Sunteți pe pagina 1din 6

METODOLOGIA ELABORĂRII

PROIECTELOR DE INTERVENŢIE
Universitatea « Al.I.Cuza » Iaşi
Facultatea de Filosofie
Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială

MEPI

Ghidul studentului
2010-2011/ SEMESTRUL 1

conf. univ.dr. Stefan Cojocaru


METODOLOGIA ELABORARII PROIECTELOR DE
INTERVENTIE
1.1 INTRODUCERE
În octombrie 2001, a fost introdusă o nouă disciplină în planul de învăţământ al specializărilor:
Sociologie şi Asistenţă Socială (inclusiv la această secţie din cadrul Facultăţii de Teologie).
Disciplina a fost introdusă pentru anul II. Metodologia elaborării proiectelor de intervenţie are
următoarele obiective:
1. cunoasterea si utilizarea conceptelor disciplinei
2. intelegerea rolului proiectelor de interventie in schimbarea sociala
3. parcurgerea etapelor de proiectare a interventiei
4. invatarea prin exercitii modului de concepere a unui proiect de interventie
5. aplicarea cunostintelor teoretice acumulate la alte discipline intr-un demers coerent
aplicativ
6. constientizarea rolului proiectelor in managementul contemporan si a oportunitatilor
de a obtine un loc de munca adaptat la nevoile actuale
7. experimentarea cunostintelor la realitatea actuala.
Aceasta disciplină este urmată pe parcursul celor 14 săptămâni ale primului semestru şi are următoarea
tematică:
1. Definiri conceptuale: proiect de interventie, program, proiect de finantare
2. Interventie si schimbare sociala
3. Proiectarea ca premisa a schimbarii
4. Tipuri de proiecte de interventie: de dezvoltare comunitara, proiecte globale, proiecte
partiale, proiecte personalizate/ individualizate
5. Conditii obligatorii pentru elaborarea unui proiect de interventie eficient
6. Etapele elaborarii proiectului de interventie
7. Identificarea si diagnoza problemei sociale
8. Stabilirea obiectivelor proiectului si operationalizarea acestora in activitati si actiuni
9. Delimitarea populatiei tinta si a grupurilor de beneficiari
10. Analiza SWOT a mediului intern si extern
11. Cooperare si/ sau parteneriat: asemanari si deosebiri
12. Realizari si factori de risc ale proiectului
13. Procesul de evaluare
14. Construirea bugetului proiectului

BIBLIOGRAFIE:
- Altheide D., Creating reality, 1974, Beverly Hills, California, Sage.
- Baker P. & Anderson L., Social Problems. A critical thinking approach, 1987,
Wodsworth Inc., Belmont California.
- Berger P. & Luckmann Th., 1967, The Social construction of reality, Garden City, N.J.
Doubleday.
- Brearly C.P., 1975, Social Work.Ageing and Society, Routledge and Kegan Paul, London.
- Challis D. & Davies B., 1986, Case Management in Community Care, Grower Publishing
Company Limited.
- Cojocaru, St., - “Proiectul de intervenţie. De la teorie la practică”, in vol. Populatii
vulnerabile si fenomene de auto-marginalizare, Iasi, editura Lumen, 2002, coord. Vasile
Miftode
- Cojocaru, St, 2006, Proiectul de interventie in asistenta sociala. De la propunerea de
finantare la proiectele personalizate de interventie, Iaşi, Polirom.
- Cojocaru, St., 2005, Metode apreciative în asistenţa socială. Ancheta, supervizarea şi
managementul de caz, Iaşi, Polirom.
- Koontz H., Weinrich H., 1988, Management, London, Mc. Graw-Hill, IX.ed.

2
- Palicari G. & Garber K., 1997, Asezaminte sociale pentru copii. Repere manageriale,
Bucuresti.
- Peterson T., Theorie du management, 1969, Paris, Gauthier-Villars.
- Vasile Miftode, 2002, Teoria şi metoda proiectului de interventie, în in vol. Populaţii
vulnerabile şi fenomene de auto-marginalizare, Iasi, editura Lumen,
- Vasile Miftode, 2003, Tratat de metodologie sociologică”, Iaşi, Editura Lumen.

Creditele acordate acestei discipline sunt prezentate în contractul de studii al dumneavoastră


pe care îl încheiaţi la începutul fiecărui an de studiu.
În Nota finală ponderea evaluării de la seminar este de 50% şi 50 % reprezintă nota finală de
la examenul scris.

1.2 MODALITATEA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII STUDENŢILOR

Evaluarea studenţilor la această disciplină va lua în considerare atât activitatea de la seminar,


cât şi cea legată de pregătirea în domeniul urmând portofoliul de lectură.
1. Evaluarea activităţii de la seminar se va face în funcţie de prezenţă şi de participarea
activă la întâlniri. Pentru studenţii care lucrează se vor stabili teme specifice (conceperea
unui proiect şi referatele stabilite de comun acord cu profesorul).
2. Activitatea de la seminar va fi apreciată şi în funcţie proiectul realizat.
3. Evaluarea pregătirii teoretice prin parcurgerea portofoliului de lectură va consta în
prezentarea unui proiect de intervenţie, care urmează şi satisface cerinţele actualului Ghid.
Valoarea maximă a punctajului acordat proiectului va fi 100 puncte.
4. Proiectul se va preda la ultima intalnire de la seminar. Proiectul trebuie sa fie
tehnoredactat cu caractere româneşti, conform formularului. NU se admit proiectele care
au modificat formularul propus. Dacă proiectul este tehnoredactat fără diacritice, atunci
punctajul final al proiectului nu poate depăşi 80 puncte.
5. Predarea proiectului se face împreună cu varianta electronică care se înregistrază pe CD.
Lipsa variantei electronice presupune reducerea punctajului proiectului cu 30 puncte.

1.3 CONDIŢII PENTRU PREGĂTIREA PROIECTELOR


Dimensiunea costurilor proiectelor
În cadrul programului vor fi propuse proiecte cu un cost total de maxim 100.000 EURO,
reprezentând maximum sumei solicitate.

În cadrul programului, finanţarea nu poate depăşi 90% din totalul proiectului. Restul sumei va
trebui să fie acoperită de partenerii acestuia (aşa cum apreciaţi ca iniţiatori).

1.4. REGULI CU PRIVIRE LA PREZENTA OFERTĂ DE FINANŢARE


CRITERII DE ELIGIBILITATE

• Suma: studenţii sunt liberi să decidă asupra costurilor totale ale proiectului. Cu toate
acestea, sumele solicitate nu trebuie să depăşească 100.000 EURO.
• Cheltuielile de personal să nu depăşească 30% din bugetul total al proiectului.
• Din suma totală necesară proiectului, 10% va fi asigurată de un virtual partener.
• Durata: Durata proiectului nu trebuie să depăşească 12 luni.
• Proiectele trebuie să se încadreze în unul din cele 12 domenii stabilite de comun acord cu
studenţii.

3
• Tipurile de costuri care vor fi luate în considerare în cadrul proiectelor prevăzute în Anexa
de buget.

Domenii
Propunerile înaintate trebuie să se încadreze în următoarele domenii:
1. Diminuarea efectelor asupra mediului familial generate de plecare la munca in strainatate.
2. Problematica mamelor minore.

Toate domeniile sunt la fel de importante.

Tipuri de activităţi

• Activităţi care sunt generatoare de venit pentru familiile dezavantajate;


• Activităţi care sporesc accesul potenţialilor beneficiari la serviciile sociale;
• Activităţi care cresc capacitatea de acţiune a furnizorilor de servicii;
• Activităţi care dezvoltă spiritul comunitar;
• Activităţi care promovează perspective apreciative de intervenţie socială;
• Activităţi menite să îmbunătăţească relaţiile dintre diferite instituţii pentru
rezolvarea problemelor comunităţii etc.

Numărul de propuneri din partea initiatorilor: Fiecare student poate înainta o singura
propunere.

Eligibilitatea cheltuielilor

Numai costurile eligibile pot fi luate în considerare. Aceste costuri sunt specificate în detaliu
mai jos. De aceea, bugetul propus în cadrul proiectului reprezintă o estimare a costurilor şi un
maximum al costurilor eligibile. Iniţiatorii trebuie să acorde atenţie faptului că toate costurile
eligibile trebuie să fie costuri reale şi justificate.

Costuri directe eligibile


Pentru a putea fi considerate eligibile în contextul proiectului, costurile vor trebui:
• Să fie necesare pentru derularea proiectului şi să fie în concordanţă cu principiile unui
management financiar sănătos, în special cu echilibrul dintre cost şi beneficii;

Următoarele costuri directe sunt eligibile:


• Costurile legate de personalul implicat în cadrul proiectului, corespunzând salariilor plus
plata asigurărilor sociale şi a altor sume aferente salariilor; salariile şi costurile aferente.
• Transport şi diurne pentru personalul care participă la derularea proiectului, cu condiţia să
corespundă sumelor de pe piaţă.
• Costuri legate de achiziţionarea de echipament (nou sau folosit) şi servicii (transport,
închiriere etc.), cu condiţia să corespundă preţurilor de pe piaţă;
• Costuri legate de consumabile şi birotică;
• Costuri legate direct de cerinţele contractuale (diseminarea informaţiei, evaluarea
proiectului, auditare, traducere, asigurare, instruirea specifică a persoanelor implicate în
proiect, etc.).
• Un fond de rezervă de maximum 5% din costurile directe eligibile.

Costuri indirecte eligibile

4
Un procentaj fix din cheltuielile administrative ale beneficiarului, dar maximum 7% din
totalul sumei aferente cheltuielilor directe eligibile, sunt eligibile ca şi costuri indirecte.

Costurile indirecte sunt eligibile în măsura în care nu includ costuri alocate sub alte titluri din
cadrul bugetului.

Costuri neeligibile

Următoarele costuri nu sunt eligibile:


• Achiziţionarea de terenuri sau clădiri, cu excepţia cazului în care aceste costuri sunt direct
necesare pentru punerea în practică a proiectului, caz în care dreptul de proprietate va
trebui să fie transferat partenerilor locali ai Beneficiarului (acolo unde este cazul) sau
beneficiarilor proiectului atunci când proiectul se încheie;
• Acoperirea pierderilor datorate schimburilor valutare;
• Costuri legate de derularea de studii pregătitoare sau de alte activităţi cu caracter
pregătitor;

Contribuţia partenerilor poate să fie în bani şi/sau în natură:

Contribuţia în natură poate consta în:


• servicii şi echipamente;
• spaţii: valoarea spaţiilor puse la dispoziţia proiectului poate fi considerată contribuţie în
natură dacă spaţiul este pus la dispoziţia proiectului la valoarea de piaţă a chiriei acelui
spaţiu;

Contribuţiile trebuie să fie eligibile şi relevante pentru proiect.


Contribuţia ‘în natură’ este evaluată în costul total al proiectului.

Notă : costul total al proiectului include atât contribuţia cerută cât şi cea a partenerilor. Dacă
bugetul dumneavoastră include contribuţii în natură, explicaţi cum aţi calculat valoarea lor
financiară.

Explicaţi clar în ce măsură au fost contactaţi alţi finanţatori sau sponsori în vederea obţinerii
unei co-finanţări. Dacă da, indicaţi sumele solicitate, numele sponsorului sau finanţatorului
contactat, precum şi rezultatul acţiunii.

 Vă rugăm completaţi formularul cu atenţie pentru a uşura procesul de evaluare. Exprimaţi-


vă clar şi oferiţi suficiente detalii pentru a vă asigura că ideile Dvs sunt corect înţelese, în
special în ceea ce priveşte modul în care vor fi atinse obiectivele proiectului, beneficiile care
vor rezulta de pe urma proiectului şi măsura în care proiectul propus se încadrează în
obiectivele programului de finanţare.
Proiectele şi anexele trebuie să fie tehnoredactate.
Proiectele trebuie să fie predate profesorului intr-un dosar cu sina, pe care vor fi trecute
datele de identificare ale studentului si titlul proiectului.
Evaluarea calităţii propunerilor şi evaluarea financiară, inclusiv a bugetului propus se face în
conformitate cu următoarele criterii, prezentate în grila de mai jos:

5
Secţiunea Punctaj
maxim
1. Relevanţa 70
1.1 Cât de relevantă este propunerea prin raportare la nevoile şi limitele comunităţii(lor) ţintă din 10
cadrul proiectului?
1.2 Cât de clar definite şi strategic alese sunt grupurile ţintă propuse? 10
1.3.Cât de relevantă este propunerea pentru nevoile grupurilor ţintă propuse? 10
1.4 Cât de relevantă este propunerea prin raportare la obiectivele şi una sau mai multe dintre 10
priorităţile programului? Notă: un punctaj de 5 (foarte bine) va fi acordat numai în situaţia în care
propunerea vizează cel puţin o prioritate.
1.5. Prezentarea detaliata a problemei 10
1.5 Cât de coerente, potrivite şi practice sunt activităţile propuse? 10
1.6 În ce măsură propunerea aduce elemente specifice cu valoare adăugată , cum ar fi abordări 10
inovative, modele de bună practică, promovarea egalităţii de gen, oportunităţi egale?
2. Metodologie 60
2.1 Cât de coerent este design-ul general al proiectului? (incluzând gradul de pregătire pentru 10
evaluare)
2.2 Cât de satisfăcător este nivelul de implicare şi activitate al partenerilor? 10
Notă: dacă nu există parteneri scorul va fi 1
2.3 Cât de clar şi de fezabil este planul de acţiune? 10
2.4. Exprimarea unor obiective specifice, masurabile, încadrabile în timp 10
2.5. Adecvarea dintre obiective si activitati 10
2.4 În ce măsură propunerea conţine indicatori obiectivi şi verificabili pentru rezultatele 10
proiectului?

3. Auto-susţinerea 30
3.1 În ce măsură este probabil ca proiectul să aibă un impact tangibil asupra grupurilor ţintă? 10
3.2 În ce măsură prezintă propunerea potenţial de replicare/multiplicare? (Inclusiv posibilităţi de 10
replicare şi de extindere a rezultatelor, de diseminare a informaţiilor)
3.3 În ce măsură rezultatele proiectului se pot autosusţine: 10
-financiar (cum vor fi finanţate activităţile după încetarea finanţării )
-instituţional (vor exista la sfârşitul proiectului structuri care să permită continuarea activităţilor
din cadrul proiectului? Vor aparţine rezultatele proiectului comunităţii locale?
-la nivelul politicilor (acolo unde este aplicabil) (care va fi impactul la nivel structural al proiectului
de ex.– va conduce proiectul la o mai bună legislaţie, la coduri de bună practică, la noi metodologii
de lucru etc.?)
4. Bugetul şi raportul costuri-beneficii 20
4.1 În ce măsură este bugetul clar şi detaliat? 10
4.2 În ce măsură sunt cheltuielile propuse necesare punerii în practică a proiectului? 10
5. Capacitatea de a analiza 20
5.1 Analiza puncte tari si a celor slabe 10
5.2 Analiza oportunitatilor si amenintarilor 10
Punctajul total maxim 200

Precizare: Formularul de elaborare a proiectului si cel de evaluare reprezinta o adaptare a Formularului


utilizat pentru elaborarea cererilor de finantare in Programul Phare a Uniunii Europene. Alegerea
acestei metodologii a fost determinata de faptul ca aceasta este bine elaborata, pe de o parte, si
reprezinta oportunitati pentru adaptarea cunostintelor viitorilor profesionisti la nevoile existente si
viitoare in dezvoltarea managementului prin proiecte.