Sunteți pe pagina 1din 3

PROTOCOL – EDEMUL DE STAZA VENOASA IN

TREIMEA INFERIOARA

ANAMNEZA

Nume : T.
Prenume : M.
Varsta : 50 ani
Ocupatie : infirmiera
Sedentara : NU
Grad de activitate : 2/3
Durerea, apare in special in momentul mentinerii unei pozitii, in ortostatism
prelungit.
Vechimea bolii : apox 28
Cauza aparitiei : locul de munca si ereditatea
Antecedente : tahicardie, colesterol.
Tratement medicamentos : vasoprotector, flebotonic, venoruton, tarosin.

DIAGNOSTIC CLINIC : edemul de staza venoasa in treimea inferioara

DIAGNOSTIC FUNCTIONAL : dureri la nivelul gambei, in special in zona


laterala, imposibilitatea starii indelungate in ortostatism.

DATE CLINICE

Edemul de staza venoasa este o afectiune cronica caracterizata prin


aparitia de dilatatii venoase, ca urmare a unui proces degenerativ la nivelul
peretelui vascular. Localizarea cea mai frecventa a bolii varicoase este la
nivelul membrelor inferioare, unde drenajul venos este asigurat de catre 2
sisteme : sistemul venos profund şi sistemul venos superficial. Sistemul venos
profund drenează sângele provenind din circulaţia aferentă structurilor
osteoarticulare şi musculaturii coapsei şi gambei, în timp ce sistemul venos
superficial ”colectează” doar sângele provenind din pielea şi grăsimea ce ocupă
spaţiul situat deasupra muşchilor.
Deşi aceste sisteme sunt separate printr-un plan fascial profund, ce
îmbracă toată musculatura membrelor inferioare, între ele există legături prin
vene comunicante, ce perforează această fascie. La rădăcina coapsei, în
regiunea inghinală, sistemul venos superficial se uneşte cu cel profund,
formând un trunchi venos unic, ce drenează tot sângele membrului inferior.
Sensul unic de circulaţie al sângelui este de jos în sus şi de la suprafaţă spre
profunzime, adică dinspre sistemul venos superficial spre cel profund. Aceasta
se poate realiza graţie valvelor unidirecţionale care se găsesc în interiorul
venelor profunde, a celor superficiale şi a comunicantelor dintre ele.
În momentul în care aceste valve devin incompetente, sângele cu
presiunea mai ridicată din sistemul venos profund pătrunde în sistemul venos
superficial, determinând staza şi dilatarea venelor superficiale. Valvele
unidirecţionale pot deveni incompetente fie prin deteriorarea calităţii lor, în
cadrul unor procese degenerative, fie prin forţarea lor de către o coloană de
sânge cu presiuni mult prea mari.

Din punct de vedere clinic sunt cunoscute doua stadii de evolutie : prevaricos si
varicos. Stadiul varicos, la randul sau poate fi compensat si decompensat.
- stadiul prevaricos corespunde perioadei de instalare a bolii,
perioada care debuteaza insidios printr-o simptomatalogie functionala
manifestata clinic sub forma durerilor cantonate la nivelul gambelor si mai rar
in coapse, avand caracter prelungit, de distensie in ortostatism prelungit.
Semnul fizic obiectiv este reprezentat prin edemul vesperal total reversibil.

- stadiul de varice constituit de insuficienta venolimfatica cronica


compensata ce tradeaza intotdeauna cu dureri cu caracter particular, venos,
descrise in stadiul prevaricos si prin aparitia flebectaziilor tronculare si a
edemului reversibil de la nivelul membrelor inferioare.

EXAMINAREA SUBIECTULUI

Examinare unui pacient cu varice se desfasoara in doua etape :


Etapa 1 sau cu bolnavul in pozitie verticala. Se urmareste topografia
trunchiurilor venoase. In acest caz s-a putut obseva prezenta unui cordon
dilatat, tubular, situat pe partea postero-externa a gambei, constituind un
argument sigur pentru insuficienta safenei externe.
Etapa 2 se desfasoara cu bolnavul culcat. Palpand trunchiurile venoase s-
a putut constata prezenta unor cordoane indurate, dureroase, care sunt tromboze
venoase superficiale.

SCOPUL SEDINTEI DE MASAJ SI OBIECTIVELE

- imbunatatirea circulatie venoase si reglarea acesteia cu indepartarea


stazei,
- masajul este efactuat in scop relaxator, circulator
- tonifierea musculaturii membrelor inferioare
POZITIA SUBIECTULUI SI A SEGMENTELOR DE MASAT

Pacintul este asezat in decubit dorsal pe masa de masaj, cu membrele


inferioare ridicate la un unchi de peste 15 grade. Pozitie ce favorizeaza
circulatie de retur, decontractureaza musculatura daca este cazul si relaxeaza
pacientul.

PROCEDEE SI TEHNICI

Manevrele de masaj utilizate constau din efleuraj si alunecari cu presiune


profunda asupra muschilor din extremitatile inferioare, prudent efectuate, cu
evitarea traiectelor venoase si infiltratiilor perivenoare. Se poate efectua si
frictiune si un tapotament sub forma de percutat cu varful degetelor, procedura
de tonifiere a peretilor venosi. Masajul este contraindicat in stadiile acute, in
cazul inflamatiilor (tromboflebie).

DURATA SI FRECVENTA SEDINTELOR DE MASAJ

Se aplica masaje de 3-4 ori/ saptamana cu o durata de 20-25 minute.

BIBLIOGRAFIE
Cririla.L, Recuperarea functionala a vasculopatiilor periferice cronice, Eitura
Medicala, Bucuresti, 1983
http://www.scribd.com/doc/36187497/Mas-a-Jul
http://www.scribd.com/doc/25394352/Kine-Tot-Era-Pia-in-Afectiunile-
Cardiovasculare
http://www.scribd.com/doc/22931022/Patologie-vasculara-periferica
http://www.mymed.ro/varicele-boala-varicoas.html
http://www.netmedic.ro/boli-cardiovasculare/varicele-membrelor-inferioare
http://www.medicas.ro/estetica/varice/