foloseşte oţel beton nepretensionat;
• Poduri cu armătură rigidă, la care armătura clasică este înlocuită cu carcase
de profile metalice tip I, U sau L sau chiar cu grinzi I de înălţime mare (aşa
numitele grinzi înglobate în beton).

e. În funcţie de modul de alcătuire a secţiunii transversale (figura V.5):

• Poduri pe grinzi late dreptunghiulare;
• Poduri pe grinzi în formă de T;
• Poduri pe grinzi cu bulb la partea inferioară;
• Poduri pe grinzi cu buzunar:
• Poduri pe grinzi casetate.

Podurile pe grinzi din beton armat şi precomprimat au diverse avantaje economice şi

tehnice:
- sunt simplu de proiectat şi de executat;
- se pretează la prefabricarea suprastructurilor.
Domeniul de utilizare al podurilor pe grinzi se întinde de la deschideri mici (10m) până la
deschideri foarte mari (100-150m).
Utilizarea grinzilor prefabricate, în combinaţie cu predalele prefabricate, conduce la o
micşorare a timpului de lucru şi o calitate superioară a lucrării. Însă, utilizarea betonului
monolit poate fi benefică în cazul unor poduri cu caracter de unicat, a unor poduri cu
deschideri mari şi foarte mari realizate în consolă sau dacă amplasamentul podului este departe
de fabricile de grinzi şi costurile cu transportul ar fi importante.

3
 a
e

A-A

Figura V.5. Tipuri de secţiuni transversale ale podurilor pe grinzi

In prezent recordul mondial îl deţine podul Stolmasundet, construit la Austevoll,

Norvegia, în 1998, cu deschiderea centrală de 301m (figura V.6). Structura este o grindă
casetată din beton precomprimat, cu înălţimea variabilă de la 14.60m, pe pilă, la 3.50m

4
în centrul deschiderii. Pentru a fi posibilă o asemenea deschidere s-a utilizat o combinaţie de beton de
înaltă rezistenţă şi beton uşor.

Figura V.6. Podul Stolmasundet, Norvegia

In 2006 a fost dat în exploatare cel de-al dolea pod la Shinbanpo, China, cu deschiderea
de 330m (figura V.7 a). Această lucrare nu este acceptată de toţi specialştii ca record mondial
deoarece este o structură mixtă, partea din mijloc, 100m, a deschiderii centrale fiind o grindă
din oţel (figura V.7.b).

a) b)
Figura V.6. Podul Shinbanpo, China V.1.c. Alcătuirea secţiunilor
transversale ale podurilor pe grinzi din beton
Grinzile principale

Podurile pe grinzi din beton pentru şosea pot avea secţiunea transversală:
• cu profil deschis;
• casetată.
Suprastructurile cu profil deschis se pot încadra în două categorii:

5
 • suprastructuri formate numai din grinzi longitudinale şi transversale
(antretoaze) (figura V.7. a, b);
• suprastructuri formate din grinzi longitudinale principale, grinzi
longitudinale secundare şi grinzi transversale (antretoaze)(figura V.7. c).

Figura V.7. Suprastructuri de poduri pe grinzi cu profil deschis

a) cu multe grinzi, b) cu puţine grinzi, c) cu grinzi longitudinale
secundare
Stabilirea numărului de grinzi, a distanţei între ele, precum şi a elementelor geometrice
ale lor (înălţime, grosime inimă, lăţime bulb), a grosimii plăcii dintre grinzi se face după
studierea mai multor variante, pe baza criteriilor tehnico-economice.
În prezent există două tendinţe în ceea ce priveşte numărul de grinzi din secţiune:
• folosirea unui număr redus de grinzi (două) cu înălţime importantă, unite
printr-o placă cu grosime mare;
• folosirea unui număr mai mare de grinzi (4 - 10), cu înălţime redusă
solidarizate printr-o placă cu grosime mai mică. Distanţa între grinzi se stabileşte
astfel încât să se facă o dimensionare economică a plăcii dintre ele.
Există o varietate foarte mare de realizare a suprastructurilor de poduri pe grinzi din
beton, îndeosebi la podurile de şosea. Totuşi există câteva recomandări pentru utilizarea uneia
sau alteia dintre soluţii (figura V.8):
Podurile pe grinzi late (de obicei două sau trei în secţiune - figura V.8.a) se folosesc
pentru deschideri de 6 - 12m, dacă sunt simplu rezemate şi până la 15m, dacă sunt continue.
Se execută de obicei monolit, deoarece cofrarea şi armarea sunt relativ simple.
Podurile cu grinzi T sau cu bulb se folosesc pentru deschideri de 15 - 35m la podurile
de şosea şi de 10 - 30m la podurile de cale ferată, simplu rezemate, fie din beton armat pentru
deschiderile mai mici, fie din beton precomprimat pentru cele mai mari. Dacă grinzile sunt
continue, din beton armat şi îndeosebi precomprimat, deschiderile pot creşte.
Pentru podurile monolite de şosea cu deschideri mai mari de 25m se utilizează grinzile
cu buzunar, respectiv cu grosimea inimii variabilă în trepte, între antretoaze. Pe zona centrală,
unde forţele tăietoare sunt mici inima grinzii se păstrează b0 iar în zonele de reazem se măreşte
la grosimea buzunarului, b. Varianta pentru grinzile din beton precomprimat o reprezintă
grinzile cu inimă variabilă pe 0,10L sau 0,15L, de la grosimea din câmp (b 1=22-25cm) la
grosimea bulbului (b=50-70cm).
O perioadă de timp s-au utilizat în România grinzi cu carcase sudate, la care grosimea
inimii era foarte mică. S-au numit grinzi cu pereţi subţiri şi s-au executat fie monolit (figura

6
V.8. d), fie prefabricat - grinzile Matarov. Raportul înălţime/grosime inimă este, în acest caz,
5-8, faţă de grinzile obişnuite, la care acest raport este 2,5-4.
Suprastructurile casetate se utilizează pentru deschideri mai mari de 40-80m, pe grinzi
cu console sau continue. Se pot adopta câteva soluţii constructive:
Secţiuni casetate cu pereţi groşi (figura V.8.f), la care raportul h / b = 3 - 5, pentru
deschideri de până la 50m.
Secţiuni casetate cu pereţi subţiri (figura V.8.g), la care raportul h / b = 10 - 20, pentru
deschideri mari.

Figura V.8. Secţiuni transversale tipice pentru podurile pe grinzi din beton
Podurile pe grinzi din beton pentru calea ferată pot avea, de asemenea, secţiunea
transversală:
• cu profil deschis;
• casetată.
În cazul acestor poduri, alegerea numărului de grinzi în secţiune sau a numărului de inimi
a casetei este mai simplă, deoarece trenurile circulă pe şine, care au o poziţie fixă, faţă de
structura de rezistenţă. De obicei se aleg secţiuni cu două grinzi (figura V.9), la care încărcările
permanente şi din trafic se transmit simetric. Distanţa între grinzile principale nu trebuie să
depăşească 2.00 - 2.40m, pentru o transmitere cât mai directă a acţiunilor din trafic la grinzi.

7
 Figura V.9. Secţiune transversală cu două grinzi pentru poduri feroviare 1- grindă
principală, 2 - antretoază, 3 - platelaj, 4 - placă în consolă, d = distanţa între grinzi
Se pot adopta şi suprastructuri cu patru grinzi în secţiune (figura V.10) (pentru o cale
ferată simplă), dar soluţia nu este foarte eficientă, deoarece înălţimea de construcţie nu scade
foarte mult şi apar incertitudini referitor la repartiţia transversală între cele patru grinzi.
S,W/2 , 5,70/Z
r~
St

I
ti
i
I li
U
5,50
1
I
i î ii
1 | 1
i
1

\p0^U0j\}10 j

Figura V.10. Secţiune transversală cu două grinzi pentru poduri feroviare

Secţiunile casetate (figura V.8.h) se utilizează pentru poduri de cale ferată cu două sau
mai multe linii, când este nevoie să se asigure o rigiditate la încovoiere şi torsiune
semnificative, dar solicitări din acţiuni permanente cât mai mici şi un consum redus de
armătură.

Antretoaze şi plăci - poduri de şosea

La podurile de şosea, dispunerea antretoazelor influenţează modul de calcul şi de

armare a plăcilor care reazemă pe grinzi şi antretoaze.
La podurile monolite, unde sunt puţine grinzi în secţiune transversală iar distanţa între ele
este de r = 3.00 - 6.00m (figura V.7.b) se recomandă ca antretoazele să fie dispuse la distanţă b
= (1-2)r . În acest fel deschiderile de calcul pentru placă sunt importante pe ambele direcţii,
raportul lor b / r < 2 şi plăcile se consideră rezemate pe contur şi armate pe două direcţii.
La podurile cu grinzi dese, monolite şi prefabricate, distanţa între ele, r, nu depăşeşte
3.00m (figura V.7.a). In acest caz se recomandă ca antretoazele să fie dispuse la distanţa b =
(2-4)r . Astfel, raportul între deschiderile de calcul pentru placă b / r > 2 şi plăcile se
consideră rezemate pe două laturi (grinzile) şi armate pe o direcţie, cea scurtă, transversală
podului.
Din condiţii de durabilitate grosimea plăcilor podurilor de şosea este de cel puţin
20 - 25cm.

8
 Pentru podurile de şosea, plăcile în consolă au lungimi de 1.00 - 2.50m, pentru a le putea
arma economic. În cazul unor console mari se poate prevedea o vută la încastrare (figura
V.8.d, e, g).
Totuşi distanţa între antretoaze trebuie să aibă în vedere şi rigiditatea de ansamblu a
suprastructurii şi criterii privind uşurarea execuţiei. Pe reazeme este obligatoriu să se prevadă
antretoaze pentru a împiedica rotirea grinzilor.
La podurile monolite se admite că o distanţă între antretoaze de 5.00 - 6.00m asigură o
conlucrare eficientă între grinzile longitudinale.
Lăţimea antretoazelor este de 20 - 40cm, stabilindu-se atât pentru preluarea forţei
tăietoare din antretoază, cât şi din criterii de durabilitate. Înălţimea antretoazelor nu trebuie să
fie mai mică de 2/3 din înălţimea grinzilor principale, pentru a asigura o rigiditate
satisfăcătoare a reţelei de grinzi. În cazul podurilor din beton armat, antretoazele de câmp au,
de obicei, o înălţime mai mică cu 15-20cm faţă de grinzile principale, pentru a putea încrucişa
armăturile perpendiculare din cele două elemente (grinzi şi antretoaze). In cazul podurilor cu
grinzi precomprimate, antretoazele de câmp se construiesc până la bulbul grinzii. Este de
remarcat faptul că la podurile realizate din grinzi prefabricate numărul antretoazelor se doreşte
a fi cât mai mic, pentru a uşura execuţia. Astfel, la grinzile monobloc se prevăd, de obicei,
antretoaze numai pe reazeme. La grinzile tronsonate se prevede o singură antretoază de
câmp.
Antretoazele de pe reazeme (culee şi pile) se construiesc, de cele mai multe ori, cu
aceeaşi înălţime cu a grinzilor.

Antretoaze şi plăci - poduri de cale ferată

La podurile de cale ferată, distanţa între grinzi este cuprinsă între 1.50 - 2.40m, pentru a
obţine o încărcare directă a grinzilor din acţiuni ale traficului. Distanţa între antretoaze este de
4.00 - 6.00m. Plăcile au raportul între deschideri b / r > 2 şi plăcile se consideră rezemate pe
laturi (grinzile) şi armate pe o direcţie, cea scurtă, transversală podului. La podurile cu
prindere directă sau cu traversele fixate pe longrine din beton (cele fără prism de piatră
spartă) placa nu este solicitată de acţiunile din trafic, acestea transmiţându-se direct la
grinzi.
Lăţimea antretoazelor este de 30 - 50cm, stabilindu-se atât pentru preluarea forţei
tăietoare din antretoază, cât şi din criterii de durabilitate.
La podurile realizate din grinzi prefabricate, deşi se doreşte ca numărul antretoazelor să
fie cât mai mic, pentru a uşura execuţia, nu este posibil. În România, podurile de cale ferată din
grinzi precomprimate, prefabricate au 3 - 5 antretoaze de câmp şi două pe reazeme.

V. 2. PODURI PE GRINZI SIMPLU REZEMATE

Pentru această schemă statică, înfăşurătorile de moment, respectiv de forţă tăietoare, sunt
prezentate în figura V.11.
Pentru determinarea înfăşurătorii de momente MEd,max, la diagrama de momente
încovoietoare din acţiuni permanente, care reprezintă de fapt înfăşurătoarea MEd,min, se adaugă
valorile momentelor din acţiuni din trafic.

0
___________1___________2__________3___________i___________5___________&___________l___________a___________2___________10

INFASURATDAREA MOMENTELOR INCOVOIETOARE

CU VALORI DE PROIECTARE

^................ ..... ;^-^^ \\\ Ednir

9
 Ednax

Pentru determinarea înfăşurătorii de momente VEd,max, la diagrama de forţe tăietoare din

acţiuni permanente se adaugă valorile forţelor tăietoare din acţiuni din trafic, cu valori
pozitive. Pentru determinarea înfăşurătorii de momente VEd,mim, la diagrama de forţe tăietoare
din acţiuni permanente se adaugă valorile forţelor tăietoare din acţiuni din trafic, cu valori
negative.
2 3 4 5 6 7 8 9 10

I I ML j ' ' [ ' ' ' ' î

INFASURATDAREA FDRTELDR TAIETDARE CU VALDRI DE PRDIECTARE V

Ednax

—
___
_ e
^ ^^V^!^ ^^^^^^
"——

Figura V.11. Înfăşurători de momente încovoietoare şi forţe tăietoare pentru poduri pe

grinzi simplu rezemate

V.2.a. Poduri executate monolit

Domeniul deschiderilor indicate pentru podurile pe grinzi de beton armat monolite este
de 10.00 - 30.00m, în cazul podurilor de şosea şi de 9.00 - 20.00m, în cazul podurilor de cale
ferată. Pentru acest tip de suprastructuri grinzile au înălţime constantă.
Sunt două soluţii:
• Poduri pe grinzi late, la care înălţimea este L/12 - L/15, iar lăţimea b =
(1.50-2.00)h;
• Poduri pe grinzi obişnuite, la care înălţimea este L/7 - L/14.
Armarea acestor poduri se face cu oţel beton nepretensionat (figura V.12), B500 pentru
armătura de rezistenţă, S420, S355 sau S235, pentru armătura constructivă şi de montaj.
În trecut carcasele de armătură se realizau direct în cofrajele suprastructurii, pe şantier.
Acum există fabrici care fasonează armăturile şi realizează aceste carcase, după planurile de
armare. Carcasele sunt apoi transportate în amplasament şi montate în cofraje. Astfel, se
elimină o parte din manopera care s-ar fi realizat pe şantier, crescându-se productivitatea şi
calitatea lucrării.
Armarea longitudinală se face cu oţel B500, din care cel puţin 25% din armătura din
câmp trebuie să se ancoreze în mod corespunzător pe reazeme, restul putându-se ridica pentru
preluarea forţei tăietoare.

Figura V.12. Carcasă de armătură pentru grinzi din beton armat. Ridicarea
armăturilor se face conform figurii V.13, având în vedere diagrama de

10
momente "dilatată" pe orizontală cu at şi pe verticală cu AFtd, unde:
a = d, pentru elemente fără armături de forţă tăietoare;
a = z (ctg6 - ctga) / 2, pentru elemente cu armături de forţă tăietoare;
AFtd = forţa de întindere suplimentară în armăturile longitudinale, datorită forţei
tăietoare VEd = 0,5 VEd (ctg6 - ctga);
d = distanţa de la fibra comprimată a secţiunii la centrul de greutate al armăturii;
z = braţul de pârghie al forţelor interne (z = d-(Xx)/2 ~ 0.9d);
6 = unghiul dintre biela comprimată şi axa grinzii, perpendicular pe direcţia forţei
tăietoare;
a = unghiul dintre armăturile pentru forţa tăietoare şi axa grinzii perpendicular pe direcţia

Figura V.13. Întreruperea/ridicarea armăturilor longitudinale

A - Înfăşurătoare MEd / z
B - Înfăşurătoare MEd / z dilatată
C - Înfăşurătoare MRd / z

forţei tăietoare.

11
 Innădirea barelor de armătură se face prin sudură în zonele întinse ale betonului sau
prin suprapunere în zonele comprimate ale acestuia.
Pentru a reduce efectele contracţiei, pe feţele laterale ale grinzilor se prevăd bare
longitudinale de armătură.
Cantitatea minimă de armătură longitudinală întinsă trebuie să fie:

12
 S,min
A 0,26 f t m b t d;
A >0,0013V;
=
yk
s,min
unde:
f

13
bt = lăţimea medie a zonei întinse;
fctm = rezistenţa medie a betonului la întindere.
Cantitatea de armătură întinsă sau comprimată nu trebuie să depăşească:
As ,max = 0,04 Ac
La poduri, armătura pentru preluarea forţei tăietoare poate fi formată numai din:
• Etrieri şi agrafe care cuprind armăturile longitudinale întinse şi zona comprimată
(figura V.14);
• Bare ridicate;
• Combinaţii între etrieri şi bare ridicate.

14
 Etrieri şi agrafe interioare [B] Etrieri exteriori

Figura V.14. Tipuri de armături pentru preluarea forţei tăietoare

15
 Cel puţin jumătate din armăturile pentru forţă tăietoare trebuie să fie formată din etrieri şi
agrafe. Procentul de armături pentru forţă tăietoare se calculează cu relaţia:
A

16
(
s • bw • unde:
sina)'

17
Asw = aria armăturilor pentru forţă tăietoare dispuse pe distanţa s; s = distanţa între armăturile de
forţă tăietoare, măsurată de-a lungul axei longitudinale a elementului; bw = lăţimea inimii
grinzii;
a = unghiul dintre armăturile pentru preluarea forţei tăietoare şi axa grinzii. Procentul
minim de armare pentru armăturile ce preiau forţă tăietoare este:

18
 Jyk
Etrierii rezultaţi din calcul şi cei prevăzuti constructiv, împreună cu barele longitudinale
trebuie să formeze o carcasă rigidă, care să poată susţine armătura de rezistenţă la poziţia din
proiect. În fiecare colţ al etrierilor trebuie să existe o bară longitudinală, de rezistenţă sau
constructivă. Între două ramuri ale aceluiaşi etrier pot să existe cel mult 5 bare întinse, aşezate
pe un singur rând şi cel mult 3 bare comprimate.
Distanţa longitudinală dintre armăturile pentru preluarea forţei tăietoare se limitează la:
d1
S
l ,max = + Ctga )
0,75
C
Distanţa longitudinală dintre barele ridicate se limitează la:

Distanţa transversală dintre armăturile pentru preluarea forţei tăietoare se limitează

la:
S
t ,max = 0,75 d

Când lăţimea grinzii depăşeşte 40 cm, este necesar să se prevadă etrieri dubli, care au 4
braţe.

V.2.b. Poduri realizate cu grinzi prefabricate

V.2.b.1. Poduri de şosea realizate cu grinzi prefabricate

Deoarece prefabricarea întregii suprastructuri a unui pod este destul de greu de realizat,
greutatea fiind prea mare pentru un montaj simplu al ei, se utilizează grinzi prefabricate
monobloc sau tronsonate.
Tipuri de suprastructuri cu grinzi prefabricate monobloc: a )
grinzi T juxtapuse cu antretoaze (figura V.15)
Grinzile prefabricate, din beton armat cu carcase sudate - Matarov, sau din beton
precomprimat, au şi porţiuni de antretoaze prefabricate. Ele se aşează una lângă alta şi se face
monolitizarea suprastructurii în dreptul antretoazelor, fie prin îmbinare uscată (figura V.16), fie
prin îmbinare umedă (figura V.17). Îmbinarea uscată se realizează prin sudarea unor plăcuţe
metalice pe alte plăcuţe metalice care sunt fixate în betonul din grinzi şi antretoaze. Rosturile
dintre antretoazele prefabricate sunt mici, de 0.5-1cm. Îmbinarea se face la partea inferioară a
antretoazelor şi la partea superioară a grinzilor. În timpul exploatării podurilor, acest tip de
îmbinare a cedat, din cauza ruperii la oboseală a cordoanelor de sudură, fiind înlocuit cu
îmbinarea umedă. Faptul că şi trotuarele au fost realizate prefabricat, cel puţin într-o anumită
perioadă de timp, a făcut ca gradul de prefabricare a suprastucturii să fie foarte mare.

19
 În cazul îmbinării umede, rosturile dintre antretoazele prefabricate sunt mai mari, de 30-40cm şi
în ele pătrund mustăţi de armătură care se suprapun şi se leagă cu agrafe. Ulterior rosturile se
betonează. Comportarea în timpul exploatării podurilor a fost mai bună, dar nu extraordinară.

Figura V.15. Secţiune transversală prin suprastructura unui pod cu grinzi juxtapuse şi antretoaze,
cu îmbinare uscată şi trotuare prefabricate

Figura V. 16. Îmbinarea uscată a

grinzilor juxtapuse cu antretoaze

20
 Figura V. 17. Îmbinarea umedă a
grinzilor T juxtapuse cu
antretoaze

b) grinzi I prefabricate cu placa şi antretoazele monolite (figura V.18)

Soluţia anterioară prezintă o conlucrare între grinzi defectuoasă şi necesită un număr
destul de mare de grinzi. Pentru a putea reduce numărul de grinzi se măreşte distanţa între ele
iar pentru a se reduce greutatea prefabricatelor se micşorează placa grinzilor, transformându-le
din grinzi T în grinzi I.
Numărul antretoazelor este mai redus, două pe reazem şi eventual una centrală. La partea
superioară a grinzilor ies mustăţi de armătură care sunt înglobate în betonul din placă. De
obicei antretoazele sunt precomprimate, cu armătură postîntinsă.

Figura V.18. Secţiune transversală prin suprastructura unui pod cu grinzi I, cu placă şi
antretoaze monolite

c ) grinzi T prefabricate cu plăci turnate între grinzi şi antretoaze monolite (figura

V.19)
Aceasta soluţie a fost folosită foarte des în România în anii 1980-1990. Din placa
grinzilor prefabricate ies mustăţi de armătură care se înnădesc prin petrecere cu armăturile din
plăcile monolite.

21
 Figura V.19. Secţiune transversală prin suprastructura unui pod cu grinzi T
prefabricate cu plăci turnate între grinzi şi antretoaze monolite

Solidarizarea antretoazelor se poate face în două feluri:

• Dacă antretoazele sunt din beton armat, se scot mustăţi de armătură din
părţile de antretoaze prefabricate, care se suprapun / sudează de armăturile din
zona monolită a antretoazelor (figura V.20).
• altă soluţie, mai modernă, a fost ca antretoazele să fie precomprimate cu
armătură postîntinsă, cu un fascicul la partea inferioară şi unul la partea superioară
(figura V.21).

Figura V.20. Solidarizarea antretoazelor din beton armat

Figura V.21. Solidarizarea grinzilor longitudinale prin precomprirnarea antretoazelor

d) grinzi I prefabricate cu predale prefabricate şi plăci şi antretoaze monolite
(figura V.22)

22
 Figura V.22. Secţiune transversală prin suprastructura unui pod cu grinzi T
prefabricate cu predale prefabricate şi plăci antretoaze monolite

Aceasta este cea mai nouă soluţie pentru situaţia în care există o înălţime de
construcţie suficientă pentru un număr redus de grinzi în secţiune transversală. Gradul de
prefabricare este ridicat iar prin folosirea predalelor şi a liselor prefabricate pentru parapet
se elimină complet cofrajele, necesare altfel pentru turnarea plăcii monolite.

e ) grinzi T prefabricate juxtapuse fără antretoaze centrale (figura V.23)

Dacă înălţimea de construcţie este redusă şi este necesar un număr mare de grinzi, o
soluţie des utilizată, atât în România cât şi în străinătate, este cea cu grinzi de înălţime
mică (93cm - 1.20m), juxtapuse.
Iniţial aceste suprastructuri nu aveau antretoaze. O soluţie îmbunătăţită, din punct de
vedere al conlucrării între grinzi, este aceea cu antretoaze precomprimate pe reazeme.
În funcţie de lăţimea părţii carosabile şi a trotuarelor, dar şi de lăţimea plăcii
superioare a grinzilor prefabricate, se pot folosi de la 8 (pentru parte carosabilă de
7,80m şi trotuare de 1,00m) la 20 de grinzi în secţiune transversală (pentru poduri cu
lăţimea părţii carosabile de 12,00 sau 14,80m).

23
 Figura V.23. Secţiune transversală prin suprastructura unui pod cu grinzi T juxtapuse,
fără antretoaze centrale Mai nou, în România, au fost
importate soluţii aduse de constructori străini. Atfel s-au realizat poduri cu grinzi
juxtapuse cu înălţimi mari, solidarizate prin placă de suprabetonare şi antretoaze
precomprimate pe reazeme (figura V.24) sau poduri cu grinzi U, solidarizate doar prin
placă de monolitizare turnată pe predale, fără rol de rezistenţă (figura V.25). Prima soluţie
a fost utilizată de firma de construcţii Impresa Pizzarotti pe tronsonul Bucureşti - Moara
Vlăsiei, a autostrăzii Bucureşti-Ploiesţi iar cea de-a doua de firma de construcţii Bechtel
pe tronsoanele construite (Borş-Suplacu de Barcău parţial şi Gilău-Câmpia Turzii).

Figura V.24. Secţiune transversală prin suprastructura unui pod de autostradă cu grinzi juxtapuse cu
înălţime mare, solidarizate cu placă de suprabetonare şi antretoaze pe
reazeme

Figura V.25. Secţiune transversală prin suprastructura unui pod de autostradă cu grinzi U
juxtapuse, solidarizate prin placă de suprabetonare.

Tipuri de suprastructuri cu grinzi prefabricate tronsonate:

Realizarea unor deschideri mari cu grinzi prefabricate precomprimate implică
elemente cu dimensiuni mari, care pot fi foarte greu de transportat. De aceea, s-a trecut la
utilizarea unor grinzi prefabricate realizate din trosoane de lungime mică, care pot fi
transportate fără probleme în amplasamentul podurilor. Grinzile tronsonate sunt
precomprimate cu fascicule de armătură postîntinsă, care trec prin goluri realizate din teci
metalice sau din polietilenă de înaltă densitate (HPDE) special lăsate în tronsoane. Tecile
pot fi lise sau nervurate. A două soluţie asigură, pe de o parte, o conlucrare mai bună între
ansamblul teacă-armătură-mortar de injecţie şi betonul din grindă, dar, pe de altă parte,
produce pierderi de tensiune mai mari din frecarea sârmelor sau toroanelor.
Anterior operaţiei de precomprimare, trebuie verificate: lungimea grinzii,
deschiderea ei, poziţia canalelor. În anumite limite, lungimea, respectiv deschiderea
grinzii, pot fi corectate prin grosimea rostului între tronsoane.

24
 Există două categorii de grinzi tronsonate:
a ) Grinzi cu tronsoane mici (figura V.26), 9-11tronsoane pe deschiderea grinzii, cu
rosturi mici între tronsoane, de 1mm în cazul lipirii tronsoanelor cu răşini epoxidice, până
la 15-40 mm în cazul rosturilor injectate sau matate cu mortar de ciment de marcă
superioară (M500) la care se foloseşte ciment cu întărire rapidă (de tip R).
Trosoanele se aşează pe reazeme (platforme, fundaţii sau calaje) care trebuie să nu
se taseze şi să permită scurtarea elastică a betonului în faza de precomprimare. Se
folosesc nişte dispozitive speciale pentru a asigura continuitatea canalelor în dreptul
rosturilor. Dacă este nevoie, se realizează sprijiniri ale tronsoanelor, pentru ca acestea să
nu se răstoarne şi pentru a asigura forma grinzii conform proiectului. Se matează
rosturile, se aşteaptă să se întărească mortarul, se introduc fasciculele în canale şi se
execută pretensionarea lor conform tehnologiei prevăzute.
În România, IPTANA a realizat proiecte tip de grinzi de 24.00, 27.00, 30.00 şi
33.00m pentru grinzi tronsonate cu tronsoane mici.

25
 LEVATI
Si
 PflITtfU JJTTI I

/"sinjr-gnrn -*1J crn

f s 1.36? ,|
4 m 1.33g/2

i
!_ T. » ua3/a ,|,a
1-1 a' f ah ri
^Hln,
»2? mm p*r, rLnrcq
1.47/2

1
C
s
t.33g/2 ,|,
 LJ
-t=t=
—

IUNE II — II
SECŢIUNE SECŢIUNE SECŢIUNE SECŢIUNE SECŢIUNE SECŢIUNE
A-A B-B C-C D-fJ ■ I - E-E F-F
V X f î ... - l
1.M
■+—
Tti—i

L_. 4 LtifL):*:

I. ^
4^
Figura V. 26. Grindă tronsonată de 24.00m cu tronsoane mici
 Din cauza faptului că rosturile matate cu mortar de ciment nu s-au comportat corespunzător
şi posibilitatea de transport a tronsoanelor s-a îmbunătăţit prin apariţia unor trailere de mai mare
capacitate şi lungime, IPTANA a realizat, ulterior, proiecte tip pentru grinzi de 24.00, 27.00,
30.00, 33.00, 36.00 şi 40.00m pentru grinzi tronsonate cu tronsoane mari. Rosturile sunt, de
această dată, betonate cu beton de clasă superioară celui din grindă, asigurând o continuitate
corespunzătoare. Bineînţeles, înainte de betonare, în rosturi se montează armătură longitudinală
în continuarea mustăţilor de armătură care ies din tronsoane şi etrieri, conform planului de
armare (figura V.28). Precomprimarea se face după ce betonul din rosturi ajunge la rezistenţa
corespunzătoare.

31
 Figura V. 28. Detalii rosturi mari
la grinzile tronsonate
a) detaliu armare rost

b) asigurarea continuităţii
canalelor fasciculelor
a)

32
 b)
DETALIU PENTRU CONTINUIT
ASIGURAREA CANALELOR Â1 IN
FASCICULELOR ROSTURI
J.omm
grosime

33
 V.2.b.2. Poduri de cale ferată realizate cu grinzi prefabricate

Şi la podurile de cale ferată, segmentarea suprastructurii se face, de obicei, prin rosturi

longitudinale. S-a urmărit diminuarea greutăţii prefabricatelor prin: utilizarea materialelor cu
caracteristici mecanice superioare, folosirea betonului precomprimat, eliminarea prismei de
piatră spartă de pe pod. După un timp, numai primele două soluţii au rămas viabile, deoarece
prisma de piatră spartă asigură continuitatea şi elasticitatea căii ferate, permite întreţinerea căii
cu aceleaşi utilaje ca în cale curentă, crează confort călătorilor, reduce coeficientul dinamic (la
podurile cu prindere directă acesta poate ajunge la valoarea 2, în timp ce la podurile cu prismă
de piatră spartă se obţine o diminuare până la 1,20) şi fenomenul de oboseală.
În figura V.29. este prezentată o soluţie de pod de cale ferată pe grinzi prefabricate
de tip 77, care permite realizarea unei înălţimi mici de construcţie şi micşorarea greutăţii proprii
a grinzilor.

Figura V.29. Pod de cale ferată pe grinzi prefabricate de tip 77

1 - prismă de piatră spartă;
2 - buloane de solidarizare.
În figura V.30 este prezentată suprastructura unui pod cu grinzi casetate, utilizat în Franţa, pentru linii
situate în aliniament, cu cale simplă, dublă sau multiplă.

Figura V. 30. Suprastructură cu grinzi casetate, folosită în Franţa

34
 O altă soluţie este prezentată în figura V.31. Grinzile, de tip T întors, sunt solidarizate prin
antretoaze şi placa de la partea superioară, care susţine şi prisma de piatră spartă. În acest caz cofrajul
grinzilor este mult mai simplu de executat iar greutatea elementelor prefabricate este diminuată. S-au
construit poduri până la 33,50m deschidere.

Figura V.31. Suprastructură cu grinzi T întors cu plăcă de monolitizare la partea

superioară
În anii 1970-1980, ISPCF în colaborare cu Institutul de Construcţii Bucureşti au realizat
proiecte tip pentru poduri de cale ferată cu deschideri de la 15,00 la 33,00m, pentru linii simple
şi duble, în aliniament şi în curbe cu raza > 300m şi pentru linii multiple (staţii, triaje etc.).
Calea are aceeaşi alcătuire ca în linie curentă, fiind realizată pe prismă de piatră spartă,
mai sus decât trotuarele cu 25cm.
Suprastructura are două grinzi în secţiune transversală, aşezate simetric, la 2.00m interax
(fig. V.32). Grinzile prezintă semi-antretoaze, care sunt precomprimate prin postîntindere.
Rosturile dintre placa grinzilor şi semi-antretoaze sunt matate cu mortar de ciment cu întărire
rapidă. Betonul folosit a fost C32/40 iar armarea s-a făcut cu
fascicule din SBP I 480 5mm.
Trotuarele s-au realizat din elemente prefabricate din beton armat, C16/20, cu oţel beton
PC52 ca armătură şi au aceeaşi formă şi dimensiuni ca la podurile dalate din fâşii cu goluri.
Elementele prefabricate de trotuar au următoarele roluri: asigură închiderea laterală a cuvei
pentru prisma de piatră spartă, susţin circulaţia pietonilor (personal de serviciu), crează un gol
unde se pot monta cablurile pentru telecomunicaţii şi semnalizare. La betonare se înglobează,
atât în elementele de trotuar, cât şi în placa grinzilor, plăcuţe metalice, pe care se vor aşeza alte
plăcuţe metalice care se vor suda pe contur.

35
 Figura V.32. Secţiune transversală printr-o suprastructură cu două grinzi
a) - secţiune în câmp, b) - secţiune pe reazem 1 - grindă prefabricată
precomprimată, 2 - element prefabricat de trotuar 3 - fascicule pentru
precomprimare transversală, 4 - semiantretoază 5 - rost matat cu mortar de
ciment cu întărire rapidă

În tabelul următor sunt prezentate elementele geometrice ale grinzilor tip pentru podurile
de cale ferată.
Tabel V.1 - Elemente geometrice ale grinzilor tip pentru poduri de cale ferată
Deschidere Lungime hp hb bb bw câmp bw reazem Număr fascicule
[m] grindă [m] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] 4805mm
15.00 16.00 150 25 40 85 18 50 8
18.00 19.00 180 25 40 85 18 50 9
21.00 22.00 210 25 50 85 18 50 10
24.00 25.00 240 25 50 85 18 50 11
27.00 28.00 270 30 50 85 18 50 12
30.00 31.00 300 30 50 85 18 50 11
33.00 34.00 330 30 50 85 18 50 13

36
37