Caracterizarea bolilor musculo-scheletale

Părţile anatomice afectate Procesul patologic

ARTICULAR INFLAMATOR manifestat:

-sinovială -eritem
-cartilaj articular -căldură locală
-os juxtaarticular -durere
-tumefacţie +
-redoare matinală
PERIARTICULAR -febră, simptome sistemice
-tendon -+/semne de laborator ale
-bursă inflamaţiei
-ligament

EXTRAARTICULAR NEINFLAMATOR:
-os -traumatic
-muşchi -mecanic/degenerativ
-nerv -funcţional
-fascie -neoplazic
-piele şi tesut subcutanat
CLASIFICAREA BOLILOR REUMATISMALE
I. Bolile difuze ale ţesutului conjunctiv
A. Poliartrita reumatoidă (PR)
• PR seropozitivă (cu factor reumatoid )
• PR seronegativă (fără factor reumatoid )
• Sindromul Felty
• Boala Still a adultului
B. Poliartrita juvenilă
1.Debut sistemic (Boala Still)
2. Debut poliarticular
• forma seropozitivă (cu factor reumatoid )
• forma seronegativă (fără FR )
3. Debut pauciarticular (un numar mic de articulatii afectate)
• Asociat cu uveită cronică şi cu anticorpi antinucleari
CLASIFICAREA BOLILOR REUMATISMALE
I. Bolile difuze ale ţesutului conjunctiv
C. Lupus eritematos
1. Lupus eritematos discoid (localizare doar cutanata)
2. Lupus eritematos sistemic (afectarea organelor
interne: plaman, cord, rinichi, SNC)
3. Lupus eritematos indus de medicamente
D. Sclerodermia
1. Localizată
a) morfea
b) liniară
2. Sclerodermia sistemică
a) Scleroza difuză
b) Sindromul CREST (calcinoză, sindrom Raynaud,
disfuncţie esofagiană, sclerodactilie,teleangiectazii )
c) indusă de substanţe chimice /medicamente
CLASIFICAREA BOLILOR REUMATISMALE
I. Bolile difuze ale ţesutului conjunctiv
E. Fasciita difuză, cu sau fără eozinofile
F. Polimiozita/ dermatomiozita
1 Polimiozita
2 Dermatomiozita
3 Polimiozita sau dermatomiozita asociate cu
neoplazii
4 Polimiozita copilului sau dermatomiozita
asociate cu vasculopatie
CLASIFICAREA BOLILOR REUMATISMALE
II. Artritele asociate cu spondilită (spondilartritele)

a. Spondilita anchilozantă
b.Artritele reactive (sdr. Reiter- Fiessinger-Leroy)
1 Artritele reactive postenteritice determinate de:
a) Salmonella
b) Shigella
c) Yersinia
2 Arteritele reactive posturetritice determinate de:
a) Chlamydia
CLASIFICAREA BOLILOR REUMATISMALE
II. Artritele asociate cu spondilită (spondilartritele)
c.Artrita psoriazică
1 Afectarea predominantă a articulaţiilor interfalangiene distale
2 Forma oligoarticulară
3 Forma poliarticulară
4 Artrita mutilantă
5 Spondilita

d.Artrita asociată unor boli inflamatorii intestinale (boala

Crohn, colita ulceroasă)
1 Artrita periferică
2 Spondilita
CLASIFICAREA BOLILOR REUMATISMALE
III. Artrozele (osteoartrozele, bolile degenerative ale
articulaţiilor)
A. Artrozele primare
1. Periferice
a) Artroza interfalangiană distală (nodulii Heberden)
b) Artroza interfalangiană proximală (nodulii Bouchard)
c) Artroza carpometacarpiană a policelui (rizartroza)
d) Artroza metatarsofalangiană a halucelui: halux valgus,
halux rigidus
e) Artroza genunchiului (gonartroza)
e) Artroza şoldului (coxartroza)
2. Artrozele vertebrale (spondilozele)
B. Artrozele secundare apar la articulatiile ce au suferit
traumatisme in antecedente.
 Criterii clinice de boală imună:
 febră/subfebrilitate prelungită fara infectie
 artrită= inflamatie articulara
 anemie hemolitică= anemie datorata distrugerii
premature a hematiilor
 purpură
 glomerulonefrită=afectare prin proces imun a
glomerulilor
 adenopatii=marirea ganglionilor
 infecţii repetate
 fenomen Raynaud
 vasculite
 răspuns favorabil la glucocorticoizi,
Definiție: Boală inflamatorie cronică, de natură
autoimună, a cărei leziune caracteristică este
sinovita simetrică cu repercusiuni asupra întregii
articulaţii (os, cartilagiu, capsulă, tendoane).

În plus, prezintă manifestări extraarticulare variate

(sistemice):
-cardiovasculare
-pulmonare
-renale
-hematologice
-nervoase
-tegumentare
-oculare
III. ETIOPATOGENIE – Ipotetică
Etiologie multifactorială
susceptibilitatea genetica: HLA DR4 (N Europei),
DR B1 (S)
factori de mediu: agenţii infecţioşi (v. Epstein-Barr,
retrovirusuri)

Patogenie: mecanism imun

 IV. TABLOU CLINIC
1. Debutul
Necaracteristic, insidios (săpt., luni) cu:
I: semne generale: anorexie, oboseală neexplicată,
subfebrilitate, stare generală influenţată
II: semne locale
- redoare articulară matinală cu durată progresivă
(semnificativă > 60 minute)
- artralgii - caracter inflamator
- tumefacţie articulară şi periarticulară
- artrita are caracter simetric şi cel mai frecvent afectează art.
metacarpo-falangiene, interfalangiene proximale degete 2-
3
In 20% din cazuri- debut acut (câteva zile)
Rareori: episoade de monoartrită acută recurentă cu
durata de 24-48 h
2. Perioada de stare
Manifestările articulare domină tabloul clinic
- suferinţa articulaţiilor mâinii = centrul tabloului
clinic: redoare articulară matinală cu durata de mai
multe ore, artralgii, artrite, mialgii, limitare funcţională
deformări,
- art. piciorului = afectate frecvent la debutul bolii,
determinând dificultate la mers,
- art. genunchilor: sunt frecvent afectate:hidrartroza
şoc rotulian prezent, chistul Baker în spaţiul popliteu
- alte articulaţii afectate: cot, umeri, şold, coloana
vertebrală cervicală: subluxaţie atlantoaxială (C1/C2)
- articul. cricoaritenoide => disfagie, răguşeală,
durere cervicală anterioară
 PR precoce
(FAZĂ ACUTĂ):
inflamaţia
articulaţiei
genunchilui
(vedere laterală)

Chist Baker
Stadiul cronic: inflamaţie cronică, extensie
incompletă, subluxaţie posterioară a tibei
V. EXPLORĂRI PARACLINICE
1. Laborator
- anemie normocitară
- teste infl. : VSH, 2 glob, Fbg, CRP
- factor reumatoid  (clasa IgM) (popul. gen.: 6-8%)
-anticorpi antinucleari
-analiza lichidului sinovial = exudat
- celularitate: 5000-20000 leuc./mm3
- 75%= PMN; între acestea - RAGOCITELE
- testul cheagului la mucină- slab
2. Radiografia osteoarticulară
precoce tumefierea a părţilor moi periart.
osteoporoza subcondrală
îngustarea spaţiului art.
eroziunile marginale = s. caracteristic al bolii
deformări, subluxaţii, luxaţii
anchiloză
Clasa I: orice activitate normală posibilă
Clasa II: activităţi normale posibile, dar cu durere
şi cu reducerea mobilităţii
Clasa III: capacitate funcţională redusă, posibilă
autoîngrijire
Clasa IV: imobilizare la pat sau în scaun cu rotile,
imposibilă autoîngrijirea
Tratamentul:
Este complex, farmacologic şi nonpharmacologic
avand ca obiective majore:
1. atenuarea procesului inflamator articular
2. interferarea lanţului patogenic al bolii
3. menţinerea sau refacerea mobilităţii articulare şi
a funcţionalităţii mâinii.
AINS (antiinflamatoare non-steroidiene)
1. Clasice (↓ COX1 şi COX2 în mod egal): aspirină, indometacin,
diclofenac, naproxen etc.
2. Selective (↓ COX2 predominat): meloxicam, nimesulid
3. Specifice (↓ COX2 exclusiv): celecoxib, etoricoxib

-Reacţii adverse: gastrointestinale, alterarea funcţiei renale

-AINS selective şi specifice: rată mai redusă a efectelor adverse (prin
inhibiţia predominantă a COX-2)

COX 1 si 2= ciclooxigenaza 1 si 2.
CORTICOTERAPIA
utilizată când AINS se soldează cu eşec terapeutic sau de la început, în
forme severe
❑ ORAL
-forme severe = 60 - 80 mg prednison/ 24 de ore
= 30 - 40 mg prednison/ 24 de ore
Durata: 1-2 săptămâni →↓
-forme medii = 5 - 7,5 mg / 24 de ore (luni)

INTRAVENOS: cazuri severe

metilprednisolon
pulsterapie = 1 g în 200 ml NaCl 9‰, 3 zile consecutiv
minipulsterapie = 150-200 mg în 200 ml NaCl 9‰, 3 zile
consecutive

LOCAL
în posologie adaptată articulaţiei interesate (ex. 40 mg triamcinolon
pentru genunchi, 20 mg pt. umăr, 2 mg pentru deget)

-Reacţii adverse: creştere în greutate, hipercorticism,

osteoporoză, hiperglicemie (DZ)
- CORTICODEPENDENŢA ! ! !
II. Interferarea lanţului patogenic al bolii = medicaţie
remisivă (DMARDs- disease modifying anti-rheumatic
drugs)
1. Methotrexat (MTX, cp 2,5 mg)- 7,5 - 15 mg/săptămână;
imunosupresor, antifolic
RA: mielosupresie (cel mai grav!!), stomatită, alopecie, pneumonită interstiţială,
ciroză
monitorizarea terapiei la 4-8 săpt (hemoleucograma, ASAT, ALAT, creatinina,
albumina).
suplimentare cu acid folic (1 mg/zi)
2. Sulfasalazina (cp 500 mg)- 500 mg/zi apoi se creşte treptat, cu 500
mg/zi şi săptămână până la 2-3 g/24 de ore
în forme uşoare de PR, de obicei în asociere cu alte DMARDs
RA: cefalee, tulb. gastrointestinale
3. Leflunomida- 20 mg/ zi
in formele de boala cu evolutie moderata, daca nu a
existat raspuns la MTX, Sulfasalazina sau Plaquenil.
Reactii adverse: cefalee, ameteli, greata, durere abdominala,
leucopenie, citoliza hepatica

4. Antimalaricele de sinteză:
- efect favorabil asupra manifestărilor articulare şi cutanate
- hidroxiclorochina, 400-600 mg/24 de ore, tratament de lungă
durată, cu supraveghere oftalmologică la fiecare 6 luni, deoarece
medicamentul poate produce leziuni retiniene ireversibile