ClasaI 2010 2011 Initiere

LA UN PAS DE ÎNVĂȚAREA LIMBII ROMÂNE
CURS PENTRU STUDENȚII STRĂINI

Nivel B1-B2
CUVÂNT ÎNAINTE
Cartea de față se adresează atât studenților străini, cât și doritorilor

de a învăța limba română la un nivel superior, deoarece asigură însușirea
limbii române sub aspecte variate: texte cu o dificultate ridicată, abordarea
unor probleme legate de structuri gramaticale complexe, rezolvarea unor
exerciții în conformitate cu cele studiate.
Structurată în zece unități cartea oferă cursanților elemente
gramaticale noi, grefate pe texte cu grad ridicat de dificultate ceea ce obligă
la asimilarea unui bagaj de cuvinte și expresii noi, iar exercițiile aflate la
sfârșitul fiecărei lecții ajută la verificarea și consolidarea cunoștințelor
dobândite.
La finalul cărții se află un mic dicționar de cuvinte bilingv, român-
englez, care poate fi folosit cu succes, de către doritori, în aflarea unor
cuvinte noi fără a mai necesita o altă sursă tipărită sau on-line. Lucrarea
este orientată atât pe partea practică, cât și pe partea teoretică a însușirii
limbii române ca limbă străină, adăugând și un număr impresionant de
cuvinte și expresii asimilate în urma studierii fiecărei lecții. Textele sunt
alese cu grijă, punând accentul mai ales pe cultură și civilizație, pe aspecte
importante din istoria României, din geografie, din obiceiuri și din tradiții
dar și din texte filosofice cu substrat actual. Partea gramaticală cuprinde
noțiuni legate atât de timpuri și moduri la verb, cum ar fi: imperfectul, mai
mult ca perfectul, perfectul simplu, gerunziul, supinul, participiul,
condiționalul-optativ prezent și perfect, conjunctivul perfect; cât și noțiuni
legate de: adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție și numeralul ordinal.
Această carte este concepută pentru cei care au asimilat deja
noțiunile de bază ale limbii române, aceștia dorind acum, doar să adauge
elemente ceva mai variate și cu grad mai mare de dificultate.
Autoarea
ABREVIERI
Ac. – cazul acuzativ
acc. - accentuat
adj. - adjectiv
adj. dem. - adjectiv demostrativ
adj. interog.- adjectiv interogativ
adj. nehot. - adjectiv nehotărât
adj. pos.- adjectiv posesiv
adj. rel. - adjectiv relativ
adv. – adverb
afirm. – afirmativ
aprox. - aproximativ
art. - articol
art. nehot. - articol nehotărât
art. pos. - articol posesiv
conj. - conjuncție
D. – cazul dativ
f. - feminin
G. – cazul genitiv
hot. – hotărât
impers. – impersonal
ind. – indicativ
interj. - interjecție
loc. adj. - locuțiune adjectivală
loc. conj. – locuțiune conjuncțională
loc. prep. – locuțiune prepozițională
m. – masculin
m.m.c.p. – mai mult ca perfect
n. – neutru
N. – cazul nominativ
neacc. – neaccentuat
neart. – nearticulat
neg. - negativ
nehot. – nehotărât
num. card.- numeral cardinal
pers. - persoană
pl. – plural
p.s. – perfect simplu
prep. – prepoziție
prez. - prezent
pron. – pronume, pronominal
pron. dem. - pronume demostrativ
pron. interog.- pronume interogativ
pron. neg. - pronume negativ
pron. nehot. - pronume nehotărât
pron. pers. - pronume personal
pron. pos. - pronume posesiv
pron. refl. - pronume reflexiv
pron. rel. - pronume relativ
refl. - reflexiv
sg. - singular
s. f. - substantiv feminin
s. m. - substantiv masculin
s. n.- substantiv neutru
v. - vezi
vb. - verb
vb. impers.- verb impersonal
vb. nereg. - verb neregulat
vb. pron. - verb pronominal
vb. refl. - verb reflexiv
vb. refl. impers. - verb reflexiv impersonal
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE
ABREVIERI
UNITATEA I
Lecția 1: Şansa noastră s-a numit Adam
Dativul şi acuzativul formelor pronominale neaccentuate
Exerciţii aplicative
UNITATEA II
Lecția 2: Limba română – limbă romanică
Modul indicativ, timpul imperfect
Pronumele și adjectivul demonstrativ de identitate: același, aceeași,
aceiași, aceleași
UNITATEA III
Lecția 3: Obiceiuri și tradiții de Crăciun în zona Olteniei
Modul indicativ, timpul perfect simplu
Articolul demonstrativ (adjectival): cel, cea, cei, cele
Pronumele și adjectivul demonstrativ de diferențiere: celălalt, cealaltă,
ceilalți, celelalte
UNITATEA IV
Lecția 4: Obiceiuri și tradiții de Paște
Modul indicativ, timpul mai mult ca perfect
Pronumele și adjectivul de întărire: însumi, însămi
Pronumele și adjectivele nehotărâte simple: unul, una, unii, unele / altul,
alta, alții, altele
UNITATEA V
Lecția 5: Mănăstirile pictate din Moldova
Verbul. Diateza pasivă
Articolul posesiv (genitival)
Numeralul ordinal
UNITATEA VI
Lecția 6: Ivan Turbincă
Verbul. Modul gerunziu
Pronumele și adjectivele nehotărâte compuse: cineva, ceva, careva;
oricine, orice, oricare; altcineva, altceva
UNITATEA VII
Lecția 7: Câte ceva despre frumusețile României
Verbul. Modul supin
Formarea cuvintelor cu sufixe și prefixe
Adverbul
UNITATEA VIII
Lecția 8: Aproape îngeri
Verbul. Modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect
Pronumele și adjectivul demonstrativ de apropiere și de depărtare în
cazurile genitiv și dativ
Pronumele și adjectivele negative: niciunul, niciuna; nimeni, nimic
UNITATEA IX
Lecția 9: Scrisoare către un intelectual din occident
Verbul. Modul conjunctiv, timpul perfect
Pronumele și adjectivele nehotărâte: fiecare, mulți, toți în cazurile genitiv
și dativ
Numeralul colectiv: amândoi, amândouă / ambii, ambele
UNITATEA X
Lecția 10: Despre satele săsești și cele românești
Prepoziția
Conjuncția
Interjecția
UNITATEA I
„Adam B. era într-una dintre cele mai nefericite zile pe care şi le

putea aminti de câţiva ani buni încoace. Adevărul este că toate întâmplările
care concurau acum la nefericirea lui i se mai perindaseră aşa, din când în
când, prin viaţă, dar întotdeauna separat şi mai ales lăsând câte o
săptămână, două între ele, suficient ca el să-şi revină şi să înceapă să-şi
facă iar iluzii, pe care destinul urma să i le spulbere de altfel foarte repede.
(…) Deci privirea lui intensă, prin care încerca să aducă un modest
omagiu modului absolut încântător în care Mama Natură aşezase cele
cincizeci şi două de kilograme ale Cameliei, ei i se părea a fi o simplă
privire linguşitoare. Ba mai mult, figura lui blazată, de intelectual rasat,
care se îndoia din principiu de fidelitatea femeilor şi de marile adevăruri
ale ştiinţei, ar fi după ea o vulgară figură bănuitoare.”
(fragment din proza S.F. „Şansa noastră s-a numit Adam”, de
Sergiu Someșan)
Cuvinte și expresii:
nefericit, -ă, -i, -e = nenorocit, -ă, -i, -e ≠ fericit, -ă, -i, -e

încoace ≠ încolo
încoace și încolo = într-o parte și-n alta, în toate părțile
Ce mai încoace și-ncolo = de ce atâta vorbă? e inutilă orice discuție
adevăr, adevăruri (s. n.) ≠ minciună, minciuni (s. n.)
întâmplare = fapt, eveniment
din întâmplare = în mod incidental
la întâmplare = în voia sorții
a concura = a tinde spre același rezultat/scop, a candida
a se perinda = a se succeda, a se derula
din când în când = din timp în timp
când și când = uneori
separat = izolat, despărțit ≠ unit, împreunat
suficient = destul, de ajuns, mulțumitor, îndestulător ≠ insuficient
a-și reveni = a se trezi, a se regăsi ≠ a se vlăgui, a nu-și reveni
a-și face iluzii = a-și imagina, a-și închipui ≠ a fi realist
destin = soartă, viitor
a urma = a merge sau a veni după ≠ a preceda
a spulbera = a distruge
privire, priviri (s. f.) = acțiunea de a (se) privi și rezultatul ei
intens, -ă, -i, -e = puternic, -ă, -i, -e
a încerca = a căuta, a verifica
modest, -ă, -i, -e = simplu, moderat ≠ pretențios, pretențioasă, -i, -e
omagiu = respect
Omagiile mele = formulă de salut respectuos.
încântător, încântătoare, încântători = atrăgător, fermecător
lingușitor, lingușitoare, lingușitori = măgulitor, adulator
figură, -i (s. f.) = față, chip
blazat, -ă, -i, -e = indiferent, -ă, -i, -e
intelectual, -i (s. m.) = Persoană care se ocupă cu munca intelectuală; om
cu pregătire specială care lucrează în domeniul științei, artei,
învățământului, etc.
rasat, -ă, -i, -e = distins, stilat
a se îndoi = a sta la îndoială, a fi nesigur ≠ a se întrepta, a fi sigur de ceva
Din principiu = conform unui punct de vedere bine stabilit
În principiu = din punct de vedere teoretic, în general
fidelitate, fidelități (s. f.) = devotament, credință, statornicie în convingeri,
în sentimente, în atitudini etc.
vulgar, -ă, -i, -e = josnic, grosolan, mitocan
vulgar ≠ delicat, elegant, fin, galant, grațios, manierat, nobil, politicos,
rafinat, select
bănuitor, bănuitoare, bănuitori = suspicios, suspicioasă, suspicioși,
suspicioase; neîncrezător ≠ credul, încrezător
♯Gramatică♯
Atunci când, în acelaşi enunţ, se folosesc două pronume personale

neaccentuate: unul în dativ şi altul în acuzativ, acestea însoţesc, cel mai
adesea, un verb. În cazul acesta dativul totdeauna precedă acuzativul:
Dacă nu poţi citi cărţile până mâine, mi le dai mai târziu.
Roagă-l pe colegul tău să-ţi dea cărţile pe care ţi le-a promis.
Am nevoie de manualul de istorie. Când mi-l aduci?
I. Pronume personal în DATIV + pronume personal în ACUZATIV
pron. pers. în D. (forme neacc.) + pron. pers. în Ac. (forme neacc.)+ verb
 masculin/neutru sg. - Îmi (D.) dă pixul (subst. n. sg. Ac.) →Mi-l dă

- pixul = pe el, îl, -l/Cui dă pixul?- Mie, îmi, mi-
Indicativ prezent
Îmi dă pixul Mi-l dă mi-l
Îți dă pixul Ți-l dă ți-l
Îi dă pixul I-l dă i-l
Ne dă pixul Ni-l dă ni-l
Vă dă pixul Vi-l dă vi-l
Le dă pixul Li-l dă li-l
Indicativ perfect compus

Mi-a dat pixul Mi l-a dat mi l-
Ți-a dat pixul Ți l-a dat ți l-
I-a dat pixul I l-a dat i l-
Ne-a dat pixul Ni l-a dat ni l-
V-a dat pixul Vi l-a dat vi l-
Le-a dat pixul Li l-a dat li l-
Conjunctiv prezent
Vrea să-mi dea pixul să mi-l dea mi-l
Vrea să-ți dea pixul să ți-l dea ți-l
Vrea să-i dea pixul să i-l dea i-l
Vrea să ne dea pixul să ni-l dea ni-l
Vrea să vă dea pixul să vi-l dea vi-l
Vrea să le dea pixul să li-l dea li-l
Indicativ viitor „literar”

Îmi va da pixul Mi-l va da mi-l
Îți va da pixul Ți-l va da ți-l
Îi va da pixul I-l va da i-l
Ne va da pixul Ni-l va da ni-l
Vă va da pixul Vi-l va da vi-l
Le va da pixul Li-l va da li-l
Indicativ viitor „popular”
O să-mi dea pixul O să mi-l dea mi-l
O să-ți dea pixul O să ți-l dea ți-l
O să-i dea pixul O să i-l dea i-l
O să ne dea pixul O să ni-l dea ni-l
O să vă dea pixul O să vi-l dea vi-l
O să le dea pixul O să li-l dea li-l
Imperativ sg. forma afirmativă + pron. pers. în D. + pron. pers. în Ac.

Dă-mi, te rog, pixul! Dă-mi-l! -mi-l
Dă-i, te rog, pixul! Dă-i-l! -i-l
Dă-ne, te rog, pixul! Dă-ni-l! -ni-l
Dă-le, te rog, pixul! Dă-li-l! -li-l
Imperativ sg. forma negativă

Nu-mi da pixul! Nu mi-l da! mi-l
Nu-i da pixul! Nu i-l da! i-l
Nu ne da pixul! Nu ni-l da! ni-l
Nu le da pixul! Nu li-l da! li-l
 feminin sg. - Îmi (D.) dă cartea (subst. f. sg. Ac.) →Mi-o dă

- cartea = pe ea, -o/Cui dă cartea?- Mie, îmi, mi-
Indicativ prezent
Îmi dă cartea Mi-o dă mi-o
Îți dă cartea Ți-o dă ți-o
Îi dă cartea I-o dă i-o
Ne dă cartea Ne-o dă ne-o
Vă dă cartea V-o dă v-o
Le dă cartea Le-o dă le-o

Mi-a dat cartea Mi-a dat-o mi- -o
Ți-a dat cartea Ți-a dat-o ți- -o
I-a dat cartea I-a dat-o i- -o
Ne-a dat cartea Ne-a dat-o ne- -o
V-a dat cartea V-a dat-o v- -o
Le-a dat cartea Le-a dat-o le- -o
!mi-, ți-, i-, ne-, v-, le-, + verb perfect compus + -o
Conjunctiv prezent
Vrea să-mi dea cartea să mi-o dea mi-o
Vrea să-ți dea cartea să ți-o dea ți-o
Vrea să-i dea cartea să i-o dea i-o
Vrea să ne dea cartea să ne-o dea ne-o
Vrea să vă dea cartea să v-o dea v-o
Vrea să le dea cartea să le-o dea le-o

Îmi va da cartea Mi-o va da mi-o
Îți va da cartea Ți-o va da ți-o
Îi va da cartea I-o va da i-o
Ne va da cartea Ne-o va da ne-o
Vă va da cartea V-o va da v-o
Le va da cartea Le-o va da le-o

O să-mi dea cartea O să mi-o dea mi-o
O să-ți dea cartea O să ți-o dea ți-o
O să-i dea cartea O să i-o dea i-o
O să ne dea cartea O să ne-o dea ne-o
O să vă dea cartea O să v-o dea v-o
O să le dea cartea O să le-o dea le-o

Dă-mi, te rog, cartea! Dă-mi-o! -mi-o
Dă-i, te rog, cartea! Dă-i-o! -i-o
Dă-ne, te rog, cartea! Dă-ne-o! -ne-o
Dă-le, te rog, cartea! Dă-le-o! -le-o

Nu-mi da cartea! Nu mi-o da! mi-o
Nu-i da cartea! Nu i-o da! i-o
Nu ne da cartea! Nu ne-o da! ne-o
Nu le da cartea! Nu le-o da! le-o
 masculin pl. - Îmi (D.) repară pantofii (subst. m. pl. Ac.)

→Mi-i repară
- pantofii = pe ei, îi, -i/Cui repară pantofii?- Mie, îmi, mi-
Indicativ prezent
Îmi repară pantofii Mi-i repară mi-i
Îți repară pantofii Ți-i repară ți-i
Îi repară pantofii I-i repară i-i
Ne repară pantofii Ni-i repară ni-i
Vă repară pantofii Vi-i repară vi-i
Le repară pantofii Li-i repară li-i

Mi-a reparat pantofii Mi i-a reparat mi i-
Ți-a reparat pantofii Ți i-a reparat ți i-
I-a reparat pantofii I i-a reparat i i-
Ne-a reparat pantofii Ni i-a reparat ni i-
V-a reparat pantofii Vi i-a reparat vi i-
Le-a reparat pantofii Li i-a reparat li i-
Conjunctiv prezent
Vrea să-mi repare pantofii să mi-i repare mi-i
Vrea să-ți repare pantofii să ți-i repare ți-i
Vrea să-i repare pantofii să i-i repare i-i
Vrea să ne repare pantofii să ni-i repare ni-i
Vrea să vă repare pantofii să vi-i repare vi-i
Vrea să le repare pantofii să li-i repare li-i

Îmi va repara pantofii Mi-i va repara mi-i
Îți va repara pantofii Ți-i va repara ți-i
Îi va repara pantofii I-i va repara i-i
Ne va repara pantofii Ni-i va repara ni-i
Vă va repara pantofii Vi-i va repara vi-i
Le va repara pantofii Li-i va repara li-i

O să-mi repare pantofii O să mi-i repare mi-i
O să-ți repare pantofii O să ți-i repare ți-i
O să-i repare pantofii O să i-i repare i-i
O să ne repare pantofii O să ni-i repare ni-i
O să vă repare pantofii O să vi-i repare vi-i
O să le repare pantofii O să li-i repare li-i

Repară-mi, te rog, pantofii! Repară-mi-i! -mi-i
Repară-i, te rog, pantofii! Repară-i-i! -i-i
Repară-ne, te rog, pantofii! Repară-ni-i! -ni-i
Repară-le, te rog, pantofii! Repară-li-i! -li-i

Nu-mi repara pantofii! Nu mi-i repara! mi-i
Nu-i repara pantofii! Nu i-i repara! i-i
Nu ne repara pantofii! Nu ni-i repara! ni-i
Nu le repara pantofii! Nu li-i repara! li-i
 feminine/neutru pl. - Îmi (D.) oferă florile (subst. f. pl. Ac.)

→Mi le oferă
- florile = pe ele, -le/Cui oferă florile?- Mie, îmi, mi-
Indicativ prezent
Îmi oferă florile Mi le oferă mi le
Îți oferă florile Ți le oferă ți le
Îi oferă florile I le oferă i le
Ne oferă florile Ni le oferă ni le
Vă oferă florile Vi le oferă vi le
Le oferă florile Li le oferă li le

Mi-a oferit florile Mi le-a oferit mi le-
Ți-a oferit florile Ți le-a oferit ți le-
I-a oferit florile I le-a oferit i le-
Ne-a oferit florile Ni le-a oferit ni le-
V-a oferit florile Vi le-a oferit vi le-
Le-a oferit florile Li le-a oferit li le-
Conjunctiv prezent
Vrea să-mi ofere florile să mi le ofere mi le
Vrea să-ți ofere florile să ți le ofere ți le
Vrea să-i ofere florile să i le ofere i le
Vrea să ne ofere florile să ni le ofere ni le
Vrea să vă ofere florile să vi le ofere vi le
Vrea să le ofere florile să li le ofere li le

Îmi va oferi florile Mi le va oferi mi le
Îți va oferi florile Ți le va oferi ți le
Îi va oferi florile I le va oferi i le
Ne va oferi florile Ni le va oferi ni le
Vă va oferi florile Vi le va oferi vi le
Le va oferi florile Li le va oferi li le

O să-mi ofere florile O să mi le ofere mi le
O să-ți ofere florile O să ți le ofere ți le
O să-i ofere florile O să i le ofere i le
O să ne ofere florile O să ni le ofere ni le
O să vă ofere florile O să vi le ofere vi le
O să le ofere florile O să li le ofere li le

Oferă-mi, te rog, florile! Oferă-mi-le! -mi-le
Oferă-i, te rog, florile! Oferă-i-le! -i-le
Oferă-ne, te rog, florile! Oferă-ni-le! -ni-le
Oferă-le, te rog, florile! Oferă-li-le! -li-le

Nu-mi oferi florile! Nu mi le oferi! mi le
Nu-i oferi florile! Nu i le oferi! i le
Nu ne oferi florile! Nu ni le oferi! ni le
Nu le oferi florile! Nu li le oferi! li le
Rețineți!
 pron. pers. în D. + verb + subst. cu art. hot. → Îmi aduce
caietul/mașina
 pron. pers. în D. (forme neacc.) + pron. pers. în Ac. (forme neacc.)+
verb → Mi-l/o aduce.
Tabel recapitulativ
Persoana Dativ Dativ (+ Ac.)
1. îmi mi/mi-/-mi-
2. îți ți/ți-
3. îi i/i-/-i-
4. ne ni/ni-/-ni-
5. vă vi/vi-/v-
6. le li/li-/-li-
le/le-/-le-
II. Pronume reflexiv în DATIV + pronume personal în ACUZATIV
pron. reflexiv în D. (forme neacc.) + pron. pers. în Ac. (forme neacc.) +

verb
 masculin/neutru sg. - Îmi (D.) cumpăr un pix (subst. n. sg. Ac.)

→Mi-l cumpăr
- un pix = pe el, îl, -l/Cui cumpăr pixul?- Mie, îmi, mi-
Indicativ prezent
Îmi cumpăr un pix Mi-l cumpăr mi-l
Îți cumperi un pix Ți-l cumperi ți-l
Își cumpără un pix Și-l cumpără și-l
Ne cumpărăm un pix Ni-l cumpărăm ni-l
Vă cumpărați un pix Vi-l cumpărați vi-l
Își cumpără un pix Și-l cumpără și-l

Mi-am cumpărat un pix Mi l-am cumpărat mi l-
Ți-ai cumpărat un pix Ți l-ai cumpărat ți l-
Și-a cumpărat un pix Și l-a cumpărat și l-
Ne-am cumpărat un pix Ni l-am cumpărat ni l-
V-ați cumpărat un pix Vi l-ați cumpărat vi l-
Și-au cumpărat un pix Și l-au cumpărat și l-
Conjunctiv prezent
Vreau să-mi cumpăr un pix să mi-l cumpăr mi-l
Vrei să-ți cumperi un pix să ți-l cumperi ți-l
Vrea să-și cumpere un pix să și-l cumpere și-l
Vrem să ne cumpărăm un pix să ni-l cumpărăm ni-l
Vreți să vă cumpărați un pix să vi-l cumpărați vi-l
Vor să-și cumpere un pix să și-l cumpere și-l

Îmi voi cumpăra un pix Mi-l voi cumpăra mi-l
Îți vei cumpăra un pix Ți-l vei cumpăra ți-l
Își va cumpăra un pix Și-l va cumpăra și-l
Ne vom cumpăra un pix Ni-l vom cumpăra ni-l
Vă veți cumpăra un pix Vi-l veți cumpăra vi-l
Își va cumpăra un pix Și-l va cumpăra și-l

O să-mi cumpăr un pix O să mi-l cumpăr mi-l
O să-ți cumperi un pix O să ți-l cumperi ți-l
O să-și cumpere un pix O să și-l cumpere și-l
O să ne cumpărăm un pix O să ni-l cumpărăm ni-l
O să vă cumpărați un pix O să vi-l cumpărați vi-l
O să-și cumpere un pix O să și-l cumpere și-l
Imperativ sg./pl. forma afirmativă + pron. reflexiv în D. + pron. pers.

în Ac.
Cumpără-ți, te rog, un pix! Cumpără-ți-l! -ți-l
Cumpărați-vă, vă rog, un pix! Cumpărați-vi-l! -vi-l
Imperativ sg./pl. forma negativă

Nu-ți cumpăra un pix! Nu ți-l cumpăra! ți-l
Nu vă cumpărați un pix! Nu vi-l cumpărați! vi-l
 feminin sg. - Îmi (D.) cumpăr o carte (subst. f. sg. Ac.) →Mi-o
cumpăr
- o carte = pe ea, -o/Cui cumpăr cartea?- Mie, îmi, mi-
Indicativ prezent
Îmi cumpăr o carte Mi-o cumpăr mi-o
Îți cumperi o carte Ți-o cumperi ți-o
Își cumpără o carte Și-o cumpără și-o
Ne cumpărăm o carte Ne-o cumpărăm ne-o
Vă cumpărați o carte V-o cumpărați v-o
Își cumpără o carte Și-o cumpără și-o

Mi-am cumpărat o carte Mi-am cumpărat-o mi- -o
Ți-ai cumpărat o carte Ți-ai cumpărat-o ți- -o
Și-a cumpărat o carte Și-a cumpărat-o și- -o
Ne-am cumpărat o carte Ne-am cumpărat-o ne- -o
V-ați cumpărat o carte V-ați cumpărat-o v- -o
Și-au cumpărat o carte Și-au cumpărat-o și- -o
!mi-, ți-, și-, ne-, v-, și-, + verb perfect compus + -o
Conjunctiv prezent
Vreau să-mi cumpăr o carte să mi-o cumpăr mi-o
Vrei să-ți cumperi o carte să ți-o cumperi ți-o
Vrea să-și cumpere o carte să și-o cumpere și-o
Vrem să ne cumpărăm o carte să ne-o cumpărăm ne-o
Vreți să vă cumpărați o carte să v-o cumpărați v-o
Vor să-și cumpere o carte să și-o cumpere și-o

Îmi voi cumpăra o carte Mi-o voi cumpăra mi-o
Îți vei cumpăra o carte Ți-o vei cumpăra ți-o
Își va cumpăra o carte Și-o va cumpăra și-o
Ne vom cumpăra o carte Ne-o vom cumpăra ne-o
Vă veți cumpăra o carte V-o veți cumpăra v-o
Își vor cumpăra o carte Și-o vor cumpăra și-o

O să-mi cumpăr o carte O să mi-o cumpăr mi-o
O să-ți cumperi o carte O să ți-o cumperi ți-o
O să-și cumpere o carte O să și-o cumpere și-o
O să ne cumpărăm o carte O să ne-o cumpărăm ne-o
O să vă cumpărați o carte O să v-o cumpărați v-o
O să-și cumpere o carte O să și-o cumpere și-o

în Ac.
Cumpără-ți, te rog, o carte! Cumpără-ți-o! -ți-o
Cumpărați-vă, vă rog, o carte! Cumpărați-vi-o! -vi-o

Nu-ți cumpăra o carte! Nu ți-o cumpăra! ți-o
Nu vă cumpărați o carte! Nu vi-o cumpărați! vi-o
 masculin pl. - Îmi (D.) cumpăr niște pantofi (subst. m. pl. Ac.)
→Mi-i cumpăr
- niște pantofi = pe ei, îi, -i/Cui cumpăr pantofii?- Mie, îmi, mi-
Indicativ prezent
Îmi cumpăr niște pantofi Mi-i cumpăr mi-i
Îți cumperi niște pantofi Ți-i cumperi ți-i
Își cumpără niște pantofi Și-i cumpără și-i
Ne cumpărăm niște pantofi Ni-i cumpărăm ni-i
Vă cumpărați niște pantofi Vi-i cumpărați vi-i
Își cumpără niște pantofi Și-i cumpără și-i

Mi-am cumpărat niște pantofi Mi i-am cumpărat mi i-
Ți-ai cumpărat niște pantofi Ți i-ai cumpărat ți i-
Și-a cumpărat niște pantofi Și i-a cumpărat și i-
Ne-am cumpărat niște pantofi Ni i-am cumpărat ni i-
V-ați cumpărat niște pantofi Vi i-ați cumpărat vi i-
Și-au cumpărat niște pantofi Și i-au cumpărat și i-
Conjunctiv prezent
Vreau să-mi cumpăr niște pantofi să mi-i cumpăr mi-i
Vrei să-ți cumperi niște pantofi să ți-i cumperi ți-i
Vrea să-și cumpere niște pantofi să și-i cumpere și-i
Vrem să ne cumpărăm niște pantofi să ni-i cumpărăm ni-i
Vreți să vă cumpărați niște pantofi să vi-i cumpărați vi-i
Vor să-și cumpere niște pantofi să și-i cumpere și-i

Îmi voi cumpăra niște pantofi Mi-i voi cumpăra mi-i
Îți vei cumpăra niște pantofi Ți-i vei cumpăra ți-i
Își va cumpăra niște pantofi Și-i va cumpăra și-i
Ne vom cumpăra niște pantofi Ni-i vom cumpăra ni-i
Vă veți cumpăra niște pantofi Vi-i veți cumpăra vi-i
Își va cumpăra niște pantofi Și-i va cumpăra și-i

O să-mi cumpăr niște pantofi O să mi-i cumpăr mi-i
O să-ți cumperi niște pantofi O să ți-i cumperi ți-i
O să-și cumpere niște pantofi O să și-i cumpere și-i
O să ne cumpărăm niște pantofi O să ni-i cumpărăm ni-i
O să vă cumpărați niște pantofi O să vi-i cumpărați vi-i
O să-și cumpere niște pantofi O să și-i cumpere și-i

în Ac.
Cumpără-ți, te rog, niște pantofi! Cumpără-ți-i! -ți-i
Cumpărați-vă, vă rog, niște pantofi! Cumpărați-vi-i! -vi-i

Nu-ți cumpăra niște pantofi! Nu ți-i cumpăra! ți-i
Nu vă cumpărați niște pantofi! Nu vi-i cumpărați! vi-i
 feminin/neutru pl. - Îmi (D.) cumpăr niște flori (subst. f. pl. Ac.)
→Mi le cumpăr
- niște flori = pe ele, -le/Cui cumpăr florile?- Mie, îmi, mi-
Indicativ prezent
Îmi cumpăr niște flori Mi le cumpăr mi le
Îți cumperi niște flori Ți le cumperi ți le
Își cumpără niște flori Și le cumpără și le
Ne cumpărăm niște flori Ni le cumpărăm ni le
Vă cumpărați niște flori Vi le cumpărați vi le
Își cumpără niște flori Și le cumpără și le

Mi-am cumpărat niște flori Mi le-am cumpărat mi le-
Ți-ai cumpărat niște flori Ți le-ai cumpărat ți le-
Și-a cumpărat niște flori Și le-a cumpărat și le-
Ne-am cumpărat niște flori Ni le-am cumpărat ni le-
V-ați cumpărat niște flori Vi le-ați cumpărat vi le-
Și-au cumpărat niște flori Și le-au cumpărat și le-
Conjunctiv prezent
Vreau să-mi cumpăr niște flori să mi le cumpăr mi le
Vrei să-ți cumperi niște flori să ți le cumperi ți le
Vrea să-și cumpere niște flori să și le cumpere și le
Vrem să ne cumpărăm niște flori să ni le cumpărăm ni le
Vreți să vă cumpărați niște flori să vi le cumpărați vi le
Vor să-și cumpere niște flori să și le cumpere și le

Îmi voi cumpăra niște flori Mi le voi cumpăra mi le
Îți vei cumpăra niște flori Ți le vei cumpăra ți le
Își va cumpăra niște flori Și le va cumpăra și le
Ne vom cumpăra niște flori Ni le vom cumpăra ni le
Vă veți cumpăra niște flori Vi le veți cumpăra vi le
Își va cumpăra niște flori Și le va cumpăra și le

O să-mi cumpăr niște flori O să mi le cumpăr mi le
O să-ți cumperi niște flori O să ți le cumperi ți le
O să-și cumpere niște flori O să și le cumpere și le
O să ne cumpărăm niște flori O să ni le cumpărăm ni le
O să vă cumpărați niște flori O să vi le cumpărați vi le
O să-și cumpere niște flori O să și le cumpere și le

în Ac.
Cumpără-ți, te rog, niște flori! Cumpără-ți-le! -ți-le
Cumpărați-vă, vă rog, niște Cumpărați-vi- -vi-le
flori! le!

Nu-ți cumpăra niște Nu ți le cumpăra! ți le
flori!
Nu vă cumpărați niște Nu vi le cumpărați! vi le
flori!
Tabel recapitulativ
Persoana Dativ Dativ (+ Ac.)
1. îmi mi/mi-/-mi-
2. îți ți/ți-/-ți-
3. își și/și-
4. ne ni/ni-/-ni-
ne-/-ne-
5. vă vi/vi-/vi-
v-
6. își și/și-
III. Pronume personal în Dativ + pronume reflexiv în Acuzativ
Pron. pers. în D. (mi, ți, i, ni, vi, li) + pron. reflexiv în Ac. (se/s-) + verb
 a i se face foame (sete/somn/frică/rău/rușine/cald/frig/dor/greață/

milă/lene ...)
Indicativ prezent Perfect compus Conjunctiv prezent

Mi se face frig Mi s-a făcut rău să mi se facă frig
Ți se face cald Ți s-a făcut frig să ți se facă foame
I se face foame I s-a făcut foame să i se facă sete
Ni se face rău Ni s-a făcut sete să ni se facă rău
Vi se face dor Vi s-a făcut somn să vi se facă somn
Li se face milă Li s-a făcut milă să li se facă dor
Viitor „literar” Viitor „popular”

Mi se va face frig o să mi se facă frig
Ți se va face cald o să ți se facă foame
I se va face foame o să i se facă dor
Ni se va face rău o să ni se facă cald
Vi se va face dor o să vi se facă milă
Li se va face milă o să li se facă rău
 a i se întâmpla

Mi se întâmplă Mi s-a întâmplat să mi se întâmple
Ți se întâmplă Ți s-a întâmplat să ți se întâmple
I se întâmplă I s-a întâmplat să i se întâmple
Ni se întâmplă Ni s-a întâmplat să ni se întâmple
Vi se întâmplă Vi s-a întâmplat să vi se întâmple
Li se întâmplă Li s-a întâmplat să li se întâmple

Mi se va întâmpla o să mi se întâmple
Ți se va întâmpla o să ți se întâmple
I se va întâmpla o să i se întâmple
Ni se va întâmpla o să ni se întâmple
Vi se va întâmpla o să vi se întâmple
Li se va întâmpla o să li se întâmple
 a i se părea

Mi se pare Mi s-a părut să mi se pară
Ți se pare Ți s-a părut să ți se pară
I se pare I s-a părut să i se pară
Ni se pare Ni s-a părut să ni se pară
Vi se pare Vi s-a părut să vi se pară
Li se pare Li s-a părut să li se pară

Mi se va părea o să mi se pară
Ți se va părea o să ți se pară
I se va părea o să i se pară
Ni se va părea o să ni se pară
Vi se va părea o să vi se pară
Li se va părea o să li se pară
 a i se cuveni

Mi se cuvine Mi s-a cuvenit să mi se cuvină
Ți se cuvine Ți s-a cuvenit să ți se cuvină
I se cuvine I s-a cuvenit să i se cuvină
Ni se cuvine Ni s-a cuvenit să ni se cuvină
Vi se cuvine Vi s-a cuvenit să vi se cuvină
Li se cuvine Li s-a cuvenit să li se cuvină

Mi se va cuveni o să mi se cuvină
Ți se va cuveni o să ți se cuvină
I se va cuveni o să i se cuvină
Ni se va cuveni o să ni se cuvină
Vi se va cuveni o să vi se cuvină
Li se va cuveni o să li se cuvină
EXERCIȚII APLICATIVE
1. Înlocuiți substantivele subliniate cu pronumele personal în
acuzativ, după modelele a, b:
Model: a. Îmi aduce dicţionarul - Mi-l aduce.
Tata îmi trimite banii de chirie. Radu îmi repară maşina. Îţi aduce
manualul. Radu îţi repară aragazul. Îi povestesc filmul. Îi dau ziarele.
Îmi notez adresele. Îi trimit cărţile. Îţi ofer garoafele. Îmi repară ceasul.
Ne trimite dicţionarul. Vă păstrează locul. Vă dă banii. Vă aprobă
cererea. Vă las cărţile. Ne aduce pantofii. Ne parchează maşina.
Model: b. Aduceţi-mi dicţionarul! - Aduceţi-mi-l!
Trimiteţi-mi cumpărăturile acasă! Împrumutaţi-mi dicţionarul
/maşina/ articolele/ ziarul de azi / creionul! Repară-ți pantofii! Coase-ți
nasturii la cămașă!
acuzativ, după modelele a, b, c, d:
Model: a. Îmi citește articolul. – Mi-l citește.
Își lasă ziarul pe masă. Își amintește cântecul.
Îi ștergi ochelarii. Îți spune rezultatul la analize.
Ne arată referatul. Vă dau caietul.
Model: b. Îmi dă o floare. – Mi-o dă.
Îți repară mașina. Ne aprobă cererea.
Îi cumpără o geantă. Vă aducem mobila.
Își caută pajamaua. Îmi cumpăr o rochie nouă.
Model: c. Îmi arată scrisorile. – Mi le arată.
Îți corectează greșelile. Vă oferim florile preferate.
Își cumpără biletele la spectacol. Le fac bagajele.
Ne aduceți cărțile. Ne spune notele.
Model: d. Îmi oferi trandafirii. – Mi-i oferi.
Îți conduci musafirii la gară. Își șterge ochelarii.
Vă recomandă crinii aceștia. Le curăță bocancii.
Ne invităm colegii la teatru. Îi coase nasturii.
3. Transformați propozițiile următoare, înlocuind
substantivele subliniate cu pronume în acuzativ, după modelul:
Model: O să vă dea scrisoarea.
O să vi-o dea.
V-o va da.
O să-ți aducem mașina.
O să le arăt parcul.
Colegul meu o să-mi împrumute cărțile promise.
Tata o să ne repare bicicleta.
Profesoara o să ne comunice notele la examen.
Cine o să-i spună adevărul?
O să-și aranjeze hainele în dulap.
4. Răspundeți la întrebările de mai jos, înlocuind substantivele
subliniate cu pronume personale în acuzativ, după modelul:
Model: - Când poți să-mi dai biletul?/ - Pot să ți-l dau mâine.
Cine vrea să-ți repare bicicleta?
Când poate să vă dea înapoi cursurile?
Unde trebuie să le lăsați cărțile?
De unde vrea să-i cumpere pantofii?
Când poți să-mi dai banii?
Unde vreți să ne vedem prietenii?
Când poți să-mi termini costumul?
5. Transformați propozițiile următoare, înlocuind
substantivele subliniate cu pronume în acuzativ, după modelul:
Model: Radu își amintește prima întâlnire.
Radu și-o amintește.
Radu și-a amintit-o.
Ele își usucă rufele pe balcon.
Voi vă scrieți temele pentru școală.
Noi ne ajutăm copiii în fiecare zi.
Eu îmi vând mașina.
Ana își așteaptă fratele din străinătate.
Studenții își imaginează vacanța de vară.
Ei își spală ciorapii murdari.
acuzativ, după modelul:
Model: - Dați-i cursul!
- Dați-i-l!
Oferiți-i locul în autobuz!
Spuneți-i adresa, șoferului de taxi!
Cumpărați-le jucăriile de la magazin!
Căutați-vă portofelul!
Dați-ne banii înapoi!
Prezentați-vă prietenii!
Imaginați-vă rezultatul!
7. Răspundeți afirmativ apoi negativ la întrebările de mai jos,
înlocuind substantivele subliniate cu pronume personale în acuzativ,
după modelul:
Model: - Ți-a dat cărțile?
- Da, mi le-a dat.
- Nu, nu mi le-a dat încă, dar vrea să mi le dea.
I-ați trimis cadoul?
Mi-ai cumpărat rochia?
V-au oferit florile?
Le-ai arătat orașul?
V-a transmis mesajul?
Ți-au dat banii înapoi?
Ne-ai aranjat hainele?
8. Alcătuiți propoziții, după modelul:
Model: a i se face foame - Mi se face foame și mănânc o pizza.
a i se face sete a i se face rușine
a i se face frig a i se face dor
a i se face somn a i se face milă
a i se face cald a i se face rău
9. Transformați frazele de mai jos, după modelul:
Model: Mi se întâmplă lucruri ciudate./ Mi se pare că nu ești atent.
Mi s-au întâmplat lucruri ciudate./ Mi s-a părut că ...
Ți se întâmplă ceva ciudat.
Mi se pare că trenul are întârziere.
Vi se întâmplă lucruri amuzante.
Ni se pare că magazinul este închis.
Li se întâmplă să aibă un accident.
I se pare că nu spui adevărul.
Mi se pare că examenul se amână.
UNITATEA II
aceiași, aceleași
În Istoria Limbii Române, Alexandru Rosetti definea limba română

astfel: „limba latină populară (sau vulgară), vorbită neîntrerupt în părțile
de răsărit ale Imperiului Roman”. Definiția punea în evidență originea
latină a limbii române și proveniența acesteia din latina populară, care avea
niște particularități distincte față de latina cultă, literară. Definiția dată de
Al. Rosetti evidenția, de asemenea, continuitatea existenței limbii și a
poporului român în locul de formare - partea de răsărit a Imperiului
Roman, ceea ce ducea și la încadrarea limbii române în grupa orientală a
limbilor romanice.
Limba română avea să se formeze în sec I din mileniul I după cele
două războaie daco-romane (101-102; 105-106), când, dacii erau înfrânți,
iar Dacia devenea colonie romană și era intens colonizată. Acest lucru va
avea drept consecință formarea poporului român și concomitent a limbii
române.
Acest proces se va desfășura simultan și va dura aproximativ 150-
200 de ani. Mai întâi se va manifesta fenomenul bilingvsmului. În acele
timpuri se utilizau simultan atât limba autohtonă (de substrat), daco-geta,
cât și limba cuceritorilor, care era limba oficială. Treptat, limba autohtonă
va ceda locul limbii latine populare, care se va transforma cu timpul în
limba română, o limbă romanică la fel cu celelalte limbii romanice apărute
pe fundamentul limbii latine.
Cuvinte și expresii
a defini = a preciza, a contura, a delimita, a determina, a caracteriza

neîntrerupt, -ă, -i, -e = continuu, necontenit, permanent ≠ întrerupt, limitat
de răsărit ≠ de apus
parte, părți (s. f.) = regiune, teritoriu, fragment, bucată, porțiune
În (cea mai) mare parte = în majoritate; în bună măsură
Cea mai mare parte (din... sau dintre) = majoritatea
A pune în evidență = a evidenția, a sublinia, a releva
origine, origini (s. f.) = început, proveniență
De origine = de proveniență
La origine = la început
particularitate, particularități (s. f.) = caracteristică, notă distinctivă
distinct, -ă, -i, -e = deosebit, diferit ≠ asemănător, neclar, identic
a evidenția = a distinge, a remarca, a sublinia ≠ a ascunde, a masca
de asemenea = de altfel
continuitate, continuități (s. f.) = permanență, legătură neîntreruptă
existență, -e (s. f.) = viață
loc, locuri (s. n.) = așezare, situație, poziție
locul de formare = locul de început/de origine
a încadra = a integra, a înconjura, a înrăma
a se forma = a lua ființă, a lua naștere
a fi înfrânt = a fi învins, a fi biruit ≠ a câștiga, a învinge, a fi biruitor
colonie, colonii (s. f.) = cetate sau oraș întemeiat de o altă cetate sau de
un alt stat pe teritoriul unei țări străine cu scopuri comerciale.
intens, -ă, -i, -e = profund, puternic, tare, activ ≠ slab, fără putere
drept ≠ greșit, ocolit, incorect, injust, nedrept, neadevărat
consecință, consecințe (s. f.) = urmare, repercusiune, rezultat, efect
concomitent = în același timp, simultan
a se desfășura = a decurge, a se petrece
simultan = în același timp
a dura = a ține, a rezista, a se menține, a dăinui
mai întâi = pentru început ≠ mai apoi = după aceea
a se manifesta = a se exterioriza, a se arăta
fenomen, -e (s. f.) = fapt, întâmplare
a se utiliza = a se folosi, a întrebuința
autohton, -ă, -i, -e = băștinaș, originar ≠ străin, neautohton
cuceritor, cuceritoare, cuceritori = ocupant, cel care a cucerit
treptat (adv.) = gradat, progresiv, pas cu pas
oficial, -ă, -i, -e = guvernamental
Monitorul oficial = periodic în care se publică de obicei acte normative
a ceda locul = a lăsa pe cineva în loc
a ceda ≠ a se împotrivi
a se transforma = a se schimba, a deveni, a se face ≠ a se menține
cu timpul (loc. adv.)= încetul cu încetul
la fel cu = identică (cu)
celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte (pron. dem.) = altul decât cel care
vorbește
a apărea = a se ivi, a lua naștere
fundament, -e (s. f.) = fundație, bază, temelie
♯Gramatică♯
Timpul imperfect este un timp trecut care exprimă o acțiune trecută,

ce se desfășoară în același timp cu o altă acțiune trecută, arătând durata sau
repetarea.
Exemplu: Studenții plecau când profesorul a intrat în clasă. → acțiune
continuă (durativă) în trecut
Anul trecut mergeam în fiecare zi în parc. → acțiune repetată
(iterativă) în trecut.
1. Formarea timpului imperfect
Forma afirmativă: radical + sufix imperfect + desinențe = imperfect

Forma negativă: nu + verb imperfect
a) Verbele de conjugarea I (-a) și de conjugarea a V -a (-î) formează

imperfectul astfel:
radical (de la infinitiv) + sufix imperfect –a + desinențele:1. -m

2. -i
3. -Ø
4. -m
5. -ți
6. -u
a studia (studi - radical) a hotărî (hotăr - radical)

1. studiam 1. hotăram
2. studiai 2. hotărai
3. studia – Ø 3. hotăra – Ø
4. studiam 4. hotăram
5. studiați 5. hotărați
6. studiau 6. hotărau
b) Verbele de conjugarea a II -a (-ea), de conjugarea a III –a (-e) și

de conjugarea a IV -a (-i) formează imperfectul astfel:
radical (de la infinitiv) + sufix imperfect –ea + desinențele:1. -m

2. -i
3. -Ø
4. -m
5. -ți
6. -u
a tăcea (tăc - radical) a zice (zic - radical) a veni (ven- radical)

1. tăceam 1. ziceam 1. veneam
2. tăceai 2. ziceai 2. veneai
3. tăcea – Ø 3. zicea – Ø 3. venea – Ø
4. tăceam 4. ziceam 4. veneam
5. tăceați 5. ziceați 5. veneați
6. tăceau 6. ziceau 6. veneau
Alternanțe vocalice la conjugarea a III -a:
-a/-ă -oa/-o
a bate → băteam a coace → coceam
a face → făceam a coase → coseam
a rade → rădeam a cunoaște → cunoșteam
a sparge → spărgeam a întoarce → întorceam
a naște → nășteam a stoarce → storceam
a trage → trăgeam a scoate → scoteam
! Excepții:
→ verbul a scrie și derivatele sale se conjugă la imperfect astfel:
1. scriam / prescriam / descriam / înscriam

2. scriai / prescriai / descriai / înscriai
3. scria – Ø / prescria / descria/ înscria
4. scriam / prescriam / descriam / înscriam
5. scriați / prescriați / descriați / înscriați
6. scriau / prescriau / descriau / înscriau
→ verbele terminate în –i precedate de o vocală, precum: a construi, a

alcătui, a locui, a trăi, a voi, etc. formează imperfectul astfel:
a locui a trăi a voi

1. locuiam 1. trăiam 1. voiam
2. locuiai 2. trăiai 2. voiai
3. locuia – Ø 3. trăia – Ø 3. voia – Ø
4. locuiam 4. trăiam 4. voiam
5. locuiați 5. trăiați 5. voiați
6. locuiau 6. trăiau 6. voiau
! Verbul a voi înlocuiește verbul a vrea la imperfect.
c) Verbele neregulate
a avea a bea a da a fi
1. Eu aveam 1. Eu beam 1. Eu dădeam 1. Eu eram
2. Tu aveai 2. Tu beai 2. Tu dădeai 2. Tu erai
3. El/Ea avea 3. El/Ea bea 3. El/Ea dădea 3. El/Ea era
4. Noi aveam 4. Noi beam 4. Noi dădeam 4. Noi eram
5. Voi aveați 5. Voi beați 5. Voi dădeați 5. Voi erați
6. Ei/Ele aveau 6. Ei/Ele beau 6. Ei/Ele dădeau 6. Ei/Ele erau
a lua a mânca a sta a ști

1. Eu luam 1. Eu mâncam 1. Eu stăteam 1. Eu știam
2. Tu luai 2. Tu mâncai 2. Tu stăteai 2. Tu știai
3. El/Ea lua 3. El/Ea mânca 3. El/Ea stătea 3. El/Ea știa
4. Noi luam 4. Noi mâncam 4. Noi stăteam 4. Noi știam
5. Voi luați 5. Voi mâncați 5. Voi stăteați 5. Voi știați
6. Ei/Ele luau 6.Ei/Ele mâncau 6. Ei/Ele stăteau 6. Ei/Ele știau
Forma negativă: nu + verb imperfect → Eu nu eram acasă când

ați venit voi.
d) Corespondența timpurilor - relația imperfectului cu alte

timpuri
→ acțiuni repetate
 imperfect - imperfect
De câte ori le întâlneam, le salutam.
→ acțiuni simultane
 imperfect – perfect compus
În timp ce mânca, a venit prietenul ei.
 imperfect – imperfect
Când se ducea la pescuit, mergea cu mașina.
→ acțiuni succesive
 imperfect – perfect compus
În 2015 locuiau la țară, apoi s-au mutat la oraș.
 imperfect – prezent
Înainte făcea carate, acum face gimnastică.

aceiași, aceleași
Pronumele și adjectivul demonstrativ de identitate înlocuiește

numele unui obiect exprimat printr-un substantiv și arată identitatea
obiectului cu sine însuși sau cu alt obiect.
a) Forme:
Nominativ/Acuzativ
singular plural
m./n. m.
Pron.: Te-a căutat același (coleg). Pron.: Te-au căutat aceiași
Adj.: Stau pe același scaun în (colegi).
fiecare zi. Adj.: Stau cu aceiași studenți după
cursuri.
f. f./n.
Pron.: Te-a căutat aceeași (colegă) Pron.: Te-au căutat aceleași
Adj.: Stau în bancă cu aceeași (colege)
colegă din primul an. Adj.: Studenții folosesc aceleași
pixuri.
Genitiv/Dativ
singular plural
m./n. m.
Pron.: Cărțile sunt ale aceluiași Pron.: Cărțile sunt ale acelorași
(student)? (studenți)?
Adj.: I-ați dat cartea aceluiași Adj.: Le-ați dat cărțile acelorași
coleg? colegi?
f. f./n.
Pron.: Revistele sunt ale aceleiași Pron.: Cărțile sunt ale acelorași
(prietene)? (colege)?
Adj.: I-ai dat cartea aceleiași Adj.: Le-ați dat cărțile acelorași
colege? colege?
Tabel recapitulativ
singular plural
m./n. f. m. f./n.
N./Ac. același aceeași aceiași aceleași
G./D. aceluiași aceleiași acelorași
1. Conjugați la imperfect verbele din paranteze, după modelul:
Model: Întotdeauna (a merge) cu mașina la facultate.
Întotdeauna mergeam/mergeai/mergea/mergeam/mergeați/mergeau cu
mașina la facultate.
În fiecare după-amiază (a scoate) câinele afară la plimbare.
De obicei, iarna (a pleca) la munte.
De multe ori (a parca) mașina în fața blocului.
Întotdeauna (a urca) scările cu atenție.
Dacă (a nu alerga), (a întârzia) la cursuri.
(a nu răspunde) corect la întrebări.
(a ști) că mâine vom merge la teatru.
2. Conjugați la imperfect verbele din paranteze, după modelul:
Model: În fiecare seară (a vedea) un film.
În fiecare seară vedeam/vedeai/vedea/vedeam/vedeați/vedeau un film.
Mereu (a ajunge) acasă înaintea ei.
Înainte (a nu cunoaște) această regulă.
În fiecare zi (a se plimba) pe aceeași stradă.
Vara (a aprinde) lumina mai târziu.
Niciodată (a nu lipsi) de la facultate.
De fiecare dată (a merge) cu taxiul la Mall.
Întotdeauna (a vorbi) despre familie.
3. Puneți verbele din paranteze la modul indicativ, timpul
imperfect, conform modelului:
Model: Anul trecut (a locui) la cămin - Anul trecut locuia la cămin.
-Anul trecut locuiai la cămin.
Mă (a se întoarce) târziu de la serviciu. Pe atunci Radu (a veni) des
la noi. Nu (a înţelege) ce vor să spună. De multe ori (a trece) prin faţa casei
ei. Uneori Maria (a merge) cu taxiul la facultate. Când eram mic (a-i
plăcea) să merg la grădiniţă. Pe atunci (a sta) pe o altă stradă. Mihai (a fi)
un copil visător. La internat, imediat după ore (a-şi face) lecții. Numai la
sfârşit de an (a da) mai multe examene. În ochii colegilor (a părea)
inteligent. Eu pe atunci (a fi) prea tânăr și (a nu cunoaște) oamenii.
imperfect, apoi răspundeți afirmativ, conform modelului:
Model: - Câteodată tu (a-și pune) multă sare în mâncare?
- Câteodată tu îți puneai multă sare în mâncare?
- Da, îmi puneam.
Uneori prietenii tăi (a-și cumpăra) telefoane performante?
Întotdeauna Radu (a-și dori) o casă nouă?
Din când în când voi (a-și imagina) vacanța de vară?
Deseori ei (a-și aminti) de zilele cu soare?
Câteodată tu (a-și depune) banii la bancă?
5. Transformați următoarele fraze, după modelul:
Model: Deschid ușa, pentru că mi-e cald.
Am deschis ușa, pentru că mi-era cald.
Vine la el, pentru că are nevoie de o carte.
Alin își comandă o mașină nouă, pentru că îi trebuie.
Mă duc la doctor, pentru că mă doare capul.
Mergem la acest film, pentru că ne interesează subiectul.
Nu-l întrebați nimic, pentru că nu știe.
imperfect, conform modelului:
Model: În fiecare seară (a auzi) telefonul vecinilor./(eu)
În fiecare seară auzeam telefonul vecinilor.
Întotdeauna (a pleca) la munte în vacanță./(tu)
De obicei (a stinge) lumina când (a ieși) din cameră./(eu)
De multe ori (a râde) la glumele prietenei mele./(el)
(a nu ști) când se întoarce astăzi./(noi)
În fiecare săptămână (a scrie) un articol într-o revistă culturală./(ea)
Întotdeauna (a recunoaște) atunci când (a greși) ceva./(voi)
Dacă (a nu alerga), (a întârzia) la cursuri./(ei)
7. Răspundeți negativ la următoarele întrebări, după modelul:
Model: - În fiecare seară faceți o plimbare prin cartier? (ei)
- Nu, noi nu făceam, ei făceau o plimbare.
Scria multe cărți? (eu)
Stăteai la masa cu prietenii tăi? (el)
Trimiteați scrisori rudelor de sărbători? (ele)
Citeau zilnic ziarele? (tu)
Plecați din țară în fiecare weekend? (ei)
Corectai întotdeauna greșelile? (ea)
Studiai limba română cu colegii, în fiecare zi? (eu)
UNITATEA III
Articolul demonstrativ (adjectival): cel, cea, cei, cele
Pronumele și adjectivul demonstrativ de diferențiere: celălalt, cealaltă,
ceilalți, celelalte
Crăciunul este sărbătoarea creştină ce se celebrează în data de 25

decembrie; ea mai este asociată şi cu naşterea lui Iisus Hristos. Originile
Crăciunului sunt diverse şi diferă în funcţie de cultură, religie, istorie şi
societate; în tradiţia românească Crăciunul are origini păgâne, combinate
mai apoi cu credinţele creştine.
Crăciunul este sărbătorit la 25 decembrie deoarece este aproape de
Solstiţiul de Iarnă, una dintre cele mai importante zile ale dacilor. Tot la
data de 25 decembrie erau sărbătorite Saturnaliile – moment în care
oamenii bogaţi făceau daruri celor săraci. Un simbol cunoscut este bradul
de Crăciun. Acesta există în mai multe tradiţii de Crăciun, cu mult înainte
de era creştină; bradul este cel mai important arbore din obiceiurile
româneşti. Bradul este prezent la cele mai importante evenimente din viaţa
unui om: botezul, căsătoria şi înmormântarea; bradul se consideră că aduce
noroc, viaţă lungă, prosperitate şi fertilitate, motiv pentru care oamenii îşi
împodobesc casa cu crengi de brad.
În zona Olteniei foarte multe tradiţii de Crăciun sunt strâns legate
de ritualuri de purificare şi de aflare a ursitului de către fetele nemăritate.
În Ajun are loc scormonitul în foc: toţi membri familiei, indiferent de
vârstă, dau cu bățul în foc şi spun câteva versuri ce au menirea să protejeze
gospodăria de boli şi să aducă un an nou bogat şi roditor. Câteodată sunt
invitaţi şi colindătorii să facă acelaşi lucru.
În ziua de Crăciun are loc un ritual al adunatului de gunoaie din
curtea gospodăriei, pentru ca anul ce vine să aducă pui mulţi. În fiecare
gospodărie sunt pregătite „colinzile” – beţe de alun curăţate de coajă;
acestea sunt mai apoi trecute prin fum de pin. Femeia pregăteşte atâtea
lumânări câte „colinzi” sunt şi găteşte un număr egal de colaci. Femeia
bătrână din casă lua o „colindă”, o lumânare, un colac, nuci, mere, zahăr şi
bomboane şi dădea de pomană unui membru al familiei, rostind numele
unui mort. Apoi toată familia lua cina, iar cei mici plecau la colindat.
Colindătorii sunt conduşi de un vătaf sau vătrai; el intră primul în
gospodăria omului şi el are rolul de a scormoni în foc; vătraiul primeşte de
la gazdă o cotovaică – coajă de dovleac, cu seminţe de in, cânepă, porumb,
grâu şi dovleac, pe care vătaful le aruncă în toate colţurile gospodăriei
pentru ca anul ce vine să fie bogat şi roditor. Colindătorii primesc apoi
covrigi, mere, pere, boabe fierte, colivă, ţuică fiartă şi vin.
obicei, obiceiuri (s. n.) = cutumă, obișnuință

De obicei = de regulă, în mod obișnuit
tradiție, tradiții (s. f.) = datină, datini (s. f.), obicei
sărbătoare, sărbători (s. f.) = petrecere, festivitate
a se celebra = a se serba, a se oficia
a se asocia = a se alătura, a se uni
divers, -ă, -i, -e = variat, diferit ≠ identic
păgân, -ă, -i, -e = necredincios, idolatru ≠ creștin
combinat, -ă, -i, -e = care este alcătuit din mai multe elemente diferite;
împreunat, îmbinat
mai apoi = ulterior
aproape ≠ departe
a fi sărbătorit = a fi celebrat
moment, -e (s. f.) = clipă, secundă
De moment = de scurtă durată, efemer
Pentru moment = provizoriu, deocamdată, pentru scurt timp
În momentul de față = actualmente, în prezent
A face daruri = a face cadouri, a dărui
simbol, simboluri (s. n.) = (în)semn, imagine, figură
cunoscut, -ă, -i, -e = consacrat, frecvent, obișnuit ≠ necunoscut
brad, brazi (s. m.) = arbore din familia coniferelor tăiat și împodobit pentru
sărbătorile de iarnă
cu mult înainte = mai demult, odinioară
eră = epocă, perioadă istorică
arbore, -i (s. m.) = pom, -i, copac, -i
prezent, -ă, -i, -e = de față ≠ absent; viitor, trecut
În prezent = azi, acum, în acest moment
eveniment, -e (s. n.) = întâmplare importantă, fapt remarcabil, lucru
neașteptat
botez, botezuri (s. n.) = ritual creștin de primire a cuiva printre credincioșii
bisericii, însoțit de atribuirea unui prenume
căsătorie, căsătorii (s. f.) = convenție încheiată printr-un act de stare civilă
între un bărbat și o femeie cu scopul de a trăi împreună și a întemeia o
familie; însoțire, luare
căsătorie ≠ despărțire, divorț
înmormântare, înmormântări (s. f.) = îngropare, înhumare
a se considera = a se socoti, a aprecia, a se analiza, a se cerceta, a se
examina
prosperitate (s. f.) = bunăstare, belșug, bogăție ≠ mizerie, sărăcie
fertilitate (s. f.) = fecunditate, productivitate, rodire, rodnicie ≠ ariditate
a-și împodobi = a-și decora, a-și înfrumuseța, a ornamenta
a fi strâns legat = a fi înnodat, ca să nu se mai poată desface.
ritual, ritualuri (s. n.) = rânduială, ceremonial desfășurat conform unor
reguli tradiționale
purificare (s. f.) = curățare, limpezire
a purifica ≠ a polua, a vicia
ursit, -i (s. m.) = predestinat, menit, hotărât de soartă, sortit, hărăzit
În ajun = cu o zi (sau cu o seară) înainte; cu puțin timp înainte
a avea loc = a se întâmpla
scormonit (s. n.) = răscolit, scurmat
membru, membri (s. m.) = persoană care face parte dintr-o colectivitate
(organizată)
indiferent de = fără a ține seama de..
indiferent ≠ grijuliu
băț, bețe (s. n.) = bucată subțire de lemn
a pune (cuiva) bețe în roate = a face (cuiva) dificultăți, a pune piedici
a avea menirea = a avea sarcina, a avea misiunea
a proteja = a apăra, a păzi, a feri, a ocroti
gospodărie, -i (s. f.) = casă, totalitatea bunurilor (în special casa cu
acareturile ei și cu dependințele pentru animalele domestice), care
constituie averea unui locuitor de la țară
roditor, roditoare, roditori = bogat, fecund, fertil, productiv, rodnic
roditor ≠ arid, neproductiv, neroditor, steril, sterp
câteodată = uneori, din timp în timp, când și când
colindător, -i (s. m.) = urător, persoană care colindă
gunoi, gunoaie (s. n.) = impuritate, murdărie, necurățenie
a fi pregătit = a fi gata
coajă, coji (s. f.) = scoarță, înveliș exterior
trecut, -ă, -i, -e = demodat, vechi, dispărut
În trecut = altădată, odinioară
a pregăti = a aranja, a prepara
lumânare, lumânări (s. f.) = obiect de formă cilindrică, făcut din ceară sau
parafină, având un fitil în interior, care, fiind aprins, produce lumină
a găti = a face mâncare, a pregăti
a se găti, a se împodobi ≠ a se despodobi
egal, -ă, -i, -e = identic, asemenea, la fel ≠ inegal
colac, -i (s. m.) = un fel de pîine, de obicei rotundă, împletită din două sau
trei suluri de cocă
a da de pomană = a dărui, a oferi gratuit
mort, -ă, -i, -e ≠ viu
a lua cina = a mânca masa de seară
vătaf, -i (s. m.) = conducător, căpetenie
gazdă, -e (s. f.) ≠ oaspete, oaspeți (s. m.)
a primi = a lua, a accepta, a admite ≠ a alunga, a da, a refuza, a respinge
cotovaică (s.f. - reg.) = partea care rămâne (coaja) după ce s-a scos miezul
dintr-o jumătate de dovleac
colț, colțuri (s. n.) = loc îndepărtat, margini, extremități
colivă, colive (s. f.) = preparat din grâu fiert, amestecat cu zahăr și nuci
pisate, care se împarte ca pomană
covrig, -i (s. m.) = produs de panificație în formă de inel
♯Gramatică♯
Modul indicativ, timpul perfect simplu exprimă în limba literară o

acțiune petrecută și încheiată în trecut. În limba literară, este timpul
povestirii la persoana a III-a (Elevul ridică stiloul de jos și-l puse la locul
lui în penar). În limba vorbită, este folosit doar în anumite regiuni ale țării
(în Oltenia mai ales) și exprimă o acțiune terminată de curând (Fusei la
magazin și cumpărai o pâine).
1. Formarea timpului perfect simplu (tema perfectului +

desinențe)
! Tema perfectului se obține de la participiu, astfel:
a) la verbele de conjugarea I (-a), a IV-a (-i), a V-a (-î):
Infinitiv Participiu Perfect simplu – temă

a mânca – conj. I mânca/t mânca + desinețe p.s.
a citi – conj. a IV-a citi/t citi + desinețe p.s.
a hotărî - conj. a V-a hotărâ/t hotărâ + desinețe p.s.
b) la verbele de conjugarea a II –a (-ea) și a III-a (-e), cu participiul
trecut în -ut:

a vedea – conj. a II -a văz/ut văz + u (sufix de p.s.)
+ desinețe p.s.
a bea – conj. a II -a bă/ut bă + u (sufix de p.s.) +
desinețe p.s.
a vinde – conj. a III -a vând/ut vând + u (sufix de
p.s.) + desinețe p.s.
a face – conj. a III -a făc/ut făc + u (sufix de p.s.)
+ desinețe p.s.
c) la verbele de conjugarea a III-a (-e), cu participiul trecut în –s, -

t, -pt:

a alege ale/s ale + se (sufix de p.s.)
+ desinețe p.s.
a merge mer/s mer + se (sufix de p.s.)
+ desinețe p.s.
a spune spu/s spu + se (sufix de p.s.)
+ desinețe p.s.
a aduce adu/s adu + se (sufix de p.s.)
+ desinețe p.s.
a fierbe fier/t fier + se (sufix de p.s.)
+ desinețe p.s.
a coace cop/t cop + se (sufix de p.s.)
+ desinețe p.s.
! Sufixele și desinențele de perfect simplu sunt:
Conjugarea I
a termina (termina/t) a tăia (tăia/t)
Eu termina - i tăia - i
Tu termina - și tăia - și
!El/Ea termină - Ø !tăie - Ø
Noi termina - răm tăia - răm
Voi termina - răți tăia - răți
Ei/Ele termina - ră tăia - ră
Rețineți!
a) La verbele de conjugarea I terminate la infinitiv în –a, la
persoana a III-a sg. vocala –a finală se transformă în vocala –ă: Eu lucra –
i/ El lucră - Ø.
b) La verbele de conj. I terminate la infinitiv în –ia (a studia, a
copia, a speria, a întârzia, a apropia, a tăia, a încuia, a descuia, etc.) la
persoana a III-a sg. vocala –a finală se transformă în vocala –e: Eu încuia
- i/El încuie – Ø.
Conjugarea a II -a
a vedea (văz/ut) – văz + u (sufix p.s.) + desinențe p.s.
Eu văz - u - i
Tu văz - u - și
El/Ea văz - u - Ø
Noi văz - u - răm
Voi văz - u - răți
Ei/Ele văz - u - ră
Conjugarea a III -a – cu participiul în – ut

a cere (cer/ut) – cer + u (sufix p.s.) + desinențe p.s.
Eu cer - u - i
Tu cer - u - și
El/Ea cer - u - Ø
Noi cer - u - răm
Voi cer - u - răți
Ei/Ele cer - u - ră
Conjugarea a III -a – cu participiul în – s, -t, -pt

a scrie (scri/s) a fierbe (fier/t) a rupe (rup/t)
Eu scri - se - i fier - se - i rup - se – i
Tu scri - se - și fier - se - și rup - se - și
El/Ea scri - se - Ø fier - se - Ø rup - se - Ø
Noi scri - se - răm fier - se - răm rup - se - răm
Voi scri - se - răți fier - se - răți rup - se - răți
Ei/Ele scri - se - ră fier - se - ră rup - se - ră
Conjugarea a IV -a și a V -a
a citi (citi/t) a hotărî (hotărâ/t)
Eu citi - i hotărâ - i
Tu citi - și hotărâ - și
El/Ea citi - Ø hotărâ - Ø
Noi citi - răm hotărâ - răm
Voi citi - răți hotărâ - răți
Ei/Ele citi - ră hotărâ - ră
! La negativ modul indicativ, timpul perfect simplu se formează

astfel:
nu + verb la p.s.
Exemplu: - Ai citit materialul pentru cursul de mâine?
- Nu citii nimic./ - Nu, nu-l citii încă.
! N-auzirăm când venirăți.
! N-alergară decât 2 Km.
2. Verbe neregulate
a fi – are două serii de forme acceptate

Eu fui fusei
Tu fuși fuseși
El/Ea fu fuse
Noi furăm fuserăm
Voi furăți fuserăți
Ei/Ele fură fuseră
a avea – are două serii de forme acceptate

Eu avui avusei
Tu avuși avuseși
El/Ea avu avuse
Noi avurăm avuserăm
Voi avurăți avuserăți
Ei/Ele avură avuseră
a da a lua a sta a face

Eu dădui luai stătui făcui
Tu dăduși luași stătuși făcuși
El/Ea dădu luă stătu făcu
Noi dădurăm luarăm stăturăm făcurăm
Voi dădurăți luarăți stăturăți făcurăți
Ei/Ele dădură luară stătură făcură
a mânca a bea a vrea a ști

Eu mâncai băui vrui știui
Tu mâncași băuși vruși știuși
El/Ea mâncă bău vru știu
Noi mâncarăm băurăm vrurăm știurăm
Voi mâncarăți băurăți vrurăți știurăți
Ei/Ele mâncară băură vrură știură
3. Tabel recapitulativ cu sufixe și desinențe de perfect simplu
Infinitiv -a -ea -e -i -î Desinențe

Sufixe -a -u -u -i -â 1. -i
de p.s. -se 2. -și
3. -Ø
4. -răm
5. -răți
6. -ră
Articolul demonstrativ (adjectival)
Articolul demonstrativ sau adjectival însoțește un adjectiv, un

adverb sau un numeral, făcând legătura între aceste părți de vorbire și
substantivul pe care îl determină: pixul cel nou; rochia cea roșie; cei doi
studenți; cele două fete, etc.
1. Forme
Nominativ/Acuzativ
singular plural
m./n. m.
Am un pix nou. Pixul cel nou scrie Avem doi colegi noi. Colegii cei
bine. noi sunt sârbi.
f. f./n.
Am o rochie nouă. Rochia cea Avem două colege noi. Colegele
nouă este roșie. cele noi sunt sârboaice.
Genitiv/Dativ
singular plural
m./n. m.
Care este pixul colegului celui Le-am adus manualele studenților
nou? celor noi.
f. f./n.
I-am dat colegei celei noi o carte. Le-am cumpărat flori colegelor
celor noi.
Rețineți!
singular plural
m./n. f. m. f./n.
N. Ac. cel cea cei cele
G. D. celui celei celor
2. Poziție și folosire
Articolul demostrativ sau adjectival face legătura între un

substantiv (articulat cu articol hotărât) și determinantul său:
a) Numeralul însoțit de articolul demonstrativ (adjectival) stă de
obicei înaintea substantivului determinat: cei doi oameni, cel de-al doilea
copil, etc.
b) Articolul demonstrativ (adjectival) ajută la formarea numelor
proprii masculine (Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân).
c) Articolul demonstrativ (adjectival) ajută la formarea gradului
superlativ al adjectivelor sau al adverbelor (cel mai mare, cel mai aproape).
Rețineți!
Articolul demonstrativ (adjectival), ca și celelalte articole, nu are
singur înțeles și nici nu poate fi parte de propoziție, de aceea în analiza
gramaticală el se ia împreună cu partea de vorbire pe care o însoțește.
Așadar, articolul demonstrativ (adjectival) se acordă în gen, număr și caz
cu substantivul determinat de adjectivul, de adverbul sau de numeralul
pe care îl însoțește.
Pronumele și adjectivul demonstrativ de diferențiere: celălalt,

cealaltă, ceilalți, celelalte
Pronumele demonstrativ de diferențiere: celălalt, cealaltă, ceilalți,
celelalte este un pronume compus, format din pronumele demonstrativ de
depărtare: acela, aceea, aceia, acelea și adjectivul pronominal
nehotărât: alt, altă, alți, alte și arată atât depărtarea obiectului, cât și
diferențierea de alt obiect.
Exemplu: Nu-l doresc pe acela, ci pe celălalt. (pe celălalt –
pronume demonstrativ de diferențiere)
Forme
Nominativ/Acuzativ
singular plural
m./n. m.
Băiatul acesta este colegul meu, Copiii aceștia vor merge la teatru,
celălalt (băiat) este colegul tău. ceilalți (copii) vor merge la film.
f. f./n.
Rochia aceasta este nouă, cealaltă Nu am vorbit cu aceste fete, am
(rochie) este veche. vorbit cu celelalte (fete).
Genitiv/Dativ
singular plural
m./n. m.
Acestui băiat îi e frig, celuilalt Acestor elevi le place matematica,
(băiat) îi e cald. celorlalți (elevi) le place chimia.
f. f./n.
Copilul acestei femei este cuminte, Florile acestor tinere sunt roșii, ale
al celeilalte (femei) este celorlalte (tinere) sunt galbene.
neascultător.
Rețineți!
singular plural
m./n. f. m. f./n.
N. Ac. celălalt cealaltă ceilalți celelalte
G. D. celuilalt celeilalte celorlalți celorlalte
! Adjectivul demonstrativ de diferențiere
 celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte + substantiv nearticulat

Exemplu: Cealaltă cameră este ocupată.
 substantiv articulat hotărât + celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte
Exemplu: Camera cealaltă este ocupată.
1. Conjugați verbele din paranteze la perfectul simplu, după
modelul:
Model: (a spune) ce s-a întâmplat.
Spusei (spuseși, spuse, spuserăm, spuserăți, spuseră) ce s-
a întâmplat.
(a merge) la piață și (a cumpăra) legume.
(a asculta) o emisiune la radio.
(a coborî) repede din taxi.
(a face) o plăcintă gustoasă.
(a nu mai trimite) pachetul la poștă.
Chiar acum (a intra) pe ușă.
De ce (a rupe) cartea?
2. Puneți verbele din paranteze la perfectul simplu, după
modelul:
Model: Ei (a fi) plecați de acasă, astăzi.
Ei fuseră plecați de acasă, astăzi.
Noi (a da mâna) cu profesorul nostru.
Eu (a mânca) un corn pe drumul spre facultate.
Ele (a citi) lecția pentru mâine.
Profesoara (a avea) dreptate în legătură cu această problemă.
Tu (a da) bună ziua când (a intra) în clasă și (a lua) loc.
Voi (a bea) cafeaua de dimineață și (a pleca) grăbiți la curs.
El (a adormi) la film înainte de a se termina.
3. Răspundeți afirmativ la următoarele întrebări, înlocuind
substantivele subliniate cu pronume personale în acuzativ, după
modelul:
Model: - Spuseși poezia?
- Da, o spusei.
- Strânserăți jucăriile?
- Cumpărași pâinea?
- Băură ceaiul?
- Culcarăți copiii?
- Lăsași coletul la poștă?
- Mâncară strugurii și merele de pe masă?
- Duseși cărțile la bibliotecă?
4. Completați spațiile libere cu formele corespunzătoare ale
articolului demonstrativ (adjectival), după modelul:
Model: Vreau să mă îmbrac cu rochia … roșie.
Vreau să mă îmbrac cu rochia cea roșie.
Sora mea … mare merge la școală.
Strugurii … verzi sunt necopți.
Merele … roșii sunt stricate.
Creionul … negru este rupt.
Tu știi unde este cravata mea … verde?
Am văzut gardul … înalt al vecinilor.
Fructele … coapte sunt pe jos.
articolului demonstrativ (adjectival), după modelul:
Model: Studenții aceștia sunt … mai buni din toată grupa.
Studenții aceștia sunt cei mai buni din toată grupa.
Copiii … mai cuminți au primit bomboane.
Maria este fata … mai frumoasă din clasă.
Acestea sunt … mai bune note ale lui Andrei.
Mihai este … mai isteț băiat de la grădiniță.
Farfuriile acestea sunt … mai curate.
Sportivii aceștia sunt … mai valoroși.
Strada aceasta este … mai cunoscută din oraș.
Studenții noștri au învățat … mai bine lecția.
Cine vorbește … mai bine limba română?
Desertul acesta se face … mai repede.
adjectivului demonstrativ de diferențiere, după modelul:
Model: Nu-mi place rochia aceasta, o vreau pe ………..
Nu-mi place rochia aceasta, o vreau pe cealaltă.
Astăzi mă încalț cu pantofii aceștia iar mâine mă încalț cu ……………
Trenul acesta merge la București, …………. merge la Craiova.
Geanta aceasta este pentru vacanță, …………… este pentru sală.
Florile acestea sunt pentru mama, …………… sunt pentru bunica.
Vreau să văd filmul acesta, nu pe ……………
Acești copii sunt la școală, ……………. sunt la grădiniță.
Nu vreau să mă îmbrac cu hainele acestea ci cu ……………..
7. Răspundeți negativ la întrebările de mai jos, folosind în
răspunsuri adjectivele demonstrative de diferențiere în cazul dativ sau
genitiv după caz:
Model: - Acestei fete i-ai dat o floare?
- Nu, celeilalte fete/fetei celeilalte. (D.)
- Este fularul acestui băiat?
- Nu, este al celuilat băiat./al băiatului celuilalt. (G.)
- I-ai explicat acestui student lecția?
- Acestor oameni le-ați dat bani?
- Acestei mașini i-ați schimbat uleiul?
- Acestor femei li s-au dat flori?
- Este cabinetul acestui doctor?
- Sunt caietele acestor copii?
- Este băiatul acestei mame?
- Sunt ochelarii acestor fete?
UNITATEA IV
Pronumele și adjectivele nehotărâte simple: unul, una, unii, unele / altul,
alta, alții, altele
Sărbătoarea Paștelui își are obiceiurile specifice în funcție de

zonele țării. În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat odată cu
postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare
din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi
se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în
Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.
Credincioșii merg în noaptea de Înviere, la biserică, ca să „ia
lumină” și să asiste la slujba de Înviere, mai apoi ducând lumânarea aprinsă
până la casele lor. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele
(pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce
acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie.
Învierea la români înseamnă dragoste de viaţă, nădejde, bucurie,
sănătate, iertare, bunătate, binefacere, pace în suflete şi iubire. De Paşti,
oamenii îşi dau mâna şi se îmbrăţişează pentru a se şterge orice posibilă
neînțelegere din trecut.
De-a lungul timpului ouăle se vopseau doar în culoarea roșie, însă
pe parcurs obiceiurile s-au mai schimbat și mulți folosesc diferite culori
precum galben, verde, albastru și nenumărate decorațiuni. Ouăle vopsite
simbolizează sângele vărsat de Iisus pe cruce pentru iertarea păcatelor
întregii omeniri.
Ciocnirea ouălor vopsite în ziua de Paști este cel mai răspândit
obicei. În multe sate din Oltenia, tradiția spune că toți copiii ar trebui să se
spele pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu pentru a fi
sănătoși tot anul.
Femeile fac pască, ce este dusă la biserică pentru a fi sfințită în
noaptea de Înviere, iar duminică dimineața mănâncă din pască sau din
paști, cum mai este denumită în unele zone ale țării.
Învierea Domnului oferă fiecăruia dintre noi prilejul de a dobândi
pacea interioară și curățenia exterioară, și totodată pune laolaltă familiile
și prietenii pentru a petrece sărbătorile pascale împreună.
sărbătoare, sărbători (s. f.) = festivitate, petrecere, serbare; în practicile

religioase - zi consacrată serviciului divin pentru comemorarea unui
eveniment din istoria religioasă sau în onoarea unui sfînt
Paște, Paști (s. m.) = sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea
învierii lui Hristos, iar la evrei în amintirea ieșirii lor din robia egipteană,
sub conducerea lui Moise
Din an în Paști sau din joi în Paști = foarte rar, la intervale mari de timp
La Paștile cailor = niciodată
obicei, obiceiuri (s. n.) = cutumă, datină, tradiție
specific, -ă, -i, -e (adj.) = caracteristic, definitoriu, distinct, particular,
propriu, tipic
specific ≠ necaracteristic, nespecific
zonă, zone (s. f.) = loc, regiune, teren, ținut, sector
început, începuturi (s. n.) = debut, start
început ≠ încheiere, sfârșit
a fi marcat = a fi însemnat, a fi indicat, a fi accentuat
în funcție de = depinzând de
post, posturi (s. n.) = restricție de a mânca unele alimente (de origine
animală) prescrisă credincioșilor de către Biserică în anumite zile sau în
anumite perioade ale anului; funcție, slujbă
semnificație, semnificații (s. f.) = înțeles, sens, accepție, conținut
patimă, patimi (s. f.) = entuziasm, pasiune, ardoare, suferință, chin,
martiriu; viciu, boală
Săptămâna Patimilor = săptămâna dinainte de Paști; Săptămâna Mare
țăran, țărani (s. m.) = om de la țară
a înceta = a întrerupe, a opri, a sista, a suspenda
lucru, lucruri (s. n.) = muncă, osteneală de a face ceva; obiect
câmp, câmpuri (s. n.) = câmpie, ogor, întindere vastă de pământ
a se concentra = a-și îndrepta atenția, a-și aținti privirea
a (se) concentra ≠ a (se) dispersa, a (se) împrăștia
curte, curți (s. f.) = spațiu împrejmuit pe lângă casă, ogradă
curat, curată, curați, curate, (adj.) = îngrijit, pur, limpede, nepătat, lipsit de
murdărie, de praf, de pete
curat ≠ murdar, necurat
pască, păști (s. f.) = cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu
brânză de vaci, stafide, smântână, etc., care se mănâncă de obicei la Paști
de către creștinii ortodocși
a vopsi = a picta, a colora, a da cu vopsea
Înviere, Învieri (s. f.) = revenire sau readucere la viață; Sărbătoarea creștină
de Paște; noaptea care precedă această sărbătoare
a lua lumină = a dobândi lumina/puritatea
a asista = a fi de față, a lua parte
slujbă, slujbe (s. f.) = serviciu religios
mai apoi = pe urmă
lumânare, lumânări (s. f.) = obiect de formă cilindrică, făcut din ceară sau
parafină, având un fitil în interior, care, fiind aprins, produce lumină
aprins, -ă, -i, -e (adj.) = care arde, care luminează
permis, -ă, -i, -e = îngăduit, încuviințat
permis ≠ interzis, nepermis
bucate (f. pl.) = feluri de mâncare; mâncăruri
miel, miei (s. m.) = pui de oaie
a se sfinți = a se purifica
a participa = a lua parte, a fi prezent, a asista
a însemna = a semnifica, a simboliza
dragoste, dragoste, (s. f.) = sentiment de afecțiune pentru cineva sau ceva;
iubire ≠ ură
nădejde, nădejdi (s. f.) = speranță, credință, așteptare, răbdare
om de nădejde = om bun, pe care te poți baza
bucurie, bucurii (s. f.) = sentiment de mulțumire, de satisfacție sufletească,
plăcere, mângâiere
bucurie ≠ durere, întristare, necaz, supărare, tristețe
sănătate (s. f.) = vigoare, forță, putere
sănătate ≠ boală
iertare, iertări (s. f.) = dezlegare, pocăință, absolvire, cruțare
a ierta ≠ a osândi, a pedepsi
De neiertat (loc. adj.) = condamnabil
bunătate, bunătăți (s. f.) = blândețe, amabilitate
bunătate ≠ răutate
binefacere, binefaceri (s. f.) = bine, caritate, milă, ajutor acordat cuiva
pace, păci (s. f.) = armonie, liniște, înțelegere
pace ≠ bătălie, luptă, război
suflet, suflete (s. n.) = conștiință, cuget, gândire, spirit
Din suflet = cu toată sinceritatea, cu tot devotamentul, cu toată dragostea
a-și da mâna = a-și strânge mâna, a se saluta
a da ≠ a lua, a primi
a se îmbrățișa = a se lua în brațe, a se strânge în brațe, a se cuprinde
a se șterge = a se curăța, a face să dispară
a șterge ≠ a scrie
posibil, -ă, -i, -e (adj.) = realizabil, probabil, potențial
neînțelegere, neînțelegeri (s. f.) = animozitate, ceartă, conflict, dezacord,
dezbinare, discordie, discuție, dispută, divergență
neînțelegere ≠ înțelegere
din trecut ≠ din prezent ≠ din viitor
de-a lungul (loc. adv. / prep.) = în direcția lungimii; pe lângă, pe
marginea...; de la un capăt la altul.
doar = numai
culoare, culori (s. f.) = vopsea
A avea culoare = a avea obrajii rumeni, a arăta bine
pe parcurs (loc. adv.) = între timp, în timp
a se schimba = a se transforma, a se preface, a înlocui, a modifica, a
transforma
nenumărat, -ă, -i, -e (adj.) = fără număr, în mare număr
decorațiune, decorațiuni (s. f.) = ornament, înfrumusețare
vopsit, -ă, -i, -e (adj.) = dat cu vopsea; colorat prin vopsire
a simboliza = a întruchipa, a reprezenta, a semnifica, a înfățișa
sânge (s. f.) = substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din
globule (albe și roșii), care circulă prin vene și artere, asigurând nutriția și
oxigenarea organismului la animalele superioare
vărsat, -ă, -i, -e (adj.) = risipit, împrăștiat
cruce, cruci (s. f.) = obiect format din două bucăți de lemn, piatră etc. puse
perpendicular una peste alta, constituind simbolul credinței creștine
păcat, păcate (s. n.) = greșeală, ispită, vină
întreg, întreagă, întregi (adj.) = complet, integral, total
întreg ≠ parte, mutilat
omenire, omeniri (s. f.) = lume, umanitate
ciocnire, ciocniri (s. f.) = izbire, lovire
răspândit, -ă, -i, -e (adj.) = cunoscut, obișnuit, uzual, frecvent
vas, vase (s. n.) = recipient
a fi pus = a fi așezat
a dobândi = a obține, a câștiga
a dobândi ≠ a pierde
prilej, prilejuri (s. n.) = ocazie, împrejurare, moment oportun
denumit, denumită, denumiți, denumite, (adj.) = indicat printr-un nume,
căruia i s-a atribuit un nume; numit, desemnat
interior ≠ exterior
a pune laolaltă = a uni, a pune împreună, a-i strânge într-un loc
laolaltă (adv.) = împreună, la un loc, în comun
a oferi = a da
♯Gramatică♯
Verbele la modul indicativ, timpul mai mult ca perfect exprimă o

acțiune trecută, îndeplinită înaintea altei acțiuni trecute.
Exemplu: Când au ajuns la facultate, cursul deja începuse.
1. Formare timpului mai mult ca perfect (tema perfectului + -se
sufix de m. m. c. p. + desinențe)
! Tema perfectului = tema perfectului simplu fără desinențele
specifice.
Conjugarea I
a învăța (învăța – tema perfectului) – Eu învăța/i – p.s.
Eu învăța - se - m
Tu învăța - se - și
El/Ea învăța - se - Ø
Noi învăța - se - răm
Voi învăța - se - răți
Ei/Ele învăța - se - ră
Conjugarea a II -a
a vedea (văzu – tema perfectului) – Eu văzu/i – p.s.
Eu văzu - se - m
Tu văzu - se - și
El/Ea văzu - se - Ø
Noi văzu - se - răm
Voi văzu - se - răți
Ei/Ele văzu - se - ră
Conjugarea a III –a
a începe (începu – tema a merge (merse – tema
perfectului) – Eu începu/i – p.s. perfectului) – Eu merse/i – p.s.
Eu începu - se - m Eu merse - se - m
Tu începu - se - și Tu merse - se - și
El/Ea începu - se - Ø El/Ea merse - se - Ø
Noi începu - se - răm Noi merse - se - răm
Voi începu - se - răți Voi merse - se - răți
Ei/Ele începu - se - ră Ei/Ele merse - se - ră
Conjugarea a IV -a
a veni (veni – tema perfectului) – Eu veni/i – p.s.
Eu veni - se - m
Tu veni - se - și
El/Ea veni - se - Ø
Noi veni - se - răm
Voi veni - se - răți
Ei/Ele veni - se - ră
Conjugarea a V -a
a hotărî (hotărâ – tema perfectului) – Eu hotărâ/i – p.s.
Eu hotărâ - se - m
Tu hotărâ - se - și
El/Ea hotărâ - se - Ø
Noi hotărâ - se - răm
Voi hotărâ - se - răți
Ei/Ele hotărâ - se - ră
Tabel recapitulativ
Infinitiv Tema Sufix m.m.c.p. Desinențe

perfectului m.m.c.p.
-a -a 1. -m
-ea -u 2. -și
-e -u
-se 3. -Ø
-se 4. -răm
-i -i 5. -răți
-î -â 6. -ră
! Forma negativă = nu + m.m.c.p.

Exemplu: Eu nu cumpărasem cartea înainte de a vedea filmul.
!Tu n-avuseseși răbdare să se încălzească mâncarea.
2. Verbe neregulate
a fi a avea a da a lua a sta

Eu fusesem avusesem dădusem luasem stătusem
Tu fuseseși avuseseși dăduseși luaseși stătuseși
El/Ea fusese avusese dăduse luase stătuse
Noi fuseserăm avuseserăm dăduserăm luaserăm stătuserăm
Voi fuseserăți avuseserăți dăduserăți luaserăți stătuserăți
Ei/Ele fuseseră avuseseră dăduseră luaseră stătuseră
a mânca a bea a vrea a face a ști

Eu mâncasem băusem vrusem făcusem știusem
Tu mâncaseși băuseși vruseși făcuseși știuseși
El/Ea mâncase băuse vruse făcuse știuse
Noi mâncaserăm băuserăm vruserăm făcuserăm știuserăm
Voi mâncaserăți băuserăți vruserăți făcuserăți știuserăți
Ei/Ele mâncaseră băuseră vruseră făcuseră știuseră
3. Folosirea mai mult ca perfectului
a) Terminasem temele înainte de a începe filmul.

Plecaseși de acasă înainte (ca) să vin eu.
m.m.c.p. + înainte de + verb infinitiv / substantiv în Ac.

+ înainte (ca) să + verb conjunctiv prezent
b) N-am știut niciodată cum ajunseseră cadourile acelea sub brad.

A venit acasă când tocmai ieșisem pe ușă.
N-a aflat cine aprinsese televizorul.
perfect compus + conjuncție (cine, cum, unde, când, deși …) + m.m.c.p.
c) Mama n-o întrebase unde fusese la cumpărături.

Nu putuse să se întâlnească cu prietena lui, pentru că-l duruse
capul.
Uitaseră mâncarea pe foc când se duseseră la film.
m.m.c.p. + conjuncție + m.m.c.p.
d) Îl tot întrebam ce-l supărase atât de tare.

Nu puteai să mergi în vacanță pentru că uitaseși să te înscrii.
Studenții mai citeau, deși se înnoptase.
imperfect + conjuncție + m.m.c.p.

Pronumele de întărire ține locul unui substantiv și are rolul de a

întări și de a scoate în evidență persoana la care face referire. În limba
vorbită în prezent, pentru a întări referirea la o persoană, se folosesc
construcțiile cu adverbul chiar + pronumele personal (chiar eu, chiar tu,
..., chiar ei) sau cele cu pronume personal + adjectivul singur (eu singur,
tu singur, ..., ei singuri). Pronumele de întărire se folosește foarte rar și
atunci cu funcția sintactică de subiect.
Exemplu: Însămi am ales culoarea mașinii.
Este folosit însă, în mod frecvent, adjectivul pronominal de întărire
care poate apărea pe lângă un pronume sau un substantiv cu care se acordă
în gen, număr și caz.
Exemplu: Eu însumi am vorbit cu profesoara.
Însăși sora mea mi-a dat banii.
! A venit însuși decanul./ Decanul însuși a venit. (adj. de
întărire + subst. articulat / subst. articulat + adj. de întărire)
Forme
numărul persoana masculin feminin

N. Ac./G. N. Ac. G. D.
D.
singular eu însumi însămi însemi
tu însuți însăți înseți
el/ea însuși însăși înseși
plural noi înșine însene
voi înșivă însevă
ei/ele înșiși înseși/însele
Pronumele și adjectivele nehotărâte simple: unul, una, unii, unele /

altul, alta, alții, altele
Pronumele nehotărât înlocuiește un substantiv fără să ofere

indicații precise asupra obiectului înlocuit.
1. Pronumele și adjectivul nehotărât: unul, una, unii, unele
Nominativ
singular
adjectiv pronume
m./n. m./n.
Am mulți amici, dar numai un Am mulți amici, dar numai unul
amic îmi este și prieten. îmi este prieten.
f. f.
Cunosc multe persoane, dar numai Am multe cunoștințe dar numai
o fată este prietena mea. una este prietena mea.
plural
adjectiv pronume
m. m.
Am mai mulți colegi de grupă. Am întâlnit câțiva colegi de liceu.
Unii colegi au luat note mari la Unii au devenit profesori.
examen.
f./n. f./n.
Am mai multe pixuri. Unele pixuri Am văzut mai multe colege la film.
sunt noi. Unele mâncau popcorn.
Acuzativ
singular
adjectiv pronume
m./n. m./n.
Am mulți amici, dar numai pe un Am mulți amici, dar numai pe
amic l-am văzut la film. unul îl văd la curs.
f. f.
Cunosc multe persoane, dar numai Am multe cunoștințe dar numai pe
pe o fată o plac. una o plac cu adevărat.
plural
adjectiv pronume
m. m.
Am mai mulți colegi de grupă. Pe Am întâlnit câțiva colegi de liceu.
unii colegi i-am cunoscut la Pe unii i-am mai văzut la facultate.
examen.
f./n. f./n.
Am mai multe pixuri. Pe unele Am văzut mai multe colege la film.
pixuri le am de la mama. Pe unele le-am salutat.
Genitiv/Dativ
singular
adjectiv pronume
m./n. m./n.
Profesoara i-a dat numai unui I-am dat numai unuia cartea.
student notă mică.
f. f.
Cartea este a unei fete. Cartea este a uneia din anul întâi.
plural
adjectiv pronume
m. m.
Numai unor studenți li s-au dat Numai unora li s-au dat prăjituri la
note mari. desert.
f./n. f./n.
Manualele acestea sunt ale unor Caietele acestea sunt ale unora
studente de la drept. care stau în cămin.
Tabel recapitulativ
adjectiv pronume
m. n. f. m. n. f.
singular N. Ac. un o unul una
G. D. unui unei unuia uneia
plural N. Ac. unii unele unii unele
G. D. unor unora
2. Pronumele și adjectivul nehotărât: altul, alta, alții, altele
Nominativ/Acuzativ
singular
adjectiv pronume
m./n. m./n.
Alt copil este obraznic, nu acesta. Altul este obraznic, nu acesta.
f. f.
Am văzut altă fată, nu pe aceasta. Am văzut-o pe alta, nu pe aceasta.
plural
adjectiv pronume
m. m.
Alți copii sunt mai cuminți decât Alții sunt mai cuminți decât voi.
voi.
f./n. f./n.
Am văzut alte jucării mai Am văzut altele mai frumoase.
frumoase.
Genitiv/Dativ
singular
adjectiv pronume
m./n. m./n.
Cartea aceasta e a lui Mihai, nu a Cartea aceasta e a altuia.
altui băiat.
f. f.
I-am dat altei fete cartea. I-am dat alteia cartea de limba
română.
plural
adjectiv pronume
m. m.
Altor studenți li s-au dat note mari. Altora li s-au dat note mari la
examen.
f./n. f./n.
Manualele acestea sunt ale altor Caietele acestea sunt ale altora de
studente de la drept. la drept.
Tabel recapitulativ
adjectiv pronume
m. n. f. m. n. f.
singular N. Ac. alt altă altul alta
G. D. altui altei altuia alteia
plural N. Ac. alți alte alții altele
G. D. altor altora
1. Conjugați verbele din paranteze la timpul mai mult ca

perfect, după modelul:
Model: (a asculta) emisiunea de la radio înainte de a pleca.
Ascultasem (ascultaseși, ascultase, ascultaserăm,
ascultaserăți, ascultaseră) emisiunea de la radio înainte de a pleca.
(a cere) restul înainte de a pleca din magazin.
(a pleca) din magazin înainte de a închide.
(a vinde) casa de la țară înainte de a muri.
(a bea) toată cafeaua înainte de a merge acasă.
(a mânca) toată prăjitura înainte de a veni ei.
(a lua) medicamentele înainte de masă.
(a fi) student înainte de a fi medic.
În ziua aceea (a merge) 10 km. pe jos înainte de cursuri.
(a sta) la Craiova înainte de a veni aici.
2. Puneți verbele din paranteze la modul indicativ, timpul mai
mult ca perfect, după modelul:
Model: Nu l-am mai căutat, pentru că-l (a vedea) la o terasă.
Nu l-am mai căutat, pentru că-l văzusem la o terasă.
Când l-am văzut noi, el (a se muta) în blocul vecin.
Mama a venit, după ce noi (a se culca).
Nu ne-a anunțat, când (a se întâmpla) toate acestea.
Ai băut sucul după ce (a mânca) desertul.
Nu i-am sunat pentru că (a se întâlni) cu ei la film.
(A întreba) de mine, înainte să intrați în casă.
Am luat notă mică la examen, deși (a învăța) toată noaptea.
3. Puneți verbele din paranteze la formele corespunzătoare de
trecut, după modelul:
Model: Mama (a veni) acasă, pentru că (a termina) programul la
serviciu.
Mama a venit acasă, pentru că terminase programul la
serviciu.
Deși (a merge) de mai multe ori la medic, tot (a-i fi) frică.
Cu toate că (a avea) grijă să nu cadă, (a se lovi) din greșeală la cap.
Prietena mea (a nu voi) să spună, de ce (a se duce) la film în seara
aceea.
Profesoara (a observa) că unii studenți (a-și uita) cărțile acasă.
Tata (a bea) cafea, deși (a nu mânca) nimic.
Chiar dacă (a o căuta) de mai multe ori, tot (a n-o găsi) acasă.
Deși (a intrat) la duș de ceva timp, tot (a nu se spăla) încă.
adjectivului pronominal de întărire, după modelul:
Model: El … ne-a dat manualele.
El însuși ne-a dat manualele.
Maria, tu …… ai făcut tortul?
Se cunoaște bine pe el ……..
Părinții ………. au mers cu el în excursie.
Nici lor ………. nu le plăcea filmul.
Le-am anunțat pe ele ………… ce aveau de făcut.
Funcționara …………. i-a dat cererea înapoi.
Noi …………….. am făcut temele.
5. Răspundeți afirmativ la întrebările de mai jos, după
modelul:
Model: - Sunt florile Mariei?
- Da, sunt ale Mariei înseși.
- Sunt hainele lui Mihai?
- Este mașina prietenei?
- Sunt copiii vecinului?
- Este geanta doamnei?
- Sunt caietele studenților?
- Este camera lui Radu?
6. Răspundeți negativ la întrebările de mai jos, folosind formele
de N./Ac. ale pronumelui și adjectivului nehotărât (altul/alt), după
modelul:
Model: - Veți merge la cursurile acestea?
- Nu, vom merge la alte cursuri.
- Nu, vom merge la altele.
- Îți plac rochiile acestea?
- Ați învățat lecția aceasta?
- Vrei să te plimbi în parcul acesta?
- Voi o să cumpărați pantalonii aceștia?
- O să vorbești cu medical acesta?
- V-au arătat clădirea primăriei?
- La club te-ai îmbrăcat cu bluza aceasta?
7. Completați spațiile libere cu pronumele nehotărâte unul
…altul, la formele cerute de context, după modelul:
Model: Profesorul i-a spus …… să vină mâine și …… poimâine la
examen.
Profesorul i-a spus unuia să vină mâine și altuia poimâine
la examen.
I-ai pus mai multe întrebări ……….. decât ……… și nu e corect.
Mama l-a lăudat pe ………… și pe ……….. la certat.
…………… dintre prietenii mei joacă tenis, …………. lucrează.
Maria și Ioana erau colegele mele și mă înțelegeam bine și cu
………. și cu ………..
Studenții îi pun întrebări profesoarei. Aceasta le explică ………….
și …………. le face observație.
…………. studenți vin mai devreme la curs, …………. vin mai
târziu.
Medicul și-a programat pacienții. ……….. le-a spus să vină mâine,
…………… să vină săptămâna viitoare.
UNITATEA V
Numeralul ordinal
În zona Moldovei au fost ridicate opt mănăstiri incluse în

patrimoniul UNESCO în anul 1993. Aceste biserici au fost remarcate de
către specialiști datorită unicității și autenticității picturii murale exterioare
și a vechimii lor. Au fost datate ca fiind din secolele al XV-lea și al XVI-
lea. Dintre toți domnitorii vremii, Ștefan cel Mare (1457-1504) și Petru
Rareș (1527-1538, 1541-1546) au fost implicați constant în activitatea
ctitoricească; în timpul domniei lui Ștefan cel Mare consolidându-se așa-
numitul „stil moldovenesc” în arhitectură. Pe frescele ce acoperă pereții
exteriori sunt pictate scene inspirate din arta bizantină. Acestea sunt
considerate unice la nivel european, reprezentând teme religioase diverse,
cu o valoare deosebită pentru cultul ortodox.
Bucovina este considerată una dintre cele mai pitorești zone ale
României, datorită detaliilor elegante și compoziției armonioase, regăsite
în picturile murale ale mănăstirilor ce se îmbină cu peisajul natural al
satelor moldovenești. Fie ca ești interesat de religie, istorie, artă sau chiar
arhitectură, aceste edificii au câte ceva de oferit pentru toți vizitatorii.
Aceste biserici sunt răspândite pe teritoriul Bucovinei, formând,
de-a lungul timpului, adevărate complexe monahale în jurul lor, în
localități precum: Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Suceava,
Voroneț, Sucevița.
mănăstire/mânăstire, mănăstiri/mânăstiri, (s. f.) = așezământ religios în

care trăiesc, potrivit unor reguli de viață austere și izolați de lume, călugări
sau călugărițe
pictat, -ă, -i, -e (adj.) = reprodus, reprezentat într-o pictură, zugrăvit
zonă, zone (s. f.) = loc, regiune, ținut
a fi ridicat = a fi înălțat
A(-și) ridica ochii (sau privirea) = a îndrepta privirea, a se uita spre cineva
sau ceva care se află mai sus; a privi
A ridica paharul = a închina în cinstea cuiva
inclus, -ă, -i, -e (adj.) = cuprins, înglobat, introdus
patrimoniu, patrimonii, (s. n.) = bun moștenit prin lege de la părinți,
posesiune ereditară, avere părintească, moștenire; bun public
a fi remarcat = a fi observat, a fi constatat, a fi luat în seamă
specialist, specialiști (s. m.) = cel care cunoaște temeinic o disciplină, un
subiect, o problemă, etc.
datorită (prep.) = grație, mulțumită
unicitate, unicități (s. f.) = faptul, însușirea de a fi unic ≠ diversitate
autenticitate, autenticități (s. f.) = originalitate
mural, -ă, murali, -e, (adj.) = aflat pe un zid; destinat să stea pe un perete.
Pictură murală = pictură care, datorită tehnicii folosite (frescă, tempera
etc.) aderă perfect la zidul pe care este executată
exterior, exterioară, exteriori, exterioare (adj.) = extern, partea din afară a
unui lucru ≠ interior, lăuntric
vechime, vechimi (s. f.) = faptul de a fi vechi, de a exista de multă vreme,
antichitate, bătrânețe
a fi datat = a fi stabilită data
secol, secole, (s. n.) = interval de timp de o sută de ani, epocă
domnitor, -i (s. m.) = conducător absolut al țării; domn; monarh; voievod;
vodă (termen folosit în epoca feudală)
vreme, vremuri și vremi (s. f.) = timp
a fi implicat = a fi amestecat, a fi băgat
constant, -ă, constanți, -te, (adj.) = care rămâne neschimbat; invariabil,
statornic, stăruitor ≠ inconstant
activitate, activități (s. f.) = îndeletnicire, lucru, muncă, ocupație,
preocupare ≠ inactivitate, inerție, pasivitate
ctitoricesc, ctitoricească, ctitoricești, adj. (rar) = care ține de ctitor sau de
ctitorie, privitor la ctitor ori la ctitorie
ctitor, -i (s. m.) = persoană care suportă (sau contribuie la) cheltuielile
pentru ridicarea și înzestrarea unei biserici sau mănăstiri; fondator de
biserici sau de mănăstiri
domnie, domnii (s. f.) = autoritatea politică și juridică a domnitorului,
stăpînire exercitată de un domnitor
a se consolida = a se întări, a deveni stabil
așa-numit (loc. adj.) = pe nedrept sau convențional numit astfel; pretins,
fals, aparent, impropriu; autointitulat astfel
stil, stiluri (s. n.) = gen, fel, manieră; mod specific de exprimare și
prezentare artistică a realității într-un anumit domeniu (în diferite perioade
de timp)
arhitectură, arhitecturi (s. f.) = știința și arta de a proiecta și construi clădiri
frescă, fresce (s. f.) = pictură murală monumental-decorativă, executată pe
tencuiala încă umedă
a acoperi = a înveli, a îmbrăca, a ascunde ≠ a destăinui, a dezgoli, a
dezvălui, a dezveli, a divulga
a (se) acoperi ≠ a (se) descoperi, a (se) dezveli
scenă, scene (s. f.) = parte mai ridicată și special amenajată în incinta unei
săli de spectacole sau în aer liber, unde se desfășoară reprezentațiile;
acțiune capabilă de a impresiona pe cineva, de a-i atrage atenția; întâmplare
interesantă
a pune în scenă = a monta o piesă; a înscena, a regiza
inspirat, -ă, -i, -e (adj.) = sugerat ≠ neinspirat
artă, arte (s. f.) = activitate a omului care are drept scop producerea unor
valori estetice și care folosește mijloace de exprimare cu caracter specific;
îndemânare într-o activitate; pricepere, măiestrie
Stil bizantin = stil propriu artei creștine, dezvoltat pe teritoriul imperiului
roman de răsărit; se caracterizează prin predominarea cupolei și a liniilor
curbe în arhitectură, prin marea bogăție de culori și aurituri, prin formalism
și lipsă de expresivitate
a fi considerat = a fi socotit
nivel, niveluri/nivele (s. n.) = standard, calitate, valoare
a reprezenta = a înfățișa, a reda, a constitui, a însemna, a reproduce
temă, teme (s. f.) = chestiune, lucru, problemă, subiect
religios, religioasă, religioși, religioase (adj.) = care se referă la religie,
bisericesc, evlavios, divin
divers, -ă, -i, -e (adj.) = variat, diferit, felurit ≠ identic
valoare, valori (s. f.) = importanță, merit, preț, însemnătate
valoare ≠ nonvaloare
deosebit, -ă, -i, -e (adj.) = special, diferit, distinct, neobișnuit,
deosebit ≠ analog, asemănător, identic, obișnuit
cult, culte (s. n.) = religie, confesiune
pitoresc, pitorească, pitorești (adj.) = pictural, plastic, sugestiv
detaliu, detalii (s. n.) = amănunt
În detaliu = amănunțit
elegant, -ă, -i, e (adj.) = distins, îngrijit
elegant ≠ grosolan, necioplit, neelegant
compoziție, compoziții (s. f.) = structură, componență, alcătuire
regăsit, -ă, -i, -e (adj.) = redescoperit
a se îmbina = a se uni, a se asocia, a se împleti, a se împreuna
a (se) îmbina ≠ a (se) dezbina, a (se) separa
edificiu, edificii (s. n.) = clădire mare, instituție, așezământ
a fi răspândit = a fi împrăștiat, a fi întins, a fi risipit
răspândit ≠ nerăspândit
de-a lungul ≠ de-a latul
♯Gramatică♯
În limba română verbul are trei diateze: activă, reflexivă și pasivă.

Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical.
Subiectul gramatical poate fi sau nu exprimat în propoziție (Studenții merg
la facultate - subiectul studenții efectuează acțiunea – „merg”). Diateza
reflexivă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical, dar este și
suferită de acesta (Mă spăl pe mâini – eu fac acțiunea și tot eu o suport).
Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea făcută de
altcineva. Subiectul gramatical – autorul acțiunii poate fi exprimat sau
poate fi neexprimat (Medicii trebuie să fie respectați – medicii suferă
acțiunea de a fi respectați de terți).
Exemplu:
Diateza activă Diateza pasivă
Mama îngrijește copiii. Copiii sunt îngrijiți de către mamă.

mama = subiect copiii = subiect gramatical
copiii = complement direct mamă = complement de agent
Subiectul face acțiunea și Subiectul gramatical suportă
complementul direct o suportă. acțiunea făcută de complementul
de agent – autorul logic al acțiunii.
subiect → verb → complement subiect ← verb ← complement de
direct agent
1. Formarea diatezei pasive

Diateza pasivă se formează dintr-un verb auxiliar (a fi) și
participiul verbului de conjugat.
Diateza pasivă = a fi (la toate modurile și timpurile) + participiul

trecut (acordat în gen și număr cu subiectul gramatical)
a) cu verbul a fi
Diateza activă – ind. prez. Diateza pasivă
Colegii mă încurajează Eu sunt încurajat/-ă de către
colegi
Colegii te încurajează Tu ești încurajat/-ă de către
colegi
Colegii îl încurajează El este încurajat de către colegi
Colegii o încurajează Ea este încurajată de către colegi
Colegii ne încurajează Noi suntem încurajați/-e de către
colegi
Colegii vă încurajează Voi sunteți încurajați/-e de către
colegi
Colegii îi încurajează Ei sunt încurajați de către colegi
Colegii le încurajează Ele sunt încurajate de către colegi
Diateza activă – perfect compus Diateza pasivă

Colegii m-au încurajat Eu am fost încurajat/-ă de către
colegi
Colegii te-au încurajat Tu ai fost încurajat/-ă de către
colegi
Colegii l-au încurajat El a fost încurajat de către colegi
Colegii au încurajat-o Ea a fost încurajată de către
colegi
Colegii ne-au încurajat Noi am fost încurajați/-e de către
colegi
Colegii v-au încurajat Voi ați fost încurajați/-e de către
colegi
Colegii i-au încurajat Ei au fost încurajați de către
colegi
Colegii le-au încurajat Ele au fost încurajate de către
colegi
Diateza activă – viitor Diateza pasivă

Colegii mă vor încuraja. Eu voi fi încurajat/-ă de către colegi.
Diateza activă – conjunctiv prezent
Colegii vor să mă ajute. Eu vreau să fiu ajutat/-ă de către colegi.
Diateza activă – imperfect
Colegii mă ajutau. Eu eram ajutat/-ă de către colegi.
Diateza activă – m. m. c. p.
Colegii mă ajutaseră. Eu fusesem ajutat/-ă de către colegi.
b) cu pronumele reflexiv se – reflexivul pasiv.
Reflexivul pasiv = se + verb persoanele 3/6
Diateza activă → Diateza pasivă

Medicul le anunță diagnosticul → Diagnosticul le este anunțat de către
medic (medicul = complement de agent, autorul acțiunii) → Li se anunță
diagnosticul (de către cineva - autorul acțiunii necunoscut).
Rețineți!
→ în construcțiile pasive cu se, complementul de agent nu este exprimat.
Examenul s-a amânat. (= a fost amânat de către cineva)
Magazinul se închide la ora 18.00. (= este închis de către cineva)
Hainele se vor vinde direct din magazin. (= vor fi vândute de către cineva)
→ întâlnim frecvent în proverbe construcții pasive cu se:
„Ziua bună se cunoaște de dimineață.”
„Adevărul se spune la despărțire.”
„Calul de dar nu se caută la dinți.”
„Dar din dar se face rai.”
! Forma negativă – nu + a fi (la toate modurile și timpurile) +

participiul trecut (acordat cu subiectul gramatical)
Exemplu: Eu nu am fost întrebat nimic la examen de către
profesor.
Rețineți!
Diateza pasivă = subiect gramatical + verb (diateză pasivă) + de (către)
+ complement de agent (subst./pron.)
Exemplu:
Eu am scris versurile cântecului. → Versurile cântecului au fost scrise de
mine.
Prietenii te ajută la nevoie. → Tu ești ajutat de către prieteni.
Articolul posesiv sau genitival însoțește un substantiv ori un

pronume la genitiv sau intră în componența pronumelor posesive și a
numeralelor ordinale: al colegului, al lui, al său, al doilea.
1. Forme
singular plural
m./n. f. m. f./n.
al a ai ale
Rețineți!
Articolul posesiv (al, a, ai, ale) se acordă în gen și număr cu
substantivul care numește obiectul posedat.
Exemplu:
 un caiet al colegului meu - un caiet – obiect posedat m. sg.
- al – articol posesiv m. sg.
 o carte a tatălui meu - o carte - obiect posedat f. sg.
- a – articol posesiv f. sg.
 niște copii ai vecinului meu – niște copii – obiect posedat m. pl.
- ai – articol posesiv m. pl.
 niște pixuri ale fratelui meu – niște pixuri – obiect posedat n. pl.
- ale – articol posesiv n. pl.
2. Folosirea articolului posesiv (genitival)
a) substantiv fără articol hotărât + al, a, ai, ale + substantiv /

pronume în G.
Acest pix al lui Dan este stricat.
Acea carte a Mariei s-a rupt.
M-am întâlnit cu câțiva colegi ai tăi.
b) substantiv cu articol hotărât + determinant + al, a, ai, ale +
substantiv / pronume în G.
Mașina aceasta a Mariei a fost vândută.
Ochelarii de soare ai fratelui meu s-au rupt.
Îi cunoști pe prietenii aceștia ai lor?
c) după verbul a fi
Pantalonii din dulap sunt ai fratelui meu.
Pălăria aceasta este a dumneavoastră?
Câinele acesta este al meu.
d) substantiv cu articol hotărât + substantiv / pronume în G. + ȘI +
al, a, ai, ale + substantiv / pronume în G.
El este regizorul unui film și al unei piese de teatru.
Aceștia sunt părinții ei și ai lui.
Numeralul ordinal
Numeralele ordinale exprimă ordinea sau locul pe care îl ocupă
obiectele într-un grup sau acţiunile într-o serie, într-o înşiruire.
Numeralul cardinal Numeralul ordinal

Masculin / Neutru Feminin
1. unu întâiul = primul întâia = prima
2. doi/două al doilea a doua
3. trei al treilea a treia
4. patru al patrulea a patra
5. cinci al cincilea a cincea
6. șase al șaselea a șasea
7. șapte al șaptelea a șaptea
8. opt al optulea a opta
9. nouă al nouălea a noua
10. zece al zecelea a zecea
11. unsprezece al unsprezecelea a unsprezecea
12. doi/douăsprezece al doisprezecelea a douăsprezecea
13. treisprezece al treisprezecelea a treisprezecea
…………… …………… ……………
20. douăzeci al douăzecilea a douăzecea
21. douăzeci și al douăzeci și unulea a douăzeci și una
unu/una
22. douăzeci și al douăzeci și doilea a douăzeci și doua
doi/două
30. treizeci al treizecilea a treizecea
40. patruzeci al patruzecilea a patruzecea
50. cincizeci al cincizecilea a cincizecea
60. șaizeci al șaizecilea a șaizecea
70. șaptezeci al șaptezecilea a șaptezecea
80. optzeci al optzecilea a optzecea
90. nouăzeci al nouăzecilea a nouăzecea
100. o sută al o sutălea a (o) suta
200. două sute al două sutălea a două suta
1000. o mie al o mielea a (o) mia
1 000 000. un milion al (un) milionulea a milioana
1. Numerale ordinale propriu-zise au următoarea structură:

→ pentru 1 se folosesc următoarele numerale ordinale: întâi(ul), (cel)
dintâi, prim(ul);
→ de la 2 în sus:
 masculin: al + numeral cardinal + -le- + -a → al doilea
 feminin: a + numeral cardinal + -a → a treia
2. La numeralele ordinale de genul masculin formate de la numeralele
cardinale opt, milion, miliard formantul -lea se uneşte cu ajutorul vocalei
de legătură -u-: al optulea, al un milionulea, al miliardulea.
3. La numeralele ordinale de genul feminin formate de la numeralele
cardinale două, patru, mie, milion elementul final -a substituie vocala
finală: a doua, a patra, a suta, a mia.
4. La numeralele ordinale formate de la cardinalele compuse, -lea şi -
a se adaugă numai la ultimul numeral: al douăzeci şi cincilea, al o sută
douăzecilea.
5. Spre deosebire de numeralele cardinale compuse care includ în
structura lor prepoziţia de, numeralele ordinale nu păstrează această
prepoziţie înaintea ultimului numeral component: douăzeci de mii – al
douăzeci miilea, douăzeci de milioane – al douăzeci milionulea.
Rețineți!
singular plural
m./n. f. m. f./n.
întâiul întâia întâii întâile
primul prima primii primele
! Eu sunt student în anul întâi la Facultatea de Medicină.

Primul/Întâiul examen este pe întâi ianuarie.
Aștept cu nerăbdare prima zi de iarnă și ultima zi de toamnă.
(primul/prima/primii/primele ≠ ultimul/ultima/ultimii/ultimele)
Eu stau la cursuri în primele rânduri.
Primii/Întâii studenți au intrat la curs.
Observații!
a) întâiul, primul + subst. m. / n. sg. nearticulat
întâia, prima + subst. f. sg. nearticulat
întâii, primii + subst. m. pl. nearticulat
întâile, primele + subst. f. / n. pl. nearticulat
b) substantiv cu articol hotărât + numeral ordinal
El este student în anul al doilea de facultate.
c) numeral ordinal + substantiv nearticulat
El este student în al doilea an de facultate.
d) În limbajele de specialitate se folosesc uneori alte forme decât cele
cunoscute ale numeralului ordinal.
Exemplu: În repriza a doua/secundă echipa favorită a marcat un gol.
(a doua = secundă, f. / al doilea = secund, m. – în limbaj sportiv)
În dosarul privind punerea în posesie a reclamantului a
intervenit o terță/ o a treia persoană. (a treia = terță, f. / al treilea = terț /
terți, m. – în limbaj juridic)
e) prima zi din fiecare lună a anului: 1ianuarie = întâi ianuarie; 1
februarie = întâi februarie, etc.
f) numeralele ordinale pot fi redate în scris și prin cifre romane:
Numeral Cifre romane Numeral Cifre romane

ordinal – m./n. ordinal – f.
întâi I
al doilea al II -lea a doua a II -a
al treilea al III -lea a treia a III -a
al patrulea al IV -lea a patra a IV -a
al cincilea al V -lea a cincea a V -a
al șaselea al VI -lea a șasea a VI -a
al șaptelea al VII -lea a șaptea a VII -a
al optulea al VIII -lea a opta a VIII -a
al nouălea al IX -lea a noua a IX -a
al zecelea al X -lea a zecea a X -a
al douăzecilea al XX -lea a douăzecea a XX -a
1. Transformați propozițiile de mai jos, trecând verbele de la

diateza active la cea pasivă, după modelul:
Model: Studenții scriu lecția.
Lecția este scrisă de studenți.
Soarele încălzește apa mării.
Copiii ascultă muzică simfonică.
Tu cumperi un palton.
Voi ștergeți praful de pe mobilă.
Tu duci farfuriile la masă.
Curentul închide ușa.
Părinții cheamă copiii în casă.
2. Transformați propozițiile de mai jos, trecând verbele de la
diateza activă la cea pasivă, după modelul:
Model: Mama m-a rugat să-i cumpăr pâine.
Am fost rugată de mama să-i cumpăr pâine.
Alarma ceasului ne-a trezit la ora 8.00.
El a tăiat pâinea și a pus-o pe masă.
Niște copii au aruncat cu mingea în geamul vecinului.
Părinții i-au chemat pe copii la masă.
Fratele meu m-a întrebat dacă sunt bolnavă.
Voi ne-ați sfătuit să plecăm la munte.
Tu mi-ai adus un C.D. nou.
3. Răspundeți negativ la întrebările de mai jos, folosind în
răspunsuri cuvintele din paranteze, după modelul:
Model: - Ai fost trimis de Radu să iei banii? (ea)
- Nu, eu n-am fost trimis, ea a fost trimisă.
- Sunteți așteptați de părinți la poartă? (ei)
- Erai lăudat mereu de profesori? (voi)
- Vor fi căutați la școală de bunici? (ele)
- Vreți să fiți chemați de colegi în clasă? (el)
- A fost vizitat de prietena lui? (noi)
- Erați aplaudați de fiecare dată de spectatori? (tu)
4. Transformați construcțiile reflexiv-pasive cu se din propozițiile
de mai jos în construcții pasive cu verbul a fi, după modelul:
Model: Manualul de limba română s-a tipărit deja
Manualul de limba română a fost tipărit deja.
S-a votat Legea Salarizării.
Mi se arată drumul spre centrul orașului.
Anul viitor se va deschide un nou Mall.
Ni s-a aprobat cererea de concediu.
Strada Al.I.Cuza se va închide săptămâna viitoare pentru reparații.
S-au afișat rezultatele la examen.
5. Alegeți forma corectă a articolului posesiv (genitival) pentru a
completa sintagmele de mai jos, după modelul:
Model: aceste pixuri al / ale băiatului – aceste pixuri ale băiatului
acest stilou a / al fetei acești nasturi ai / a cămășii
această cămașă a / al lui acele flori ale / al grădinarului
un articol al / a colegei mele un pantof al / a doamnei
niște fotografii ai / ale vecinilor tăi acele cărți ai / ale studenților
articolului posesiv (genitival), punând, în același timp, la forma
corectă cuvintele din paranteze, după modelul:
Model: Cartea nouă este …. profesoarei.
Cartea nouă este a profesoarei.
Valiza de la ușă este ….. fratelui meu.
Culorile de pe masă sunt ….. copiilor.
Pantofii maro sunt …… prietenului meu.
Animalele din curte sunt ….. bunicilor.
Bicicleta cea nouă este …… vecinului.
Copacul din curte este …… mamei.
Florile din vază sunt ….. bunicii mele.
7. Completați spațiile libere cu numeralele ordinale întâiul/primul,
întâia/prima, întâii/primii, întâile/primele, după modelul:
Model: Tocmai am terminat de citit ……. capitol al cărții.
Tocmai am terminat de citit primul capitol al cărții.
N-a vizionat decât ……. parte a piesei de teatru.
A scris titlul articolului pe ………. pagină a caietului.
…………. lecții pe care le-ai învățat au fost dificile.
La începutul lunii decembrie au venit ………. turiști la schi.
Am găsit doar ………. volum al romanului Război și pace.
Copiii erau îngrijorați din cauză că erau singuri în ……. zi de școală.
Ultima zăpadă anunța și …….. rază de soare.
8. Înlocuiți numerele din paranteze cu numerale ordinale, după
modelul:
Model: Locuim la etajul (8).
Locuim la etajul al optulea.
Treceți pe rândul (3).
La film nu am stat nici pe (1) rând, nici pe (2).
S-au întâlnit în anul (4) de facultate.
Nu am stat niciodată în (1) bancă.
Am ajuns cu lectura la capitolul (15).
Suntem în (28) zi a lunii și în (2) lună a anului.
UNITATEA VI
Era odată un rus, pe care îl chema Ivan. Și rusul acela din copilărie
se trezise în oaste. Și slujind el câțiva ani la rând, acum era bătrân. Și mai-
marii lui, văzându-l că și-a făcut datoria de ostaș, l-au eliberat din oaste, cu
arme cu tot, să se ducă unde va vrea, dându-i și două monede de cheltuială.
Ivan atunci mulțumi mai-marilor săi și apoi, luându-și rămas bun
de la tovarășii lui de oaste, cu care mai bău câte-un pahar, două de rachiu,
pornește la drum cântând.
Și cum mergea Ivan, șovăind când la o margine de drum, când la
alta, fără să știe unde se duce, puțin mai înaintea lui mergeau din
întâmplare, pe-o cărare alăturată, Dumnezeu și cu Sfântul Petre, vorbind ei
știu ce. Sfântul Petre, auzind pe cineva cântând din urmă, se uită înapoi și,
când colo, vede un ostaș clătinându-se pe drum în toate părțile.
— Doamne, zise atunci Sfântul Petre, speriat: ori hai să ne grăbim,
ori să ne dăm într-o parte, nu cumva ostașul acela să aibă chef de ceartă, și
să ne găsim beleaua cu dânsul. Știi c-am mai mâncat eu o dată de la unul
ca acesta o bătaie.
— N-ai grijă, Petre, zise Dumnezeu. De drumețul care cântă să nu
te temi. Ostașul acesta e un om bun la inimă și milostiv. Vezi-l? Are numai
două monede la el; și, drept încercare, hai, fă-te tu cerșetor la capătul acesta
de pod, și eu la celălalt. Și să vezi cum are să ne dea amândouă monedele
de pomană, bietul om! Adu-ți aminte, Petre, de câte ori ți-am spus, că unii
ca aceștia au să moștenească împărăția cerurilor.
Atunci Sfântul Petre se pune jos la un capăt de pod, iar Dumnezeu
la celălalt și încep a cere de pomană.
Ivan, cum ajunge în dreptul podului, scoate cele două monede pe
unde le avea strânse și dă una lui Sfântul Petre și una lui Dumnezeu,
zicând:
— Dar din dar se face rai. Luați-le! Dumnezeu mi-a dat, eu dau, și
Dumnezeu iar îmi va da, că are de unde.
Și apoi Ivan începe iar să cânte și să se ducă înainte.
(fragment parțial modificat după „Ivan Turbincă”, de Ion Creangă)
odată (adv.) = odinioară, mai demult

a se trezi = a se pomeni, a se nimeri, a ajunge pe neașteptate; a se scula, a
se deștepta
a (se) trezi ≠ a adormi
oaste, oști (s. f.) = armată, serviciu militar
a sluji = a face stagiul militar, a servi
La rând = unul după altul, potrivit ordinii stabilite sau momentului indicat
bătrân ≠ tânăr
mai-marii = șefii
a-și face datoria = a se achita (față de cineva)
La datorie = în locul unde te cheamă obligațiile de serviciu
Pe datorie = pe credit
ostaș, -i (s. m.) = soldat, militar
a elibera = a pune în libertate, a salva, a scăpa, a scoate
a elibera ≠ a angaja, a aresta, a cuceri, a înrobi, a subjuga, a supune
armă, arme (s. f.) = instrument pentru atac sau apărare
A ridica (sau a lua) armele = a începe o luptă, un război.
A depune armele = a se preda, a se declara învins
A bate pe cineva cu propriile lui arme = a învinge pe cineva cu propriile
lui argumente
monedă, monede (s. f.) = ban de metal
a cheltui = a irosi (banii), a risipi, a împrăștia, a consuma
a cheltui ≠ a economisi, a strânge
a-și lua rămas bun = a-și lua la revedere
tovarăș, -i (s. m.) = camarad, prieten
a porni la drum = a pleca din locul unde se află
rachiu, rachiuri (s. n.) = palincă, băutură alcoolică tare
a șovăi = a merge cu pas nesigur, a se împletici, a se clătina; a fi nehotărât,
a sta la îndoială, a ezita ≠ a fi sigur
margine, margini (s. f.) = extremitate, limită
înaintea (prep.) = în fața ≠ înapoia, în spatele
din întâmplare = întâmplător
cărare, cărări (s. f.) = drum îngust, potecă
alăturat, -ă, -i, -e (adj.) = învecinat
sfânt, sfinți (s. m.) = persoană care și-a consacrat viața apărării religiei și
care după moarte este considerată făcătoare de minuni
din urmă = din spate ≠ din față
a se uita = a privi
înapoi ≠ înainte
când colo = exprimă surprinderea
a se clătina = a se legăna, a se balansa, a pendula
speriat, -ă, -i, -e (adj.) = cuprins de frică; înspăimântat, înfricoșat, temător
ori…ori (conj.) = sau….sau
a se da într-o parte = a se îndepărta
a avea chef de ceartă = a dori să se certe
chef, chefuri (s. n.) = dorință, poftă, toană; petrecere
a-și găsi beleaua = a se afla într-o situație neplăcută, a avea necazuri
a mânca bătaie = a fi bătut de cineva
drumeț, -i (s. m.) = călător
a fi bun la inimă = a fi inimos, generos, milos, a fi om bun
milostiv, -ă, -i, -e (adj.) = milos, îndurător; binevoitor, îngăduitor, iertător;
bun, blând
încercare, încercări (s. f.) = probă, verificare, experiment
A pune la încercare = a căuta să verifice sentimentele, caracterul,
capacitatea cuiva
drept încercare = ca încercare
cerșetor, cerșetori (s. m.) = persoană care cere de pomană
pomană, pomeni (s. f.) = dar, ofrandă
De pomană = fără plată, pe degeaba; inutil, în mod gratuit
biet, biată, bieți, biete (adj.) = vrednic de milă, de plâns, sărman
a moșteni = a dobândi
împărăție, -i (s. f.) = țară condusă de un împărat; imperiu
a se pune jos = a sta jos
capăt, capete (s. f.) = extremitate, margine, limită
De la capăt = de la început
Pînă la capăt = pînă la sfîrșit; pînă la ultimele consecințe; consecvent
a cere de pomană = a cerși
în dreptul podului = în fața podului
a avea strâns = a deține, a poseda
dar, daruri (s. n.) = cadou
În dar = fără plată, gratis; degeaba
a se face = a deveni
a avea de unde = a-și permite, a avea destul
a se duce înainte = a merge înainte
a se duce ≠ a sosi, a veni, a se întoarce, a reveni
a duce ≠ a aduce
♯Gramatică♯
Gerunziul este un mod nepersonal. El nu are forme diferite în funcţie

de persoană şi exprimă o acţiune în curs de desfăşurare, fără referire la
momentul vorbirii. Formal poate fi recunoscut după terminaţia –ând sau
–ind.
Exemplu: A venit alergând la facultate.
Am văzut-o citind o carte.
1. Formarea modului gerunziu
→ la afirmativ
a) verbe de conjugarea I (-a)
Gerunziul = tema infinitivului + -ând (sufixul gerunziului)
a cânt/a + -ând → cântând

a lucr/a + -ând → lucrând
a învăț/a + -ând → învățând
a chem/a + -ând → chemând
a fum/a + -ând → fumând
a travers/a + -ând → traversând
a cre/a + -ând → creând
a agre/a + -ând → agreând
Excepții:
! Verbele terminate la infinitiv în grupul de sunete –ia (diftong sau hiat)
formează gerunziul cu sufixul –ind.
verbele terminate în –ia diftong verbele terminate în –ia hiat
a desche/ia → descheind a apropi/a → apropiind
a descuia → descuind a copia → copiind
a încuia → încuind a fotografia → fotografiind
a încheia → încheind a întârzia → întârziind
a mângâia → mângâind a speria → speriind
a tăia → tăind a studia → studiind
! Verbele terminate la infinitiv în grupul de sunete –chea sau –ghea
formează gerunziul cu sufixul –ind.
Exemplu: a îngenunchea → îngenunchind
a supraveghea → supraveghind
b) verbe de conjugarea a II –a (-ea)
Tema infinitivului + -ând Alternanțe fonetice

a apăr/ea → apărând -d/-z: a cădea → căzând
a dispărea → dispărând -e/-ă: a vedea → văzând
a putea → putând a revedea → revăzând
a tăcea → tăcând
c) verbe de conjugarea a III –a (-e)
Tema infinitivului + -ând Alternanțe fonetice

a merg/e → mergând -d/-z: a aprinde → aprinzând
a crede → crezând
a deschide → deschizând
a pierde → pierzând
a râde → râzând
a zice → zicând -t/-ț: a permite → permițând
a trimite → trimițând
a promite → promițând
a cere → cerând -a/-ă: a bate → bătând
a face → făcând
a trece → trecând -oa/-o: a coase → cosând
a întoarce → întorcând
a alege → alegând -i/-â: a vinde → vânzând
a culege → culegând -șt/-sc: a naște → născând
a cunoaște → cunoscând
Excepții:
! Verbul a scrie și derivatele sale: a descrie, a prescrie, a rescrie, a
transcrie, a subscrie formează gerunziul cu sufixul –ind.
Exemplu:
a scrie → scriind
a prescrie → prescriind
a transcrie → transcriind
a rescrie → rescriind
d) verbe de conjugarea a IV –a (-i)
Gerunziul = tema infinitivului + -ind (sufixul gerunziului)
a adorm/i + -ind → adormind

a ven/i + -ind → venind
a cit/i + -ind → citind
a fug/i + -ind → fugind
e) verbe de conjugarea a V –a (-î)
Gerunziul = tema infinitivului + -ând (sufixul gerunziului)
a cobor/î + -ând → coborând

a hotăr/î + -ând → hotărând
a ur/î + -ând → urând
f) Verbele neregulate
a fi → fiind
a avea → având
a da → dând
a lua → luând
a sta → stând
a bea → bând
a mânca → mâncând
a ști → știind
a vrea → vrând
→ la negativ
 ne + gerunziu
Neputând ridica valiza, i-am cerut ajutorul.
 ne + mai + gerunziu
Nemaiputând să-l strig, am tăcut.
 gerunziu + -u + pronume personal/reflexiv în Ac./D. (forme
neaccentuate)
Durându-l dinții, s-a dus la dentist.
Spunându-i să plece, a plecat.
! Auzind-o vorbind, s-a întors din drum.
Spălându-se pe mâini, devenise curat.
Amintindu-și de copilărie devenise melancolic.
 gerunziu + -u + pronume personal/reflexiv D. (forme
neaccentuate) + pronume personal în Ac. (forme neaccentuate)
Mi-am dat jos hainele murdare. Schimbându-mi-le acum mă simt mai
bine.
Atenție!
Pronumele personale și reflexive, formele neaccentuate sunt legate de
gerunziu prin vocala –u și cratimă, excepție făcând pronumele personal f.,
sg., Ac., care se leagă de gerunziu doar cu ajutorul cratimei.
Exemplu: Văzând-o pe Maria, s-a bucurat. (-o - pron. pers.,f.,sg., Ac.)
2. Valorile gerunziului
a) valoare modală
A venit plângând (Cum a venit? - plângând)
b) valoare cauzală
Plecând târziu de acasă n-a mai ajuns la timp la serviciu. (Din ce cauză
n-a ajuns la timp? Pentru că a plecat târziu de acasă.)
c) valoare condițională
Mâncând mai sănătos ți-ar ieși analizele mai bine. (Dacă ai mânca mai
sănătos, ți-ar ieși …)
d) valoare temporală
Încercând să ajungă mai repede la facultate, a făcut accident cu
mașina. (În timp ce încerca să ajungă …. a făcut accident …)
e) valoare concesivă
Chiar nefăcând nimic, tot bolnavă este. (Chiar dacă/Deși nu face
nimic, tot bolnavă este.)

1. Pronumele nehotărâte compuse cu –va: cineva, careva, ceva
Cineva (cine + va) → N. – Merge cineva cu mine la magazin?

→ Ac. – Cunoști pe cineva la prefectură?
Cuiva (cui + va) → G. - Caietul acesta este al cuiva din clasă?
→ D. – Vrei să-i dai cuiva cartea?
Careva (care + va) → N. – Merge careva cu mine la magazin?
→ Ac. – Cunoști pe careva la prefectură?
Ceva (ce + va) → N. – Este ceva în neregulă?
→ Ac. – Vrei să-mi dai ceva?
! Ceva poate fi adjectiv doar când are sensul de puțin. – Ai ceva bani la
tine?
2. Pronumele și adjectivele nehotărâte compuse cu –ori: oricine,

oricare, orice
Oricine (ori + cine) → N. – Nu poate oricine să construiască o casă.

→ Ac. – Nu lăsa pe oricine să ne vadă proiectul.
Oricui (ori + cui) → G. - Caietul acesta poate fi al oricui din clasă?
→ D. – Nu poți spune oricui secretul?
Oricare (ori + care) → N. – Oricare ar fi, ar înțelege situația. (pron.)
(adj./pron.) - Oricare om ar înțelege situația. (adj.)
→ Ac. – Poți să inviți pe oricare la petrecere. (pron.)
- Poți lua oricare carte dorești. (adj.)
→ G. - Caietul acesta poate fi al oricăruia din clasă? (pron.)
- Pierderea banilor poate fi a oricărui om. (adj.)
→ D. – Se putea întâmpla oricăruia accidentul. (pron.)
- Oricărui copil îi plac dulciurile. (adj.)
adjectiv pronume
m. / n. f. m. / n. f.
N. Ac. oricare
G. D. oricărui oricărei oricăruia oricăreia
Orice (ori + ce) → Ac. – Poate citi orice manuscris. (adj.)

(adj./pron.) → Ac. – Poate citi orice. (pron.)
3. Pronumele nehotărâte compuse cu alt -…-va: altcineva, altceva

Altcineva (alt + cine + va) → N. – Altcineva vine la cină, nu Mihai.
→ Ac. – L-a văzut pe Mihai la film nu pe altcineva.
Altcuiva (alt + cui + va) → G. - Caietul acesta este al tău sau al altcuiva?
→ D. – Vrei să-i dai altcuiva cartea?
Altceva (alt + ce + va) → N. – Este altceva în neregulă?
→ Ac. – Vrei să-mi dai altceva pentru durerea de gât?
3. Pronumele și adjectivele nehotărâte compuse cu vre -: vreunul,
vreuna, vreunii, vreunele
Nominativ/Acuzativ
Adjectiv Pronume
singular singular
M./N. – Este vreun student care n- M./N. – Știe vreunul lecția?
a citit lecția?
F. – Ați cumpărat vreo plăcintă cu F. – Ai văzut-o pe vreuna la piață?
brânză?
plural plural
M. – Au sosit vreunii turiști? M. – Au venit vreunii la masă?
F./N. – Te-au sunat vreunele F./N. – Te-au văzut vreunele când
colege? ai venit?
! Vreo + numeral cardinal + subst. nearticulat → aproximativ, în jur de
Am așteptat vreo trei ore la rând.
Genitiv/Dativ
Adjectiv Pronume
singular singular
M./N. – Ați cerut părerea vreunui M./N. – Ați cerut părerea
părinte? vreunuia?
F. – I-ați dat vreunei fete flori? F. – I-ați dat vreuneia flori?
plural plural
M. – Cărțile acestea sunt ale M. – Pantofii aceștia sunt ai
vreunor colegi? vreunora?
F./N. – Rochiile acestea sunt ale F./N. - Fotografiile acestea sunt ale
vreunor fete? vreunora?
! Rețineți formele pronumelui și adjectivului nehotărât:

vreunul/vreun
Adjectiv Pronume
m. n. f. m. n. f.
Sg. N. vreun vreo vreunul vreuna
Ac.
G. D. vreunui vreunei vreunuia vreuneia
Pl. N. vreunii vreunele vreunii vreunele
Ac.
G. D. vreunor vreunora
1. Puneți verbele din paranteze la modul gerunziu, după

modelul:
Model: Pe fata aceea am văzut-o (a citi) o carte.
Pe fata aceea am văzut-o citind o carte.
În fiecare zi o vedeam (a ieși) din bloc.
Mergea pe stradă (a cânta) tare.
L-a văzut (a pleca) de la facultate.
(a ajunge) mai devreme la teatru, a avut timp să-și închidă
telefonul.
Le-am auzit (a vorbi) despre mine.
(a face) sport, a putut să fie sănătos.
(a vedea) că nu mai vine, s-au așezat la masă să mănânce.
(a dori) să se culce mai devreme, a stins televizorul.
(a deveni) medic, va putea să lucreze într-un spital.
modelul:
Model: (a avea) bani poți cumpăra orice.
Având bani poți cumpăra orice.
(a fi) plecat din țară, n-a avut cum să fie prezent la premiera
filmului.
L-am văzut (a da) mâna cu prietenul meu.
I-am așteptat la gară (a ști) că trebuie să sosească.
Numai (a lua) medicamentele prescrise te vei face bine.
(a sta) de vorbă cu mama, am aflat că eram un copil vesel.
Eu știu că (a avea) iubire ai tot ce-ți dorești.
(a vrea) să pleci, l-ai supărat pe prietenul tău.
Doar (a bea) tot paharul de apă n-o să-ți mai fie sete.
modelul:
Model: Le vedeam mereu (a se certa).
Le vedeam mereu certându-se.
(a-și aminti) de bunici, a început să plângă.
(a se uita) la el și-a amintit de anii copilăriei.
Mergea pe stradă (a-și închipui) că se află într-o poveste.
(a se muta) din casa părinților, au început o nouă viață.
(a se spăla) pe mâini îndepărtăm microbii.
(a-și lua rămas bun) de la prieteni s-a întristat.
(a-și pune) fularul, n-o să ne fie frig.
4. Înlocuiți structurile subliniate cu verbe la modul gerunziu,
după modelul:
Model: Din cauză că nu am mâncat nimic mi-e foame.
Nemâncând nimic mi-e foame.
Deoarece îi e foame, s-a dus să mănânce.
Dacă nu ai mai lipsi de la cursuri, ai avea rezultate mai bune.
Când a plecat de acasă, a încuiat ușa.
Deși a băut toată apa, tot îi era sete.
Copiii ar învăța mai repede alfabetul, dacă le-ai arăta literele.
Din cauză că nu am știut programul, am ajuns prea târziu la
medic.
Dacă am mânca mai sănătos, n-am mai fi bolnavi.
modelul:
Model: - Cum l-a transportat?
- L-a transportat (a căra) în spate
- L-a transportat cărându-l în spate.
- Cum îl ajutaţi? - Îl ajutăm (a da) bani.
- Cum au urcat până la etajul cinci? - Au urcat până la etajul cinci
(a folosi) liftul.
- Cum i-aţi primit pe actori? - I-am primit pe actori (a aplauda).
- Cum se ajunge mai repede acolo? - Se ajunge mai repede acolo (a
merge) cu metroul.
- Cum au reparat maşina? - Au reparat-o (a înlocui) radiatorul.
- Cum aţi călătorit cu trenul? - Am călătorit cu trenul (a admira)
peisajele.
- Cum i-ați răsplătit? – I-am răsplătit (a aduce) cadouri.
6. Alcătuiți propoziții în care următoarele verbe să fie la modul
gerunziu:
Model: a studia – Studiind mereu o să fim mai pregătiți.
a deschide a-și aminti
a închide a-i oferi
a se gândi a-l durea
a se îmbrăca a-și închipui
pronumelor nehotărâte cineva, ceva:
- Vrea să vină ………. la film cu noi?
Cred că am auzit ………. sunând la sonerie.
- Doriți să vă cumpăr ………. de mâncare?
Cred că ai tu ………… dar nu vrei să-mi spui.
- Cu cine ai fost la teatru? Am fost …………
…………… a venit la mine și mi-a spus că vei demisiona.
Mi-e poftă de …………….. dulce.
8. Răspundeți negativ la întrebările de mai jos, folosind
pronumele nehotărât oricine în cazul G., după modelul:
Model: - Aceasta este cartea ta?
- Nu, nu este a mea, poate fi a oricui.
Acesta este ceasul lui?
Aceasta este rochia ta?
Aceștia sunt pantofii voștri?
Acestea sunt florile lor?
Acelea sunt cărțile tale?
Aceea este mașina voastră?
Aceia sunt copiii voștri?
pronumele nehotărât altcineva la N./Ac., D./G. în funcție de context,
după modelul:
Model: a) - L-ai văzut pe Mihai?/ - Nu, am văzut pe altcineva.
b) - I-ai dat bani lui Dan?/ - Nu, i-am dat bani altcuiva.
a) Ați fost la Mall cu colegii voștri?
Mihai v-a chemat la masă?
O aștepți pe prietena ta?
Vă duceți la film cu Dan și Miruna?
După-amiază o să mergeți la ziua de naștere a lui Alexandru?
b) I-ai scris fratelui tău?
Cărțile acestea sunt ale tale?
Geanta verde este a dumneavoastră?
I-ai oferit florile Mirelei?
I-ai dat cărțile lui Mihai?
UNITATEA VII
Verbul. Modul supin
Adverbul
România este o ţară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul

inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică şi la ţărmul nord-vestic
al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafaţa Deltei
Dunării şi partea sudică şi centrală a Munţilor Carpaţi. Se învecinează cu
Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord
şi est şi Republica Moldova la est, iar ţărmul Mării Negre se găseşte la sud-
est.
Delta Dunării se află în partea de Est a României, la gura de vărsare
a Dunării în Marea Neagră. Are aproximativ 100 de kilometri lungime și
100 lățime și o populație grupată în 15 localități și două orașe: Tulcea și
Sulina. Ca să ajungi în acest loc frumos, care pare greu de crezut că e real,
va trebui să faci o călătorie pe apă. Punctul de plecare pentru o aventură în
deltă este Tulcea. De aici se poate călători către cele trei brațe ale deltei,
Sulina, Chilia și Sfântul Gheorghe.
Delta Dunării este cea de-a doua ca mărime din Europa. Bogăția
naturală a locului situează Delta Dunării pe locul trei în lume în rândul
celor mai importante rezervații naturale de pe glob. Încă din anul 1990,
delta din România a fost inclusă de UNESCO în circuitul rezervațiilor
mondiale ale biosferei. De asemenea, Delta Dunării este unică în lume și
prin faptul că deține cea mai bogată faună ornitologică din lume, cât și cea
mai mare zonă compactă de stuf (240.000 ha). Așadar este de văzut și de
fotografiat un asemenea colț de rai.
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui
sistem muntos central al Europei. Carpații românești fac parte din sectorul
estic al sistemului muntos alpin și sunt niște munți mijlocii sau scunzi, doar
câteva sectoare depășind 2000 de metri în altitudine, cum ar fi Vârful
Moldoveanu (2544 m) din munții Făgăraș, destul de greu de atins. Într-o
excursie la munte ai nevoie de haine pentru îmbrăcat și schimbat, deoarece
la cabanele izolate din munți nu există mașină de spălat, iar apa de băut o
iei direct de la izvoarele din zonă. Peisajul este însă extraordinar și merită
efortul unei excursii chiar și cu cortul. Frumusețile României sunt
nenumărate și orice străin care vine să le viziteze trebuie să știe măcar
câteva obiective demne de văzut.
frumusețe, frumuseți (s. f.) = minunăție, splendoare

a fi situat = a se găsi, a fi așezat
curs, cursuri (s. n.) = mișcarea unei ape curgătoare
În curs de... = în timp de...
inferior, inferioară, inferiori, inferioare ≠ superior, superioară, superiori,
superioare
țărm, țărmuri (s. n.) = mal, margine
a fi situat = a se afla
aproape (adv.) = aproximativ, cam
suprafață, suprafețe (s. f.) = întindere, mărime
a se învecina = a se mărgini, a fi vecin cu cineva sau cu ceva, a avea hotar
comun
a se găsi = a se afla
gura de vărsare = locul de vărsare al unei ape
lungime, lungimi (s. f.) = mărime, distanță, întindere
lungime ≠ scurtime
lățime, -i (s. f.) = lărgime, vastitate, cuprindere
lățime ≠ îngustime
grupat, -ă, -i, -e (adj.) = adunat
punct, puncte (s. n.) = moment
Punct de plecare (sau de pornire) = locul de unde pleacă cineva
A pune (pe cineva) la punct = a-i da cuiva o lecție de bună-cuviință, a arăta
cuiva ce se cuvine și ce nu; a pune (pe cineva) la locul lui
plecare, plecări (s. f.) ≠ sosire, sosiri (s. f.)
aventură, -i (s. f.) = întâmplare neprevăzută și extraordinară, acțiune
îndrăzneață
braț, brațe (s. n.) = ramificație a cursului principal al unei ape curgătoare
mărime, mărimi (s. f.) = întindere, dimensiune; talie
bogăție, bogății (s. f.) = abundență
bogăție ≠ sărăcie
a situa = a clasa, a clasifica, a plasa
în rândul = în categoria
În primul rând = înainte de toate, mai ales
rezervație, rezervații (s. f.) = teritoriu ocrotit prin lege pentru a nu suferi
transformări, deoarece în cuprinsul lui se găsesc plante și animale rare, de
o importanță deosebită din punct de vedere științific, sau pe cale de
dispariție
natural, -ă, -i, -e (adj.) = firesc, simplitate ≠ artificial, -ă, -i, -e
a fi inclus = a fi cuprins, a fi înglobat
inclus ≠ omis
circuit, circuite (s. n.) = drum parcurs de cineva sau de ceva (cu întoarcere
la punctul de plecare); în circuit = în sistem
de asemenea = pe lângă aceasta, totodată
asemenea ≠ deosebit
faună, -e (s. f.) = totalitatea speciilor de animale dintr-o regiune, de pe glob,
dintr-o epocă geologică
floră (s. f.) = totalitatea plantelor, superioare sau a microorganismelor care
trăiesc într-o regiune, într-o perioadă geologică sau într-un mediu
ornitologic, -ă, -i, -e (adj.) = care aparține ornitologiei, privitor la
ornitologie
compact, -ă, -i, -e (adj.) = des, strâns, îndesat
stuf, stufuri (s. n.) = plantă întrebuințată spre a face mături și pentru
acoperitul caselor
colț, colțuri (s. n.) = Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau
laturile unei figuri; loc îndepărtat
Din toate colțurile lumii = de pretutindeni
a reprezenta = a înfățișa, a reda
sistem, sisteme (s. n.) = ansamblu, structură
lanț, lanțuri (s. n.) = șir de verigi
Lanț muntos = șir de munți
muntos, muntoasă, muntoși, muntoase (adj.) = cu munți, format din munți,
bogat în munți
a face parte = a aparține
sector, sectoare (s. n.) = porțiune limitată dintr-o suprafață, parte, porțiune,
zonă, arie
a depăși = a întrece, a lăsa în urmă; a trece peste
altitudine, altitudini (s. f.) = cotă, înălțime; înălțime a unui loc deasupra
nivelului mării
a atinge = a lua contact direct
greu de atins = greu de realizat
a avea nevoie = a–i trebui
a schimba = a înlocui
a se schimba = a îmbrăca alte haine; a avea alt comportament
doar = numai, abia, tocmai
cabană, cabane (s. f.) = casă (la munte) construită, de obicei, din lemn, care
servește pentru adăpostirea turiștilor
izolat, -ă, -i, -e (adj.) = îndepărtat, retras, separat
direct (adv.) = drept, neocolit, imediat
direct ≠ indirect
izvor, izvoare (s. n.) = fântână, apă subterană care țîșnește
peisaj, peisaje (s. n.) = priveliște
extraordinar, -ă, -i, -e (adj.) = fabulos, fantastic, fenomenal, excepțional,
formidabil
a merita = a fi demn de, a i se cuveni, a fi vrednic de
efort, eforturi (s. n.) = trudă, strădanie, silință
cort, corturi (s. n.) = adăpost portativ demontabil
nenumărat, -ă, -i, -e (adj.) = fără număr, incalculabil
obiectiv, obiective (s. n.) = țintă, scop
obiectiv ≠ subiectiv
neocolit = drept, direct ≠ ocolit, indirect
♯Gramatică♯
Verbul. Modul supin
Supinul este modul nepersonal / nepredicativ care indică scopul

acțiunii, destinația și proveniența unui obiect.
a) scopul acțiunii: Ei au venit pentru învățat.
b) destinația obiectului: Am adus unelte de pescuit.
c) proveniența: Fructele sunt de la cules.
1. Formarea supinului
Se formează din participiul invariabil precedat de o prepoziție simplă

sau compusă: după, la, pentru, pe, cu, de, de la, etc.
Modul supin = prepoziție (la, pentru, pe, cu, de, de la, etc.) + participiul
trecut al verbului
Exemplu: Mi-am cumpărat o mașină de spălat.

Am terminat de mâncat și mă pot ridica de la masă.
S-a pus pe râs.
2. Folosirea modului supin

a) substantiv + supin
mașină de tocat aparat de prăjit
mașină de tuns aparat de forografiat/ de filmat
mașină de spălat fier de călcat
mașină de cusut hârtie de scris
mănuși de piele hârtie de împachetat
b) adjectiv + supin
Mâncarea aceasta este bună de aruncat.
Băutura aceasta nu este bună de băut.
Filmul acesta este potrivit pentru vizionat.
c) pronume nehotărât + supin
Am luat cu mine și ceva de citit în tren.
d) adverb de mod + supin
A fost ușor de citit cartea aceea.
E dificil de știut de la început ce va fi într-o relație.
Pare greu de înțeles acest text.
Rețineți!
bine ≠ rău
A fi / a părea + ușor ≠ greu, dificil + supin
posibil ≠ imposibil
e) verb + supin
Am de făcut lecțiile, lasă-mă în pace.
S-a apucat de învățat pentru examen.
S-a lăsat de fumat.
S-a oprit din râs, când i-ai atras atenția că exagerase.
M-am plictisit de stat la calculator.
- Ai terminat de băut cafeaua?
A ajuns de neînlocuit, pentru că este un om pregătit.
A devenit de nerecunoscut, după ce a slăbit.
Derivarea este modul de formare a unor cuvinte noi prin adăugarea

unor sufixe sau prefixe la baze lexicale existente (cuvinte simple).
Sufixele sunt grupuri de sunete (sau un singur sunet) care se adaugă
după bază și formează un cuvânt nou.
I. Formarea cuvintelor cu sufixe:
1) sufixe pentru nume de familie
-escu:
Dumitrescu
Enescu
Constantinescu
Alexandrescu
Popescu
Iliescu
Petrescu
Nicolescu
Stoenescu
Stăncescu
Georgescu
-eanu:
Mureşeanu
Moldoveanu
Ardeleanu
Jieanu
Munteanu
Bolintineanu
Câmpeanu
Suceveanu
Deleanu
Petreanu
-iu:
Manoliu
Dumitriu
Constantiniu
Grigoriu
Gheorghiu
Antoniu
Alexandriu
Olariu
Stănoiu
2) sufixe diminutivale
a. -ior, -şor (-işor, -uşor):
lănțișor
frățior
peștișor
mărțișor
lucrușor
râușor
cărucior
cârnăcior
pomișor
acrișor
încetișor
binișor
b. -aş:
copilaș
covoraș
c. -el:
băiețel
carnețel
degețel
dovlecel
păhărel
nepoțel
orășel
șervețel
Ionel
Gigel
d. -ică (-ele); -icică (-icele):
cărticică
floricică
nepoțică
bucățică
f. -ioară, -șoară (-ișoară):
farfurioară
căprioară
aripioară
surioară
domnișoară
verișoară
g. -iță:
linguriță
portiţă
rotiţă
grădiniţă
fetiţă
Gheorghiţă
Ioniţă
Mihăiţă
h. -uţ, (-uţă):
→ pătuţ
căluţ
căruţ
căsuţă
măsuţă
Dănuţ
Ionuţ
Petruţa
Steluţa
→ călduţ, călduță
slăbuţ, slăbuță
drăguţ, drăguță
i. -ică, -ica
Vasilică / Vasilica
Petrică / Petrica
Ionică / Ionica
Florică / Florica
Marinică / Angelica
Ștefănică / Rodica
3) sufixele adjectivale (a) și adverbiale (b)
a) –esc:
tineresc
studențesc
românesc
grecesc
-iu:
ruginiu
auriu
vișiniu
cenușiu
-bil:
lăudabil
descifrabil
măsurabil
-os:
dureros
furios
lemnos
b) –ește:
tinerește
franțuzește
bărbătește
românește
-iș:
cruciș
pieptiș
fățiș
Prefixul este un sunet sau un grup de sunete care se atașează în fața

cuvântului de bază pentru a forma un cuvânt nou.
II. Formarea cuvintelor cu prefixe:
a) re-:
a realege
a se recăsători
a se reculege
a reface
a relua
a revedea
a reveni
a reclădi
a recalcula
a returna
a repune
b) în-:
a înroşi
a se însănătoşi
a se înnora
a se înnopta
a înnoda
a înnegri
a înlătura
a îngusta
a îngropa
a înfiinţa
a înfăptui
a îndrepta
a înconjura
c) des- (dez-):
a despărţi a se dezbrăca
a se descălţa a deznoda
a descuia a dezrobi
a desperechea a dezlega
a desface a dezlipi
a descoperi a dezbate
d) ne- :
nelinişte necunoscut
nefericire nedefinit
nevinovăţie nedrept
nedreptate necuviincios
neamestec necinstit
neastâmpăr neclar
neatenţie necăsătorit
necinste necopt
needucat nepotrivit
e) răs- (răz-)
a răscumpăra a se răzgândi
a răsturna a răzbate
a răscumpăra a răzbuna
Adverbul
Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă și însoțește, în general,

verbe, dar și adjective sau alte adverbe:
vb. + adv. adv.+ adj. adv. + adv.
Merge acolo. Este puțin bolnav. Rămâne la noi numai azi.
1. Clasificare
→ după formă:
• simple: aici, acolo, atunci, sus, jos, bine...
- derivate cu sufixe -ește: bărbat - bărbătește ; român - românește; neamț -
nemțește
• compuse:
prep. + adv. din+ afară > dinafară; din + înăuntru > dinăuntru
prep. + subst. a + seară > aseară; de + seară > deseară; de + vreme >
devreme
adv. + -va undeva, cumva, cândva
adj. pron. + adv. alaltă + ieri > alaltăieri
adj. pron. + subst. alt + fel > altfel; altă + dată > altădată; astă + zi >
astăzi
adv. + subst. azi+ noapte > azi-noapte
prep. + subst. după+ masă > după-masă
- provenite din alte părți de vorbire:
adj. > adv. Ea scrie frumos. El vorbește tare. A cântat admirabil! Fii
atent!
num. > adv. Întâi gândește-te, apoi vorbește! Câștigă îndoit.
conj. > adv. Vine iar la noi! Vine și Radu!
→ după sens: acasă, acolo, afară, aici, aproape, deasupra, departe,

dincolo, înainte, jos
- de timp: acum, alaltăieri, astăzi, atunci, când, demult, ieri-seară, zi de
zi
- de mod: așa, bine, împreună, pe neașteptate, pe de rost, românește,
așa și așa
- de cantitate: atât, cam, cât, destul, mult, puțin, cât de cât
- de afirmație: da, ba da, desigur, firește, cu siguranță
- de negație: nu, nici, niciunde, niciodată, nicidecum, nicicând, nicicum
- interogative: când?, unde?, cum?, încotro?, cât?
- relative: când, unde, cum, încotro, cât, oricând, oriunde, oricum,
oriîncotro
→ corelative:
- de timp: atunci când
- de loc: acolo unde
- de mod: așa cum..., atât cât
2. Comparația
Unele adverbe (de mod, de loc și de timp) pot fi comparate:

 (cum?) bine, frumos, urât, greu, ușor....
 (unde?) aproape, departe, sus, jos...
 (când?) devreme, târziu, curând...
Gradul pozitiv
N-am înțeles bine. Părinții mei locuiesc aproape. Am venit târziu?
Gradul comparativ
 de superioritate
mai...decât... Părinții mei locuiesc mai aproape decât socrii.
mai...ca... mai aproape ca socrii.
 de inferioritate
mai puțin...decât... Părinții mei locuiesc mai puțin aproape decât socrii.
mai puțin...ca... mai puțin aproape ca socrii.
 de egalitate
tot așa de...ca... Părinții mei locuiesc tot așa de aproape ca socrii.
tot atât de...ca... tot atât de aproape ca socrii.
la fel de...ca... la fel de aproape ca socrii.
Gradul superlativ
 relativ de superioritate
cel mai...dintre + pl.
Părinții mei locuiesc cel mai aproape dintre toate rudele noastre.
cel mai...din + sg.
Părinții mei locuiesc cel mai aproape din toată familia.
 relativ de inferioritate
cel mai puțin...dintre + pl
Părinții mei locuiesc cel mai puțin aproape dintre toate rudele noastre.
cel mai puțin...din + sg
Părinții mei locuiesc cel mai puțin aproape din toată familia.
 absolut
foarte... Părinții mei locuiesc foarte aproape.
grozav de... grozav de aproape!
extraordinar de... extraordinar de aproape!
De reținut!
→ Pentru același sens, unele adverbe au două variante formale:
acum /acuma, atât /atâta
→ Adverbele pot fi precedate de prepoziții:
ca, decât, de, pe, pentru, până
La mare e mai cald ca aici.
Ei vin de acasă.
Temperatura de aici e mai scăzută.
Nu trece pe acolo!
→ Adverbe + prepoziții = locuțiuni prepoziționale:
aproape de, înainte de, împreună cu...
Locuim aproape de gară.
Vino înainte de masă!
Locuim împreună cu părinții.
→Adverbe + conjuncții = locuțiuni conjuncționale:
măcar că, chiar dacă/de, înainte (ca) să
Trebuie să iei medicamentul, chiar dacă nu-ți place.
→ Unele adverbe + art. hot. = prepoziții / locuțiuni prepoziționale cu G.:
înainte = înaintea G., în afară = în afara G., în spate = în spatele G.
Mergeți înainte!
Mergeți înaintea mea!
Au rămas în urmă.
Au rămas în urma grupului.
→ Spre deosebire de franceză și engleză, în limba română majoritatea
adverbelor nu au formă distinctă de cea a adjectivelor corespunzătoare la
m. sg:
Practic, nu văd nici o soluție. Răspunde sincer!
→ Locul adverbelor: mai, și, nici, prea, tot, chiar
Ele precedă imediat cuvântul determinat, separându-l pe acesta de
eventuale particule.
- cu moduri nepersonale:
Infinitiv afirm.: a mai vorbi / a nu mai vorbi; a și face, nu doar a
zice; a tot spune
Participiu neg.: nemaivăzut, nemaipomenit
Gerunziu: mai făcând, tot vorbind
- cu moduri personale: (nu) mai fac, (nu) mă mai doare, (nu) îmi mai
amintesc; nu am mai călătorit, voi mai pleca, aș mai mânca
Mai fă! Nu mai face!
1. Puneți verbele din paranteze la modul supin, după modelul:

Model: Ni s-a stricat mașina (a toca) carne
Ni s-a stricat mașina de tocat carne
Nu am mai scris de mult timp cu mașina (a scrie).
Aceasta este noul tău aparat (a rade).
Trebuie să cumpăr un fier (a călca) nou.
Praful (a coace) se folosește la unele prăjituri.
Aparatul (a fotografia) s-a stricat.
Cârpa (a șterge) s-a uzat.
Aparatul (a mixa) este foarte scump.
2. Puneți verbele din paranteze la modul supin, după modelul:
Model: E ușor (a scrie) pe hârtie albă.
E ușor de scris pe hârtie albă.
Este bine (a ști) această rezolvare.
Nu este bine (a pune) apă în vin.
Părea greu (a crede) că se va schimba.
Este imposibil (a ieși) afară pe frigul acesta.
A fost dificil (a șterge) acest site.
E greu (a reține) lecția aceasta de română.
3. Puneți verbele din întrebările de mai jos la modul supin, apoi
răspundeți, după modelul:
Model: - Ce ai (a duce) la poștă?
- Ce ai de dus la poștă?
- Astăzi am de dus copiii la școală.
Ce aveți (a bea) la masă?
Ce au (a învăța) pentru mâine?
Ce ai (a cumpărat) din magazin?
Ce are (a face) până săptămâna viitoare?
Ce au (a vorbi) despre examen?
Ce aveți (a pregăti) pentru petrecere?
Ce are (a căuta) pe internet?
4. Treceți verbele subliniate de la conjunctiv la supin, după
modelul:
Model: - Ai terminat să citești ziarul?
- Ai terminat de citit ziarul?
Ne-am plictisit să cumpărăm bijuterii.
Din cauza oboselii, n-am avut timp să scriu la carte.
Copiii se pregătesc să plece acasă.
Ne-am săturat să auzim numai minciuni.
Din cauza ploii n-am avut să fac nimic.
M-am plictisit să împart cărți copiilor.
5. Transformați propozițiile de mai jos, după modelul:
Model: - Ce trebuie să faci la facultate?
- Ce ai de făcut la facultate?
Cât trebuie să mănânci la o masă ca să nu te îngrași?
Cu ce trebuie să dai pe față pentru ați trece coșurile?
Trebuie să scrieți aceste cărți pentru copii.
Trebuie să-ți faci lecțiile la limba română!
Săptămâna viitoare va trebui să merg la doctor.
A trebuit să spălăm geamurile de la casă.
6. Grupați cuvintele următoare pe două coloane, una cu sufixe
și una cu prefixe: carnețel, a reveni, a reclădi, românește, studențesc,
ruginiu, necopt, a se dezbrăca, a dezlega, slăbuţ, a desface, lănțișor,
nepotrivit românesc, a înfiinţa, dureros, a înfăptui, auriu, a se descălţa,
furios, lăudabil, a îndrepta, descifrabil, frățior, Constantinescu, Deleanu,
a dezlipi, Ionică, băiețel, surioară, needucat, cărticică, domnișoară, a
îndrepta, floricică, a înconjura, a descuia, a recalcula, a returna, mărțișor.
Sufixe Prefixe
……………………………. ………………………………
……………………………. ………………………………
……………………………. ………………………………
……………………………. ……………………………….
……………………………. ……………………………….
……………………………. ……………………………….
……………………………. ……………………………….
……………………………. ……………………………….
……………………………. ……………………………….
……………………………. ……………………………….
……………………………. ……………………………….
7. Puneți sufixele sau prefixele potrivite cuvintelor date:
copil student tânăr durere

mână a lipi liniște a cumpăra
legal scaun frică a lăuda
a lua drept a vedea român
fată a bate nebun farfurie
UNITATEA VIII
cazurile genitiv și dativ.
Pronumele și adjectivele negative: niciunul, niciuna, nimeni, nimic
„Lângă articol erau fotografiile celor doi tâlhari şi puţin mai jos
poza mea. În ea arătam palid ca şi cum aş fi fost grav rănit şi cine ar fi
văzut numai poza din ziar mi-ar fi dat puţine şanse să scap cu viaţă. Am
băut cu înghiţituri mari cola care se încălzise şi m-am grăbit spre un
telefon. E adevărat că ziarul apăruse în dimineaţa asta, dar mai ştii cine
dădea târcoale slujbei mele? Am vârât zâmbind o fisă în telefon: deja o
consideram slujba mea, şi nu ştiu de ce totul mi s-a părut că a curs firesc.
Prea uşor şi prea firesc.
— Alo!
În receptor se auzeau doar fâşâituri şi pocnituri, ca şi cum sunetul
vocii mele şi-ar fi căutat drumul spre ţintă. Într-un târziu, cineva mi-a
răspuns:
— Alo… da, spuneţi, vă rog.
După voce, părea un bărbat în vârstă, cultivat şi calm.
Mi-am compus şi eu o voce asemănătoare:
— Mă numesc Jim Warren şi v-am sunat în legătură cu anunţul…
paznic pentru crescătorie…
— A… sigur că da, domnul Warren….
În timp ce mintea mea înregistra mecanic informaţiile privind
modul prin care puteam ajunge la crescătorie, ceva s-a pus în mişcare. Un
drăcuşor neliniştit îmi şoptea că cel de la capătul firului părea să-mi
cunoască foarte bine numele şi că se oprise în ultimul moment. Imposibil.
Nimeni nu ştia nimic, cu atât mai puţin necunoscutul de la telefon. Pe care
hotărâsem să-l contactez cu numai câteva minute în urmă.”
(fragment din povestea S. F. „Aproape de îngeri”, de Sergiu
Someșan)
Cuvinte și expresii:
aproape = cam, aproximativ

aproape ≠ departe
înger, îngeri (s. m.) = ființă spirituală, cu aripi, mediator între creștini și
Dumnezeu; om cu conștiința nepătată
articol, articole (s. n.) = paragraf, expunere scrisă
fotografie, fotografii (s. f.) = poză
tâlhar, tâlhari (s. m.) = răufăcător, bandit
mai jos ≠ mai sus
a arăta = a indica, a preciza, a spune, a semnala
a arăta ≠ a ascunde, a dispărea
palid, palidă, palizi, palide (adj.) = galben la față, fără culoare
ca și cum (loc. conj.) = parcă
rănit, -ă, -i, -e (adj.) = care a căpătat o rană, o leziune, vătămat
ziar, ziare (s. n.) = cotidian, gazetă, jurnal
șansă, șanse (s. f.) = noroc, ocazie favorabilă
șansă ≠ ghinion, neșansă
A scăpa cu viață (sau cu zile) = a-și salva viața dintr-o mare primejdie
înghițitură, înghițituri (s. f.) = sorbitură, îmbucătură; cantitate de mâncare
sau de băutură, care poate fi înghițită dintr-o singură dată
a se încălzi = a deveni caldă
a (se) încălzi ≠ a (se) răci, a (se) răcori
a se grăbi = a se precipita, a se zori, a se iuți
a se grăbi ≠ a zăbovi
a grăbi ≠ a încetini
a apărea ≠ a dispărea
a da târcoale (târcol, târcoale – s. n.) = a se învârti în preajma cuiva sau a
ceva, a umbla de jur împrejur
slujbă, slujbe (s. f.) = seviciu, job
a vârî = a băga, a introduce, a pune
a vârî ≠ a scoate
fisă, fise (s. f.) = jeton, monedă
a considera = a aprecia, a crede, a socoti
a curge = a decurge, a rezulta, a se desfășura, a se petrece, a se întâmpla
firesc, firească, firești (adj.) = natural, normal, obișnuit
firesc ≠ nefiresc, artificial, nenatural, straniu
prea (adv.) = mai mult decât
ușor, ușoară, ușori, ușoare (adj.) ≠ greu, grea, grei, grele (adj.)
receptor, receptoare (s. n.) = piesă care servește pentru a asculta și a vorbi
la telefon
receptor ≠ emițător
fâșâitură, fâșâituri (s. f.) = zgomot
pocnitură, pocnituri (s. f.) = trosnitură, pocnet
sunet, sunete (s. n.) = element al vorbirii orale omenești.
voce, voci (s. f.) = glas
a căuta ≠ a găsi
țintă, ținte (s. f.) = obiectiv, finalitate, scop, țel
într-un târziu = la un moment dat
în vârstă = bătrân
cultivat, -ă, -i, -e (adj.) = educat, instruit, cult
calm, -ă, -i, -e (adj.) = liniștit, pașnic, temperat
calm ≠ agitat
a compune = a alcătui, a forma
asemănător, asemănătoare, asemănători, asemănătoare (adj.) = similar,
asemenea, analog
asemănător ≠ deosebit, diferit, distinct, neasemănător
a suna = a telefona
în legătură cu (loc. prep.) = referitor la …
anunț, anunțuri (s. n.) = înștiințare scrisă, aviz
paznic, paznici (s. m.) = gardian, păzitor, strajă
crescătorie, crescătorii (s. f.) = fermă; loc unde se cresc animale
minte, minți (s. f.) = gând, rațiune
sigur, -ă, -i, -e (adj.) = neîndoielnic, cert, indubitabil
Sigur că da (adv.) = fără îndoială, negreșit
sigur ≠ incert, șovăielnic, nesigur, șovăitor
a înregistra = a consemna, a înscrie, a nota
mecanic (adv.) = automat
informație, informații (s. f.) = știre, veste, date, comunicare
a (se) pune în mișcare = a intra sau a face să intre la acțiune
mișcare, mișcări (s. f.) = imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul
mișcare ≠ nemișcare, repaus, staționare
drăcușor, drăcușori (s. m.) = diminutiv al lui drac
neliniștit, -ă, -i, -e (adj.) = îngrijorat, alarmat, frământat, agitat
neliniștit ≠ calm, liniștit
a șopti = a murmura, a vorbi încet
a șopti ≠ a răcni, a striga, a țipa
capăt, capete (s. n.) = margine, sfârșit; extremitatea unui lucru, finalul
unei perioade, a unei situații sau a unei stări, limită
fir, fire (s. n.) = fibră, cablu
a se opri = a întrerupe, a sta, a înceta
a se opri ≠ a continua, a se mișca
moment, momente (s. n.) = interval scurt de timp; clipă, secundă
imposibil (adv.) = irealizabil, nerealizabil
imposibil ≠ posibil
necunoscut, -i (s. m.) = neștiut, străin
necunoscut ≠ cunoscut, știut
a contacta = a stabili legătura cu cineva
în urmă (loc. adv.) = mai de mult
Pe urmă = mai târziu, ulterior
În cele din urmă = în sfârșit
♯Gramatică♯
Modul condițional-optativ este un mod personal care exprimă o

acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este îndeplinită o anumită
condiție. Atunci când exprimă o acțiune realizabilă, modul condițional-
optativ este folosit în general în frază, condiția fiind o altă propoziție. Când
exprimă o acțiune dorită, condiționalul-optativ este folosit în propoziții
independente sau în propoziții principale.
Exemple:
→ Aș merge și eu la spectacol. (aș merge – verb la modul
condițional-optativ, exprimă o acțiune dorită, propoziție independentă)
→ Aș merge și eu la spectacol, 1/ dar nu am timp. 2/ (aș merge –
verb la modul condițional-optativ, exprimă o acțiune dorită, propoziția
principală 1/)
→ Dacă aș mai sta 1/ aș ajunge prea târziu.2/ (aș ajunge – verb la
modul condițional-optativ, 1/ condiție)
Modul condițional-optativ are două timpuri: prezent și perfect.
1. Modul condițional-optativ prezent se formează cu verbul

auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
afirmativ = verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) + infinitivul
verbului de conjugat.
negativ = nu/n- + verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) +
infinitivul verbului de conjugat.
Forma afirmativă:
Pers. Conj. I Conj. a Conj. a Conj. a Conj. a
II -a III -a IV -a V -a
Eu aș mânca aș bea aș merge aș citi aș coborî
Tu ai mânca ai bea ai merge ai citi ai coborî
El/Ea ar mânca ar bea ar merge ar citi ar coborî
Noi am mânca am bea am merge am citi am coborî
Voi ați mânca ați bea ați merge ați citi ați coborî
Ei/Ele ar mânca ar bea ar merge ar citi ar coborî
Forma negativă: Eu n-aș veni dacă n-ar fi important.

Tu n-ai pleca fără mine.
El n-ar spune nimic despre tine.
Noi n-am culege ciuperci dacă nu ne-ar trebui.
Voi n-ați merge la facultate cu mașina.
Ele n-ar ști ce să-ți spună.
Valorile modului condițional-optativ prezent
a) valoare optativă – exprimă o dorință

Ar merge la film, dar este obosită. (= dorește să meargă)
b) valoare condițională – exprimă dorința și condiția realizării
acesteia
Aș ajunge mai repede la facultate dacă aș lua taxiul.
c) exprimare politicoasă
Ați putea să mă ajutați? (Puteți să mă ajutați?)
Aș vrea să vă rog ceva. (Vreau să vă rog)
1. Modul condițional-optativ perfect se formează din

condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de
conjugat.
afirmativ = condiționalul-optativ prezent al verbului a fi (aș fi, ai fi, ar

fi, am fi, ați fi, ar fi) + participiul verbului de conjugat.
negativ = nu/n- + condiționalul-optativ prezent al verbului a fi (aș fi, ai

fi, ar fi, am fi, ați fi, ar fi) + participiul verbului de conjugat.
Forma afirmativă:
Pers. Conj. I Conj. a Conj. a Conj. a Conj. a
II -a III -a IV -a V -a
Eu aș fi aș fi băut aș fi mers aș fi citit aș fi
mâncat coborât
Tu ai fi ai fi băut ai fi mers ai fi citit ai fi
mâncat coborât
El/Ea ar fi ar fi băut ar fi mers ar fi citit ar fi
mâncat coborât
Noi am fi am fi am fi am fi citit am fi
mâncat băut mers coborât
Voi ați fi ați fi băut ați fi mers ați fi citit ați fi
mâncat coborât
Ei/Ele ar fi ar fi băut ar fi mers ar fi citit ar fi
mâncat coborât
Forma negativă: Eu n-aș fi venit dacă n-ar fi fost important.

Tu n-ai fi plecat fără mine.
El n-ar fi spus nimic despre tine.
Noi n-am fi cules ciuperci dacă nu ne-ar fi trebuit.
Voi n-ați fi mers la facultate cu mașina.
Ele n-ar fi știut ce să-ți spună.
Valorile modului condițional-optativ perfect
a) valoare optativă – exprimă o dorință nerealizată

Aș fi mers la facultate dar nu pot.
b) valoare condițională - exprimă o dorință nerealizată și condiția
acesteia
Ar fi mers mai repede dacă ar fi putut.
c) exprimare politicoasă
Ați fi putut să mă ajutați.
Aș fi vrut să te rog ceva.
Poziția formelor pronominale neaccentuate
→ pronume pers. în Ac. / D. (forme neaccentuate) + condițional – optativ

prezent / perfect
- cu pronume pers. în Ac. : M- , Te-, L-, -O, Ne-, V-, I-, Le- + ar fi interesat
– Ar fi interesat-o să știe adevărul, dar i se ascundea.
- cu pronume pers. în D. : Mi-, Ți, I-, Ne-, V-, Le- + ar fi spus –
Mi-ar fi spus mai demult povestea lor.
→ pronume reflexiv în Ac. / D. (forme neaccentuate) + condițional –
optativ prezent / perfect
- cu pronume reflexiv în Ac. : M- , Te-, S-, Ne-, V-, S- + ar fi plimbat –
S-ar fi plimbat prin parc, dar ploua.
- cu pronume reflexiv în D. : Mi-, Ți, Și-, Ne-, V-, Și- + ar fi cumpărat –
Mi-aș fi cumpărat un palton dar nu mai aveam bani.
→ pron. personal / reflexiv în D. (forme neaccentuate) + pron. pers. în Ac.
(forme neaccentuate) + condițional – optativ prezent / perfect
- cu pronume pers. în D. + pron. pers. în Ac. :
Mi-ar coase nasturele. Mi l-ar coase / mi l-ar fi cusut
- cu pronume reflexiv în D. + pron. pers. în Ac. :
Mi-aș cumpăra pantofi. Mi i-aș cumpăra / mi i-aș fi cumpărat
Rețineți!
Aș mai mânca o prăjitură.
Aș mai fi băut suc.
aș, ai, ar, am, ați, ar + adverb de mod mai + infinitiv /+ fi + participiu
Relația condiționalului optativ cu alte moduri
→ valoare optativă
a) condițional – optativ prezent + dar/însă + indicativ prezent
Te-ai duce la facultate, dar nu poți.
b) condițional – optativ perfect + dar/însă + perfect compus / imperfect
Aș fi învățat, dar n-am avut timp / nu eram acasă.
c) condițional – optativ prezent + deși / cu toate că+ indicativ prezent
Ai mai povesti, deși este târziu.
d) condițional – optativ perfect + deși / cu toate că + indicativ imperfect
Ai mai fi povestit, cu toate că era târziu.
→ valoare condițională
a) condițional – optativ prezent + dacă + condițional – optativ prezent
Ai citi dacă ai putea.
b) condițional – optativ perfect + dacă + condițional – optativ perfect
Ați fi venit dacă ați fi putut.
c) indicativ imperfect + dacă + condițional – optativ perfect
Scriam dacă aș fi putut.

1. Pronumele și adjectivul demonstrativ de apropiere în cazurile
genitiv și dativ.
Forme:
singular plural
m. / n. f. m. / f. / n.
pronume acestuia acesteia acestora
adjectiv acestui (a) acestei (a) acestor (a)
singular
adjectiv pronume
m. / n. m. / n.
G. Cartea acestui copil / copilului G. Cartea acestuia este colorată.
acestuia este colorată. D. I-am dat acestuia o bomboană.
D. I-am dat acestui copil /
copilului acestuia o bomboană.
f. f.
G. Răspunsurile acestei studente / G. Răspunsurile acesteia sunt
studentei acesteia sunt greșite. greșite.
D. I-am oferit acestei fete / fetei D. I-am oferit acesteia flori.
acesteia flori.
plural
m. m.
G. Cartea acestor copii / copiilor G. Cartea acestora este colorată.
acestora este colorată. D. Le-am dat acestora niște
D. Le-am dat acestor copii / bomboane.
copiilor acestora niște bomboane.
f. / n. f. / n.
G. Răspunsurile acestor studente / G. Răspunsurile acestora sunt
studentelor acestora sunt greșite. greșite.
D. Le-am oferit acestor fete / D. Le-am oferit acestora flori.
fetelor acestora flori.
1. Pronumele și adjectivul demonstrativ de depărtare în

Forme:
singular plural
m. / n. f. m. / f. / n.
pronume aceluia aceleia acelora
adjectiv acelui (a) acelei (a) acelor (a)
singular
adjectiv pronume
m. / n. m. / n.
G. Cartea acelui copil / copilului G. Cartea aceluia este colorată.
aceluia este colorată. D. I-am dat aceluia o bomboană.
D. I-am dat acelui copil / copilului
aceluia o bomboană.
f. f.
G. Răspunsurile acelei studente / G. Răspunsurile aceleia sunt
studentei aceleia sunt greșite. greșite.
D. I-am oferit acelei fete / fetei D. I-am oferit aceleia flori.
aceleia flori.
plural
m. m.
G. Cartea acelor copii / copiilor G. Cartea acelora este colorată.
acelora este colorată. D. Le-am dat acelora niște
D. Le-am dat acelor copii / bomboane.
copiilor acelora niște bomboane.
f. / n. f. / n.
G. Răspunsurile acelor studente / G. Răspunsurile acelora sunt
studentelor acelora sunt greșite. greșite.
D. Le-am oferit acelor fete / fetelor D. Le-am oferit acelora flori.
acelora flori.
Rețineți!
→ adjectiv demonstrativ în G. / D. + subst. G. / D. nearticulat
- acestui, acestei, acestor / acelui, acelei, acelor + subst. G. / D.
nearticulat: acestui băiat, acestei fete, acelor copii / acelui student, acelei
fete, acelor oameni.
→ subst. G. / D. articulat + adjectiv demonstrativ în G. / D.
- subst. G. / D. articulat + acestuia, acesteia, acestora, aceluia,
aceleia, acelora: băiatului acestuia, fetei acesteia, copiilor acelora /
studentului aceluia, fetei aceleia, oamenilor acelora.
Pronumele și adjectivele negative: niciunul, niciuna, nimeni, nimic

Pronumele negativ se folosește doar în propoziții negative și
înlocuiește un substantiv negând prezența acestuia (nimeni, nimenea,
nimic, nimica, niciunul, niciuna).
Adjectivul pronominal negativ stă în fața unui substantiv
nearticulat și se acordă în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl
determină.
1. pronumele negativ nimeni/nimic – verb la forma negativă +
nimeni / nimic
N. Ac. nimeni nimic –invariabil

N. – N-a sunat nimeni N. - Nu este nimic în
Ac. - N-a sunat pe dulap.
nimeni Ac. - N-a mâncat
nimic
G. D. nimănui -
G. – Pixul nu este al
nimănui.
D. - N-a spus nimănui
că pleacă
Rețineți!
Pronumele negativ nimic este invariabil iar nimeni se declină și se
referă doar la persoane, nu poate deveni adjectiv pronominal negativ.
2. pronumele și adjectivele negative: niciunul, niciuna / niciun,

nicio
pronume adjectiv
m. / n. f. m. / n. f.
N. Ac. niciunul niciuna niciun nicio
G. D. niciunuia niciuneia niciunui niciunei
Nominativ / Acuzativ
adjectiv pronume
m. / n. m. / n.
Niciun student nu este în clasă. Niciunul nu este la ora de română.
N-am văzut niciun student pe Nu s-a întâlnit cu niciunul.
culoar.
f. f.
Nicio fată nu are manual. Niciuna nu este în grădină.
N-am văzut nicio studentă pe N-am văzut pe niciuna afară.
culoar.
Genitiv / Dativ
adjectiv pronume
m. / n. m. / n.
N-am dat niciunui student note Niciunuia nu i-am dat notă mare la
mari. examen.
Caietul acesta nu este al niciunui Nu i-am trimis niciunuia cadouri.
coleg.
f. f.
N-am oferit niciunei fete flori. N-am dat niciuneia cadouri.
Paltonul acesta nu este al niciunei Paltonul din cuier nu este al
fete. niciuneia.
Rețineți!
→ adjectiv negativ + substantiv nearticulat + verb la negativ
Niciun student n-a luat examenul.
→ verb la forma negativă + adjectiv / pronume negativ
N-a vorbit cu niciun coleg / cu niciunul.
1. Conjugați la modul condițional – optativ, timpul prezent,

verbele din paranteze, după modelul:
Model: (a citi) o carte.
Aș (ai, ar, am, ați, ar) citi o carte.
După cursuri (a merge) la un film.
(a mânca) o prăjitură bună.
(a deschide) geamul pentru că este foarte cald.
(a coborî) la stația de la Universitate.
(a scrie) o carte nouă.
(a râde), dacă (a putea).
(a bea) apă dar este rece.
2. Conjugați la modul condițional – optativ, timpul prezent,
verbele din paranteze, după modelul:
Model: (a se uita) pe fereastră, dar am treabă.
M-aș uita pe fereastră, dar am treabă.
El (a se odihni) puțin înainte de masa.
Noi (a se întoarce) la facultate.
Eu (a-și amintit) dacă (a putea).
Tu (a se duce) la decan cu problema ta.
Voi (a-și cumpăra) bilete la tren mai devreme.
Ei (a se întâlni) dacă (a se cunoaște).
Ea (a-și petrece) ziua de naștere cu copiii.
3. Răspundeți la întrebările de mai jos, după modelul:
Model: - Cumperi rochia?
- Aș cumpăra-o, dar este prea scumpă.
- Bea paharul de vin? (plin)
- Schimbați hainele? (frumos)
- Duci cărțile la bibliotecă? (important)
- Încerci pantofii? (mic)
- Duce rucsacul singur? (greu)
- Scrie cărțile? (dificil)
4. Completați următoarele fraze cu propoziții în care verbele
să fie la condițional-optativ prezent sau perfect, în funcție de context:
I-aș spune o întâmplare dacă …………………………………….
L-aș duce cu mașina dacă ………………………………………..
Ar fi rezolvat problema dacă …………………………………….
Ați fi mers cu taxiul dacă ………………………………………..
Și-ar fi făcut bagajul dacă ……………………………………….
L-aș întreba dacă ………………………………………………...
Ar cunoaște-o dacă ………………………………………………
5. Transformați frazele următoare, punând verbele la
condițional – optativ prezent și perfect, după modelul:
Model: Tata îmi repară bicicleta. O pot folosi.
Dacă ar repara / ar fi reparat bicicleta, ar putea-o / ar fi
putut-o folosi
Rescrie capitolul. Își dă seama că a greșit.
Îi vine bine rochia roșie. Și-o cumpără.
Se duce singur la cumpărături. Îl sună soția.
Afară plouă. Stăm în casă.
Îl suni de mai multe ori. El răspunde.
Îi întrebi ce fac. Ei îți răspund.
6. Răspundeți la următoarele întrebări, după modelul:
Model: - De ce nu mai mănânci?
- Aș mai mânca dar trebuie să plec la medic.
- De ce nu le mai dai cadouri?
- De ce nu vă mai duceți la Mall?
- De ce nu mai stați la facultate?
- De ce nu-i mai vezi astăzi?
- De ce nu ne mai spuneți nimic?
- De ce nu mai vii pe la noi?
- De ce nu le dați mingea înapoi?
7. Completați spațiile libere cu adjectivul negativ niciun în
cazurile G. / D., apoi înlocuiți-l cu pronumele negativ, după modelul:
Model: - Nu i-ai dat ……………. colege flori?
- Nu i-ai dat niciunei colege flori?
- Nu i-ai dat niciuneia flori?
N-a dat mesaj ………….. fete.
N-a dorit ajutorul ………….. părinte.
Cartea aceasta nu este ………….. copil.
Rochia aceasta nu este …………… fetițe.
Nu am răspuns ………….. prieten.
Nu i-a plăcut comportamentul ……………. student.
8. Completați spațiile libere cu pronumele negativ nimeni la N.,
Ac., D. sau G. după modelul:
Model: Nu este ….. acasă. N-am spus ……… unde locuiește
Nu este nimeni acasă. N-am spus nimănui unde locuiește
Nu-l duce …………… cu forța la școală.
Nu cred …………. până nu mă conving singură.
Nu-i cere ……………… nimic.
Nu s-a trezit …………… pe cap.
Nu dă …………… crezare.
Nu permite ……………… să-i spună ce să facă.
Nu vreau să văd …………… acum.
pronumele / adjectivele negative niciunul, nimeni, nimic, la formele
potrivite:
Câți studenți sunt în clasă?
Cui ați spus că vreți să plecați?
Ce vrei să-ți aduc din vacanță?
Ale cui sunt păpușile acestea?
La ce folosește această cheie?
Cu cine te duci la facultate?
Câte cărți ai pe masă?
UNITATEA IX
Pronumele și adjectivele nehotărâte: fiecare, mulți, toți în cazurile genitiv
și dativ
De două generații, tineretul vostru, din care s-ar fi putut recruta,

eventual, câteva genii, este aruncat de voi pe străzi și isterizat. Voi nu ați
știut să fi scos la lumină contra partea de glorie a culturii noastre. În
Analele Terrei - ce se vor păstra, poate, pentru o umanitate viitoare ceva
mai înțeleaptă - vor figura două veacuri trecute, drept unice, nu doar prin
geniile lor răzlețe, dar și prin comunitatea creată de aceste genii care-și
vorbeau de la pisc la pisc, cum spunea Nietzsche: veacul presocraticilor -
și cel al fizicienilor, începând pe la 1850, cu Faraday, și ținând până după
Școala de la Copenhaga.
Voi să nu fi spus aceasta umanității. Și să nu fi spus că s-a ivit, de vreo
1500 de ani, o cultură europeană care să fi împânzit, să fi exploatat, e drept,
dar și să fi educat cu valorile ei restul umanității; că, așadar aproape tot ce
se întâmplă astăzi pe glob, și se va întâmpla mâine chiar în cosmos, poartă
pecetea Europei, oricât ar pretinde altfel etnografii și istoricii, care să fi
descoperit alte lumi, în fond spre a fi scoase din letargie și a le fi jefuit de
comorile lor spirituale. Să fi fost pirați, conchistadori și corsari în
continuare era ceva, dar acum suntem corsari ai spiritului - și asta schimbă
totul. De vreme ce n-o spuneți voi, s-o spunem oare noi, marginalii? Dar
dacă nu vorbiți voi, trebuie să fi vorbit pietrele înaintea voastră. Și ele vă
spun mai mult: că și fără acest fel al vostru de a urâți veacul, l-ați și urâțit,
prelungindu-i - până la absurdul, nonsensul și cinismul ce vă sunt atât de
dragi - puținătatea de a întârzia în ceea ce ne îngăduim a numi „era
conjuncției”. N-ați știut să fi arătat (cum a știut întotdeauna să arate
inteligența lumii) că oamenii au între ei și alt liant decât cel exterior, adus
astăzi de sumarele noastre „conective”. Dacă ați fi lăsat pe oameni să fi
trăit unul lângă altul ca și cum ar fi fost unul cu altul; și, ajutați fiind de o
tehnică prin care am fi reușit nu atât să fi ajuns undeva, cât să fi plecat mai
repede de oriunde, o tehnică a bunelor despărțiri și decolări, voi ați fi
favorizat o societate în care surâsul fad, politețea și salutul amabil prin
agitația mâinii dau singura măsură a societății noastre civilizate - societatea
lui bye-bye (the Bye-bye Society).
(fragment parțial modificat după „Modelul cultural european”, de
Constantin Noica)
scrisoare, scrisori (s. f.) = epistolă; comunicare scrisă, trimisă cuiva prin
poștă sau prin intermediul unei persoane
intelectual, intelectuali (s. m.) = cel care are ca specialitate, pe baza unei
pregătiri corespunzătoare, munca intelectuală și lucrează în domeniul
științei, al artei, al economiei, tehnicii, învățământului, etc.
generație, generații (s. f.) = neam; totalitatea oamenilor care au
aproximativ aceeași vârstă
Din generație în generație = din tată în fiu; de la o epocă la alta (până la
noi)
tineret (s. n.) = totalitatea tinerilor
a se recruta = a înrola, a atrage într-o anumită activitate prin selecționare
eventual (adv.) = posibil, probabil, cumva
geniu, genii (s. n.) = cea mai înaltă treaptă de înzestrare spirituală a omului,
caracterizată printr-o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare
însemnătate
geniu ≠ mediocritate
isterizat, -ă, -i, -e (adj.) = scos din minți, enervat
a scoate la lumină = a expune
contra (prep.) = împotriva, contrar
Din contră = dimpotrivă
contra ≠ pentru, pro
parte, părți (s. f.) = bucată, fragment, latură, porțiune
glorie, glorii (s. f.) = slavă, grandoare, strălucire
cultură, culturi (s. f.) = învățătură, civilizație, pregătire, studii
cultură ≠ incultură
Anale (s. f. pl.) = scriere cu caracter istoric în care evenimentele sunt
povestite an de an; publicație științifică periodică
a se păstra = a se ține, a se conserva, a se reține, a se menține
a (se) păstra ≠ a (se) schimba
poate (adv.) = posibil, probabil
umanitate, umanități (s. f.) = omenire
viitor, viitoare, viitori, viitoare (adj.) = posteritate, perspectivă
viitor ≠ trecut
înțelept, -ă, -i, -e (adj.) = cu o capacitate superioară de înțelegere și
judecare a lucrurilor, pe baza cunoașterii și a experienței; chibzuit,
cuminte, deștept, inteligent
înțelept ≠ neghiob, prost
a figura = a fi prezent undeva, a lua parte la ceva; a exista
veac, veacuri (s. f.) = interval de timp de o sută de ani; secol
unic, -ă, -i, -e (adj.) = incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil
unic ≠ general, multiplu
răzleț, răzleață, răzleți, răzlețe (adj.) = izolat, rătăcit
răzleț ≠ împreună
comunitate, comunități (s. f.) = grup de oameni cu interese, credințe sau
norme de viață comune
pisc, piscuri (s. n.) = vârf stâncos ascuțit al unui munte
presocratic, presocratici (s. m.) = nume dat unui grup de filozofi greci care,
înaintea lui Socrate, au construit sisteme care încercau să explice lumea,
natura
a se ivi = a se arăta, a apărea, a ieși la iveală
a (se) ivi ≠ a dispărea
a împânzi = a acoperi o întindere de loc, a se răspândi, a se întinde
a exploata = a valorifica, a se folosi
a educa = a forma, a crește, a forma pe cineva prin educație
valoare, valori (s. f.) = calitate, însușire, importanță, însemnătate, sens
valoare ≠ nonvaloare
rest, resturi (s. n.) = rămășiță, restanță
glob, globuri (s. n.) = sferă, glob pământesc, lume
cosmos (s. n.) = univers
pecete, peceți (s. f.) = amprentă, marcă, întipărire, urmă, ștampilă
a pretinde = a cere, a reclama, a revendica, a susține, a afirma (cu
convingere)
etnograf, etnografi (s. m.) = specialist în etnografie (= disciplină care
studiază felul de trai, viața materială și spirituală a unui popor)
a descoperi = a dezvălui, a revela, a inventa
a (se) descoperi ≠ a (se) acoperi
În fond = în realitate, de fapt
letargie, letargii (s. n.) = amorțire, extremă nepăsare
a fi jefuit = a fi prădat, a fi deposedat
comoară, comori (s. f.) = avere, tezaur
spiritual, -ă, -i, -e (adj.) = sufletesc, care aparține spiritului
pirat, pirați (s. m.) = hoț de mare, corsar; individ fără scrupule, care se
îmbogățește prin jaf, tâlhărie
conchistador, -i (s. m.) = nume dat aventurierilor spanioli din sec. XV-XVI
care plecau să cucerească teritorii în America sau în altă parte a lumii
a schimba = a înlocui, a preschimba, a modifica
marginal, -ă, -i, -e (adj.) = secundar, periferic
marginal ≠ central
De vreme ce …(loc. conj.) = din moment ce, deoarece, fiindcă
piatră, pietre (s. f.) = rocă
fel, feluri (s. n.) = mod, stil, gen, chip, manieră
a urâți = a deforma, a desfigura
a urâți ≠ a înfrumuseța
a prelungi = a lungi, a continua, a întinde, a alungi
absurd (s. n.) = ilogic, irațional, prostesc, aberant
absurd ≠ logic, rațional, rezonabil
nonsens, nonsensuri (s. n.) = absurditate
cinism, cinisme (s. n.) = nerușinare, sfruntare
drag, -ă, -i, -e (adj.) = iubit, îndrăgit, scump
drag ≠ urât
puținătate (s. f.) = faptul de a fi puțin, puțin lucru
a îngădui = a accepta, a aproba, a da voie, a permite, a admite, a încuviința
a îngădui ≠ a interzice
eră, ere (s. f.) = epocă, perioadă
liant, lianți (s. m.) = material fluid folosit pentru a lega, prin întărire,
particulele unui aglomerat; legătură, conectare
sumar, sumare (s. n.) = rezumat; cuprins
a lăsa = a depune, a preda, a renunța, a abandona, a respinge
a (se) lăsa ≠ a (se) ridica
tehnică, tehnici (s. f.) = totalitatea procedeurilor unei arte sau meserii
a fi ajutat = a fi sprijinit, a fi susținut
a ajuta ≠ a împiedica
a reuși = a izbuti, a avea succes
oriunde (adv.) = în orice loc, pretutindeni
despărțire, despărțiri (s. f.) = separare, detașare, divorț
despărțire ≠ căsătorie
decolare, decolări (s. f.) = desprindere; acțiunea de a decola
decolare ≠ aterizare
a favoriza = a facilita, a înlesni, a avantaja, a ajuta
a favoriza ≠ a defavoriza
surâs, surâsuri (s. n.) = zâmbet
fad, -ă, -i, -e (adj.) = neinteresant, plictisitor; fără gust, nesărat
fad ≠ expresiv, gustos
politețe (s. f.) = cuviință, decență, respect
politețe ≠ impolitețe, brutalitate, grosolănie
salut, saluturi (s. n.) = cuvânt, enunț sau gest cu care se salută
amabil, -ă, -i, -e (adj.) = prietenos, binevoitor; politicos
amabil ≠ brutal, grosolan, necuviincios
agitație, agitații (s. f.) = zbucium, frământare, neliniște
agitație ≠ liniște
singur, -ă, -i, -e (adj.) = izolat, retras, unic
măsură, măsuri (s. f.) = determinare, cumpătare, moderație; mărime, talie
A-și da măsura = a-și manifesta talentul, priceperea în realizări concrete
civilizat, -ă, -i, -e = dezvoltat; binecrescut, manierat, politicos
civilizat ≠ necivilizat
♯Gramatică♯
Modul conjunctiv, timpul perfect exprimă o acțiune posibilă în

trecut, dar nerealizată până în prezent (= a avea intenția de a face ceva - Să
fi cumpărat un calculator acum, era mai bine) sau dubiul în legătură cu o
acțiune (Nu cred să se fi obosit prea tare cu învățatul).
1. Formarea conjunctivului perfect
afirmativ: să + fi + participiul trecut – Trebuia să fi mers și tu cu mine.

negativ: să + nu + fi + participiul trecut – Era mai bine să nu fi plecat.
să + mai + fi + participiul trecut – Mi-aș fi dorit, să mai fi mers o dată
la mare.
2. Poziția formelor pronominale neaccentuate
să + pronume personal în Ac. / D. + fi + participiul trecut
Exemplu: Să-l fi ajutat la timp ar fi fost mai bine. – pron. pers. în Ac.
Nu cred să-mi fi spus care era adevărul.
cu pronume pers. în Ac. cu pronume pers. în D.

Să mă fi văzut Să-mi fi arătat
Să te fi căutat Să-ți fi plăcut
Să-l fi ajutat Să-i fi cunoscut
S-o fi întâlnit Să ne fi ajutat
Să ne fi auzit Să vă fi spus
Să vă fi crezut Să le fi scris
Să-i fi ales
Să le fi dat
să + pronume reflexiv în Ac. / D. + fi + participiul trecut
Exemplu: Să se fi spălat mai bine, ar fi fost mai curat.

Să-și fi făcut temele la timp, ar fi fost mai bine.
cu pronume reflexiv în Ac. cu pronume reflexiv în D.

Să mă fi încălțat Să-mi fi închipuit
Să te fi trezit Să-ți fi imaginat
Să se fi spălat Să-și fi luat rămas bun
Să ne fi certat Să ne fi luat la revedere
Să vă fi mutat Să vă fi amintit
Să se fi îmbrăcat Să-și fi adus aminte
să + pron. pers./reflexiv în D. + pron. pers. în Ac. + fi + participiul trecut
să-mi fi cusut nasturele (m. sg.) = să-mi fi reparat pantofii (m. pl.)
să mi-l fi cusut = să mi-i fi reparat
să mi-l fi cusut să mi-i fi reparat
să ți-l fi cusut să ți-i fi reparat
să i-l fi cusut / să și-l fi cusut să i-i fi reparat / să și-i fi reparat
să ni-l fi cusut să ni-i fi reparat
să vi-l fi cusut să vi-i fi reparat
să li-l fi cusut / să și-l fi cusut să li-i fi reparat / să și-i fi reparat
să-mi fi cumpărat rochia (f. sg.) să-mi fi cumpărat cărțile (f. pl.) =
= să mi-o fi cumpărat să mi le fi cumpărat
să mi-o fi cumpărat să mi le fi cumpărat
să ți-o fi cumpărat să ți le fi cumpărat
să i-o fi cumpărat / să și-o fi să i le fi cumpărat / să și le fi
cumpărat cumpărat
să ne-o fi cumpărat să ni le fi cumpărat
să v-o fi cumpărat să vi le fi cumpărat
să le-o fi cumpărat / să și-o fi să li le fi cumpărat / să și le fi
cumpărat cumpărat
3. Folosirea conjunctivului perfect
a) vb. I imperfect → vb. II conjunctiv perfect

Puteai să ne fi spus că ești bolnavă.
Trebuia să-l fi întrebat înainte.
Era imposibil să fi ajuns deja.
b) vb. I conjunctiv perfect → vb. II condițional perfect/imperfect
Să fi plouat ar fi fost bine / era mai bine.
c) ce, cine, când, cum, de ce, unde, de unde, etc. + vb. conjunctiv
perfect
- De unde să fi venit la ora aceasta?
- Cu cine să fi umblat prin oraș?
- Când să se fi întors acasă?
- Cine să-l fi căutat la ora aceasta?
d) are nuanță de imperativ când verbul la conjunctiv perfect este
folosit singur
Să nu mai fi scris nimic în plus!
Să nu fi văzut!
e) are nuanță dubitativă
- Să-i fi spus și ei despre spectacol? (= Mă întreb dacă nu trebuia să-i fi
spus și ei despre spectacol)
- Să nu fi înțeles ce am vrut să-i spun? (=Mă întreb dacă n-o fi înțeles ce
am vrut să-i spun.)
Pronumele și adjectivele nehotărâte: fiecare, mulți, toți în cazurile

genitiv și dativ
Pronumele și adjectivele nehotărâte: fiecare, mulți, toți

înlocuiesc un substantiv fără să ofere indicații precise asupra obiectului
înlocuit. Aceste pronume și adjective nehotărâte își schimbă forma după
gen, număr și caz.
a) fiecare
adjectiv pronume
m./n. f. m./n. f.
G. D. fiecărui fiecărei fiecăruia fiecăreia
Genitiv / Dativ
adjectiv pronume
m. / n. – Am dat fiecărui student o m. / n. – Am corectat atent lucrarea
notă bună la examen. fiecăruia.
f. – Florile sunt ale fiecărei f. – El culege flori fiecăreia.
studente.
b) mulți, multe
adjectiv pronume
m. / n. / f. m. / n. / f.
G. D. multor multora
Genitiv / Dativ
adjectiv pronume
m. / n. / f. m. / n. / f.
Prietenii multor colegi / colege Copiii multora dintre noi sunt la
merg la munte acum. școală.
Ați dat cărți multor studenți / Am dat multora note bune la
studente. examen.
c) toți, toate
adjectiv pronume
m. / n. / f. m. / n. / f.
G. D. tuturor tuturora
adjectiv pronume
m. / n. / f. m. / n. / f.
Nu știu notele tuturor colegilor / Știu problemele tuturora.
colegelor mele. Am dat tuturora note bune la
Ați dat cărți tuturor studenților / examen.
studentelor.

Numeralul colectiv exprimă ideea de grupare a obiectelor sau a
persoanelor în ansambluri determinate numeric. Pentru un grup de două
persoane folosim numeralul: amândoi, ambii. Numeralele amândoi şi
ambii îşi schimbă forma în funcție de gen şi caz.
Forme
cazul genul
m. f. m. f.
N. Ac. amândoi amândouă ambii ambele
G. D. amânduror(a) amânduror(a) ambilor ambelor
Exemple: În fiecare dimineață merg amândoi la facultate. (N.)

Amândoi copiii știu limbi străine. (Ac.)
Știau amândouă ce urma să se întâmple. (N.)
Amândouă fetele erau prietene de-o viață. (Ac.)
Eu am doi copii. Ambii sunt cuminți. (N.)
Ea are două mașini. Ambele sunt roșii. (N.)
Îi cunoșteam pe ambii băieți de mult timp. (Ac.)
Ambele variante erau corecte. (Ac.)
Le-am spus ambilor să mă lase în pace. (D.)
Am cumpărat ambelor fete rochii roșii. (D.)
Bicicletele amânduror fraţi sunt noi. (G.)
Am dat amânduror fraţi biciclete noi. (G.)
Cei doi fraţi au biciclete. Ale amândurora sunt noi.
Amândurora le plăcea la schi. (D.)
!Le-am oferit cafea amândurora sau la amândoi (la
amândouă) (D.)
Rețineți!
→ amândoi/amândouă + substantiv pl. articulat hotărât
amândoi copiii / amândouă fetele
→ substantiv pl. articulat hotărât + amândoi/amândouă
Copiii amândoi / fetele amândouă
→ ambii / ambele articulat hotărât + substantiv pl. nearticulat hotărât
ambii copii / ambele fete / ambilor părinți / ambelor maluri
1. Transformați frazele de mai jos, punând verbele subliniate la
conjunctiv perfect, după modelul:
Model: Dacă te-ai fi uitat mai bine, ai fi văzut diferența.
Să te fi uitat mai bine, ai fi văzut diferența.
Dacă aș fi știut că vii, n-aș mai fi plecat de acasă.
Dacă s-ar fi jucat mai puțin, n-ar fi fost obosită acum.
Dacă v-ați fi dus în vacanță mai devreme, v-ați fi odihnit.
Dacă i-ai fi scris la timp, ar fi știut ce să facă.
Dacă ți-ar fi trebuit cărțile, ai fi venit și le-ai fi luat.
Dacă și-ar fi adus aminte la timp, nu ardea mâncarea.
Dacă le-ai fi dat bani, nu mai scăpai de ei.
2. Puneți verbele din paranteze la conjunctiv perfect, după
modelul:
Model: Era bine (a fi stat) acasă.
Era bine să fi stat acasă.
Nu trebuia (a-și ducă) copiii la locul de joacă.
Puteai (a-i trimite) Mariei o scrisoare de ziua ei.
Prefera (a rămâne) la țară.
Era imposibil (a-și aminti) că trebuia să-și schimbe ochelarii.
Era greu (a-l vedea) bolnav pe copilul ei.
Era ușor (a-și imagina) că ar fi câștigat la loto.
Trebuia (a o crede) când a spus că va demisiona.
3. Puneți verbele din paranteze la conjunctiv perfect, apoi înlocuiți
substantivele subliniate cu pronume personale în cazul acuzativ, după
modelul:
Model: Cheile nu mai sunt în geantă. Cine (a lua)?
Cheile nu mai sunt în geantă. Cine să le fi luat?
Nu mai găsește portofelul. Unde (a pune)?
N-am știut lecția. Când (a citi)?
Pantofii erau rupți. Cine (a rupe)?
Textul a fost dificil. Cum (a traduce)?
Fetele nu erau la facultate. Unde (a găsi)?
N-am văzut tot filmul. Când (a vedea)?
Am găsit un pix. Cine (a pierde)?
4. Transformați frazele de mai jos după modelul:
Model: Dacă venea mai devreme, ne-ar fi găsit la facultate.
Să fi venit mai devreme, ne-ar fi găsit la facultate.
Dacă știa că vii, poate mai stătea.
Dacă i-ar fi plăcut filmul, ar mai stat.
Dacă l-ar fi cunoscut mai bine, nu se căsătorea cu el.
Dacă nu i-ar fi dat banii, nu l-ar mai suna acum.
Dacă v-ar fi păsat de mine, nu m-ați fi jigni.
Dacă ne-ar fi căutat mai devreme, acum le rezolvam problema.
Dacă ar fi fost frumos afară, ne-am fi jucat în curte.
5. Completați spațiile libere cu formele de genitiv sau de dativ ale
adjectivului nehotărât mulți, multe, după modelul:
Model: ………. copiii le place înghețata.
Multor copiii le place înghețata.
În această sală sunt picturile ……….. artiști celebri.
Ei au dat ………. fete flori.
Caietele ……….. studenți sunt pe bănci.
……….. oameni le pare rău de animale.
În aceste cărți sunt poezii ………… scriitori studiați în liceu.
Părinți ……….. copii sunt îngrijorați de comportamentul lor.
Cunosc familiile ………… colegi de facultate.
6. Transformați frazele de mai jos după modelul:
Model: - A dat (fiecare elev) notă mare?
- A dat fiecărui elev notă mare?
- Da, a dat fiecăruia notă mare?
- În grădina (fiecare case) sunt legume?
- (fiecare om) îi place să se joace cu copiii?
- Ați corectat greșelile (fiecare text)?
- Au căutat în manual sensul (fiecare cuvânt)?
- La sfârșit (fiecare lună) plecați din țară?
- Ei știu culorile (fiecare flori) pe care le au în vază?
- (fiecare turist) îi plac drumețiile?
7. Puneți la forma corectă cuvintele din paranteze:
Am închis ferestrele (toate camere) din casă.
(toți colegi) le place să învețe.
Birourile (toate doamne) sunt pline de flori.
(toate prietene) mele din copilărie le trimiteam scrisori.
Cărțile (toți studenți) sunt împrumutate de la bibliotecă.
(toți părinți) li s-a spus să vină la ședință.
Le-ai dat (toate fete) cadouri frumoase.
UNITATEA X
Prepoziția
Conjuncția
Interjecția
„Drumurile ardelene duc prin sate, unde, în nemijlocită vecinătate,

găseşti două concepţii arhitectonice cu totul diferite: românească şi
săsească. Străvechile, masivele sate săseşti şi-au studiat – cel puţin aşa pare
– foarte mult locul unde aveau să fie clădite. Din felul cum ele se aliniază,
potrivit unor exigenţe geometrice, se desprinde impresia de calcul.
(…) Satele româneşti, înălţate vertiginos pe o muche sau
împrăştiate într-o vale ca turmele, s-au născut parcă din inspiraţia
capricioasă a naturii înseşi, în mijlocul căreia sunt situate. Casele săseşti
stau una lângă alta, formând un singur mare zid către stradă, severe, cu
ferestre înalte, care nu îngăduie priviri din afară, purtând convenţional pe
frontispiciu câte o maximă biblică. […] Casele româneşti sunt mai liber
aşezate laolaltă, ele se izolează prin grădini, au pridvoare împrejur şi
ferestruici aşa de joase că poţi vedea totul înăuntru. Casele formează
grupuri simetrice, ca ţăranii când se duc în dezordine la o înmormântare
sau la o nuntă: comuna românească e o colectivitate instinctivă de oameni
deschişi, iubitori de pitorescul vieţii. Casele săseşti, deşi bogate, sunt
reduse la util; casele româneşti, deşi în majoritate sărace, au mult inutil în
alcătuirea lor, dovadă pridvorul cu stâlpi care le înconjoară de obicei. Acest
inutil al caselor româneşti trădează un simţ artistic de care e foarte departe
casa săsească, ce are la temelie mai mult o concepţie etică decât estetică
despre rosturile vieţii.
Saşii sunt ingineri înnăscuţi, ei impun naturii ordinea din sufletul
lor, ei îşi aliniază casele, ca şi ideile, în luptă cu tainele înconjurătoare.
Românul se adaptează la natură superstiţios. Românul e în mare măsură
fatalist, dar un fatalist stăpânit de încredere în raport cu imprevizibilul
timpului şi cu orânduirile lumii exterioare. Românul nu va încerca să
schimbe cursul lucrurilor, nici să modifice configuraţia pământului […]
Uliţele unui sat de munte se pierd printre stânci şerpuitoare ca pâraiele.
Uliţele mai bucuros ocolesc stâncile decât a le tăia. Intervine aici un
fatalism senin sau o dragoste invincibilă de pitoresc? Cert, după ordinea
săsească, capriciile arhitectonice ale românului te izbesc ca dezordine. Dar
dezordinea nu e decât altă ordine: ordinea vieţii. Iubeşte şi românul
geometria, dar numai în arta lui când ciopleşte o cruce, când crestează o
furcă, când rotunjeşte un ulcior, sau când stilizează nişte flori în covoarele
pentru laviţe. Pentru viaţa săsească geometria e esenţială, pentru român ea
e o podoabă marginală.”
(fragment din „Zări şi etape”, de Lucian Blaga)
sat, sate (s. n.) = așezare rurală

săsesc, săsească, săsești (adj.) = care aparține sașilor, privitor la sași
românesc, românească, românești (adj.) = care aparține României sau
populației ei, privitor la România sau la populația ei
Țara Românească = Muntenia
românește (adv.) = ca românii, în felul românilor; în limba română
român, -ă, -i, -e (adj.) = referitor la România ori la români; românesc
român, români (s. m.) = locuitor sau originar din România; născut din
părinți români
româncă, românce (s. f.) = femeie care aparține populației României sau
este originară din România
drum, drumuri (s. n.) = stradă, șosea; călătorie, traseu, parcurs
Peste drum (loc. adv.) = în față, vizavi
În drum (loc. adv.) = în mijlocul circulației; în calea tuturor; în văzul
tuturor
Pe toate drumurile (loc. adv.) = peste tot, pretutindeni
ardelean, -ă, -i, -e (adj.) = transilvănean, persoană care este originară din
Ardeal sau care locuiește în Ardeal
nemijlocit, -ă, -i, -e (adj.) = direct, imediat, fără intermediari
vecinătate, vecinătăți (s. f.) = împrejurime, proximitate, apropiere
a găsi = a afla, a întâlni, a descoperi
a găsi ≠ a pierde / a se găsi ≠ a lipsi
concepție, concepții (s. f.) = convingere, idee, judecată, opinie, orientare,
părere, principiu, vedere, viziune
arhitectonic, -ă, -i, -e (adj.) = are aparține arhitecturii; arhitectural
diferit, -ă, -i, -e = distinct, separat, deosebit
diferit ≠ analog, asemănător, identic
străveche, străvechi (adj.) = arhaic, foarte vechi, secular, străbun
masiv, -ă, -i, -e (adj.) = voluminos, compact, impresionant, mare
masiv ≠ mic, miniatural, mărunt
a studia = a analiza, a cerceta
a fi clădit = a fi ridicat, a fi construit
fel, feluri (s. n.) = mod, soi, varietate, gen
Fel de fel sau de tot felul (loc. adj.) = diferit, variat, felurit
a se alinia = a (se) înșira, a (se) ordona, a (se) rândui
potrivit (adv.) = conform
potrivit ≠ nepotrivit
exigență, -e (s. f.) = pretenție, rigurozitate, severitate
exigență ≠ indulgență
geometric, -ă, -i, -e (adj.) = care exprimă regularitate și simplitate; propriu
geometriei
a se desprinde = a se înțelege, a se distinge, a se desface
a (se) desprinde ≠ a (se) prinde
impresie, impresii (s. f.) = părere, sentiment, senzație
calcul, -e (s. n.) = socoteală, intenție
înălțat, -ă, -i, -e (adj.) = ridicat, construit
a (se) înălța ≠ a (se) coborî
vertiginos (adv.) / vertiginos, vertiginoasă, vertiginoși, vertiginoase (adj.)
= foarte rapid, fulgerător
muchie/muche, muchii (s. f.) = margine
Pe muchie de cuțit = într-o situație critică, în primejdie
împrăștiat, -ă, -i, -e (adj.) = risipit, răspândit
a (se) împrăștia ≠ a (se) aduna, a (se) strânge
vale, văi (s. f.) = depresiune, regiune de șes
turmă, turme (s. f.) = grup (mai mare) de animale domestice sau sălbatice,
care trăiesc împreună; mulțime, grup (mare) de oameni (în dezordine)
a se naște = a apărea, a căpăta viață
a (se) naște ≠ a (se) sfârși, a deceda, a muri
parcă (adv.) = ca și cum, ca și când
inspirație, inspirații (s. f.) = gând, idee spontană
capricios, capricioasă, capricioși, capricioase (adj.) = inconsecvent,
schimbător, neobișnuit, ciudat
natură, naturi (s. f.) = totalul lucrurilor create care ne înconjoară
În mijlocul (loc. prep.) = între
a fi situat = a fi așezat, a fi amplasat, a se afla
una lângă alta = apropiate, lipite
singur, -ă, -i, -e (adj.) = unic
mare, mari (adj.) = amplu, întins, voluminos, înalt
mare ≠ mic, mărunt
zid, ziduri (s. n.) = perete, element de construcție vertical, fortificație,
îngrăditură
sever, -ă, -i, -e (adj.) = aspru, grav, riguros, rigid, serios
sever ≠ blând, indulgent
a îngădui = a permite, a admite, a accepta, a tolera
din afară = din exterior ≠ din interior
afară ≠ înăuntru
convențional, -ă, -i, -e (adj.) = stabilit prin convenție; acceptat prin tradiție,
artificial
frontispiciu, frontispicii (s. n.) = fațada, fața principală a unui edificiu
maximă, maxime (s. f.) = cugetare, aforism, pildă, adagiu, dicton
maxim ≠ minim, minimum
biblic, -ă, -i, -e (adj.) = care aparține bibliei, privitor la biblie
a fi așezat = a fi poziționat
laolaltă = împreună
a se izola = a se separa, a se rupe, a se detașa
grădină, grădini (s. f.) = teren, de obicei îngrădit, pe care se cultivă legume,
flori sau pomi fructiferi
pridvor, pridvoare (s. n.) = terasă cu balustradă și acoperiș susținut de
stâlpi, adăugat în fața intrării principale a unei case; cerdac, tindă
împrejur (adv.) = în jur, în locul înconjurător
înăuntru = în interior ≠ în afară
simetric, -ă, -i, -e (adj.) = armonios, concordant, echilibrat, proporționat,
regulat
simetric ≠ asimetric
țăran, -i (s. m.) = sătean, persoană care trăiește în mediul rural și se
îndeletnicește cu agricultura
dezordine, dezordini (s. f.) = lipsă de ordine; debandadă; harababură,
neorânduială, deranj
dezordine ≠ orânduială, ordine, organizare, regulă
înmormântare, înmormântări (s. f.) = îngropare, înhumare
înmormântare ≠ dezgropare
nuntă, nunți (s. f.) = căsătorie, cununie
comună, comune (s. f.) = unitate administrativă compusă din unul sau mai
multe sate
colectivitate, colectivități (s. f.) = comunitate, societate, mulțime
instinctiv, -ă, -i, -e (adj.) = inconștient, automat, reflex
deschis, -ă, -i, -e (adj.) = comunicativ, sociabil, prietenos
deschis ≠ închis
iubitor, iubitoare, iubitori, iubitoare (adj.) = afectuos, drăgăstos
pitoresc, pitorească, pitorești (adj.) = pictural, plastic, sugestiv, expresiv
a fi redus = a fi limitat, a fi restrâns
a reduce ≠ a adăuga, a amplifica, a spori
util, -ă, -i, -e (adj.) = folositor, necesar
util ≠ gratuit, inutil
În timp util (loc. adv.) = la timp, la momentul oportun
majoritate, majorități (s. f.) = partea sau numărul cel mai mare dintr-o
colectivitate.
majoritate ≠ minoritate
sărac ≠ bogat
dovadă, dovezi (s. f.) = argument, indicație, indiciu, mărturie, probă, semn
stâlp, stâlpi (s. m.) = lemn lung și gros, de obicei cioplit și fixat în pământ,
care servește pentru a susține ceva
a înconjura = a împrejmui, a împresura, a pune de jur împrejur
De obicei (loc. adv.) = de regulă, în mod obișnuit, de cele mai multe ori,
în genere
a trăda = a descoperi, a arăta, a indica
simț, simțuri (s. n.) = instinct, înțeles, semnificație, valoare
artistic, -ă, -i, -e (adj.) = referitor la artă, de artă, iscusit, cu talent
departe ≠ aproape
temelie, temelii (s. f.) = bază, fundament, fundație
concepție, concepții (s. f.) = opinie, judecată, idee, părere
etic, -ă, -i, -e (adj.) = moral
estetic, -ă, -i, -e (adj.) = frumos, plăcut
rost, rosturi (s. n.) = semnificație, justificare, ordine, organizare
inginer, -i (s. m.) = specialist cu studii tehnice superioare
înnăscut, -ă, -i, -e (adj.) = nativ, moștenit
a impune = a constrânge, a obliga
ordine, ordini (s. f.) = organizare, regulă
ordine ≠ debandadă, dezordine, haos
a alinia = a ordona, a înșirui, a pune în linie
idee, idei (s. f.) = noțiune, concept, gând
luptă, lupte (s. f.) = înfruntare
taină, taine (s. f.) = mister, secret
În taină = pe ascuns; în secret
înconjurător, înconjurătoare, înconjurători, înconjurătoare (adj.) = care se
află de jur împrejur, care înconjoară
a se adapta = a se obișnui, a se acomoda, a se familiariza
superstițios, superstițioasă, superstițioși, superstițioase (adj.) =
comportament bazat pe credința în forțe supranaturale; credință în semne
prevestitoare
fatalist, -ă, -i, -e (adj.) = care crede în soartă, în destinul inevitabil, în
predestinare
stăpânit, -ă, -i, -e (adj.) = cumpătat, reținut; dominat
stăpânit ≠ aprins, nestăpânit
încredere (s. f.) = certitudine, credit, siguranță, nădejde
Vot de încredere = vot prin care se aprobă în parlament activitatea sau
programul unui guvern
încredere ≠ incertitudine, îndoială, neîncredere, suspiciune
imprevizibil, -ă, -i, -e (adj.) = surprinzător, neașteptat,
imprevizibil ≠ previzibil, scontat
În raport cu = față de..., în comparație cu...
orânduire, orânduiri (s. f.) = organizare
exterior, -ă, -i, -e (adj.) = din afară ≠ interior
a încerca = a verifica, a experimenta
a schimba = a înlocui, a modifica, a transforma
cursul lucrurilor = mersul lucrurilor
a modifica = a schimba, a transforma
configurație, configurații (s. f.) = formă exterioară a unui lucru; înfățișare,
aspect, aspecte (s. n.) = formă exterioară, înfățișare
uliță, ulițe (s. f.) = drum îngust de pământ într-un sat
a se pierde = a se rătăci, a dispărea
a se pierde ≠ a se vedea
stâncă, stânci (s. f.) = bloc mare de piatră în munți, cu pereți abrupți și cu
vârfuri colțuroase
șerpuitor, șerpuitoare, șerpuitori, șerpuitoare (adj.) = întortocheat, sinuos,
pierdut
pârâu, pâraie (s. n.) = apă curgătoare mică, râu mic
bucuros (adv.) = cu bucurie; cu plăcere; din toată inima
bucuros ≠ abătut, indispus, întristat, supărat, trist
a ocoli = a înconjura
a tăia = a despărți, a separa
a interveni = a apărea, a se produce, a surveni
senin, -ă, -i, -e (adj.) = liniștit, netulburat
senin ≠ înnorat, noros
dragoste (s. f.) = iubire ≠ ură
invincibil, -ă, -i, -e (adj.) = neînvins, inatacabil
cert (adv.) = sigur, neîndoielnic
cert ≠ incert, îndoielnic, nesigur
capriciu, capricii (s. n.) = toană, dorință trecătoare
a izbi = a lovi, a da; a impresiona puternic
a iubi = a plăcea, a îndrăgi
a iubi ≠ a urî
dezordine ≠ ordine
a ciopli = a sculpta, a șlefui, a cizela; a tăia în lemn sau piatră
cruce, cruci (s. f.) = obiect de lemn, de piatră, de metal, etc., format din
două bucăți așezate perpendicular și simetric una peste alta, constituind
simbolul credinței creștine
a cresta = a tăia; a face tăieturi pe o suprafață sau pe marginea unui obiect
furcă, furci (s. f.) = unealtă agricolă formată din câțiva dinți curbați, fixați
într-o coadă de lemn, folosită la diferite lucrări
a rotunji = a face să fie rotund, a da unui obiect formă rotundă
ulcior, ulcioare (s. n.) = vas de lut cu toartă, înalt și lunguieț, strâmt în
partea de sus, iar la mijloc bombat, în care se țin diferite lichide
a stiliza = a prelucra; a reproduce un obiect din natură în linii simplificate,
esențiale, în scop decorativ
laviță, lavițe (s. f.) = pat de scânduri; bancă constând dintr-o scândură lată
fixată pe pari de-a lungul unui perete în casele țărănești sau la poartă
esențial, ă, -i, -e (adj.) = fundamental, capital, considerabil, însemnat
esențial ≠ neesențial, secundar
marginal, -ă, -i, -e (adj.) = periferic
marginal ≠ central
podoabă, podoabe (s. f.) = ornament, decor
♯Gramatică♯
Prepoziția
Prepoziția este o parte de vorbire neflexibilă cu funcție de

instrument gramatical, de element de relație, exprimând raporturi de
subordonare la nivelul propoziției. Precedă substantive, pronume, verbe și
adverbe.
Exemplu: Mănânc la restaurant.
1. Clasificare
→ după formă
- simple: de, pe, la, în, lângă, după, spre, etc.
- compuse: de la, de pe, de lângă, pe la, pe lângă, pe după, etc.
→ după regim
Cu regim nominal:
+GN-G.:
- simple: contra, împotriva, înaintea, înapoia, asupra, deasupra...
- locuțiuni: în fața, în spatele, de-a lungul, la stânga, din cauza...
+GN-D.: datorită, grație, mulțumită, conform, potrivit, contrar....
+ GN-A.:
- majoritatea prepozițiilor simple și compuse: la, de, cu, fără, în, din, pe,
sub, de la, de pe, de lângă...
- locuțiunile terminate cu o prepoziție: afară de, față de, în timp de, în curs
de, împreună cu...
Cu regim verbal:
+ Inf. : pentru, de, la, spre, fără, până, în loc de, în afară de,
+ Supin: pentru, de, din, după, în, la, pe, spre...
→ după funcție
- de loc
în ≠ din la stânga ≠ la dreapta de-a lungul ≠ de-a latul
la ≠ de la înaintea ≠ înapoia înăuntrul ≠ în afara
pe ≠ sub în lungul ≠ în latul deasupra ≠ dedesubtul
spre deasupra = peste în fața = înaintea
după dedesubtul= sub
lângă înăuntrul = în
peste în urma = în spatele = după
între
Rețineți!
„Trecerea printr-un loc” se exprimă prin prepoziții specifice: pe la, prin
Exemplu:
Vino pe la mine! Ai fost astăzi prin oraș?
Treci pe la farmacie! Am intrat prin câteva magazine.
Atenție!
Unele prepoziții și locuțiuni prepoziționale de loc au ca pereche un
adverb / o locuțiune adverbială. Spre deosebire de acestea, prepoziția /
locuțiunea prepozițională are o formă „articulată” (cu -a, ul, -le), iar ca
regim cazual, genitivul (G):
Exemplu: Nu intra înainte! Nu intra înaintea unei doamne!

(loc.) adv. (loc.) prep. + G. adv. (loc.) prep.+ G.
în față în fața înainte înaintea
în urmă în urma dinainte dinaintea
în afară în afara înapoi înapoia
în spate în spatele
- de timp:
 simultaneitate: în timp de = în timpul; cu ocazia = cu prilejul; în,
la, de ...
 anterioritate: înainte de = înaintea
 posterioritate: după = în urma; peste
Limitarea în spațiu și timp: de... până...

de → de la Bucuresti; din* Europa; de la ora 5; din* decembrie *de + în =
din
până → până la Bucuresti; până în Europa; până la ora 5; până în
decembrie
Exemplu: De la București, până la Cluj sunt 500 de km.
Vacanța de iarnă durează de la 24 decembrie până la 10
ianuarie.
Aproximarea timpului: pe
Exemplu: Vino pe la ora 5! (= aproximativ la ora 5)
Voi veni în România prin* decembrie. *pe + în = prin
în jur de = în jurul
Exemplu: Te aștept în jurul prânzului. În jur de ora unu.
- de mod: în mod, în stare de, sub formă de, în calitate de, în curs de, pe
cale de, în cantitate de, în proporție de, cu, fără (de), pe, în, după, la, prin,
ca, drept, de, decât, conform, potrivit, contrar
- condiționale: cu condiția (de)
- cauzale: din cauza, sub motivul, sub pretextul, în urma, ca urmare a,
datorită, mulțumită, grație
- concesive: cu tot/toată ..., în ciuda
- de scop: în scop(ul), în vederea, pentru, spre, la, în, de, după
- de relație: relativ la, în legatură cu, legat de, în raport cu, referitor la,
cu referire la, privitor la, din punct de vedere, în funcție de, despre
- de excepția: în afară de, fără, decât (+ A.), cu excepția, în afara (+ G.)
- de cumul: pe lângă, în afară de (+ A.), în afara (+ G.)
- instrumentale: cu, la, din, prin, după, în, fără (+ A.), cu ajutorul, prin
intermediul, prin bunăvoința... (+ G.), datorită, mulțumită, grație (+ D.)
- de asociere: cu, împreună cu, la un loc cu, laolaltă cu (+ A.)
Cele mai frecvente prepoziții au sensuri multiple.

de carte de matematică (relația)
mașină de scris (scop)
de la ora 5 pâna la ora 7 (limitare în timp)
Sunt la Cluj de 5 zile. (durata)
De fumat, mă doare capul. (cauza)
pe Pune paharul pe masă! (locul)
Pe mâine! Pe data viitoare! (timp)
după Farmacia este după colț. (locul)
Sosim după ora 5. (timpul)
Te-am recunoscut după voce. (relația)
2. Folosire
a) Toate prepozițiile admit articularea substantivului cu articol
nehotărât. Dar, spre deosebire de alte limbi, după prepozițiile care cer
acuzativul (A.), substantivul este de obicei nearticulat: pe masă, în dulap,
de la restaurant, din sertar, la concerte, pentru copii...
Exemplu: Sunt foarte puține cărți pentru copii la librărie. Tata nu
s-a întors încă de la serviciu.
Prin „identificare”, substativul se articulează cu articol hotărât.
Exemplu: Pune cartea pe masă! Pune cartea pe masa mea!
Intrați în sală! Intrați în sala aceasta!
! Numele de rudenie mama, tata, bunicul, bunica, soacra, socrul,
unchiul, mătușa etc., considerate „unice” primesc articol hotărât chiar și
fără vreo determinare.
Exemplu: Florile sunt pentru mama. Merg la bunica. Despre
unchiul nu mai știm nimic.
b) Prepoziția cu are un regim special
→ Când arată instrumentul, asocierea sau mijlocul de tranport, cere
articularea substantivului.
Exemplu: Scrii cu creionul sau cu stiloul?
Vin la voi cu un prieten.
Merg cu taxiul / cu mașina / cu metroul / cu autobuzul.
→ Când arată materia, substantivul nu se articulează.
Exemplu: Spală-te cu apă caldă și săpun!
c) Prepozițiile cu G. si cu D. cer întotdeauna un substantiv articulat.
Exemplu: Baia este deasupra bucătăriei. / unei bucătării.
S-a îmbolnăvit din cauza fumatului. (G.)
A venit la spectacol datorită insistențelor noastre.
Se îmbrăca potrivit anotimpului. (D)
d) De și pe intră în structura multor prepoziții compuse: de la, de
pe, de sub, de lângă, de către, de peste, pe la, de pe la, pe lângă, de pe
lângă
Exemplu: Sunt la București. (unde?)
Vin de la București. (de unde?)
Copiii se joacă pe stradă. (unde?)
Veniți de pe stradă! (de unde?)
Observații!
de + în = din
de + înspre = dinspre
de + între = dintre
de + înainte = dinainte
(unde? / când?) (de unde? / care?)

Sunt în România. Plec din România.
Mașina este în garaj. Mașina din garaj este nouă.
Înaintea examenului învăț mult. Timpul dinaintea examenului e prețios.
pe + în = prin
pe + între = printre
(unde?) (pe unde?)

Merg în oraș. Merg prin oraș.
Mă duc în parc. Mă plimb prin parc.
Între flori este iarbă. Nu treceți printre flori!
în + un = într-un
din + un = dintr-un
prin + un = printr-un
în + o = într-o
din + o = dintr-o
prin + o = printr-o
e) În limba vorbită, -î de la începutul prepozițiilor în, înainte etc.

„cade” atunci când e precedat de un cuvânt terminat în vocală:
Exemplu: Lasă-mă-n pace! (= Lasă-mă în pace!)
Vino-ntre 5 și 6! (= Vino între 5 și 6!)
f) Prepoziția de se desparte prin liniuță în locuțiunile: de-a lungul,
de-a latul
g) Verbe + prepoziții
cu la de
a se întâlni cu a adăuga la a se apropia de
a vorbi cu a asista la a bănui de
a completa cu a se concentra la a se convinge de
a colabora cu a contribui la a curăța de
a amenința cu a se gândi la a deosebi de
a acoperi cu a împărți la a depinde de
a amesteca cu a întrebuința la a (se) lega de
a se asemăna cu a obliga la a se despărți de
a se căsători cu a răspunde la a divorța de
a se împrieteni cu a se referi la a fugi de
a se certa cu a face referință la a se îndepărta de
a înmulți cu a reuși la a (se) lipsi de
a se juca cu a rezista la a se mira de
a se lăuda cu a trece la a avea nevoie de
a lovi cu a trimite la a se plictisi de
a se pieptăna cu a asista la a se (pre)ocupa de
a se plimba cu a ajuta la a râde de
a umple cu a ajunge la a scăpa de
a se ocupa cu a conduce la a suferi de
a alterna cu a contribui la a se teme de
a se confunda cu a aparține la a aparține de
a se combina cu a da naștere la a se bucura de
a echivala cu a duce la a se mira de
a fi compatibil cu a se expune la a beneficia de
a fi identic cu a renunța la a depinde de
a fi egal cu a fi atent la a dispune de
a fi înzestrat cu a fi receptiv la a-și da seama de
a se hrăni cu a fi sensibil la a se elibera de
a lupta cu a se limita la a face abstracție de
a se potrivi cu a participa la a (se) izola de
a reacționa cu a reacționa la a profita de
a merge cu a recurge la a scuti de
despre asupra contra/împotriva

a vorbi despre a acționa asupra a lupta contra
a afirma despre a avea efect asupra a lua măsuri contra
a discuta despre a avea consecințe asupra a se revolta contra
a povesti despre a avea influență asupra prin
a întreba despre a avea repercusiuni asupra a se caracteriza prin
a fi vorba despre a se repercuta asupra a începe prin/cu
a ști despre a se răsfrânge asupra a se continua prin/cu
a pune întrebări asupra/despre a se termina prin/cu
în din ca/drept
a se clasifica în a se compune din a se defini ca
a se descompune în a fi format din a considera (ca)
a se transforma în a se transforma din a fi folosit ca
a se schimba în a reieși din a se întrebuința ca
a spera în a rezulta din a servi ca
a se specializa în a lua naștere din
a se încadra în a proveni din
a interveni în a se trage din
a se deghiza în
Conjuncția
Conjuncția este o parte de vorbire neflexibilă, având rol de instrument

gramatical. Ea leagă două sau mai multe cuvinte într-o propoziție sau două
sau mai multe propoziții într-o frază, stabilind raporturi de coordonare și
de subordonare.
Exemplu: Maria și Ioana sunt surori. Merg la medic pentru că sunt
bolnave.
1. Clasificare
→ după formă:
- simple: și, dar, iar, ci, ca, sau, ori, căci, deși, dacă, fiindcă, să
- compuse: precum și, încât să, dacă să, ca (...) să...
→ după tipul relației sintactice:
- coordonatoare - copulative: și, nici, și...și..., nici...nici...
Atenție!
Utilizarea lui nici impune negarea verbului:
Exemplu: Nici Rodica, nici Maria nu sunt studente.
- adversative: dar, însă, iar, ci
- disjunctive: sau, ori, sau...sau..., ori...ori..., fie...fie...
- conclusive: deci, așadar, prin urmare, în concluzie
- subordonatoare
• nespecializate semantic: ca, să, de, că, dacă
• specializate semantic:
- cauzale: fiindcă, pentru că, deoarece, din cauză că, din motiv că, sub
pretext că, întrucât, căci, dat fiind că, având în vedere că, de vreme ce
- consecutive: încât, de...
- concesive: deși, chiar dacă, și dacă, chiar de, și de, chiar să, și să, cu
toate că, în ciuda faptului că, fără să...
- condiționale: dacă, cu condiția (ca) să, în caz(ul) că, în ipoteza că, de...
- de scop: cu scopul ca, pentru ca să, (ca )să...
- de timp: în timp ce, în vreme ce, până ce, până când, până să, după ce,
imediat ce, îndată ce, de cum, înainte să, ori de câte ori, odată ce...
- de mod: ca și cum, ca și când, fără să, pe măsură ce...
- de relație: relativ la faptul că...
- de excepție: în afară de faptul că, în afara faptului că
- de opoziție: dar, însă, în timp ce, pe când, în loc să...
- de cumul: pe lângă (faptul) că, după ce că...
Conjuncții corelative:
- cum...cum... (temporal) Cum se culcă, cum adoarme.
- de aceea...pentru că... (cauză/scop) De aceea întreabă, pentru că vrea să
știe!
- atât...încât... (consecința) A băut atât de mult, încât s-a îmbătat.
- atât...cât... (modal) Mănâncă numai atât cât îți trebuie!
- cu cât... cu atât... (modal) Cu cât am avut, cu atât am rămas.
- pe cât...pe atât... (modal) Pe cât e de urâtă, pe atât e de deșteaptă.
- de câte ori... de atâtea ori...(mod) De câte ori poate, de atâtea ori ne ajută.
- așa...cum... (modal) Fă așa cum te-am învățat!
- cum...așa... (modal) Cum îți așterni, așa vei dormi. (proverb)
- deși...totuși... (concesiv) Deși e frig, totuși mă simt bine.
- nu numai..., ci și (cumulativ) E nu numai tânără, ci și frumoasă.
- nu numai că... , dar și.. (cumulativ) Nu numai că vorbește, dar și scrie
românește.
Atenție!
1. Conjuncția să este specifică modului conjunctiv.
2. Conjuncția compusă ca să indică scopul sau consecința.
Exemplu: A venit ca să se joace.(scop)
Nu sunt atât de obosit ca să nu pot vedea filmul. (consecința)
3. Reliefarea unui termen atrage folosirea conjuncției ca...să,
echivalentă semantic cu să:
Exemplu: El vrea să nu-l așteptăm. El vrea ca noi să nu-l așteptăm.
N-aș vrea să înțelegi greșit! N-aș vrea ca și tu să înțelegi
greșit.
N-ar trebui să lipsești mâine. N-ar trebui ca mâine să
lipsești.
Ar fi bine să o ajutăm când are nevoie. Ar fi bine ca,
atunci când are nevoie, să o ajutăm.
4. În aceeași situație se află locuțiunile conjuncționale: fără să =
fără ca să, înainte să = înainte ca să
Exemplu: Vine fără să știm. Vine fără ca noi să știm.
Ajută-l înainte să-ți ceară! Ajută-l înainte ca el să-ți
ceară!
Interjecția
Interjecția este o parte de vorbire neflexibilă. Reproduce strigăte

și zgomote sau redă impresii și senzații: de (ne)plăcere, de (in)satisfacție,
de durere...).
1. Clasificare
→ după formă:
- simple: ah!, vai!, au!, ura!, zău?, hai!, aș!, na!, uite!, ei!
- compuse sau locuțiuni: ei, na! ei, aș!, haida-de!, haide-hai!, ia uite!, ei
bine!, nu zău?!, pe naiba!, da de unde!?
→ după origine
- propriu-zise: a!, ah!, vai!, aoleu!, hai!, of!, ho!
- imitative (onomatopee): miau!, cucurigu!, trosc!, zvârr!
- provenite din alte părți de vorbire: domnule!, frate!, Doamne!, păcat!,
ajutor!, poftim!, înainte!, uite!
2. Exprimă
→ senzații:
- durere fizică: a!, au!, vai!
- efort: uff!, hop(a)!, hei-rup!
- frig: brrr!
→ dispoziții afective:
- bucurie, entuziasm: a!, o!, ura!, bravo!
- nemulțumire: ași!, țî!țî!, pfu!
- durere afectivă, deznădejde: oh!, vai!
- tristețe, regret, nostalgie: of!
- îndoială: hm!
- teamă: aoleu!, hait!
→ impulsuri de voință
- adresare, chemare:
- pentru persoane: hei!, măi!. mă!, pst!
- pentru animale: cuțu-cuțu!, pis-pis!, pui-pui!
- îndemn, ordin: hai!, haide!, stop!, sss!, sss!
- injurii: La dracu!, Drace!, La naiba!
3. Imită:
→ zgomote naturale: pac!, poc!, buf!, trosc!, pic!, plici!, pleosc!,
bâldâbâc!, vâjj!, zvârr!, zbârrr!
→ sunetele unor instrumente: tic-tac!, târr!, ding-dang!, ta-ra-ra!, ta-ra-
ta-ta!, bum-bum!
→ sunete emise de vietăți: ham-ham!, hau-hau!, mârr! (câinele); miau!,
miorlau! (pisică); i-ha-ha! (calul); muu! (vaca); cot-co-dac! (găina); cu-
cu-rigu! (cocoșul), etc.
1. Completați spațiile libere cu prepozițiile corespunzătoare,

după modelul:
Model: Eu scot telefonul …. geantă.
Eu scot telefonul din geantă.
Am învățat să merg ….. bicicletă.
Astăzi ies mai târziu ….. cursuri.
Am ridicat hârtia …… jos și am pus-o la coș.
Scaunul este ….. masă.
Mașina mea se află ….. garaj.
Pătura este …. pat.
Perdelele sunt ….. fereastră.
Noi stăm ….. voi la masă.
Astăzi mergem …. prietenii noștri la film.
2. Completați spațiile libere cu prepozițiile date: până la, dintre,
pe la, de lângă, despre, după, fără
Eu mă duc …….. magazin.
Tu vii ……… mine și trebuie să te aștept.
Scaunul …….. tine este ocupat.
Am vorbit …….. tine cu mama ta.
………. film mergem să mâncăm ceva.
Mihai este cel mai bun ……… studenți.
Astăzi voi face o prăjitură …….. zahăr.
3. Completați propozițiile următoare ținând cont de
prepozițiile subliniate, după modelul:
Model: Voi sunteți aidoma ………….
Voi sunteți aidoma părinților.
Ei au fost întotdeauna împotriva ……………….
Noi ne-am desfășurat activitatea conform …………….
Tu ești asemenea ………………..
Ele au realizat ceva în viață datorită ……………..
Ei au zburat cu avionul deasupra ………………..
Părinții noștri au pus munca lor înaintea …………….
Voi ați fost dintotdeauna contra ……………..
4. Completați spațiile libere cu prepozițiile date: de, pe lângă,
pentru, la, printre, din, cu
Casa bunicilor mei se află …….. capătul unui drum …. țară, ……
primăria din sat. Ei au o grădină mare, plină …….. legume și o livadă ……
pruni. ….. ieșirea ….. casă se află o fântână adâncă, de unde luăm apă
……. a uda grădina. Vara, curtea este plină …… flori și …… fluturi, iar
……… copacii din livadă se plimbă câteodată bunicul admirând fructele.
Este un peisaj ……. vis care merită admirat.
5. Completați spațiile libere cu conjuncțiile corespunzătoare,
după modelul:
Model: Eu vreau să plec ….. tu vrei să mai stau
Eu vreau să plec dar tu vrei să mai stau
Am plecat ……. vreau să merg la film.
- Tu ești acasă …… ești la serviciu?
Am ieșit cu tine …….. te cunosc.
Am învățat bine …….. voi lua examenul.
……… sunt bolnav, nu voi merge la facultate.
Eu sunt la cumpărături ……… tu ești la serviciu.
Eu sunt acasă ……. nu vreau să răspund la sonerie.
6. Completați propozițiile următoare ținând cont de
conjuncțiile subliniate, după modelul:
Model: Te cunosc foarte bine ……….. nu te cunosc demult
Te cunosc foarte bine cu toate că nu te cunosc demult
O să ne vedem până când ………………..
Nu știu dacă ………………..
Nu pot veni la tine deoarece ………………
Aș vrea să știu unde …………………..
Nu mi-ai spus când …………………..
Ea știa cum ………………..
Era atât de bolnav încât …………………
7. Completați spațiile libere cu interjecțiile date: ah, poc, hai,
of, vai, aha, pleosc
…… , ce cald este afară!
…… , iar am greșit!
…… , deci acolo te-ai ascuns!
…… , se auzi căzând ceva cu zgomot!
…… , și apa făcu valuri!
…… , vino cu mine!
…… , ce-ai făcut!
Mic dicționar de cuvinte
român -englez
A
a abandona (vb. I - abandonez) = to abandon, to renounce

a abate (vb. III) = to divert, to turn away
abatere, -i (s. f.) = deviation
abătut, -ă, -i, -e (adj.) = downcast, depressed
abdomen, -e (s. n.) = abdomen
abdominal, -ă, -i, -e (adj.) = belly, abdominal
abia (adv.) = hardly, just
a abilita (vb. I - abilitez) = to qualify
abilitate, -i (s. f.) = skill
a se abona (vb. I - abonez) = to subscribe
abonament, -e (s. n.) = subscription, season ticket
abonat, -i (s. m.) = subscriber, telephone user
a aborda (vb. I - abordez) = to approach, to tackle a problem (a aborda o
problemă, o temă, o chestiune, un subiect)
abordare, -i (s. f.) = approach
a abrevia (vb. I - abreviez) = to abbreviate
abreviat, -ă, -i, -e (adj.) = abbreviated
abreviere, -i (s. f.) = abbreviation, abbreviating
absent, -ă, -i, -e (adj.) = absent
absență, -e (s. f.) = absence
absolvent, -i (s. m.) = graduate
a absolvi (vb. IV - ø ) = to graduate, to absolve
abstract, -ă, -i, -e (adj.) = abstract
absurd, absurdă, absurzi, absurde (adj.) = absurd, unreasonable
a abuza (vb. I - abuzez) = to abuse
abuziv, -ă, -i, -e (adj.) = abusive, improper
ac, ace (s. n.) = needle
acadea, acadele (s. f.) = lollipop
academic, -ă, -i, -e (adj) = academic
acasă (adv.) = at home
a accelera (vb. I - accelerez) = to speed (up)
accelerat, -e (s. n.) = fast train
accent, -e (s. n.) = stress, accent
a accentua (vb. I - accentuez) = to stress, to emphasize
a accepta (vb. I - ø) = to agree to, to accept
acceptabil, - ă, -i, -e (adj.) = acceptable, satisfactory, admissible
acces, -e (s. n.) = access
a accesa (vb. I - accesez) = to access
accesare, accesări (s. f.) = access
accesibil, -ă, -i, -e (adj.) = accessible, easy of acces
accident, - e (s. n.) = accident
a accidenta (vb. I - accidentez) = to wound in an accident
aceea (pron. dem.) = that one; de aceea = therefor
aceia (pron. dem.) = those ones
acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi (adj./pron. dem.) = the same
acesta, aceasta, aceştia, acestea (pron. dem.) = this one/these ones
acest(a), această/a, aceşti(a), aceste(a) (adj. dem.) = this, these
a achita (vb. I - ø) = to pay off
achiziție, -i (s. f.) = acquisition
aci/aici (adv.) = here
acolo (adv.) = there; v. aici = here
a se acomoda (vb. I refl. - mă accomodez) = accomodate oneself, to adjust
acomodare, acomodări (s. f.) = adaptation, accommodation
acont, aconturi (s. n.) = advance (money) – a da acont; down payment
(acont la plate în rate)
a acoperi (vb. IV - acopăr -ø) = to cover; to hide
acoperiș, acoperișuri (s. n.) = roof
acord, acorduri (s. n.) = agreement
a acorda (vb. I - ø) = to grant, to award
a acredita (vb. I - acreditez) = to accredit
a acri (vb. IV - acresc) = to (make) sour
acritură, acrituri (s. f.) = sour food/drinks
acru, -ă, -i, -e (adj.) = sour
act, acte (s. n.) = act (de teatru); document, paper (document)
a activa (vb. I - activez) = to activate, to act, to work
activitate, activităţi (s. f.) = activity, work; active (în activitate)
actor, i (s. m.) = actor
actriţă, -e (s. f.) = actress
actual, -ă, -i, -e (adj.) = real, present-day
actualitate, actualități (s. f.) = present, topical interest
a actualiza (vb. I - actualizez) = to update
actualizare, -ări (s. f.) = update
actualmente (adv.) = now(adays), at present
a acționa (vb. I - acționez) = to act, to take action
acţiune, -i (s. f.) = action
acum (adv.) = now
acut, -ă, -i, -e (adj.) = acute
a acuza (vb. I - ø) = to charge, to accuse
acuzat, acuzați (s. m.) = accused
adaos (adv.) = addition, supplement
a adapta (vb. I - adaptez) = to adapt, to adjust
adăpost, adăposturi (s. n.) = shelter, refuge
a adăuga (vb. I – ø) = to add, to supplement
adânc, -ă, -i (adj.) = deep
adesea/adeseori (adv.) = often, frequently
adevăr, adevăruri (s. n.) = truth
adevărat, -ă, -i, -e (adj.) = true, real
adevărat (adv.) = truly
adeverință, -e (s. f.) = certificate
adică (adv.) = that is; after all (la o adică)
adjectiv, - e (s. n.) = adjective
a administra (vb. I - administrez) = to administer, to manage
administrator, -i (s. m.) = administrator, superintendent
a admira (vb. I – ø) = to admire
admis, -ă, -i, -e (adj.) = accepted, admitted
a admite (vb. III) = to admit, to allow
admitere, -i (s. f.) = admission; matriculation (admitere la facultate)
a adormi (vb. IV - ø) = to put to sleep, to fall asleep
a adresa (vb. I - adresez) = to address, to direct, to send
adresă, -e (s. f.) = address
a aduce (vb. III) = to bring
adult, -i (s. m.) = grown-up
a aduna (vb. I - ø) = to add; to collect
adunare, adunări (s. f.) = addition, meeting
aer, (-e) (s. n.) = air
a aerisi (vb. IV - aerisesc) = to air
afacere, -i (s. f.) = affair, business
afară (adv.) = outside, outdoors; v. înăuntru = inside
affecțiune, -i (s. f.) = affection; disease (boală)
a afirma (vb. I - ø) = to affirm, to say, to state, to make a statement
afirmație, -i (s. f.) = assertation, affirmation
a afişa (vb. I - afișez) = to post, to pin out
a afla (vb. I - ø) = to find out
a se afla (vb. I refl. - mă aflu) = to be situated, to be found
agățătoare, -i (s. f.) = hanger, tab
agendă, -e (s. f.) = agenda, pocket book
agent, agenți (s. m.) = agent
agenție, -i (s. f.) = agency, company
a agita (vb. I - ø) = to agitate
aglomerat, -ă, -i, -e (adj.) = crowded
aglomerație, -i (s. f.) = crowd
agrafă, -e (s. f.) = clip, hairpin
a agrea (vb. I - agreez) = to like, to approve
agresiv, -ă, -i, -e (adj.) = aggressive
agricultură, -i (s. f.) = agriculture, farming
aici (adv.) = here
aidoma (adv.) = alike
a ajunge (vb. III) = to arrive
a ajuta (vb. I - ø) = to help
ajutor, ajutoare (s. n.) = assistance, help, aid
al, a, ai, ale (art. pos.) = of; ai ei = her(s); ai mei = my folk(s)
alatăieri (adv.) = the day before yesterday
a (se) alarma (vb. I - alarmez) = to alarm, to disturb, to be alarmed
alături (adv.) = (close) by, beside; next door (de alături)
alb, albă, albi, albe (adj.) = white
albastru, albastră, albaştri, albastre (adj.) = blue
albină, -e (s. f.) = bee
album, -e (s. n.) = album
a alcătui (vb. IV - alcătuiesc) = to make (up), to form, to put together
alcătuire, -i (s. f.) = structure
alchimist, alchimişti (s. m.) = alchemist
alee, -i (s. f.) = alley, walk
a alege (vb. III) = to choose
alegere, -i (s. f.) = choice, selection
a alerga (vb. I - ø) = to run, to race
ales, aleasă, aleşi, alese (adj.) = chosen
alphabet, -e (s. n.) = alphabet
alimentație, -i (s. f.) = food, diet, eating
a alinia (vb. I -aliniez) = to align, to line (up)
aliniere, -i (s. f.) = alignment
a aloca (vb. I - ø) = to allot
alt, -ă, -i,- e (adj./pron. nehot.) = (an)other
alta (pron. nehot.)= another (one)
altădată (adv.) = another time
altceva (pron. nehot.) = something else, anything else
altcineva (pron. nehot.) = somebody else, anybody else
altfel (adv.) = otherwise; differently (diferit)
altul, alta, alții, altele (adj./pron. nehot.) = (an)other
altundeva (adv.) = elsewhere
a aluneca (vb. I - ø) = to slide
a alunga (vb. I - ø) = to drive (away)
aluzie, -i (s. f.) = allusion, hint, suggestion
amabil, -ă, -i, -e (adj.) = kind
amar, -ă, -i, -e (adj.) = bitter
amănunt,, -e (s. f.) = detail
a amâna (vb. I - ø) = to postpone
amândoi/ambii; amândouă/ambele (num.) = both
a ameliora (vb. I - ameliorez) = to improve
ameliorare, ameliorări (s. f.) = improvement
a amenaja (vb. I - amenajez) = to arrange
amenajare, amenajări (s. f.) = arrangement
amendă, amenzi (s. f.) = fine
a amenința (vb. I - ø) = to threaten, to menance
amenințare, -i (s. f.) = threat(ening)
amestec, amestecuri (s. n.) = mixture
a amesteca (vb. I - ø) = to mix (up), to blend, to combine
a ameți (vb. IV - amețesc) = to dizzy
amiabil, -ă, -i, -e (adj.) = friendly
amiază, amiezi (s. f.) = noon, midday
amic, -i (s. m.) = friend
amigdală, -e (s. f.) = tonsil
a aminti (vb. IV - amintesc) = to mention, to recall
amintire, -i (s. f.) = memory, remembrance; in memory of (în amintirea)
amprentă, -e (s. f.) = stamp; fingerprint (amprentă digitală)
amurg, amurguri (s. n.) = dusk, twilight
a amuți (vb. IV - amuțesc) = to silence, to dumb(found)
a (se) amuza (vb. I - ø) = to amuse, to entertain
amuzant, -ă, -i, -e (adj.) = amusing, nice, funny
an, -i (s. m.) = year
analgezic, -e (s. n.) = analgesic/analgetic (effect)
a analiza (vb. I - analizez) = to analyse
analiză, -e (s. f.) = analysis; blood test (analiza sângelui)
anatomie, -i (s. f.) = anatomy
a ancheta (vb. I - anchetez) = to investigate
anchetă, -e (s. f.) = inquiry, inquest
a angaja (vb. I - angajez) = to employ
angajare, angajări (s. f.) = employment
angajator, -i (s. m.) = employer
animal, -e (s. n.) = animal, beast
aniversare, aniversări (s. f.) = anniversary, birthday
anotimp, anotimpuri (s. n.) = season
ansamblu, ansambluri (s. n.) = ensemble
antenă, -e (s. f.) = antenna, aerial
anterior, anterioară, anteriori, anterioare (adj.) = previous
a anticipa (vb. I - anticipez) = to anticipate
antipiretic, -e (s. n.) = antipyretic
antonim, -e (s. n.) = antonym
antrenament, -e (s. n.) = training, practice
antrenor, -i (s. m.) = trainer
anturaj, -e (s. n.) = company
anual (adv.) = yearly
a anula (vb. I - anulez) = to cancel, to revoke
anulare, anulări (s. f.) = cancellation
anunţ, anunțuri (s. n.) = announcement, notice; advertisement (reclamă)
a anunţa (vb. I - ø) = to announce, to notify
aparat, -e (s. n.) = apparatus, device; camera (aparat de fotografiat)
aparență, -e (s. f.) = appearance; as it seems (după toate aparențele);
apparently (în aparență)
apariție, -i (s. f.) = appearance, publication
apartament, -e (s. n.) = flat, apartment
a aparține (vb. III) = to belong to
apă, -e (s. f.) = water
a apăra (vb. I - ø) = to defend, to protect
apărare, -i (s. f.) = defence, protection
a apărea (vb. II) = to appear, to come out; to arise (a se ivi)
a apăsa (vb. I - ø) = to press, to push
apăsător, apăsătoare, apăsători, apăsătoare (adj.) = oppressive, heavy
apel, apeluri (s. n.) = appeal, call; irrevocable (fără drept de apel)
a apela (vb. I - apelez) = to appeal to, to call to
apendicită, -e (s. f.) = appendicitis
aperitiv, -e (s. n.) = appetizer
apetit, apetituri (s. n.) = appetite
a aplica (vb. I - ø) = to apply, to use
aplicație, -i (s. f.) = application, use
apoi (adv.) = then, afterwards
aport, aporturi (s. n.) = contribution
a aprecia (vb. I - apreciez) = to estimate, to consider, to judge
apreciere, -i (s. f.) = estimate, assessment, remark, opinion
aprig, -ă, -i, -e (adj.) = ardent, fiery, harshly
aprilie (s. m.) = April
a aprinde (vb. III) = to light, to switch on
aproape (adv.) = near, about
a aproba (vb. I - ø) = to approve, to consent
aprobare, aprobări (s. f.) = consent, approval, acceptance
a apropia (vb. I - ø) = to bring, to approach, to draw near
apropiere, -i (s. f.) = proximity, intimacy, approach(ing)
aproximativ (adv.) = environ; approximately, about
aproximativ, -ă, -i, -e (adj.) = approximate
a apuca (vb. I - ø) = to catch, to grip, to begin to, to start, to go
a apune (vb. III) = to set
apus, apusuri (s. n.) = sunset, west
aragaz, aragazuri (s. n.) = cooker, blaugas, gas stove
a aranja (vb. I - aranjez) = to arrange, tidy, to organize, to plan, to settle
aranjament, -e (s. n.) = arrangement, order, settlement
a arăta (vb. I - ø) = to show; to be/look like, to prove, to reveal, to point
arbitru, -i (s. m.) = arbitrator, sport umpire
arbore, arbori (s. m.) = tree
arc, arcuri (s. n.) = bow, arch, vault
a arde (vb. III) = to burn
ardei, ardei (s. m.) = pepper; chilli, hot pepper (ardei iute)
argint (s. n.) = silver
argintiu, -ie, -ii (adj.) = silver(y)
a argumenta (vb. I - argumentez) = to motivate
arhitect, -i (s. m.) = architect
arhitectură, -i (s. f.) = architecture
arhivă, -e (s. f.) = archive(s)
arid, aridă, arizi, aride (adj.) = unproductive
aripă, -i (s. f.) = wing
armament, -e (s. n.) = weapons, armament
armată, -e (s. f.) = army, forces
arogant, -ă, -i, -e (adj.) = arrogant, domineering, overbearing
aromă, -e (s. f.) = flavor
ars, -ă, -i, -e (adj.) = burnt
artă, -e (s. f.) = art, skill
articol, -e (s. n.) = article
articular, -ă,- i, -e (adj.) = articular
artist, -i (s. m.) = artist, performer
artistic, -ă, -i, -e (adj.) = artistic
artrită, -e (s. f.) = arthritis
a arunca (vb. I - ø) = to throw (away)
a asambla (vb. I - asamblez) = to assemble
ascensiune, -i (s. f.) = climb(ing), ascent
a asculta (vb. I - ø) = to listen to, to hear; to obey (a se supune)
a ascunde (vb. III) = to hide
a ascuți (vb. IV - ø) = to sharpen
ascuțitoare, -i (s. f.) = sharpener
aseară (adv.) = last night
asemănător, asemănătoare, asemănători, asemănătoare (adj.) = alike,
similar
asemenea, asemeni (adj.) = such; (adv.) also, too (de asemenea)
asfalt, asfalturi (s. n.) = asphalt
asfințit, asfințituri (s. n.) = sunset
a asigura (vb. I - ø) = to assure, to guarantee
asigurat, -ă, -i, -e (adj.) = insured
a asista (vb. I - ø) = to help, to assist
asistent, -i (s. m.) = assistant
asistentă, -e (s. f.) = nurse (asistentă medicală)
a asocia (vb. I - asociez) = to associate, to unite
asociație, -i (s. f.) = association, society
a asorta (vb. I - asortez) = to match, to assort
aspect, -e (s. n.) = aspect
a aspira (vb. I - ø) = to aspirate, to inhale
aspirator, aspiratoare (s. n.) = vacuum cleaner
aspirină, -e (s. f.) = aspirin
aspru, aspră, aspri, aspre (adj.) = rough
asta/aceasta (pron. dem./adj. dem.) = this (one), this
astăzi (adv.) = today
astfel (adv.) = thus, in this way
a asuma (vb. I - ø) = to assume, to shoulder
asupra (adv./prep.) = on, about, over
aşa (adv.) = so that, thus, like this, this way
așadar (adv.) = therefore, thus, so
a așeza (vb. I - ø) = to put, to set; to sit down (a se așeza)
așezare, -i (s. f.) = laying, putting, setting, settlement
a aştepta (vb. I - ø) = to wait for; I am looking forward to (abia aștept)
aşteptare, -i (s. f.) = expectation
atac, atacuri (s. n.) = attack
a ataca (vb. I - ø) = to attack, to assail
atât (adv.) = so much, so long
atent, -ă, -i, -e (adj.) = attentive, careful, considerate
atenție, -i (s. f.) = attention
a atenua (vb. I - atenuez) = to attenuate
atenuare, atenuări (s. f.) = alleviation, relief
a atinge (vb. III) = to touch, to reach
atingere, -i (s. f.) = touch(ing), contact
atitudine, -i (s. f.) = attitude
a atrage (vb. III) = to attract, to draw
atracţie, -i (s. f.) = attraction
atrăgător, atrăgătoare, atrăgători, atrăgătoare (adj.) = attractive, nice,
pretty
a atribui (vb. IV - ø) = to attribute, to ascribe, to distribute
atribuire, -i (s. f.) = assignment
atunci (adv.) = then, at the time
ață, -e (s. f.) = thread
a ațipi (vb. IV - ațipesc) = to get a nap
a audia (vb. I - audiez) = to hear, to attend, to examine
audiere, -i (s. f.) = hearing, examination
august (s. m.) = August
aur (s. n.) = gold
auriu, -ie, -ii (adj.) = golden
a autentifica (vb. I - ø) = authenticate, to certify
autobuz, -e (s. n.) = bus
autor, -i (s. m.) = author, writer
autoritate, -i (s. f.) = authority
autostradă, autostrăzi (s. f.) = highway
autoturism, -e (s. n.) = car
a auzi (vb. IV- ø) = to hear
a avansa (vb I - avansez) = to get a promotion, to go ahead
avansat, -ă, -i, -e (adj.) = advanced
a avaria (vb. I - avariez) = to damage
a avea (vb. II nereg. - am) = to have
avere, -i (s. f.) = fortune, estate
avion, avioane (s. n.) = (air)plane, aircraft
aviz, avize (s. n.) = notice, notification, advice, approval
avocat, -i (s. m.) = lawyer
azi (adv.) = today
bacalaureat, -e (s. n.) = school graduate, school-leaving examination

baclava, baclavale (s. f.) = nut and syrup pastry
bacșiș, bacșișuri (s. n.) = tip
bagaj, -e (s. n.) = (B.E.) luggage, (A.E.) baggage
baie, băi (s. f.) = bathroom; steam bath (baie de aburi)
balon, baloane (s. n.) = balloon
balsam, balsamuri (s. n.) = balm
baltă, bălți (s. f.) = swamp, pool, puddle, plash, lake
balustradă, -e (s. f.) = railing, parapet, banister
ban, -i (s. m.) = money, currency, coin
banană, -e (s. f.) = banana
bancă, bănci (s. f.) = bank; bench (bancă în parc); desk (pupitru)
banchetă, -e (s. f.) = bench, settee
bancnotă, -e (s. f.) = (bank)note
bancomat, -e (s. n.) = ATM (- Atomated Teller Machine), cash machine
bar, baruri (s. n.) = bar, night club
barbă, bărbi (s. f.) = beard; chin (bărbie)
barcă, bărci (s. f.) = boat
barieră, -e (s. f.) = barrier, obstacle
barză, -e (s. f.) = stork
bască, băști (s. f.) = peakless cap
basm, -e (s. n.) = fairy tail, story
basma, basmale (s. f.) = headkerchief
a bate (vb. III) = to beat, to defeat (a învinge)
baterie, -i (s. f.) = battery
batistă, -e (s. f.) = handkerchief
bază, -e (s. f.) = base, data base
bazin, -e (s. n.) = piscine, pool, basin
a băga (vb. I - ø) = to thrust, to shove, to stick, to introduce
băiat, băieţi (s. m.) = boy
a bănui (vb. IV - bănuiesc) = to suppose, to presume
bănuială, -i (s. f.) = supposition, doubt
bărbat, bărbați (s. m.) = man, husband (soț)
bătaie, bătăi (s. f.) = beating, knock, tap
bătrân, -i (s. m.) = old man
bătut, -ă, -i, -e (adj.) = beaten
băț, bețe (s. n.) = stick, rod
băutură, -i (s. f.) = drink, beverage, liquor
bârfă, -e (s. f.) = gossip, small talk
a bârfi (vb. IV - bârfesc) = to gossip about
a bea (vb. I - ø) = to drink
bebeluș, -i (s. m.) = baby
bec, becuri (s. n.) = bulb, gas burner
bej (adj.) = beige
belșug, belșuguri (s. n.) = planty
benefic, -ă, -i, -e (adj.) = favourable
beneficiu, -i (s. f.) = benefit, advantage
bere, -i (s. f.) = beer
bezea, bezele (s. f.) = meringue; kisses (a face bezele cuiva)
biberon, biberoane (s. n.) = (feeding) bottle, bib
biblie, -i (s. f.) = Bible, the Book
bibliotecară, -e (s. f.) = librarian
bibliotecă, -i (s. f.) = library
bicicletă, -e (s. f.) = bicycle, bike
biet, biată, bieți, biete (adj.) = poor, miserable; poor devil (bietul om)
bijuterie, -i (s. f.) = jewel
bijutier, -i (s. m.) = jeweller
bilă, -e (s. f.) = ball; bile, gall (în medicină – bilă)
bilet, -e (s. n.) = ticket, note
bine (adv.) = well, (all) right, O.K.
binecrescut, -ă, -i, -e (adj.) = well-bred
a binecuvânta (vb. I - binecuvântez) = to bless
binecuvântare, -i (s. f.) = blessing
binefacere, -i (s. f.) = advantage, charity
bineînțeles (adv.) = of course, naturally, sure, certainly
binevenit, -ă, -i, -e (adj.) = welcome, useful
a binevoi (vb. IV - binevoiesc) = to condescend, to be willing
binevoitor, -i (s. m.) = well-wisher, kind, agreable
biochimist, biochimişti (s. m.) = biochemist
biologie, -i (s. f.) = biology
bioterapie, -i (s. f.) = biotherapy
birocrație, -i (s. f.) = bureaucracy, red-tape
birou, birouri (s. n.) = bureau, office,desk, writing table, study
a birui (vb. IV - biruiesc) = to conquer, to defeat, to triumph
biruință, -e (s. f.) = victory
biserică, -i (s. f.) = church
bisturiu, -e (s. n.) = lancet
bizar, –ă, -i, -e (adj.) = quaint, bizarre
a se bizui (vb. IV – mă bizuiesc) = to rely, to descend on
blană, blănuri (s. f.) = fur
blestem, -e (s. n.) = curse
bleu (adj.) = (light) blue
bleumarin (adj.) = (navy) blue
bloc, blocuri (s. n.) = block of flats, apartment house
a bloca (vb. I - blochez) = to block, to obstruct
blond, blondă, blonzi, blonde (adj.) = fair, blonde
bluză, -e (s. f.) = blouse
boală, boli (s. f.) = illness, affection
bocanc, -i (s. m.) = boot
bogat, -ă, -i, -e (adj.) = rich, wealth
bogăție, -i (s. f.) = wealth, abundance
bol, boluri (s. n.) = bole, bolus, bowl
bolnav, -ă, -i, -e (adj.) = ill, unwell, suffering
bolnav, -i (s. m.) = invalid, sick man
bomboană, -e (s. f.) = sweetmeat, bon-bon, candy
bon, bonuri (s. n.) = ticket, bill, note
bonă, -e (s. f.) = governess
borcan, -e (s. n.) = (glass) jar, bottle
bord, borduri (s. n.) = board, edge, border; overboard (peste bord)
bordură, borduri (s. f.) = street curb, kerb(stone)
bot, boturi (s. n.) = muzzle, snout
botez, botezuri (s. n.) = christening
a (se) boteza (vb. I - ø) = to christen, to baptize, to be baptized
bou, boi (s. m.) = ox
brad, brazi (s. m.) = fir (tree), pine (tree)
braţ, -e (s. n.) = arm
brav, -ă, -i, -e (adj.) = brave, valiant
bravo! (interj.) = well done!
brățară, -i (s. f.) = bracelet
brânză, brânzeturi (s. f.) = cheese
brânzoaică, -e (s. f.) = cheese cake
breloc, brelocuri (s. f.) = trinket
bretea, bretele (s. f.) = (shoulder) strap, braces, suspenders
briceag, -e (s. f.) = (pen) knife
brichetă, -e (s. f.) = lighter
briză, -e (s. f.) = breeze
broască, broaște (s. f.) = frog
bronz, bronzuri (s. n.) = bronze
a (se) bronza (vb. - bronzez) = to tan; to get a (sun)tan
broșă, -e (s. f.) = brooch
brun, -ă, -i, -e (adj.) = brown; dark(-haired)
brunet, -i (s. m.) = dark-haired man
brunetă, -e (s. f.) = brunette, dark-haired woman
brusc, bruscă, bruști, bruște (adj.) = abrupt
brutar, -i (s. m.) = baker
brutărie, -i (s. f.) = bakery, baker’s
bucată, -i (s. f.) = piece, fragment
bucătar, -i (s. m.) = (male) cook, chef
bucătărie, -i (s. f.) = kitchen
buchet, -e (s. n.) = bunch
buclat, -ă, -i, -e (adj.) = curly
buclă, -e (s. f.) = curl, lock
a (se) bucura (vb. I - ø) = to fill with joy, to gladden; to rejoice, to enjoy
bucurie, -i (s. f.) = joy
bucuros, bucuroasă, bucuroși, bucuroase (adj.) = glad, happy
bufet, bufete (s. n.) = buffet, sideboard; snack bar
bufon, -i (s. m.) = fool, buffoon
buget, -e (s. f.) = budget
buletă, -e (s. f.) = ball
buletin, -e (s. n.) = bulletin; identity card (buletin de identitate)
bulevard, -e (s. n.) = avenue, boulevard
bulgăre, -i (s. m.) = ball, snowball (bulgăre de zăpadă)
bulion, bulionuri (s. n.) = tomato sauce
bumbac, bumbacuri (s. n.) = cotton
bun, -ă, -i, -e (adj.) = good
bună-credință (s. f.) = good faith
bună-cuviință (s. f.) = politeness
bunăstare, -i (s. f.) = welfare, wellbeing
bunătate, -i (s. f.) = goodness
bunăvoință (s. f.) = goodwill
bun-gust (s. n.) = fine taste, refinement
bunic, -i (s. m.) = grandfather
bunică, -i (s. f.) = grandmother
bun-simț (s. n.) = good-breeding, manners, fine character
burete, bureți (s. m.) = sponge; mushroom
buric, -e (s. n.) = navel; tip (buricul degetului)
burlac, -i (s. m.) = bachelor
burlan, -e (s. f.) = (rain-)pipe, stove pipe
burniță, -e (s. f.) = drizzle
bursă, -e (f) = scholarship, (business)action
burtă, burţi (s. f.) = belly, stomach
busolă, -e (s. f.) = compass, guide
buștean, bușteni (s. m.) = log, (tree-)stump
butelie, -i (s. f.) = bottle; gas cylinder (butelie de aragaz)
butoi, butoaie (s. n.) = cask, keg
buză, -e (s. f.) = lip
buzunar, -e (s. n.) = pocket
ca (adv./prep./conj.) = like, as
cabană, -e (s. f.) = hut, chalet
cabină, -e (s. f.) = cabin, booth
cabinet, -e (s. n.) = office, cabinet
cadă, căzi (s. f.) = tub, vat
cadou, cadouri (s. f.) = gift, present
cafea, cafele (s. f.) = coffee
caiet, -e (s. n.) = notebook
caisă, -e (s. f.) = apricot
cal, cai (s. m.) = horse
calamitate, -i (s. f.) = calamity
calcul, -e (s. n.) = calculation, reckoning, estimate
a calcula (vb. I - calculez) = to calculate
calculator, calculatoare (s. n.) = computer
cald, caldă, calzi, calde (adj.) = warm, hot, heat; I’m hot (mi-e cald)
cale, căi (s. f.) = road, way
calendar, -e (s. n.) = calendar
calificare, -i (s. f.) = skill, training, qualification
calitate, -i (s. f.) = quality, attribute
calm, -ă, -i, -e (adj.) = calm, quiet
calmant, -e (s. n.) = sedative
cam (adv.) = about, nearly, approximately, almost
cameră, -e (s. f.) = room
canapea, canapele (s. f.) = sofa, couch
cană, căni (s. f.) = mug, decanter, pitcher; tankard (cană cu capac)
caniculă, -e (s. f.) = dog days
canin, -i (s. m.) = eye-tooth
cantină, -e (s. f.) = worker’s restaurant, refectory
cantitate, -i (s. f.) = quantity, amount
cap, capete (s. f.) = head
capabil, -ă, -i, -e (adj.) = (cap)able, efficient
capac, -e (s. n.) = lid
capacitate, -i (s. f.) = content, capacity
capăt, capete (s. n.) = end, extremity, terminus, limit
capitală, -e (s. f.) = capital; county town (capitală de județ)
capitol, -e (s. n.) = chapter
capră, -e (s. f.) = goat
capsulă, -e (s. f.) = capsule, cap
caracter, -e (s. n.) = character, nature
cardiac, -i (s. m.) = cardiac patient
cardiolog, -i (s. m.) = cardiologist
cardiologie, -i (s. f.) = cardiology
cardiovascular, -ă, -i, -e (adj.) = cardiovascular
care (adj./pron. rel.; adj./pron. interog.; pron. nehot.) = which
carie, -i (s. f.) = (dental)decay
carieră, -e (s. f.) = career
cariocă, -i (s. f.) = marker
carne, cărnuri (s. f.) = meat, flesh
carosabil, -ă, -i, -e (adj.) = the carriage road (partea carosabilă)
carte, cărţi (s. f.) = book
cartelă, -e (s. f.) = ration book, clothing coupons; phone card (cartelă de
telefon)
cartier, -e (s. n.) = district, quarter
cartilaj, -e (s. n.) = cartilage
cartof, -i (s. m.) = potato; chips, crisps (cartofi prăjiți)
casă, -e (s. f.) = house
casier, -i (s. m.) = cashier
casierie, -i (s. f.) = pay office
castravete, -i (s. m.) = cucumber
castron, castroane (s. n.) = tureen, bowl
caș, cașuri (s. n.) = green ewe cheese
caşcaval, cașcavaluri (s. n.) = cheese; cacciocavallo
catedră, -e (s. f.) = (master’s) desk, department
cauză, -e (s. f.) = cause, reason
caz, cazuri (s. n.) = case
a caza (vb. I - cazez) = to accomodate
cazare, cazări (s. f.) = accomodation
cazma, cazmale (s. f.) = spade
că (conj.) = that; right you are (că bine zici)
căci (conj.) = for, because, as
căciulă, -i (s. f.) = fur cap, busby; per head, each (de căciulă)
a cădea (vb. II) = to fall down
a călători (vb. IV - călătoresc) = to travel
călătorie, -i (s. f.) = travel, journey; Have a nice trip! (Călătorie plăcută!)
călcâi, călcâie (s. n.) = heel
căldură, -i (s. f.) = heat, warmth
cămară, -i (s. f.) = pantry, larder
cămașă, cămăși (s. f.) = shirt, chemise
cămin, -e (s. n.) = student hostel; homeless (fără cămin)
a căpăta (vb. I - ø) = to get, to obtain, to acquire
căprioară, -e (s. f.) = deer, roe
căpşună, - i (s. f.) = strawberry
cărare, cărări (s. f.) = path
cărămidă, cărămizi (s. f.) = brick
cărbune, -i (s. m.) = coal
căsătorie, -i (s. f.) = marriage, match, wedlook
către (prep.) = towards, to
a căuta (vb. I - ø) = to look for, to search
câine, -i (s. m.) = dog
câmpie, -i (s. f.) = plain, field
când (adv./conj.) = when
cândva (adv.) = some day
a cânta (vb. I - ø) = to sing, to play
cântec, -e (s. n.) = song, tune
cârnat, -i (s. m.) = saussage(s)
câștig, câștiguri (s. n.) = gain, profit, income
a câştiga (vb I - ø) = to gain, to win
câștigător, -i (s. m.) = winner
cât, câtă, câţi, câte (adv./adj./pron. interog.-rel.) = how much; how many
câteodată (adv.) = sometimes, occasionally
câţiva, câteva (adj./pron. nehot.) = some, a few
ce (adj./pron. interog.-rel.) = what?
ceafă, -e (s. f.) = nape (of the neck)
ceai, ceaiuri (s. n.) = tea
ceapă, cepe (s. f.) = onion
cearșaf, cearșafuri (s. n.) = bed-sheet, turn-down sheet
ceartă, certuri (s. f.) = quarrel
ceas, ceasuri (s. n.) = watch, clock; hour; in an hour (peste un ceas)
ceașcă, cești (s. f.) = cup
ceaţă, ceţuri (s. f.) = mist, fog
a ceda (vb. I - cedez) = to give up, to surrender, to submit
ceea ce (pron. rel.) = what, which
cefalee (s. f.) = headache
celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte (adj./pron. dem.) = the other (one)
celebru, -ă, -i, -e (adj.) = famous
centimetru, -i (s. m.) = centimeter
central, -ă, -i, -e (adj.) = central
centru, -e (s. n.) = center, middle; in the high-lights (în centrul atenției)
cenușiu, cenușie, cenușii (adj.) = grey
cercel, cercei (s. m.) = earring
a cerceta (vb. I - cercetez) = to examine, to study, to inspect, to explore
cercetare, -i (s. f.) = investigation, research, study
cercetător, -i (s. m.) = researcher, investigator
a cere (vb. III) = to ask, to request, to demand, to claim
cerinţă, -e (s. f.) = whant, need, necessity, requirement, demand, exigency
a (se) certa (vb. I - ø) = to blame; to quarrel
certificat, -e (s. n.) = certificate
cetățean, -i (s. m.) = citizen
cetățenie, -i (s. f.) = citizenship
ceva (pron./adj. nehot.) = something
chef, chefuri (s. n.) = desire, party
cheie, chei (s. f.) = key
chelner, -i (s. m.) = waiter
a cheltui (vb. IV - cheltuiesc) = to spend, to consume
cheltuială, -i (s. f.) = expense
a chema (vb. I - ø) = to call (for)
chenar, -e (s. n.) = border
chestiune, -i (s. f.) = question, problem, issue, matter, thing
chiar (adv.) = even, indeed, just , exactly; even if (chiar dacă)
chibrit, chibrituri (s. n.) = match
chiflă, -e (s. f.) = (French) roll
chiftea, chiftele (s. f.) = minced-meat ball
chimist, chimişti (s. m.) = chemist
chin, chinuri (s. n.) = torture, torment, agony, labour
a (se) chinui (vb. IV – mă chinuiesc) = to torture; to torment oneself
chip, chipuri (s. n.) = face, image
chiriaș, -i (s. m.) = lodger
chirie, -i (s. f.) = rent
chirurg, -i (s. m.) = surgeon
chitanţă, -e (s. f.) = receipt
chitară, -e (s. f.) = guitar
chiuvetă, -e (s. f.) = sink, wash-hand basin
ci (conj.) = but
cifră, -e (s. f.) = number, figure
cină, -e (s. f.) = dinner, supper
cine (pron. interog.-rel.)= who, which; Who is...? (Cine e...?)
cinematograf, -e (s. n.) = cinema
cineva (pron.) = somebody
a cinsti (vb. IV - cinstesc) = to honour, to treat
cinstit, -ă, -i, -e (adj.) = honest
ciocolată, -e (s. f.) = chocolate
ciorap, -i (s. m.) = stocking, sock
ciorbă, -e (s. f.) = (sour) soup
ciornă, -e (s. f.) = rough copy, draft
circa (adv.) = about
a circula (vb. I - ø) = to circulate, to move
circulație, -i (s. f.) = circulation, traffic
cireașă, cireșe (s. f.) = (sweet) cherry
a citi (vb. IV - citesc) = to read
cititor, -i (s. m.) = reader
ciupercă, -i (s. f.) = mushroom
cizmă, -e (s. f.) = (top)boot
clanță, -e (s. f.) = door handle
clar, -ă, -i, -e (adj.) = clear, obvious, plain
a clarifica (vb. I - ø) = to elucidate, to explain, to become clear
clarificare, -i (s. f.) = elucidation, solution
clădire, -i (s. f.) = building, edifice
clătită, -e (s. f.) = pancake
clește, -i (s. m.) = tongs, pliers; punch, clippers (clește de perforat)
client, -i (s. m.) = customer, client, patient
clipă, -e (s. f.) = moment
clopot, -e (s. n.) = bell
club, cluburi (s. n.) = club (house)
a coace (vb. III) = to bake, to ripen
a coafa (vb. I - coafez) = to dress smb’s hair
coafeză, -e (s. f.) = hairdresser
coajă, coji (s. f.) = bark, crust, skin, peel; shell (coajă de ou)
coală, coli (s. f.) = sheet of paper
a coase (vb. III) = to sew
coborâre, -i (s. f.) = descent, lowering, getting off
a coborî (vb. V - ø) = to lower, to bring, to take down
cocoș, -i (s. m.) = cock, rooster
cofetar, -i (s. m.) = pastry baker, confectioner
cofetărie, -i (s. f.) = confectionery
a colabora (vb. I - colaborez) = to co-operate, to contribute
colaborare, -i (s. f.) = collaboration, contribution
colectiv, -e (s. n.) = community, staff
colectivitate, -i (s. f.) = collectivity, community
coleg, -i (s. m.) = colleague, fellow, mate, classmate, schoolmate
colegă, -e (s. f.) = colleague
colegiu, -i (s. n.) = college
colet, -e (s. n.) = parcel
colier, -e (s. n.) = necklace
a colinda (vb. I - ø) = to scour
colindă, -e (s. f.) = (Christmas) carol
coloană, -e (s. f.) = column
a colora (vb. I - colorez) = to colour
a comenta (vb. I - comentez) = to comment upon, to dicuss
comentariu, -i (s. n.) = comment(ary)
comisie, -i (s. f.) = committee, commission, board
comod, comodă, comozi, comode (adj.) = confortable, convenient
comparație, -i (s. f.) = comparison
compartiment, -e (s. n.) = compartment
a (se) comporta (vb. I - ø) = to necessitate; to behave
comportament, -e (s. n.) = behavior
compot, compoturi (s. n.) = stewed fruit, compote
compoziție, -i (s. f.) = composition
comprimat, -e (s. n.) = tablet, pill
a compune (vb. III) = to compose, to draft, to write
compunere, -i (s. f.) = composition
compus, -ă, -i, -e (adj.) = compound
a comunica (vb. I - ø) = to communicate, to inform off
comunicare, -i (s. f.) = communication
comunitate, -i (s. f.) = community
concediu, -i (s. n.) = leave, holidays, vacation
concluzie, -i (s. f.) = conclusion
concret, -ă, -i, -e (adj.) = concrete
concurent, -i (s. m.) = rival, sport competitor
concurs, concursuri (s. n.) = competition, examination
a condimenta (vb. I - condimentez) = to season
condiție, -i (s. f.) = condition, circumstance
conducător, -i (s. m.) = leader
conducere, -i (s. f.) = leadership, management
conductă, -e (s. f.) = pipe
a confecționa (vb. I - confecționez) = to make, to manufacture
conferinţă, -e (s. f.) = conference
a confirma (vb. I - ø) = to confirm
confirmare, confirmări (s. f.) = confirmation
conflict, -e (s. n.) = conflict
confort, conforturi (s. n.) = convenience(s), comfort
confortabil, -ă, -i, -e (adj.) = comfortable
confuzie, -i (s. f.) = confusion
a congela (vb. I - congelez) = to freeze
congelator, congelatoare (s. n.) = freezer
coniac, coniacuri (s. n.) = cognac, brandy
a conjuga (vb. I - ø) = to conjugate
conjugare, -i (s. f.) = conjugation
conjunctiv, -e (s. n.) = subjunctive
conjuncție, -i (s. f.) = conjunction
conopidă, -e (s. f.) = cauliflower
consecință, -e (s. f.) = result, consequence
conservă, -e (s. f.) = tin(ned) food, preserve
a considera (vb. I - ø) = to consider, to deem, to think
consoană, -e (s. f.) = consonant
a constata (vb. I - ø) = to notice, to realize
constatare, -i (s. f.) = finding
a constitui (vb. IV - constituiesc) = to constitute, to set up
constituție, -i (s. f.) = constitution
a constrânge (vb. III) = to force
constrângere, -i (s. f.) = compulsion, coercion
construncție, -i (s. f.) = building, construction, structure
a construi (vb. IV - construiesc) = to built, to construct
consum, consumuri (s. n.) = consumption
a consuma (vb. I - ø) = to consume, to eat, to exhaust
conștiință, -e (s. f.) = consciousness, conscience; sense of duty (conștiința
datoriei)
cont, conturi (s. n.) = account
a conta (vb. I - contez) = to count
contabil, -i (s. m.) = book-keeper, accountant
contagios, contagioasă, contagioși, contagioase (adj.) = infectious,
catching
a contempla (vb. I - ø) = to watch, to contemplate
a continua (vb. I - ø) = to continue, to go on
continuu, -ă, -i, -e (adj.) = continual, permanent
contra (prep.) = against, versus
contract, -e (s. n.) = contract, agreement
a conține (vb. III) = to include, to contain
conținut, conținuturi (s. n.) = content(s)
a conversa (vb. I - conversez) = to talk
a conviețui (vb. IV - conviețuiesc) = to live together
conviețuire, -i (s. f.) = life together
a convinge (vb. III) = to convince, to persuade
convingere, -i (s. f.) = convinction, belief, persuasion
convorbire, -i (s. f.) = talk, conversation
cooperant, -ă, -i, -e (adj.) = cooperating
copac, -i (s. m.) = tree
a copia (vb. I - copiez) = to copy (out)
copie, -i (s. f.) = copy, imitation
copil, copii (s. m.) = child, kid
copilărie, -i (s. f.) = childhood
corabie, corăbii (s. f.) = ship
cord, corduri (s. n.) = heart
corect, -ă, -i, -e (adj.) = correct, right
a corecta (vb. I - corectez) = to correct, to rectify
corespondenţă, -e (s. f.) = correspondence, mail, courier
corp, corpuri (s. n.) = body
a costa (vb. I - ø) = to cost; how much is it? (cât costă?)
costum, -e (s. n.) = suit, costume
coș, coșuri (s. n.) = basket
cot, coturi (s. n.) = elbow
covor, covoare (s. n.) = carpet
covrig, -i (s. m.) = pretzel
cozonac, -i (s. m.) = sponge cake
cratiță, -e (s. f.) = (frying) pan
cravată, -e (s. f.) = (neck)tie
Crăciun, Crăciunuri (s. n.) = Christmas
a crea (vb. I - creez) = to create, to make
creangă, -i (s. f.) = branch
a crede (vb. III) = to think, to believe, to consider
credință, -e (s. f.) = faith, loyalty, fidelity, convinction, belief
creier, -e (s. n.) = brain
creion, creioane (s. n.) = pencil
cremă, -e (s. f.) = cream
a creşte (vb. III) = to bring up, to grow up, to increase, to rise up
cretă, -e (s. f.) = chalk
criză, -e (s. f.) = crisis, depression
crocodil, -i (s. m.) = crocodile
a croi (vb. IV - croiesc) = to cut, to open, to lay
croitorie, -i (s. f.) = tailoring
cruce, -i (s. f.) = cross
cu (prep.) = with
cu toate că (conj.) = although
a cuceri (vb. IV - cuceresc) = to conquer, to subjugate, to win
cugetare, -i (s. f.) = reflection
a (se) culca (vb. I - ø) = to put to bed, to lay (down)
a cultiva (vb. I - ø) = to cultivate, to till
cultură, -i (s. f.) = culture
cum (adv. interog.-rel.) = how, as; What’s the weather like? (Cum e
vremea?)
cuminte, cuminți (adj.) = quiet, good, obedient
cumnat, -i (s. m.) = brother-in-law
cumnată, -e (s. f.) = sister-in-law
a cumpăra (vb. I - ø) = to buy
cumpărătură, cumpărături (s. f.) = shopping
cumpărător, -i (s. m.) = buyer, customer
cumsecade (adj.) = decent, proper
cumva (adv.) = somehow, perhaps, accidentally
a cunoaşte (vb. III) = to know; have you met? (vă cunoașteți?)
cunoscut, -ă, -i, -e (adj.) = (well-)known
cunoştinţă, -e (s. f.) = acquaintance
a cuprinde (vb. III) = to comprize, to include, to involve
cuprins, cuprinsuri (s. n.) = content(s)
cuptor, cuptoare (s. n.) = oven, furnace, heat
curajos, curajoasă, curajoși, curajoase (adj.) = brave
curat, -ă, -i, -e (adj.) = clean, pure, tidy
a curăța (vb. I - ø) = to clean
curățenie, -i (s. f.) = cleanliness, purity, cleaning
curând (adv.) = soon, before long
curbă, -e (s. f.) = curve
curcan, -i (s. m.) = turkey
curea, curele (s. f.) = belt
a curge (vb. III) = to flow
curios, curioasă, curioşi, curioase (adj.) = curious, inquisitive
curs, cursuri (s. n.) = course, textbook
curte, curți (s. f.) = court, courtyard
cutie, -i (s. f.) = box
cuțit, -e (s. n.) = knife
cuvânt, cuvinte (s. n.) = word
da (adv.) = yes
a da (vb. I nereg. - dau) = to give, to offer, to grant
dacă (conj.) = if
dantură, -i (s. f.) = teeth
dar (conj.) = but, while
dar, daruri (s. n.) = gift, present
dată, -e (s. f.) = date, day
datorie, -i (s. f.) = debt, duty, credit
datorită (prep.) = thanks to, owing to, because of
de (prep.) = of, from, about
deasupra (prep.) = over, above
decizie, -i (s. f.) = decision
declarație, -i (s. f.) = declaration, statement
decor, decoruri (s. n.) = sets
definiție, -i (s. f.) = definition
degeaba (adv.) = vainly, for no reason, gratis, for love
deget, -e (s. n.) = finger; toe (deget de la picior)
deloc (adv.) = at all
a demonstra (vb. I -demonstrez) = to demonstrate, to prove
demult (adv.) = long ago, for quite a long time
dentist, dentiști (s. m.) = dentist
a denumi (vb. IV - denumesc) = to name
deoarece (conj.) = because, since
deocamdată (adv.) = for the time being
deodată (adv.) = suddenly, at once
a deosebi (vb. IV - deosebesc) = to distinguish
deosebire, -i (s. f.) = difference, distinction
departament, -e (s. n.) = department
departe (adv.) = far, at a great distance
a depune (vb. III) = to lay down, to deposit
derivat, -ă, -i, -e (adj.) = derivative
des (adv.) = frequently, often
a (se) descălța (vb. I - ø) = to take off
a deschide (vb. III) = to open, to unlock
deschis, -ă, -i, -e (adj.) = open
a descoperi (vb. IV - ø) = to discover
descriere, -i (s. f.) = description
a descuia (vb. I - ø) = to unlock, to open
deseară (adv.) = to-night, this evening
a desena (vb. I - desenez) = to draw
deseori (adv.) = often
desigur (adv.) = certainly, by all means
desinență, -e (s. f.) = inflexion
despre (prep.) = about, of, on
destinatar, -i (s. m.) = addressee, consignee
destinație, -i (s. f.) = destination
destul (adv.) = enough, sufficient
deşi (conj.) = (al)though
detaliu, -i (s. n.) = detail, particular
a deține (vb. III) = to hold, to own
a deveni (vb. IV - ø) = to become
devreme (adv.) = early, soon
dezacord, dezacorduri (s. n.) = discord, variance
dezordine, -i (s. f.) = disorder
diateză, -e (s. f.) = voice
dicţionar, -e (s. n.) = dictionary
diferență, -e (s. f.) = difference
diferit, -ă, -i, -e (adj.) = different, distinct
dificultate, -i (s. f.) = difficulty, complication
dimineaţă, -i (s. f.) = morning
dimpotrivă (adv.) = on the contrary
din (prep.) = from, in, of, at
dinte, dinți (s. m.) = tooth
dintotdeauna (adv.) = always
dintre (prep.) = between, among
diplomă, -e (s. f.) = diploma
direct (adv.) = directly
direcție, -i (s. f.) = direction
disciplină, -e (s. f.) = discipline
discurs, discursuri (s. n.) = speech
a discuta (vb. I - ø) = to discuss, to debate upon, to argue, to talk
discuție, -i (s. f.) = debate, argument
a dispărea (vb. II) = to disappear, to vanish
dispoziție, -i (s. f.) = disposal, mood
a dispune (vb. III) = to order, to dispose (of)
distanţă, -e (s. f.) = distance, difference
a (se) distra (vb. I – mă distrez) = to amuse, to entertain
distracție, -i (s. f.) = entertainment
doamnă, -e (s. f.) = lady, woman, Mrs.
doar (adv.) = only, just
a dobândi (vb. IV - dobândesc) = to get, to obtain
a doborî (vb. V - ø) = to fell, to ground, to overcome
doctor, -i (s. m.) = doctor
doctorat, -e (s. n.) = doctorate, Ph.D.
doctorie, -i (s. f.) = drug
doctoriţă, -e (s. f.) = doctor, doctoress
document, -e (s. n.) = document
domiciliu, -i (s. n.) = residence, address
a dori (vb. IV - doresc) = to wish, to desire
dorință, -e (s. f.) = wish, desire
a dormi (vb. IV - ø) = to sleep, to be asleep
dormitor, dormitoare (s. f.) = bedroom
dovadă, dovezi (s. f.) = proof, evidence
a dovedi (vb. IV - dovedesc) = to prove
dovlecel, dovlecei (s. m.) = vegetable marrow
dragoste, dragoste (s. f.) = love, affection
draperie, -i (s. f.) = hangings
dreptate, dreptăți (s. f.) = justice
drum, drumuri (s. n.) = road, way
a (se) duce (vb. III) = to lead, to take, to carry
dulap, dulapuri (s. n.) = plank, cupboard, wardrobe
dulce, -i (adj.) = sweet
duminică, -i (s. f.) = Sunday
dumneavoastră (pron./adj. de politețe) = you, your
Dumnezeu, -i (s. m.) = God
după (prep.) = after
a dura (vb. I - durez) = to last
durată, -e (s. f.) = duration
durere, -i (s. f.) = pain
duritate, durități (s. f.) = hardness
duș, dușuri (s. n.) = shower (bath)
dușman, -i (s. m.) = enemy
dușumea, dușumele (s. f.) = floor(ing)
ea (pron. pers. f.) = she

echilibru, -e (s. n.) = poise, equilibrium; unbalanced (lipsit de echilibru)
echipă, -e (s. f.) = team
a educa (vb. I - ø) = to educate
educat, -ă, -i, -e (adj.) = educated
educație, -i (s. f.) = education
educatoare, educatoare (s. f.) = kindergarten teacher
efect, -e (s. n.) = effect, result, consequence
eficient, -ă, -i, -e (adj.) = efficient
efort, eforturi (s. n.) = effort
egal, -ă, -i, -e (adj.) = equal, match; matchless (fără egal)
egalitate, egalități (s. f.) = equality; at a draw (la egalitate)
ei (pron. pers.) = they
el (pron. pers.) = he
a elabora (vb. I - elaborez) = to elaborate, to work out
elefant, -i (s. m.) = elephant
elegant, -ă, -i, -e (adj.) = elegant
element, -e (s. n.) = element, factor
elev, -i (s. m.) = pupil, student
a elibera (vb. I - eliberez) = to liberate, to (set) free
a elimina (vb. I - ø) = to eliminate, to remove
eliminare, eliminări (s. f.) = elimination
emoție, -i (s. f.) = emotion
a emoționa (vb. I - emoționez) = to move, to excite
enorm, -ă, -i, -e (adj.) = enormous, immense, tremendous
a enumera (vb. I - ø) = to enumerate
enumerare, -i (s. f.) = enumeration
enunț, enunțuri (s. n.) = enunciation, statement
a enunța (vb. I - ø) = to enunciate, to state
epocă, -i (s. f.) = epoch
eră, -e (s. f.) = era, period
est (s. n.) = East
eșarfă, -e (s. f.) = scarf
eșec, eșecuri (s. n.) = failure, set back
etaj, -e (s. n.) = floor, storey
etajeră, -e (s. f.) = bookstand, shelf
etapă, -e (s. f.) = stage
eu (pron. pers.) = I; myself, me
european, -ă, -i, -e (adj.) = European
eveniment, -e (s. n.) = event, development
eventual (adv.) = possibly, likely
exact (adv.) = exactly, precisely
a exagera (vb. I - exagerez) = to exaggerate
exagerare, -i (s. f.) = exaggeration
examen, -e (s. n.) = exam, examination, test
a examina (vb. I - examinez) = to examine
excelent, -ă, -i, -e (adj.) = excellent
excepție, -i (s. f.) = exception
a exclama (vb. I - ø) = to exclaim
exclamație, -i (s. f.) = exclamation
excursie, -i (s. f.) = trip, excursion
exemplu, -e (s. n.) = exemple
exercițiu, -i (s. n.) = exercise
a exista (vb. I - ø) = to exist, to last
existență, -e (s. f.) = existence
a expedia (vb. I - expediez) = to send (away)
expeditor, -i (s. m.) = sender
experienţă, -e (s. f.) = experience
a experimenta (vb. I - experimentez) = to test
a explica (vb. I - ø) = to explain, to interpret
explicație, -i (s. f.) = explanation
expresie, -i (s. f.) = expression
a exprima (vb. I - ø) = to express, to voice
exprimare, exprimări (s. f.) = expression
exterior, exterioare (s. n.) = outside
extern, -ă, -i, -e (adj.) = external, outside
extraordinar, -ă, -i, -e (adj.) = extraordinary, wonderful
extrem (adv.) = extremely
a ezita (vb. I - ø) = to hesitate, to waver
ezitare, ezitări (s. f.) = hesitation
a face (vb. III) = to do, to make

facultate, facultăţi (s. f.) = faculty
faimă, -e (s. f.) = fame, repute
familie, -i (s. f.) = family
faptă, -e (s. f.) = action, deed
farfurie, -i (s. f.) = plate
farmacie, -i (s. f.) = pharmacy
fascinant, -ă, -i, -e (adj.) = fascinating
fasole (s. f. sg.) = bean(s)
fată, fete (s. f.) = girl, young woman
față, fețe (s. f.) = face, look, appearance
făină, făinuri (s. f.) = flour
fără (prep.) = without
fântână, -i (s. f.) = (draw) well, fountain
febră, -e (s. f.) = fever
fel, feluri (s. n.) = manner, way, kind, sort
femeie, femei (s. f.) = woman
fereastră, ferestre (s. f.) = window
fericire, -i (s. f.) = happiness
fericit, -ă, -i, -e (adj.) = happy, lucky
fermecător, fermecătoare, fermecători, fermecătoare (adj.) = charming
a fi (vb. IV nereg. - sunt) = to be, to exist
fiară, fiare (s. f.) = (wild) beast
fibră, -e (s. f.) = fibre
ficat, ficați (s. m.) = liver
fiecare (adj./pron. nehot.) = every, each
a fierbe (vb. III) = to boil
fierbinte, fierbinți (adj.) = hot
fiert, fiartă, fierți, fierte (adj.) = boiled
figură, -i (s. f.) = face, image
fiică, -e (s. f.) = daughter, girl
fiindcă (conj.) = because, since, as
ființă, -e (s. f.) = being, creature
firește (adv.) = of course (as a matter)
fiu, fii (s. m.) = son
flacără, flăcări (s. f.) = flame
floare, flori (s. f.) = flower
fluture, -i (s. m.) = butterfly
fluviu, -i (s. n.) = river
foaie, foi (s. f.) = leaf, sheet
foame (s. f. sg.) = hunger
foarfecă, -i (s. f.) = scissors
foarte (adv.) = very
a folosi (vb. IV - folosesc) = to use
formă, -e (s. f.) = shape
formular, -e (s. n.) = form
a fotografia (vb. I - fotografiez) = to take a photo
fotografie, -i (s. f.) = photo
fotoliu, -i (s. n.) = armchair
fragment, -e (s. n.) = fragment
frate, frați (s. m.) = brother
frază, -e (s. f.) = sentence, phrase
frecvent, -ă, -i, -e (adj.) = frequent
frică, -i (s. f.) = fear, fright, anxiety
a frige (vb. III) = to roast, to grill, to burn
frigider, -e (s. n.) = refrigerator
friptură, -i (s. f.) = roast(meat)
frizer, -i (s. m.) = barber
frizerie, -i (s. f.) = barber’s (shop)
fruct, -e (s. n.) = fruit
frumos, frumoasă, frumoşi, frumoase (adj.) = beautiful, fair
frumusețe, -i (s. f.) = beauty
frunte, frunți (s. f.) = forehead
frunză, -e (s. f.) = leaf
fugă, -i (s. f.) = run, flight, race
a fugi (vb. I - ø) = to run, to race
a fuma (vb. I - fumez) = to smoke; No smoking! (Fumatul interzis!)
funcţie, -i (s. f.) = function
a funcţiona (vb. I - funcționez) = to function
funcţionar, -i (s. m.) = office worker
fundament, -e (s. n. ) = foundation
furculiță, -e (s. f.) = fork
fursec, fursecuri (s. n.) = fancy cakes
furtună, -i (s. f.) = tempest, storm
fustă, -e (s. f.) = skirt
G
galben, -ă, -i, -e (adj.) = yellow

garaj, -e (s. n.) = garage
gară, gări (s. f.) = railway station
gard, garduri (s. n.) = fence
garderobă, -e (s. f.) = wardrobe
garsonieră, -e (s. f.) = one room, studio/flat
gata (adv.) = ready, finished
gazdă, -e (s. f.) = host, hostess
gălăgie, -i (s. f.) = noise
gălușcă, găluște (s. f.) = dumpling
a găsi (vb. IV - găsesc) = to find, to discover, to find out
a găti (vb. IV - gătesc) = to cook
gând, gânduri (s. n.) = thought, idea
a se gândi (vb. IV refl. - mă gândesc) = to think
gât, gâturi (s. n.) = neck, throat
geam, geamuri (s. n.) = window
geamantan, -e (s. n.) = suitcase, valise
geană, gene (s. f.) = eyelash
geantă, genți (s. f.) = (hand)bag
gem, gemuri (s. n.) = jam
gen, genuri (s. n.) = kind, sort, gender
general, -ă, -i, -e (adj.) = general, common
genunchi, genunchi (s. m.) = knee
gest, gesturi (s. n.) = gesture
gheată, ghete (s. f.) = boot
gheață, ghețuri (s. f.) = ice
a ghici (vb. IV - ghicesc) = to guess, to predict
ghinion, ghinioane (s. n.) = bad luck
glas, glasuri (s. n.) = voice
gleznă, -e (s. f.) = ankle
glumă, -e (s. f.) = joke
a glumi (vb. IV - glumesc) = to joke
grabă (s. f. sg.) = hurry
gramatică, -i (s. f.) = grammar(-book)
gras, grasă, grași, grase (adj.) = fat
gratuit, -ă, -i, -e (adj.) = free
grav, -ă, -i, -e (adj.) = grave, serious, solemn
grădină, -i (s. f.) = garden
grăsime, -i (s. f.) = fat, grease
greșeală, greșeli (s. f.) = mistake, fault
a greși (vb. IV - greșesc) = to make a mistake
greu, grea, grei, grele (adj.) = difficult, heavy
greutate, greutăți (s. f.) = weight
grijă, -i (s. f.) = care, worry
gripă, -e (s. f.) = the flu, influenza
gros, groasă, groși, groase (adj.) = thick
grupă, -e (s. f.) = group
gunoi, gunoaie (s. n.) = garbage
gură, -i (s. f.) = mouth
a gusta (vb. I - ø) = to taste, to enjoy
gustare, gustări (s. f.) = snack
guturai, guturaiuri (s. n.) = cold (in the head)
hai!/ haide! (interj.) = let’s go

haină, -e (s. f.) = coat, clothes, jacket, outfit
halat, -e (s. n.) = overall
harnic, -ă, -i, -e (adj.) = hardworking, diligent, industrious
hartă, hărţi (s. f.) = map
hârtie, -i (s. f.) = paper, (bank)note
hol, holuri (s. n.) = entrance hall
hotărâre, -i (s. f.) = decision, resolution
a hotărî (vb. V - hotărăsc) = to decide
hotel, hoteluri (s. n.) = hotel
hrană, -e (s. f.) = food
a (se) hrăni (vb. IV - hrănesc) = to feed, to nourish (refl. – mă hrănesc)
iar (adv.) = again

iar (conj.) = and (și); but (dar); while (în timp ce)
iarăși (adv.) = once again
iarbă, ierburi (s. f.) = grass, herbs (ierburi)
iarnă, ierni (s. f.) = winter
iată! (interj.) = here is!; here are!; look!
iaurt, iaurturi (s. n.) = yoghourt
ibric, -e (s. n.) = coffe pot; tea kettle
idee, idei (s. f.) = idea, conception
identic, -ă, -i, -e (adj.) = identical
identitate, identități (s. f.) = identity
ieftin, -ă, -i, -e (adj.) = cheap
ieri (adv.) = yesterday
a ieşi (vb. IV - ø) = to go out
ieșire, -i (s. f.) = exit, going out, emergence
a imagina (vb. I - imaginez) = to fancy; to imagine (a-și imagina)
imaginaţie, -i (s. f.) = imagination
imagine, -i (s. f.) = image, picture
imediat (adv.) = immediately
importanță, -e (s. f.) = importance, significance
impresie, -i (s. f.) = impression
incorect, -ă, -i, -e (adj.) = incorrect, wrong
individ, indivizi (s. m.) = individual, person
individual, -ă, -i, -e (adj.) = individual
inel, -e (s. n.) = ring; weeding ring (verighetă)
infecție, -i (s. f.) = infection
a informa (vb. I - informez) = to inform
informație, -i (s. f.) = information
inginer, -i (s. m.) = engineer
ingredient, -e (s. n.) = ingredient
inimă, -i (s. f.) = heart, soul
injecţie, -i (s. f.) = injection, shot
inteligent, -ă, -i, -e (adj.) = intelligent
interesant, -ă, -i, -e (adj.) = interesting
a intra (vb. I - ø) = to enter
intrare, intrări (s. f.) = entrance
introducere, -i (s. f.) = introduction, preface
a invita (vb. I - ø) = to invite
invitație, -i (s. f.) = invitation
a iubi (vb. IV - iubesc) = to love
iubire, -i (s. f.) = love
izvor, izvoare (s. n.) = spring, source
a izvorî (vb. V - izvorăsc) = to rise, to spring
a (se) îmbrăca (vb. I - ø) = to dress

îmbrăcăminte (s. f. pl.) = clothes
împotrivă (adv.) = against it
împrejur (adv.) = around, about
împreună (adv.) = together
în (prep.) = in
înainte (adv.) = forward, before, ahead
înalt, -ă, -i, -e (adj.) = tall, high
înapoi (adv.) = back(wards)
înălțime, -i (s. f.) = height, altitude
înăuntru (adv.) = within, in(side)
încă (adv.) = still, yet
a (se) încălța (vb. I - ø) = to put on
încălțăminte (s. f. pl.) = footwear
încălzire, -i (s. f.) = heating, warming (up)
încăpere, -i (s. f.) = room
încât (conj.) = so (that)
a începe (vb. III) = to begin, to start
încet (adv.) = slowly, easy; little by little
a încheia (vb. I - ø) = to finish, to conclude, to end
încheiere, -i (s. f.) = conclusion, end
a închide (vb. III) = to close, to shut
a (-și) închipui (vb. IV – ø) = to imagine
închipuire, -i (s. f.) = imagination, fancy
a închiria (vb. I - închiriez) = to rent
închiriere, închirieri (s. f.) = rented
a înconjura (vb. I - ø) = to surround
încredere, -i (s. f.) = confidence, trust
a încuia (vb. I - ø) = to lock, to shut
încuietoare, încuietori (s. f.) = bolt
îndatorire, -i (s. f.) = duty, obligation
îndoială, îndoieli (s. f.) = doubt, uncertainty
înfățișare, -i (s. f.) = appearance, aspect
înfrângere, -i (s. f.) = defeat
a îngădui (vb. IV - ø) = to allow, to permit
înger, -i (s. m.) = angel; weak(-willed) (slab de înger)
a îngheța (vb. I - ø) = to freeze
îngheţată, -e (s. f.) = ice cream
a înghiți (vb. IV - ø) = to swallow
îngrijorare, îngrijorări (s. f.) = worry, anxiety
a înota (vb. I - ø) = to swim
înregistrare, înregistrări (s. f.) = recording, registering
însă (conj.) = but, yet, however, on the contrary
înscriere, -i (s. f.) = enrolling, registration
a însemna (vb. I - însemnez) = to note/write down
a (se) întâlni (vb. IV - întâlnesc) = to meet(with)
întâlnire, -i (s. f.) = appointment, date
a se întâmpla (vb. refl. impers. I ) = to happen; it happens (se întâmplă)
întâmplare, întâmplări (s. f.) = event, incident
a întârzia (vb. I - ø) = to be late, to delay
a (se) întoarce (vb. III - ø) = to return
întotdeauna (adv.) = always, ever
între (prep.) = between, among
a întreba (vb. I - ø) = to ask
întrebare, întrebări (s. f.) = question
întreg, întreagă, întregi (adj.) = whole, entire, all
a întrerupe (vb. III) = to interrupt, to break off
întrucât (conj.) = as, since
întuneric (s. n. sg.) = dark(ness), obscurity
a înţelege (vb. III) = to understand
înțelegere, -i (s. f.) = understanding
înțeles, înțelesuri (s. n.) = meaning, sense
a învăţa (vb. I - ø) = to learn, to study
învăţământ (s. n. sg.) = education, instruction
învățător, -i (s. m.) = schoolteacher
învăţătură, -i (s. f.) = education, learning, studies
învecinat, -ă, -i, -e (adj.) = neighbouring
a înverzi (vb. IV - înverzesc) = to make green
înviere, -i (s. f.) = resurrection, revival
învingător, -i (s. m.) = conqueror, victor
jachetă, -e (s. f.) = jacket

jaluzea, jaluzele (s. f.) = Venetian blinds
a jigni (vb. IV - jignesc) = to hurt
jignire, -i (s. f.) = offence
joc, jocuri (s. n.) = play, game
jos (adv.) = down
a (se) juca (vb. I - ø) = to play, to act (a juca teatru), to perform
jucărie, -i (s. f.) = toy, plaything
a judeca (vb. I - ø) = to judge, to blame, to condemn
judecată, -i (s. f.) = judgement, trial, reason
judecător, -i (s. m.) = judge
judecătorie, -i (s. f.) = court (of law)
județ, -e (s. n.) = county
jumătate, jumătăţi (s. f.) = half; fifty-fifty (pe jumătate)
a jura (vb. I - ø) = to swear
jurământ, jurăminte (s. n.) = oath, promise
jurist, jurişti (s. m.) = jurist, lawyer
jurnal, -e (s. n.) = journal, gazette, daily, diary
justiție, -i (s. f.) = justice
kaki (adj.) = khaki

kilogram, -e (s. n.) = kilogram
kilometru, -i (s. m.) = kilometer
la (prep.) = at, to
lac, lacuri (s. n.) = lake
lacom, -ă, -i, -e (adj.) = greedy
lalea, lalele (s. f.) = tulip
laolaltă (adv.) = together
lapte (s. n. sg.) = milk
larg, -ă, -i (adj.) = large, wide, vast
laș, -i (s. m.) = coward
lat, -ă, -i, -e (adj.) = wide, broad
laudă, -e (s. f.) = praise
lăcomie, -i (s. f.) = greed, avidity
lămâie, lămâi (s. f.) = lemon
a lămuri (vb. IV - lămuresc) = to clear up
a lăsa (vb. I - ø) = to let (loose), to drop, to set free, to leave
lățime, -i (s. f.) = breadth
a lăuda (vb. I - ø) = to praise, to flatter
lângă (prep.) = near, (close) by, next to
lecție, -i (s. f.) = lesson
a lega (vb. I - ø) = to tie, to bind, to connect
legătură, -i (s. f.) = link, connection, bundle, bunch, bound
lege, -i (s. f.) = law
legumă, -e (s. f.) = vegetable
lemn, -e (s. n.) = wood
leneş, -ă, -i, -e (adj.) = lazy
lexic (s. n. sg.) = vocabulary
liber, -ă, -i, -e (adj.) = free
libertate, libertăți (s. f.) = freedom, liberty
librărie, -i (s. f.) = bookshop
liceu, licee (s. n.) = secondary school
limbă, -i (s. f.) = language, tongue
limită, -e (s. f.) = bound(ary)
limpede, limpezi (adj.) = clear, distinct
lingură, -i (s. f.) = spoon
linguriță, -e (s. f.) = teaspoon
liniște, -i (s. f.) = silence, peace, calm, quiet
a liniști (vb. IV - liniștesc) = to quiet, to calm down
liniștit, -ă, -i, -e (adj.) = quiet, calm
a lipi (vb. IV - lipesc) = to stick (together)
a lipsi (vb. IV - lipsesc) = to be absent, to miss(from)/(out)
listă, -e (s. f.) = list
livadă, livezi (s. f.) = orchard
loc, locuri (s. n.) = place
localitate, localităţi (s. f.) = town, place, locality
a locui (vb. IV - locuiesc) = to live, to inhabit
locuință, -e (s. f.) = dwelling
locuitor, -i (s. m.) = inhabitant
a lua (vb. I nereg. - iau) = to take, to catch
a lucra (vb. I -lucrez) = to work, to process, to function
lucrare, lucrări (s. f.) = work
lucru, lucruri (s. n.) = thing, object, work
lumânare, lumânări (s. f.) = candle
lume, -i (s. f.) = world, people
lumină, -i (s. f.) = light
luminos, luminoasă, luminoși, luminoase (adj.) = bright
lună (s. f. sg.) = moon
lună, -i (s. f.) = month
lung, -ă, -i (adj.) = long
magazin, -e (s. n.) = shop, store

mai (adv.) = again, more
majoritar, -ă, -i, -e (adj.) = of a majority
majoritate, majorități (s. f.) = majority
mal, maluri (s. n.) = bank, shore, coast, cliff
maladie, -i (s. f.) = disease
mamă, -e (s. f.) = mother
manual, -e (s. n.) = handbook
mare, -i (adj.) = big
mare, mări (s. f.) = sea
margine, -i (s. f.) = edge, border
maro (adj.) = brown
martor, -i (s. m.) = witness
masă, mese (s. f.) = table, meal(s), dinner
masterat, -e (s. n.) = MA/MS
maşină, -i (s. f.) = car, engine, machine
maxilar, -e (s. n.) = jaw
mazăre (s. f. sg.) = pea
măcar (adv.) = at least
mălai, mălaie/mălaiuri (s. n.) = maize, corn flour; maize cake
mămăligă, mămăligi (s. f.) = maize/corn mush, atole
mănăstire, -i (s. f.) = monastery
mănușă, -i (s. f.) = glove
măr, mere (s. n.) = apple
mărar (s. m. sg.) = dill
mărime, -i (s. f.) = size, dimension
măsea, măsele (s. f.) = large tooth
măsură, -i (s. f.) = measure, amount
mătușă, -i (s. f.) = aunt
mâhnire, -i (s. f.) = sorrow
mâine (adv.) = tomorrow
mână, mâini (s. f.) = hand
a mânca (vb. nereg. - mănânc) = to eat
mâncare, mâncăruri (s. f.) = food, dish(es)
mândrie, -i (s. f.) = pride, vanity, arrogance
mânie, -i (s. f.) = wrath, rage
medic, -i (s. m.) = doctor
medicament, -e (s. n.) = medicine, drug
membru, -i (s. m.) = member
a memora (vb. I - memorez) = to memorize
memorie, -i (s. f.) = memory
a menţine (vb. III) = to mainten
mereu (adv.) = always, (for)ever
a merge (vb. III) = to go, to walk, to move
a merita (vb. I - ø) = to deserve
mesaj, -e (s. n.) = message
metodă, -e (s. f.) = method
metrou, metrouri (s. n.) = underground train
mic, -ă, -i (adj.) = little
microbuz, -e (s. n.) = minibus, microbus
mie, mii (s. f.) = thousand(s)
miere (s. f. sg.) = honey
mijloc, mijloace (s. f.) = middle, centre
minciună, -i (s. f.) = lie
minge, -i (s. f.) = ball
ministru, miniștri (s. m.) = minister
minte, minți (s. f.) = mind, brains
a minți (vb. IV - ø) = to deceive, to lie
minunat, -ă, -i, -e (adj.) = wonderful
minune, -i (s. f.) = wonder, miracle
minut, -e (s. n.) = minute
a se mira (vb. I refl. - ø) = to wonder
mirare, mirări (s. f.) = wonder, surprise; surprising (de mirare)
a mișca (vb. I - ø) = to move
mișcare, mișcări (s. f.) = movement, motion
moale, moi (adj.) = soft, gentle
mobilă, -e (s. f.) = (piece of) furniture
mod, moduri (s. n.) = mode, way, manner
model, -e (s. n.) = model
modern, -ă, -i, -e (adj.) = modern
modestie, -i (s. f.) = modesty
moment, -e (s. n.) = moment
monedă, -e (s. f.) = coin, currency
morală, -e (s. f.) = morality, ethics
morcov, -i (s. m.) = carrot
a moșteni (vb. IV - moștenesc) = to inherit
moștenire, -i (s. f.) = inheritance, legacy
motiv, -e (s. n.) = reason, cause
mov (adj.) = purple, mauve
mult, -ă, -i, -e (adj.) = much, many
mulțime, -i (s. f.) = crowd, lots of
a mulţumi (vb. IV - mulțumesc) = to thank; Thank you! (Mulţumesc!)
mulțumire, -i (s. f.) = content
muncă, -i (s. f.) = work, labour
a munci (vb. IV - muncesc) = to work
muncitor, -i (s. m.) = worker
municipiu, -i (s. n.) = city
munte, munţi (s. m.) = mountain
murdar, -ă, -i, -e (adj.) = dirty
a muri (vb. IV - ø) = to die
musaca, musacale (s. f.) = egg plant stew, cul. rich potato
musafir, -i (s. m.) = guest, visitor
mușchi, mușchi (s. m.) = muscle
muştar, muștaruri (s. n.) = mustard
a (se) muta (vb. I - ø) = to move, to displace
muzeu, muzee (s. n.) = museum
nas, nasuri (s. n.) = nose

nasture, -i (s. m.) = button
a (se) naşte (vb. III) = to give birth to; to be born (refl. – m-am născut)
naștere, -i (s. f.) = birth
natură, -i (s. f.) = nature, character
naţionalitate, naționalităţi (s. f.) = nationality
națiune, -i (s. f.) = nation, people
născut, -ă, -i, -e (adj.) = born
neam, neamuri (s. n.) = people, nation
neapărat (adv.) = at all costs
neatenţie, -i (s. f.) = carelessness, absent-mindedness
nebunie, -i (s. f.) = lunacy, madness
necaz, necazuri (s. n.) = trouble, setback
necesar, -ă, -i, -e (adj.) = necessary
necesitate, necesități (s. f.) = necessity, need
neclar, -ă, -i, -e (adj.) = indistinct, hazy
necontenit (adv.) = permanently
nedreptate, nedreptăți (s. f.) = injustice
nefericire, -i (s. f.) = unhappiness
a nega (vb. I - ø) = to deny
negreșit (adv.) = without fail
negru, neagră, negri, negre (adj.) = black
nehotărât, -ă, -i, -e (adj.) = irresolute, indefinite
neimportant, -ă, -i, -e (adj.) = insignificant
neîncredere (s. f. sg.) = suspicion, distrust
neînsemnat, -ă, -i, -e (adj.) = unimportant
neînțelegere, -i (s. f.) = misunderstood
neliniște, -i (s. f.) = restlessness, anxiety
nemaipomenit, -ă, -i, -e (adj.) = unprecedented
nemulțumire, -i (s. f.) = dissatisfaction
nepăsător (adv.) = indifferently
neplăcere, -i (s. f.) = nuisance, displeasure
neplăcut, -ă, -i, -e (adj.) = unpleasant
nepot, nepoţi (s. m.) = grandson, grandchildren, nephew
nepoată, -e (s. f.) = niece, grand-daughter
nepregătit, -ă, -i, -e (adj.) = unprepared, incompetent
neputință, -e (s. f.) = incapacity
nerăbdare, nerăbdări (s. f.) = anxiety, impatience
nervos, nervoasă, nervoşi, nervoase (adj.) = angry
nesănătos, nesănătoasă, nesănătoși, nesănătoase (adj.) = unhealthy
nesiguranță, -e (s. f.) = uncertainty
neted, netezi (adj.) = smooth, even
nevinovăție, -i (s. f.) = innocence
nevoie, nevoi (s. f.) = need, necessity
nici (adv./conj.) = not even; neither…nor (nici…nici)
niciodată (adv.) = never
nimeni (pron. neg.) = nobody, not anybody
nimic (pron. neg.) = nothing, not anything
a ninge (vb. III) = to snow
nivel, niveluri (s. n.) = level, standard
noapte, nopţi (s. f.) = night
noptieră, -e (s. f.) = night table, commode
nor, -i (s. m.) = cloud
noră, nurori (s. f.) = daughter-in-law
normal, -ă, -i, -e (adj.) = normal, ordinary
normă, -e (s. f.) = work load, norm, standard
norocos, norocoasă, norocoşi, norocoase (adj.) = lucky, fortunate
a nota (vb. I - notez) = to note, to notice, to observe
notă, -e (s. f.) = note, comment, mark
noțiune, -i (s. f.) = notion
noutate, noutăți (s. f.) = novelty, innovation
nu (adv.) = not, no
nuanță, -e (s. f.) = shade, nuance
nucă, -i (s. f.) = (wal)nut
numai (adv.) = only
numaidecât (adv.) = immediately
număr, numere (s. n.) = number
a număra (vb. I - ø) = to count
nume, nume (s. n.) = name; last name (nume de familie)
numeros, numeroasă, numeroși, numeroase (adj.) = numerous
a numi (vb. IV - numesc) = to name, to call
nutriție, -i (s. f.) = nutrition, nourishment
oaie, oi (s. f.) = sheep

oală, oale (s. f.) = pot
oaspete, -i (s. m.) = guest
obicei, obiceiuri (s. n.) = habit, custom
obiect, -e (s. n.) = object, thing
obișnuit, -ă, -i, -e (adj.) = usual, habitual, common
a obliga (vb. I - ø) = to compel, to oblige
obligatoriu, obligatorie, obligatorii (adj.) = compulsory,obligatory
obligație, -i (s. f.) = obligation, duty
obosit, -ă, -i, -e (adj.) = tired
obraz, obraji (s. m.) = cheek
a observa (vb. I - ø) = to observe, to notice, to remark
observație, -i (s. f.) = observation
a obţine (vb. III) = to get, to obtain
ocazie, -i (s. f.) = occasion, chance, opportunity
ochelari (s. m. pl.) = glasses
ochi, ochi (s. m.) = eye
a ocroti (vb. IV - ocrotesc) = to protect, to defend
ocrotire, -i (s. f.) = protection
ocupat, -ă, -i, -e (adj.) = busy
ocupație, -i (s. f.) = occupation, work
odată (adv.) = once
odihnă, -e (s. f.) = rest, peace
a (se) odihni (vb. IV - odihnesc) = to repose; to take rest
a oferi (vb. IV - ø) = to offer
ofertă, -e (s. f.) = offer
oglindă, oglinzi (s. f.) = mirror
om, oameni (s. m.) = person, man, people, human being
omenire (s. f. pl.) = mankind, humanity
omletă, -e (s. f.) = omlette
a omorî (vb. V - ø) = to kill, to murder
onoare (s. f. sg.) = honour, reputation
a opera (vb. I - operez) = to operate on/upon smb., to perform
operaţie, -i (s. f.) = (surgical) operation
opinie, -i (s. f.) = opinion
a (se) opri (vb. IV - opresc) = to stop, to end, to prevent
oprire, -i (s. f.) = stop(ping), halt
optimist, -i (s. m.) = optimist
oral, -ă, -i, -e (adj.) = oral, spoken, viva voce
orar, -e (s. n.) = time-table, (daily) programme
oraş, -e (s. n.) = town, city
oră, -e (s. f.) = hour, o’clock
ordine, -i (s. f.) = order, tidiness, discipline
ordonat, -ă, -i, -e (adj.) = orderly, tidy
orez (s. n. sg.) = rice
a organiza (vb. I - organizez) = to organize
organizare, organizări (s. f.) = organization, structure
organizație, -i (s. f.) = organization, association, structure
ori (conj.) = or
orice (adj./pron. nehot.) = anything
oricine (adj./pron. nehot.) = anybody, whoever
originar, -ă, -i, -e (adj.) = native
origine, -i (s. f.) = origin, source, descent
oriunde (adv.) = anywhere
orizont, orizonturi (s. n.) = horizon, sky(line)
ornament, -e (s. n.) = ornament
os, oase (s. n.) = bone
ospătar, -i (s. m.) = waiter
ospitalitate, -i (s. f.) = hospitality
oțet, oțeturi (s. n.) = vinegar
ou, ouă (s. n.) = egg
pachet, -e (s. n.) = packet, package, parcel

pacient, -i (s. m.) = patient
pagină, -i (s. f.) = page
pagubă, -e (s. f.) = damage
pahar, -e (s. n.) = glass
pantalon, -i (s. m.) = trousers
pantof, -i (s. m.) = shoe
papanaș, -i (s. m.) = cheese dumpling
papuc, -i (s. m.) = slipper
pară, pere (s. f.) = pear
parc, parcuri (s. n.) = park; pleasure ground (parc de distracții)
a parca (vb. I - parchez) = to park
parcare, parcări (s. f.) = parking (lot)
parcă (adv.) = as it seems
parte, părţi (s. f.) = part, share, lot, fragment
parter, -e (s. n.) = ground floor
a participa (vb. I - ø) = to participate (in), to take part (in)
particular, -ă, -i, -e (adj.) = private, characteristic
pas, paşi (s. m.) = step
pasăre, păsări (s. f.) = bird
pasiune, -i (s. f.) = passion, hobby
pastilă, -e (s. f.) = tablet, pill
pat, paturi (s. n.) = bed
pauză, -e (s. f.) = pause, break
pădure, -i (s. f.) = wood, forest
pălărie, -i (s. f.) = hat
păr (s. m. sg.) = hair
a părea (vb. II) = to seem, to appear, to look
părere, -i (s. f.) = opinion, view, conviction
părinte, părinţi (s. m.) = parents, father
pătrunjel, pătrunjei (s. m.) = parsley
pătură, -i (s. f.) = blanket
pâine, -i (s. f.) = bread
până (prep.) = (un)till, as far as
pe (prep.) = on, upon
peisaj, -e (s. n.) = landscape, scenery
pentru (prep.) = for
pepene, -i (s. m.) = melon
perdea, perdele (s. f.) = curtain
pereche, -i (s. f.) = pair, couple, match
perete, -i (s. m.) = wall
perfect, -ă, -i, -e (adj.) = perfect
pericol, -e (s. n.) = danger, risk
perie, -i (s. f.) = brush
perioadă, -e (s. f.) = period
perișoare (s. f. pl.) = minced meat balls (in soup)
periuță, -e (s. f.) = (tooth)brush
permanent, -ă, -i, -e (adj.) = permanent
permisiune, -i (s. f.) = permission
a permite (vb. III) = to permit, to allow
pernă, -e (s. f.) = pillow
persoană, -e (s. f.) = person, individual
peste (prep.) = over, above, across
peşte, -i (s. m.) = fish
petrecere, -i (s. f.) = party
piaţă, pieţe (s. f.) = market
picior, picioare (s. n.) = leg, foot
a pieptăna (vb. I - ø) = to comb
pieptene (s. m. sg.) = comb
a pierde (vb. III) = to lose
piersică, -i (s. f.) = peach
pijama, pijamale (s. f.) = pyjamas
pilotă, -e (s. f.) = eiderdown
pilulă, -e (s. f.) = pill
piper (s. m. sg.) = pepper
piscină, -e (s. f.) = swimming pool
pisică, -i (s. f.) = cat
pix, pixuri (s. n.) = push-button pencil
plan, planuri (s. n.) = plane, plan, project
plapumă, plăpumi (s. f.) = counterpane
plată, plăţi (s. f.) = payment
a plăcea (vb. II) = to like
plăcintă, -e (s. f.) = pie
plăcut, -ă, -i, -e (adj.) = agreeable, pleasant, nice
plămân, -i (s. m.) = lung
a plăti (vb. IV - plătesc) = to pay
a plânge (vb. III) = to cry, to weep
a pleca (vb. I - ø) = to bend, to hang, to leave
plecare, plecări (s. f.) = departure
pleoapă, -e (s. f.) = (eye)lid
plic, plicuri (s. n.) = envelope
a (se) plimba (vb. I - ø) = to go for a walk
plimbare, plimbări (s. f.) = walk(ing), stroll
plin, -ă, -i, -e (adj.) = full (of)
ploaie, ploi (s. f.) = rain
plombă, -e (s. f.) = stopping
a ploua (vb. I impers.) = to rain
poartă, porți (s. f.) = gate
poate (adv.) = maybe
pod, poduri (s. n.) = bridge
podea, podele (s. f.) = floor(ing)
poftim (interj.) = please
poimâine (adv.) = the day after tomorrow
policlinică, -i (s. f.) = polyclinic
politicos (adv.) = politely
pom, -i (s. m.) = tree
popor, popoare (s. n.) = people, nation
populaţie, -i (s. f.) = population
a porni (vb. IV - pornesc) = to start, to set out
portocală, -e (s. f.) = orange
portocaliu, portocalie, portocalii (adj.) = orange
portofel, -e (s. n.) = wallet
porție, -i (s. f.) = portion
poșetă, -e (s. f.) = (hand)bag
poştă, -e (s. f.) = post office
a potrivi (vb. IV - potrivesc) = to arrange, to adjust
potrivit (adv.) = right, suitable
poză, -e (s. f.) = picture, photo(graph)
poziţie, -i (s. f.) = position
a prăji (vb. IV - prăjesc) = to fry, to burn
prăjitură, -i (s. f.) = cake
prânz, prânzuri (s. n.) = lunch
prea (adv.) = too+ adj, very
precis (adv.) = exactly, accurately, definitely
precum (conj.) = as; as well as (precum și)
a preda (vb. I - ø) = to deliver, to teach
a prefera (vb. I - ø) = to prefer
a pregăti (vb. IV - pregătesc) = to prepare
premiu, -i (s. n.) = prize
prenume, prenume (s. n.) = surname, first name
a prepara (vb. I - ø) = to prepare
a prescrie (vb. III) = to prescribe
a presupune (vb. III) = to suppose, to assume
presupunere, presupuneri (s. f.) = supposition
pretext, -e (s. n.) = pretext, excuse
pretutindeni (adv.) = everywhere
preț, prețuri (s. n.) = price, cost
a prezenta (vb. I - ø) = to present
prieten, -i (s. m.) = friend, pal
primărie, -i (s. f.) = town hall
primăvară, primăveri (s. f.) = spring
a primi (vb. IV - primesc) = to receive, to welcome
prin (prep.) = through; by mail (prin poştă)
a prinde (vb. III) = to catch
printre (prep.) = among, amidst
priveliște, -i (s. f.) = view, landscape
a privi (vb. IV - privesc) = to watch, to look at
privire, priviri (s. f.) = look, glance, sight
proaspăt, -ă, -i, -e (adj.) = fresh, new
a proba (vb. I - probez) = to prove, to test
probabil (adv.) = probably
probă, -e (s. f.) = test, proof, evidence
problemă, -e (s. f.) = problem
proces, -e (s. n.) = process, evolution
profesor, -i (s. m.) = teacher, professor (acad.)
a profita (vb. I - ø) = to profit, to benefit
programă, -e (s. f.) = curriculum
promisiune, -i (s. f.) = promise, pledge
a promite (vb. III) = to promise
proprietar, -i (s. m.) = owner
proprietate, proprietăți (s. f.) = property
propriu, proprie, proprii (adj.) = personal, one’s own
a propune (vb. III) = to propose, to suggest
propunere, propuneri (s. f.) = proposal
prosop, prosoape (s. n.) = towel
prost, proastă, proști proaste (adj.) = silly, stupid
prostie, -i (s. f.) = folly, foolishness
prună, -e (s. f.) = plum
pulover, -e (s. f.) = pull-over
pumn, -i (s. m.) = fist, punch
punct, -e (s. n.) = point, dot, full stop
a pune (vb. III) = to put, to set, to place
a purta (vb. I - ø) = to wear, to carry
a putea (vb. II) = can, to be able to
puternic, -ă, -i, -e (adj.) = strong, powerful
puţin (adv.) = (a) little
radio, radiouri (s. n.) = broadcasting, radio (set)

radiografie, -i (s. f.) = radiography, X-ray
raft, rafturi (s. n.) = shelf
ramă, -e (s. f.) = frame
ramură, -i (s. f.) = branch
rană, răni (s. f.) = wound, injury
rapid (adv.) = rapidly, fast
rar, -ă, -i, -e (adj.) = rare
rar (adv.) = rarely, occasionally
rațiune, -i (s. f.) = reason
răbdare, -i (s. f.) = patience, endurance
răceală, răceli (s. f.) = cold
a răci (vb. IV - răcesc) = to cool, to catch a cold
a rămâne (vb. III) = to remain, to stay
a răspunde (vb. III) = to answer, reply
răspuns, răspunsuri (s. n.) = answer, reply
rău, rea, răi, rele (adj.) = bad, mean
a râde (vb. III) = to laugh
rând, rânduri (s. n.) = row, file, range, series, turn
râu, râuri (s. n.) = river
reacție, -i (s. f.) = reaction, response
a reacționa (vb. I - reacționez) = to react, to respond
realitate, realități (s. f.) = reality
a realiza (vb. I - realizez) = to realize, to fulfil, to achieve
a recapitula (vb. I - recapitulez) = to summarize
rece, reci (adj.) = cold, cool
recent (adv.) = recently, lately
reciproc (adv.) = mutually, reciprocally
reclamă, -e (s. f.) = advertising
a recomanda (vb. I - ø) = to recommend, to advise, to suggest
recreație, -i (s. f.) = break, recreation
recunoștință, -e (s. f.) = gratitude
a redacta (vb. I - redactez) = to elaborate, to draw up
a reface (vb. III) = to remake, to rewrite
referat, -e (s. n.) = paper, essay
a refuza (vb. I - ø) = to refuse, to decline
a regăsi (vb. IV - regăsesc) = to find again, to recover
regret, -e (s. n.) = regret, compunction
regulă, -i (s. f.) = rule
a reîntâlni (vb. IV - reîntâlnesc) = to meet again
a relua (vb. I nereg. - reiau) = to take back, to resume
a remarca (vb. I - ø) = to notice, to remark
renume, renume (s. n.) = fame, renown, (good) name
repaus, repausuri (s. n.) = rest, repose
repede, repezi (adj.) = quick, fast, rapid
a repeta (vb. I - ø) = to repeat, to reiterate
repetiție, -i (s. f.) = repetition
a reprezenta (vb. I - ø) = to represent
a respira (vb. I - ø) = to breath
respirație, -i (s. f.) = breath
rest, resturi (s. n.) = rest, change
restaurant, -e (s. n.) = restaurant
a restitui (vb. IV - ø) = to return, to give back
rețetă, -e (s. f.) = prescription, recipe
a reuși (vb. IV - reușesc) = to manage, to succeed
reușită, -e (s. f.) = success
a reveni (vb. IV nereg. - revin) = to come back, to return
revistă, -e (s. f.) = magazine, review
a rezolva (vb. I - ø) = to solve
rezultat, -e (s. n.) = result, outcome
rezumat, -e (s. n.) = summary
a ridica (vb. I - ø) = to raise, to lift, to pick up, to suspend
ridiche, -i (s. f.) = radish
rinichi, rinichi (s. m.) = kidney
robinet, -e (s. n.) = tap
rochie, -i (s. f.) = dress
român, -i (s. m.) = Romanian
rost, rosturi (s. n.) = sense, meaning
roşie, -i (s. f.) = tomato
roşu, roşie, roşii (adj.) = red
rotund, rotundă, rotunzi, rotunde (adj.) = round, circular
roz (adj.) = pink
rudă, -e (s. f.) = relative
rugăminte, rugăminţi (s. f.) = request
ruj, rujuri (s. n.) = rouge, lipstick
a rupe (vb. III) = to break
rușine (s. f. sg.) = shame, disgrace
salam, salamuri (s. n.) = salami

salată, -e (s. f.) = salad
sală, săli (s. f.) = hall, classroom, room
saltea, saltele (s. f.) = mattress
salut, saluturi (s. n.) = salute, greeting(s), welcome
a saluta (vb. I - ø) = to greet
a salva (vb. I - salvez) = to save, to rescue
salvare, salvări (s. f.) = rescue, delivery; emergency service
sandală, -e (s. f.) = sandals
sandviș, sandvișuri (s. n.) = sandwich
sare (s. f. sg.) = salt
sarma, sarmale (s. f.) = force-meat rolls in cabbage or in vine leaves
sas, saşi (s. m.) = Saxon
sat, -e (s. n.) = village
satisfacție, -i (s. f.) = satisfaction, gratification
sau (conj.) = or; either…or (sau…sau)
sănătos, sănătoasă, sănătoși, sănătoase (s. f.) = healthy, strong, sound
săptămână, -i (s. f.) = week
săpun, săpunuri (s. n.) = soap
sărac, -ă, -i, -e (adj.) = poor
sărat, -ă, -i, -e (adj.) = salt(y)
sărbătoare, sărbători (s. f.) = holiday, festivity
a sărbători (vb. IV - sărbătoresc) = to celebrate
a sări (vb. IV - ø) = to jump (over)
sătean, săteni (s. m.) = villager
sătul, -ă, -i, -e (adj.) = satiate(d), full
sânge (s. n. sg.) = blood
scară, scări (s. f.) = staircase
scaun, scaune (s. n.) = chair
a schimba (vb. I - ø) = to change, to modify, to exchange, to transform
schimbare, schimbări (s. f.) = change, transformation
a scoate (vb. III) = to extract, to take out
scobitoare, scobitori (s. f.) = tooth-pick
scop, scopuri (s. n.) = purpose
a scrie (vb. III) = to write
scrisoare, scrisori (s. f.) = letter; registered letter (scrisoare recomandată)
a (se) scula (vb. I - ø) = to awaken
scump, -ă, -i, -e (adj.) = dear, expensive
scund, scundă, scunzi, scunde (adj.) = short, low
scurt, -ă, -i, -e (adj.) = short, brief, little
a (se) scuza (vb. I - ø) = to excuse, to pardon, to apologize
scuză, -e (s. f.) = excuse, pretext
seară, seri (s. f.) = evening, night; night after night (seară de seară)
secol, -e (s. n.) = century, age, period
secretară, -e (s. f.) = secretary
secretariat, -e (s. n.) = secretary’s office, secretariat
secție, -i (s. f.) = section, department
secundă, -e (s. f.) = second, moment
semestru, -e (s. n.) = semester, half-year
a semna (vb. I - semnez) = to sign
semnătură, -i (s. f.) = signature
semnificație, -i (s. f.) = significance, meaning
sens, sensuri (s. n.) = meaning, sense, signification, value, use
sentiment, -e (s. n.) = feeling, sentiment
senzație, -i (s. f.) = sensation, feeling
serios, serioasă, serioşi, serioase (adj.) = serious, minded
sertar, -e (s. n.) = drawer
serviciu, -i (s. n.) = service, job
servietă, -e (s. f.) = briefcase, bag
sesiune, -i (s. f.) = session
sete (s. f. sg.) = thirst
sfat, sfaturi (s. n.) = advice, counsel, consultation
a sfârși (vb. IV - sfârșesc) = to end, to finish
sfert, sferturi (s. n.) = quarter
sigur (adv.) = certainly
simplitate, simplități (s. f.) = simplicity
simplu, -ă, -i, -e (adj.) = simple, elementary, ordinary
simț, simțuri (s. n.) = sense; decency (bun simț)
a (se) simţi (vb. IV - ø) = to feel
singur, -ă, -i, -e (adj.) = alone, only, lonely, solitary
situaţie, -i (s. f.) = situation
slab, -ă, -i, -e (adj.) = frail, weak
slujbă, -e (s. n.) = job
smântână (s. f.) = cream
soartă, sorți (s. f.) = fate, destiny
socru, -i (s. m.) = father-in-law
a solicita (vb. I - ø) = to request, to solicit
soluţie, -i (s. f.) = solution
somn (s. n. sg.) = sleep
sonerie, -i (s. f.) = (electric) bell
soră, surori (s. f.) = sister
a sosi (vb. IV - sosesc) = to arrive
soţ, -i (s. m.) = husband
soţie, -i (s. f.) = wife
spaimă, -e (s. f.) = fright
spanac (s. n. sg.) = spinach
a sparge (vb. III) = to break
spate (s. n. sg.) = back
spaţiu, -i (s. n.) = space, room
a spăla (vb. I - ø) = to wash, to wash up, to launder
special, -ă, -i, -e (adj.) = special, particular
spectacol, -e (s. n.) = show, performance
a speria (vb. I - ø) = to scare, to frighten
spital, -e (s. n.) = hospital
spre (prep.) = towards, to, against
sprijin, -e (s. n.) = support
a spune (vb. III) = to say, to tell
a sta (vb. I nereg. - stau) = to stay, to remain
statuie, -i (s. f.) = statue
stâng, -ă, -i (adj.) = left
sticlă, -e (s. f.) = bottle, glass, window pane
stilou, stilouri (s. n.) = pen
stomac, stomacuri (s. n.) = stomach, tummy
stradă, străzi (s. f.) = street
străin, -i (s. m.) = foreigner, stranger; abroad (prin străini)
a strănuta (vb. I - ø) = to sneeze
structură, -i (s. f.) = structure
strugure, -i (s. m.) = grape
student, studenţi (s. m.) = student
studentă, -e (s. f.) = student (girl)
a studia (vb. I - studiez) = to study, to investigate, to examine
studiu, -i (s. n.) = study, research, paper, work
sub (prep.) = under
subiect, -e (s. n.) = subject, theme, topic
a sublinia (vb. I - subliniez) = to underline
substantiv, -e (s. n.) = noun
substanță, -e (s. f.) = substance, essence
subțire, -i (adj.) = thin, slim, slender
suc, sucuri (s. n.) = juice
suferință, -e (s. f.) = suffering, pain, trouble
suflet, -e (s. n.) = soul
sufragerie, -i (s. f.) = dining room
a suna (vb. I - ø) = to ring, to call up
supă, -e (s. f.) = soup
supărat, -ă, -i, -e (adj.) = angry
superior, superioară, superiori, superioare (adj.) = high, superior
suprafață, -e (s. f.) = surface, area
a surâde (vb. III) = to smile
a surprinde (vb. III) = to surprise
surpriză, -e (s. f.) = surprise
sus (adv.) = (high) up, on top
a susține (vb. III) = to support
sută, -e (s. f.) = hundred
șampon, șampoane (s. n.) = shampoo

șansă, -e (s. n.) = chance, luck, opportunity
șapcă, șepci (s. f.) = peaked cap
șaten, -ă, -i, -e (adj.) = brown
şcoală, şcoli (s. f.) = school
șervețel, -e (s. n.) = napkin
şi (conj.) = and
şofer, -i (s. m.) = driver
șold, șolduri (s. n.) = hip, haunch
şosea, șosele (s. f.) = road, highway
șosetă, -e (s. f.) = sock
a șterge (vb. III) = to wipe (up), to clean, to erase
a şti (vb. IV nereg. - ø) = to know
știință, -e (s. f.) = science, knowledge
ştire, -i (s. f.) = news
ștrudel, -e (s. f.) = strudel
șuncă, -i (s. f.) = ham
T
tablă, -e (s. f.) = blackboard

tablou, tablouri (s. n.) = picture
taină, -e (s. f.) = mystery, secret
tare, tari (adj.) = hard, strong
tată, taţi (s. m.) = father
tavan, -e (s. n.) = ceiling
taxi, taxiuri (s. n.) = taxi, cab
a tăcea (vb. II) = to be/keep silent, to stop talking
a tăia (vb. I - ø) = to cut, to slice
tâmplă, -e (s. f.) = temple
tânăr, tineri (s. m.) = youngman, young people
târziu (adv.) = late
teamă (s. f. sg.) = fright, fear
teatru, -e (s. n.) = theater, stage
telefon, telefoane (s. n.) = telephone, phone
a telefona (vb. I - telefonez) = to call up, to phone
televizor, televizoare (s. n.) = television
a se teme (vb. III refl.) = to be afraid, to worry
terasă, -e (s. f.) = terrace
teritoriu, -i (s. n.) = territory
termen, -i (s. m.) = term, word, relations
a termina (vb. I - ø) = to finish, to end
text, -e (s. n.) = text, written passage
tigaie, tigăi (s. f.) = pan, frying-pan
timbru, timbre (s. n.) = stamp
timp, timpuri (s. n.) = time, measure
tinerețe, -i (s. f.) = youth
tocmai (adv.) = just, precisely
a tolera (vb. I - tolerez) = to tolerate, to allow (of)
tort, torturi (s. n.) = cake
totdeauna (adv.) = always; for good (pentru totdeauna)
totuşi (adv.) = still, however, all the same
tradiție, -i (s. f.) = tradition, custom
a traduce (vb. III) = to translate, to interpret
traducere, -i (s. f.) = translation, interpretation
trafic, traficuri (s. n.) = trade, commerce, traffic, circulation
tramvai, -e (s. n.) = tram(way)
trandafir, -i (s. m.) = rose
a transcrie (vb. III) = to transcribe, to copy (officialy)
a transmite (vb. III) = to transmit, to convey, to spread
transport, transporturi (s. n.) = transport(ation), conveyance
a transporta (vb. I - ø) = to transport, to convey, to deliver
tratament, -e (s. n.) = treatment, cure
a traversa (vb. I - traversez) = to traverse, to cross
a trăi (vb. IV - trăiesc) = to live
trăsătură, -i (s. f.) = stoke, touch, feature, trait, element
treabă, treburi (s. f.) = business, activity, work
treaptă, -e (s. f.) = step, tread
a trebui (vb. IV impers.) = must, to have to
a trece (vb. III) = to pass (a trece peste), to cross
trecut, trecuturi (s. n.) = past
tren, trenuri (s. n.) = train
trening, treninguri (s. n.) = training suit, sports outfit
treptat (adv.) = gradually, step by step
a (se) trezi (vb. IV - trezesc) = to wake(smb.) up, to awaken
tricou, tricouri (s. n.) = sweater, jumper
trimestru, -e (s. n.) = quarter, term
a trimite (vb. III) = to send, to post, to mail
tristețe, -i (s. f.) = sadness, sorrow
troleibuz, -e (s. n.) = trolley-bus
trotuar, trotuare (s. n.) = pavement, AE sidewalk
turist, turişti (s. m.) = tourist
turmă, -e (s. f.) = herd, flock
tuse (s. f. sg.) = cough(ing)
a tuși (vb. IV - tușesc) = to cough
ţară, ţări (s. f.) = country, land

ţăran, -i (s. m.) = peasant, country man
țărm, țărmuri (s. n.) = shore, bank
țelină, -i/-e (s. f.) = celery, celeriac
țigară, țigări (s. f.) = cigarette
a ţine (vb. III) = to keep, to hold
țuică (s. f. sg.) = Romanian plum brandy
U
a uita (vb. I - ø) = to forget
ulei (s. n. sg.) = oil
umăr, umeri (s. m.) = shoulder
a umbla (vb. I - ø) = to scour, to cover, to walk, to go on foot
umbrelă, -e (s. f.) = umbrella
unchi, unchi (s. m.) = uncle
undă, -e (s. f.) = wave
unde (adv. interog.-rel.) = where?
undeva (adv.) = somewhere, else where
uneori (adv.) = sometimes, occasionally
unghie, -i (s. f.) = nail
unic, -ă, -i, -e (adj.) = one, single, only
universitate, universităţi (s. f.) = university, college
unt (s. n. sg.) = butter
a ura (vb. I - ø) = to wish
urare, urări (s. f.) = wish, well-wishing, congratulation
urât, -ă, -i, -e (adj.) = ugly, plain, mean
a (se) urca (vb I ø) = to climb
ureche, urechi (s. f.) = ear
a (se) urî (vb. V - urăsc) = to hate
urs, urși (s. m.) = bear; polar bear (urs polar)
a usca (vb. I - ø) = to dry, to wipe
uscat, -ă, -i, -e (adj.) = dry
usturoi (s. m. sg.) = garlic
ușă, -i (s. f.) = door
uşor (adv.) = easily, lightly
util, -ă, -i, -e (adj.) = useful, good, reasonable
a utiliza (vb. I - utilizez) = to use, to utilize, to resort to
utilizare, utilizări (s. f.) = utilization
vacanţă, -e (s. f.) = vacation, holiday; summer holiday (vacanță de vară)

vai (interj.) = oh dear!, poor me!
vale, văi (s. f.) = valley
valiză, -e (s. f.) = valise, suitcase
valoare, valori (s. f.) = value, amount
a valora (vb. I - valorez) = to be worth, to cost
vapor, vapoare (s. n.) = steamer, (steam)ship
vară, veri (s. f.) = summer
varză, verze (s. f.) = cabbage
vastitate, vastități (s. f.) = vastness, ampleness, large scope
vată (s. f. sg.) = cotton(-wool)
vază, vaze (s. f.) = (flower) vase; renowned, outstanding (cu vază)
văr, veri (s. m.) = cousin; cousin german (văr primar)
vânătă, vinete (s. f.) = aubergine, eggplant
vânzător, -i (s. m.) = seller
vârstă, -e (s. f.) = age, period; elderly (în vârstă)
veac, veacuri (s. n.) = century, age, period
veche, vechi (adj.) = ancient, old
vecin, -i (s. m.) = neighbour
vecinătate, vecinătăți (s. f.) = neighbourhood, proximity
a (se) vedea (vb. II) = to see, to notice
vedere, -i (s. f.) = sight, eyesight
venerabil, -ă, -i, -e (adj.) = venerable, honourable
a veni (vb. IV - ø) = to come, to arrive
verde, verzi (adj.) = green
a verifica (vb. I - ø) = to check (up), to verify
vesel, -ă, -i, -e (adj.) = jolly, merry, blithe
viaţă, vieţi (s. f.) = life, existence; alive (în viață)
viitor (s. n. sg.) = future
a vinde (vb. III) = to sell
virgulă, -e (s. f.) = comma
viroză, -e (s. f.) = virosis
a visa (vb. I - visez) = to dream (of/about smb.)
vișină, -e (s. f.) = sour cherry
vitrină, -e (s. f.) = shop window, show/glass case
viză, -e (s. f.) = visa
a vizita (vb. I - vizitez) = to visit
viziune, -i (s. f.) = vision, apparition
vocabular, -e (s. n.) = vocabulary
voce, -i (s. f.) = voice
voință, -e (s. f.) = will, wish, desire
vorbă, -e (s. f.) = word; little by little (din vorbă în vorbă)
a vorbi (vb. IV - vorbesc) = to talk, to speak
vorbire, -i (s. f.) = speech, speaking
vostru, voastră, voştri, voastre (pron./adj. posesiv) = your(s)
a vrea (vb. II nereg. - vreau) = to want
vreme, vremuri (s. f.) = weather, time
vreodată (adv.) = ever, at any time
vreun, vreo (pron./adj. nehot.) = some
week-end, week-end-uri (s. n.) = week-end (sfârșitul săptămânii)
xerox, xerox-uri (s. n.) = copying machine, xerox copy

a xeroxa (vb. I - xeroxez) = to copy, to xerox
zacuscă (s. f. sg.) = pickled fish, snack

zahăr (s. n. sg.) = sugar
zăpadă, zăpezi (s. f.) = snow; snowy (ca zăpada)
zâmbet, -e (s. n.) = smile
zbor, zboruri (s. n.) = flight
a zbura (vb. I - ø) = to fly, to blow out
zgomot, -e (s. n.) = noise
zi, zile (s. f.) = day
ziar, -e (s. n.) = newspaper, daily, journal
a zice (vb. III) = to say, to tell
zid, ziduri (s. n.) = wall
zilnic (adv.) = everyday, daily
zmeură, -e (s. f.) = raspberry
zonă, -e (s. f.) = zone, area, region
zvon, zvonuri (s. n.) = rumour
BIBLIOGRAFIE
***Gramatica limbii române, București, Editura Academiei
Române, 2005, vol. I-II.
***Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București,
Editura Univers Enciclopedic, 2016.
***Dicționarul ortografic, ortopedic și morfologic al limbii
române (DOOM), București, Editura Univers Enciclopedic, 2007.
***Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație (ÎOOP), ediția a
V-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1995.
Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, București, Editura
Academiei, 1986.
Badea, Simina, ESP Landmarks: Strategies for teaching English to
law students, Craiova, Editura Universitaria, 2016.
Badea, Simina, Legal English – A practical approach, Craiova,
Editura Universitaria, 2014.
Biriș, Gabriela, Petre, Elena, Șoșa, Elisabeta, Romanian grammar
for you, Craiova, Editura Sitech, 2015.
Brâncuș, Grigore, Ionescu, Adriana, Saramandu, Manuela, Limba
română. Manual pentru studenții străini, București, Editura Universității
din București, 2013.
Burtea-Cioroianu, Cristina, Mic dicționar de cuvinte și structuri
uzuale pentru vorbitorii străini de limbă română, Craiova, Editura Sitech,
2017.
Burtea-Cioroianu, Cristina, Să învățăm pas cu pas limba română,
Craiova, Editura Sitech, 2017.
Costăchescu, Adriana, Iliescu, Maria, Vocabularul minimal al
limbii române curente cu indicații gramaticale complete, București,
Editura Demiurg, 1994.
Dafinoiu, Cristina - Valentina, Pascale, Laura-Elena, Limba
română. Manual pentru studenții străini din anul pregătitor, București,
Editura Universitară, 2015.
Păunescu, Anca, Limba română. Curs practic pentru studenții
străini, Craiova, Editura Universitaria, 2013.
Păunescu, Anca, Limba română pentru studenţii străini, profil
medical, Craiova, Editura Sitech, 2014.
Păunescu, Anca, Perspectiva interculturală în abordarea limbii
române ca limbă străină, Craiova, Editura Sitech, 2014.
Șuteu, Flora, Dificultățile ortografiei limbii române, București,
Editura Științifică și Enciclopedică, 1986.
https://dexonline.ro/

ClasaI 2010 2011 Initiere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ClasaI 2010 2011 Initiere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LA UN PAS DE ÎNVĂȚAREA LIMBII ROMÂNE

CURS PENTRU STUDENȚII STRĂINI

Cartea de față se adresează atât studenților străini, cât și doritorilor

Lecția 1: Şansa noastră s-a numit Adam

„Adam B. era într-una dintre cele mai nefericite zile pe care şi le

nefericit, -ă, -i, -e = nenorocit, -ă, -i, -e ≠ fericit, -ă, -i, -e

Dativul şi acuzativul formelor pronominale neaccentuate

Atunci când, în acelaşi enunţ, se folosesc două pronume personale

 masculin/neutru sg. - Îmi (D.) dă pixul (subst. n. sg. Ac.) →Mi-l dă

Indicativ perfect compus

Indicativ viitor „literar”

Imperativ sg. forma afirmativă + pron. pers. în D. + pron. pers. în Ac.

Imperativ sg. forma negativă

 feminin sg. - Îmi (D.) dă cartea (subst. f. sg. Ac.) →Mi-o dă

Indicativ perfect compus

Indicativ viitor „literar”

Indicativ viitor „popular”

Imperativ sg. forma afirmativă + pron. pers. în D. + pron. pers. în Ac.

Imperativ sg. forma negativă

 masculin pl. - Îmi (D.) repară pantofii (subst. m. pl. Ac.)

Indicativ perfect compus

Indicativ viitor „literar”

Indicativ viitor „popular”

Imperativ sg. forma afirmativă + pron. pers. în D. + pron. pers. în Ac.

Imperativ sg. forma negativă

 feminine/neutru pl. - Îmi (D.) oferă florile (subst. f. pl. Ac.)

Indicativ perfect compus

Indicativ viitor „literar”

Indicativ viitor „popular”

Imperativ sg. forma afirmativă + pron. pers. în D. + pron. pers. în Ac.

Imperativ sg. forma negativă

II. Pronume reflexiv în DATIV + pronume personal în ACUZATIV

pron. reflexiv în D. (forme neacc.) + pron. pers. în Ac. (forme neacc.) +

 masculin/neutru sg. - Îmi (D.) cumpăr un pix (subst. n. sg. Ac.)

Indicativ perfect compus

Indicativ viitor „literar”

Indicativ viitor „popular”

Imperativ sg./pl. forma afirmativă + pron. reflexiv în D. + pron. pers.

Imperativ sg./pl. forma negativă

Indicativ perfect compus

Indicativ viitor „literar”

Indicativ viitor „popular”

Imperativ sg./pl. forma afirmativă + pron. reflexiv în D. + pron. pers.

Imperativ sg./pl. forma negativă

Indicativ perfect compus

Indicativ viitor „literar”

Indicativ viitor „popular”

Imperativ sg./pl. forma afirmativă + pron. reflexiv în D. + pron. pers.

Imperativ sg./pl. forma negativă

Indicativ perfect compus

Indicativ viitor „literar”

Indicativ viitor „popular”

Imperativ sg./pl. forma afirmativă + pron. reflexiv în D. + pron. pers.

Imperativ sg./pl. forma negativă

III. Pronume personal în Dativ + pronume reflexiv în Acuzativ

 a i se face foame (sete/somn/frică/rău/rușine/cald/frig/dor/greață/

Indicativ prezent Perfect compus Conjunctiv prezent

Viitor „literar” Viitor „popular”

Indicativ prezent Perfect compus Conjunctiv prezent

Viitor „literar” Viitor „popular”

Indicativ prezent Perfect compus Conjunctiv prezent

Viitor „literar” Viitor „popular”

Indicativ prezent Perfect compus Conjunctiv prezent