Gata pentru școală

Bateria de evaluare a copilului preșcolar

AUREL ION CLINCIU, Ph.D.

- Descrierea instrumentului-
Cuprins
o 1. Rezumatul instrumentului
o 2. Autorul testului
o 3. Scopul și obiectivele instrumentului
o 4. Condițiile de utilizare
o 5. Materialele instrumentului
o 6. Structura instrumentului
o 7. Dezvoltarea instrumentului
o 8. Administrarea, scorarea și interpretarea
o 9. Eșantionarea și indicii psihometrici
o 10. Etică
o 11. Bibliografie
1. Rezumat (I)
o Instrumentul este destinat evaluării aptitudinii pentru școlaritate, dar și monitorizării atente în
dezvoltarea infantilă a copilului de grădiniță, pe secvența vârstelor de la 4 la 7 ani;
o Construcția Bateriei de evaluare a copilului preșcolar a pornit de la:
 experiența personală a autorului în domeniul evaluării infantile;
 lucrările privitoare la dezvoltarea psihointelectuală și socială a copilului.
o Reprezintă elementul de legătură între familie, educatoare, învăţătoare, medic, autoritatea
tutelară și oricare altă componentă a lanţului de persoane și instituţii gravitând în jurul copilului
și a dezvoltării acestuia.
o Bateria este alcătuită din:
 Metoda de determinare a nivelului de dezvoltare a preșcolarului
 Fișa standardizată de observare psihopedagogică a preșcolarului pentru părinte,
respectiv educator/educatoare
Rezumat (II)
Populația investigată
• Formată din copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 7 ani

Durata de administrare
• Metoda de determinare a nivelului de dezvoltare a preșcolarului: aproximativ
25-30 de minute
• Fișa standardizată de observare psihopedagogică a preșcolarului pentru părinte,
respectiv educator-educatoare: nu are timp limită de completare, dar trebuie
acordată atenție fiecărui răspuns.
Potenţialii utilizatori
• Psihologii școlari,
• Educatori,
• Cadre didactice.
Rezumat (III)
Structura bateriei de determinare a maturităţii
preşcolarului prin Metodă şi Fişă
2. Autorul instrumentului
Aurel Clinciu, Ph.D.
• absolvent (1976) al Facultății de Filosofie a Universității București, a dobândit experiența în
psihologia clinică, psihodiagnoză și consiliere.
• angajat al Universității Transilvania din 1998 este titular al disciplinelor Fundamentele psihologiei,
Metodologia cercetării, Statistica și SPSS.
• din 2006 - membru al APR și al Colegiului Psihologilor din România, cu drept de liberă practică și
supervizare.
• deține gradul științific de doctor în neuropsihologie şi psihologie cognitivă - Universitatea Bucureşti
cu teza Vizual şi auditiv în structura cognitivă umană. (2003) - coordonator prof. univ. dr. Mielu
Zlate (330 de pagini)
• domeniile sale de interes sunt psihologia cognitivă, fundamentele psihologiei, psihodiagnosticul,
eșecul scolar, deficiențele cognitive si afective ale copilului, didactica universitară
• este autorul a numeroase lucrări, dintre care o mică parte este redată mai jos:
• "Diferenţiere şi integrare, mecanismele fundamentale ale dezvoltării inteligenţei umane", a V-a
sesiune de comunicări ştiinţifice "Eficienţă, legalitate, etică", Fundaţia "România de mâine",
Universitatea Spiru Haret, Braşov, mai 1999. .
• "Particularităţi ale structurii cognitive ale deficientului de intelect" , a VI-a sesiune de comunicări
ştiinţifice "Eficienţă, legalitate, etică", Fundaţia "România de mâine", Universitatea Spiru Haret,
Braşov, mai 2000.
• "Corelatele psihologice ale randamentului şcolar în ciclul primar şi gimnazial", a VII-a sesiune de
comunicări ştiinţifice "Eficienţă, legalitate, etică", Fundaţia "România de mâine", Universitatea
Spiru Haret, Braşov, decembrie 2000.
3. Scopul și obiectivele instrumentului (I)
• Scopul de bază al creării acestui instrument complex de evaluare a fost acela de a oferi
educatoarelor și psihologilor școlari un mijloc de determinare acurată a nivelului de
dezvoltare motorie, cognitivă și psihosocială a preșcolarului;
• Aplicat corect și cu ambele componente (Metodă și Fișă) instrumentul poate juca rolul pe
care examenele sumative îl au în determinarea nivelului de dezvoltare și de achiziţii
specifice unui întreg ciclu de pregătire;
• Instrumentul ia în calcul posibilitatea furnizării de informaţii pertinente părinţilor,
aparţinătorilor și viitoarelor învăţătoare, în vederea cunoașterii cât mai profunde a
copilului la intrarea în primul ciclu de învăţământ;
• Există, de asemenea, și oportunitatea ca, prin evaluări repetate, să se poată determina
progresele sau ritmul de recuperare a unor deficite diagnosticate în fazele iniţiale, deci
metoda ajută implicit la monitorizarea dezvoltării preșcolarului.
3. Scopul și obiectivele instrumentului (II)

A. Dezvoltarea unei metode valide de diagnostic psihologic al nivelului

dezvoltării psihomotorii a preșcolarului mare, care să depășească ca și
calităţi psihometrice nivelul testelor de tip screening existente în
România (până la acest moment);
B. Fixarea domeniilor care vor fi investigate (domeniile motric, cognitiv,
socio-afectiv);
C. Crearea etaloanelor reprezentative naţional - extensia testării la nivel
naţional a instrumentului a făcut posibilă definitivarea formei sale
actuale și a etaloanelor corespunzătoare.
4. Condițiile de utilizare (I)
• Gata pentru școală este un instrument complex, rapid și ușor de utilizat, care facilitează creerea unei legături
între familie, educatoare, învățătoare și medic în beneficiul preșcolarului.

• Dubla adresare, către psihologi (pentru nivelul expert de utilizare) și către pedagogi (pentru nivelul comun de
utilizare), face ca Bateria să fie excelentă pentru clasa zero - unde folosirea timpurie a informațiilor despre
aptitudinea de școlarizare poate preveni debutul subrealizării, abandonului sau inadaptării școlare.

• Astfel, conform standardelor și recomandărilor în domeniu oferite de către instituțiile avizate, Gata pentru
școală este un instrument încadrat A/B, datorită faptului că poate fi utilizat atât de psihologi, cât și
educatori/educatoare. Acest tip de clasificare grupează instrumentele psihometrice în conformitate cu modelul
A-B-C.
• Instrument de clasă A = destinat oricărei persoane indiferent de calificarea ei profesională.
• Instrument de clasă B = destinat persoanelor cu studii universitare cu profil psihologic ori asimilate
acestora (asistență socială, psiho-sociologie, psihopedagogie specială).
4. Condițiile de utilizare (II)
• este necesară întrunirea condițiilor:
• studierea materialelor formative (cel puțin manualul tehnic Gata pentru școală);
• familiarizarea cu materialele testării;
• practicarea testării sub supervizarea unui specialist înainte de administrarea
oficială a testului;
• coroborarea datelor rezultate din testul propriu-zis cu date provenite din alte
surse;
• oricine administrează Gata pentru școală, trebuie să fie familiarizat cu conceptele
şi procedurile de obţinere a consimţământului informat și de evitare a
distorsiunilor;

• ar trebui ca o grijă specială să fie acordată pentru asigurarea unei aderențe stricte
la legislația în vigoare, în chestiuni legate de controlul datelor, de şansele egale şi
de corectitudinea actului psihologic
5. Materialele instrumentului (I)
5. Materialele instrumentului (I)
• Gata pentru școală (Bateria de evaluare a copilului preșcolar) utilizează următoarele materiale:
• Manualul tehnic al instrumentului:
• Are o copertă cartonată, lucioasă și rezistentă, incluzând 124 de pagini organizate în patru
capitole:
1. Introducerea
2. Descrierea și administrarea bateriei
3. Etalonarea metodei și fișei standardizate
4. Calitățile psihometrice ale metodei și fișei
• Urmează apoi o bibliografie a lucrărilor care prezintă o implicație majoră în tema
abordată.
• Manualul se încheie cu anexe care prezintă etaloanele în stanine și coeficienți de
dezvoltare, diferențe de gen și exemple.
5. Materialele instrumentului (II)
Ghid pentru administrare și scorare manuală
• Disponibil în format A4, include 12 pagini;
• Conține o parte introductivă despre instrument și
administrarea sa prin Metodă și Fișă;
• Este prezentată desfășurarea evaluării cu Metoda și
materialele necesare desfășurării subtestelor sale
• Sunt prezentate activitățile pentru Motricitatea
grosieră, cât și pentru Motricitatea de finețe, apoi
Desen, Calcul Aritmetic și Limbaj și comunicare;
• Se prezintă fiecare item al subtestelor și punctajul
acordat;
• În final, sunt redate instrucțiunile de completare a
Fișei de sinteză a rezultatelor.
5. Materialele instrumentului (III)
Fişa standardizată de observare psihopedagogică a preșcolarului pentru
educatoare
• Fișa dispune de un formular standard, editat în format A3, care se pliază
pentru a rezulta patru feţe de forma A4;
• Se completează de către educator/educatoare pentru fiecare copil evaluat;
• Pe prima faţă este redat instructajul de completare și capitolul Anamneză
(nescorabil), fiind urmat pe celelalte feţe, de cele cinci capitole care
compun Fișa, fiecare cu rubrici speciale unde se bifează diferenţiat
comportamentul descris, în funcţie de intensitatea sau frecvenţa sa.
• Anamneză,
• Adaptarea la condițiile de grădiniță și colectivitate,
• Limbaj și comunicare (verbală și nonverbală),
• Joc, integrare în grup, comportament prosocial,
• Date temperamentale,
• Date caracteriale
5. Materialele instrumentului (IV)
Fişa standardizată de observare psihopedagogică a preșcolarului pentru
părinte
• Fișa dispune de un formular standard, editat în format A3, care se pliază
pentru a rezulta patru feţe de forma A4;
• Se completează de către părinte pentru fiecare copil evaluat;
• Pe prima faţă este redat instructajul de completare și capitolul Anamneză
(nescorabil), fiind urmat pe celelalte feţe, de cele cinci capitole care
compun Fișa, fiecare cu rubrici speciale unde se bifează diferenţiat
comportamentul descris, în funcţie de intensitatea sau frecvenţa sa.
• Anamneză,
• Adaptarea la condițiile de grădiniță și colectivitate,
• Limbaj și comunicare (verbală și nonverbală),
• Joc, integrare în grup, comportament prosocial,
• Date temperamentale,
• Date caracteriale
5. Materialele instrumentului (V)
Foaia de scorare manuală
Metoda de determinare a nivelului de dezvoltare a preșcolarului
• Format A4, o foaie, față-verso;
• a fost concepută pentru a reduce drastic erorile de scorare
această. Prin structura sa, foaia de răspuns pentru Metodă, are pe
o parte cele cinci domenii investigate, cu formularea sintetică a
itemului evaluat și cu grila de punctaj aferentă, dar și spaţii
special destinate pentru însumarea simplă și pe categorii a
scorurilor rezultate;
• Pe verso, se găsește o zonă cu câteva rânduri în blanc pentru
formularea verbală explicită a concluziilor și a recomandărilor, cu
loc rezervat pentru asumarea responsabilităţii prin semnătură
proprie și ștampila grădiniţei.
5. Materialele instrumentului (VI)
Fișă de sinteză a rezultatelor obținute la Metodă și Fișă

• Adiţional Foii de scorare manuală s-a creat și o Fișă de sinteză a

datelor rezultate de la Metodă și Fișă;

• Pe lângă datele de identificare ale copilului evaluat, foaia include

o sinteză a rezultatelor brute și standard (în stanine) pentru
Metodă și Fișă.
5. Materialele instrumentului (VII)
Instrumentarul de testare
• utilizat în administrarea
itemilor Metodei
• Itemii redați în imagine
reprezintă doar o parte
dintre materialele
instrumentarului
6. Structura instrumentului (I)
Metoda este alcătuită din următoarele subteste:
1. Motricitate grosieră
• unul dintre cele două teste de motricitate prezente în structura Metodei.
• include 5 itemi; aceștia solicită în mod global dezvoltarea motrică a copilului.
2. Motricitate de fineţe
• Include 6 itemi, centrați pe funcţionalitatea mâinii.
3. Desen
• Presupune 6 itemi care implică reproducerea după model sau desenul din imaginație;
• Sistemul de scorare utilizat este unul simplu, bazat doar pe prezenţa elementelor, nu și pe
calitatea redării, pentru evitarea subiectivităţii de apreciere a acestora.
6. Structura instrumentului (II)
4. Calcul aritmetic
• Presupune sarcini care premerg sau contribuie decisiv la conturarea noţiunii de
număr și la conservarea (în sens piagetian) cantităţilor.
5. Limbaj și comunicare
• Sunt implicate preponderent aspectele informaţionale ale limbajului (de exemplu,
cunoașterea zilelor săptămânii
• Este cel mai complex și mai diagnostic subtest al întregii Metode, producând
maximum 23 de puncte și având o excelentă capacitate de diferenţiere a subiecţilor
după criteriul competenţei în domeniul limbii.
6. Structura instrumentului (III)
Fișa este construită din întrebările pentru Anamneză și următoarele
capitole:
1. Adaptare la condiţiile de grădiniţă și la colectivitate
• Acest capitol are în vedere frecvenţa și gradul de implicare a copilului în
activitatea de la grupă, participarea la program etc.
2. Limbaj și comunicare
• Acest capitol se referă atât la comunicarea verbală, cât și la cea nonverbală
și are în vedere defectele de vorbire, calităţile vocabularului (bogăţie,
fluenţă și expresivitate), capacitatea de a comunica ușor cu ceilalți etc.
6. Structura instrumentului (IV)
3. Joc, integrare în grup, comportament prosocial
• Itemii acestui capitol vizează nu numai dimensiunea ludică a jocului, ci și atitudinile faţă de conflicte, faţă de
greutăţile și greșelile proprii, prin care se produce o decentrare egocentrică progresivă, dublată de creșterea
capacităţii de relaţionare și de integrare socială.
4. Date Temperamentale
• Capitolul despre datele Temperamentale ale copilului este similar ca structură și număr de itemi cu cel despre datele
sale Caracteriale, ambele fiind alcătuite din 20 de descriptori polari, de genul Nu are prieteni statornici versus Are
prieteni statornici sau Temător, anxios versus Neanxios
5. Date Caracteriale
• Acest ultim capitol vizează în mod expres aspectele relaţional-valorice ale personalităţii infantile în curs de formare;
• Cuprinde itemi din sfera autocontrolului, respectării valorilor etice și a constrângerilor sociale, persistenţă, consecvenţă
și efort voluntar sau prezenţa atitudinilor pro-sociale.
7. Dezvoltarea instrumentului (I)
• În anul 2005, în urma unei solicitări venite de la Inspectoratul Școlar Judeţean Brașov domnul
profesor Aurel Clinciu a fost implicat în programul educaţional Generalizarea grupei pregătitoare în
învăţământul preșcolar din România cu solicitarea expresă de a crea un instrument valid de
apreciere a maturităţii motorii și cognitive a copilului din grupa mare și pregătitoare în vederea
intrării în școala de masă.
• Această primă lucrare, apărută la Editura Psihomedia din Sibiu, aprecia aptitudinea pentru școlaritate
a preșcolarului mare utilizând un demers complex.
• Pe de o parte, au fost utilizate date rezultate direct din testarea psihologică a copilului prin ceea
ce am numit Metodă de determinare a nivelului dezvoltării motorii și cognitive a
preșcolarului mare.
• Pe de altă parte, au fost utilizate date rezultate dintr-o Fișă standardizată de observare și
caracterizare psihopedagogică a copilului de grădiniţă, care și-a propus să valorifice
informaţia capitalizată de educatoare de-a lungul anilor petrecuţi cu copilul evaluat. Această primă
sinteză metodologică a devenit nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat întregul demers.
7. Dezvoltarea instrumentului (II)
• Urmând modelul unuia dintre iniţiatorii diagnosticului dezvoltării, Arnold Gesell, pentru
vârstele sub 6 ani a fost preferată utilizarea coeficientului de dezvoltare (QD) celui de
inteligenţă (QI).
• Problemele care au fost abordate au avut în vedere vârsta la care poate fi evaluat psihologic
un copil, în ce termeni pot fi redactate concluziile raportului final, ce relevanţă au acestea
pentru beneficiari (părinţi, educatori, medici) și cum poate fi îmbunătăţită calitatea
diagnostică și prognostică a instrumentelor destinate evaluării infantile.
• În prezentul instrument termenul tradiţional de psihodiagnostic al vârstelor preșcolare a fost
păstrat, pentru că îl include și pe cel foarte tehnic și consacrat de testare (testing), destinat
determinărilor cantitative, dar și pe cel de evaluare (assessment), desemnat să completeze și
să nuanţeze diagnosticul cu elemente calitative, furnizând o multitudine de elemente
suplimentare pentru nuanţarea raportului psihologic și creșterea posibilităţilor de intervenţie
ameliorativ-formativă.
7. Dezvoltarea instrumentului (III)
• Evaluarea copilului preșcolar cu această baterie ia în calcul ambele dimensiuni ale
psihodiagnozei copilăriei:
 un modul investigativ ce se bazează pe aprecierea unor dimensiuni psihice măsurate obiectiv
prin testare efectivă;
 un al doilea modul fiind de factură evaluativă, capitalizând experienţa de observaţie și de
cunoaștere a copiilor dobândită de educatoare de-a lungul întregii perioade petrecute de copil
în grădiniţă. Acest al doilea modul integrează și datele de anamneză furnizate de către unul
dintre părinţii copilului sau informaţii obţinute de la cabinetul medical al grădiniţei.
• Astfel, apare posibilitatea de a combina abordarea de tip multitrăsătură (diagnoza unor
domenii de dezvoltare distincte, ca motricitatea, funcţiile cognitive etc.) cu o multitudine de
metode independente (testare, evaluare, observaţie standardizată), provenite de la mai multe
surse informaţionale (psiholog, educatoare, părinte, asistentă medicală), proces ce amintește
de modelul multimetodă-multitrăsătură propus de Campbell și Fiske în 1959.
8. Administrarea, scorarea și interpretarea (I)
Administrarea
• Metoda prezentată în această lucrare este destinată evaluării copiilor de 4, 5, 6 și 7 ani
pentru stabilirea nivelului de dezvoltare psiho-intelectuală globală și pe ariile majore, în
vederea instituirii măsurilor preventive sau pentru aprecierea aptitudinii de școlarizare.
• Este important de menţionat faptul că nu se așteaptă ca un copil – chiar și foarte bine
dezvoltat motric și cognitiv – să treacă toţi itemii Metodei, pentru că aceștia sunt astfel
gradaţi încât să furnizeze 9 niveluri ale dezvoltării, indicate printr-o scală de stanine
(acronimul de la standard nine, adică alcătuită din 9 trepte standardizate).
• Evaluarea se va desfășura individual, într-o cameră liniștită, separată de restul grupei,
pentru a putea avea siguranţa că răspunsurile copiilor nu se „contaminează” de la cazurile
anterior evaluate.
• Este obligatoriu ca evaluatorul să știe să stabilească cu copiii o relaţie naturală, caldă,
binevoitoare și relaxată. Acest lucru este posibil prin caracterul ludic al întregii proceduri de
testare.
8. Administrarea, scorarea și interpretarea (II)
• Instructajul este cât se poate de simplu:
• Eu o să te întreb câte ceva sau o să te rog să faci ceva, iar tu te vei strădui să
răspunzi sau să faci cât mai bine ceea ce ţi se cere.
• Cerințele pentru completarea Fișei standardizate sunt următoarele:
 Evaluarea situaţiei cea mai frecvent întâlnită sau cea mai caracteristică copilului în cauză în legătură
cu câteva arii comportamentale bine specificate;
 Obiectivitatea educatoarei: capacitatea acesteia de a fi egală și imparţială în aprecierea tuturor
copiilor;
 Completatarea după acumularea a suficiente elemente de cunoaștere a grupei, luând în calcul
răgazul de a reflecta cu atenţie la fiecare item și la fiecare copil în parte;
 Unele dintre informaţiile necesare completării Fișei vin de la părinţi sau aparţinători, fiind de
asemenea importante și utile.
8. Administrarea, scorarea și interpretarea (III)
Scorarea

• Modalitatea de scorare pentru Metodă dispune de un sistem explicit de acordare a punctelor, în

funcţie de exigenţe specifice clar indicate. Prezentăm mai jos un exemplu din această
categorie:

• Reproduce un romb
• Trei condiţii respectate: 4 linii drepte; unghiuri opuse egale între ele; toate laturile egale
între ele : 3 puncte.
• Două condiţii respectate : 2 puncte.
• O condiţie respectată : 1 punct.
8. Administrarea, scorarea și interpretarea (III)
Scorarea

• Formarea unui „etalon intern” al evaluatorului pentru fiecare item al Metodei este un proces
rapid, rutina necesară intervenind după primii 4 - 5 copii evaluați.
• Pentru a reduce drastic erorile de scorare a fost concepută o foaie de răspuns standard atât
pentru Metodă, cât și pentru Fișă.
• Adiţional acestei foi s-a creat și o Fișă de sinteză a datelor rezultate de la Metodă și Fișă.
8. Administrarea, scorarea și interpretarea (IV)
Scorarea
• Pentru Fișă, sistemul de scorare este unul diferenţiat, dar gradul de obiectivitate pare a fi
ceva mai scăzut decât la Metodă, deoarece experienţa de evaluator ţine pe de o parte de
caracteristici intrinsece ale persoanei care evaluează, dar și de timpul efectiv petrecut cu
copilul în cauză, pe de altă parte.
• Pentru cele cinci capitole scorabile ale Fișei, în ultima rubrică de la sfârșitul fiecărui capitol se
fac totalurile fiecărei coloane care, însumate, dau totalul capitolului respectiv.
• În final, totalurile de la cele cinci capitole dau, prin însumare, un total general, care va fi
raportat la etaloanele în QD, corespunzătoare pentru genul și vârsta copilului considerat.
8. Administrarea, scorarea și interpretarea (V)
Interpretarea
• Aprecierea dezvoltării copilului prin Metodă se poate face după mai multe criterii,
preponderent analitice sau sintetice:
 Aprecierea analitică, mai laborioasă și de aceea mai puţin recomandată, pleacă de la
exprimarea dezvoltării unui copil în unul dintre cele 5 domenii investigate (Motricitate
Grosieră, de Fineţe, Desen, Calcul și Limbaj) prin luarea în considerare a distanţei la care se
află performanţa copilului, în sus sau în jos faţă de medie, distanţă exprimată în unităţi
standardizate (adică în abateri standard);
 Criteriile sintetice sunt cele care se referă la Indicele motric, la Cogniţie și la Indicele global
de dezvoltare, care exprimă poziţia copilului în raport cu standardul vârstei și genului său așa
cum rezultă din etaloanele în stanine. Acestea dau o expresie mult mai nuanţată dezvoltării
psihomotorii în zonele considerate.
8. Administrarea, scorarea și interpretarea (VI)
Interpretarea
• Scala staninelor este una standardizată (normalizată prin raportarea la curba lui Gauss),
identificând trei niveluri de dezvoltare: slab (staninele 1, 2 și 3), mediu (staninele 4, 5 și 6) și
bun (staninele 7, 8 și 9), în cadrul fiecărui nivel existând, de asemenea, câte trei nuanţe, a căror
semnificaţie este tradusă în limbaj comun în tabelul:
8. Administrarea, scorarea și interpretarea (VII)
Interpretarea

• Scorul total la Metodă și Fișă prezintă o variabiltate remarcabilă, fapt ce a

permis elaborarea de etaloane de mare fineţe, ce identifică o multitudine
de trepte și niveluri ale performanţei.
• Etaloanele prezentate în manualul de utilizare sunt diferenţiate după
vârstă și gen, fiind construite după modelul scalei de IQ, adică au media
de 100 și abaterea standard de 15. Dar, deoarece subtestele Metodei nu
măsoară exclusiv aspecte intelective, ci și motrice, preferăm să utilizând
termenul de Coeficient de Dezvoltare (QD) în locul celui de IQ.
8. Administrarea, scorarea și interpretarea (VIII)
Studiu de caz

• Profilul prezentat pentru T. Cristi evidențiază un deficit accentuat de dezvoltare, atât în zona
cognitivă și motrică, cât – mai ales – în zona maturizării emoţional-afective și sociale.
• Deși de vârstă mare, copilul nu a frecventat grădiniţa și are mari probleme de adaptare la
colectivitate;
• Este un temperament dificil, respectă cu greutate normele etice și interdicţiile, relaţionează cu
dificultate cu cei de aceeași vârstă;
• Aspectul pozitiv îl prezintă aria Cognitivă din Metodă, la care el se apropie destul de mult de
standardul vârstei sale;
• Deoarece aptitudinea sa pentru școlaritate este extrem de scăzută, se propune instituirea de
măsuri recuperatorii prin tratament psihopedagogic adecvat.
8. Administrarea, scorarea și interpretarea (VI)
Studiu de caz
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (I)
• Datele normative au fost colectate în anul 2015 pe 401 de copii de
grădiniţă, reprezentând un eșantion nu foarte extins numeric, dar
reprezentativ naţional.
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (II)
• Eșantionul normativ este echilibrat după criteriul apartenenţei de gen, acesta
incluzând 193 (48,13%) băieţi și 208 (51,87%) fete, ceea ce se regăsește și la nivel
naţional.
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (III)
• În paralel cu acest eșantion normativ reprezentativ naţional s-au utilizat datele
rezultate de pe un al doilea eșantion, de rezervă, reprezentativ local pentru
Ţara Bârsei și împrejurimi;
• Acesta a fost mai extins numeric (N=1740) decât eșantionul normativ, rezultând
din administrarea conjugată a Metodei și Fișei între anii 2006-2007.
• Deși cea mai mare parte a cazurilor testate cu Metoda și evaluate observaţional
prin Fișă sunt din zona Brașov și împrejurimi, acest eșantion a cuprins copii și
din judeţele limitrofe (Alba Iulia, Prahova și Covasna), ceea ce a contribuit la
creșterea reprezentativităţii sale zonale.
• Importanţa eșantionului de rezervă rezultă și din faptul că datele obţinute au
rezultat din administrarea instrumentelor de către principalul lor beneficiar,
educatoarele, dar și din faptul că acest eșantion este sufficient de extins
numeric pentru a produce soluţii stabile la analizele factoriale desfășurate.
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (IV)

• Numărul copiilor de gen masculin (857, adică 49,70%) este foarte apropiat de al
copiilor de gen feminin (867, adică 50,30%), se poate aprecia că eșantionul de
rezervă este unul echilibrat după criteriul apartenenţei de gen;
• Din perspectiva mediului de provenienţă, 634 de copii, adică 36,78% provin din
mediul rural, ceilalţi (1090, adică 63,22%) provenind din mediul urban;
• Repartiţia după criteriul nivelului combinat al studiilor celor doi părinţi indică
33,70% părinţi cu studii generale, 42,96% cu studii medii și 19,38% cu studii
superioare, în acord cu datele demografi ce din România de la perioada
respectivă.
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (V)
Fidelitatea - Metodă

• Primul studiu privitor la fidelitatea Metodei s-a desfășurat în anul 2007 pe un

eșantion de 45 de elevi de la o grădiniţă din Brașov, testul fiind efectuat de un
evaluator, iar retestul de un al doilea evaluator, dar pe aceiași copii, testaţi în
aceleași condiţii, la interval de două săptămâni până la o lună;
• Cel de al doilea studiu s-a desfășurat în anul 2008, pe 59 de copii, în cadrul unei
lucrări de licenţă, testul și retestul fiind efectuate de către același evaluator, care
era și educator la una dintre cele două grupe de copii evaluaţi.
• În prima situaţie coeficienţii de stabilitate sunt buni și foarte buni pentru cele cinci
subteste ale Metodei și foarte buni pentru cele două arii și scorul global al Metodei.
• În cea de a doua situaţie corelaţiile test-retest sunt semnificativ mai ridicate,
indicând valori excelente pentru ariile și scorul total la Metodă.
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (VI)
Fidelitatea - Metodă
Deoarece în cea de a doua situaţie poate fi invocat un efect de contaminare (testul și
retestul efectuate de aceeași persoană, cu posibile biasări inconștiente), am reunit cele
două eșantioane în unul singur:
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (VII)
Consistența internă
• Consistenţa internă a fost determinată prin calculul coeficientului Alpha Cronbach,
la care s-a adăugat suplimentar coeficientul Spearman-Brown (metoda „jumătăţii
vii”); Acesta propune o analiză comparativă a doi coeficienţi ai consistenţei interne –
Alpha Cronbach și metoda înjumătăţirii a lui Spearman-Brown – obţinuţi pe
eșantionul normativ și pe un eșantion adiţional mai redus numeric (N=118).
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (VIII)
Validitatea - Metodă
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (IX)
Fidelitatea – Fișă standardizată
• Indicatorii consistenţei interne pentru toate cele cinci capitole ale Fișei, așa cum
reies din tabelul de mai jos, au valori foarte bune, cuprinse între .80 (Joc și
integrare) și .88 (Limbaj și comunicare).
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (X)
Validitatea – Fișă standardizată
Așa cum se observă din tabelele următoare, toate intercorelaţiile sunt semnificative
statistic.
9. Eșantionarea și indicii psihometrici (X)
Validitatea – Fișă standardizată
10. Etică (I)
• Menţinerea securităţii, atât în privinţa materialelor deja utilizate, cât și a
celor neutilizate, reprezintă un aspect important al practicii profesionale (vezi
Standards for Educational and Psychological Tests, AERA, APA & NCME, 1999).

• Examinatorii ar trebui să menţină controlul asupra materialelor Gata pentru

școală prin nedistribuirea lor fără autorizaţie.

• În mod similar, rezultatele administrărilor nu ar trebui să fie divulgate acelor

persoane care nu trebuie să le cunoască. Specialistul care folosește materialele
de testare este responsabil pentru menţinerea confidenţialităţii instrumentului
și pentru respectarea dreptului de autor (este interzisă realizarea unor copii
neautorizate).

• Condiţiile în care se pot obţine licenţe comerciale, precum şi condiţiile pentru

licenţierea în scop de cercetare, pot fi consultate aici www.testcentral.ro.
10. Etică (II)
Condiții de utilizare a instrumentelor
Extras din codul deontologic elaborat de COPSI:
• Art. XIII.2.  Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta)
metodele și tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele
instituite în acest sens de Colegiu.
• Psihologii vor respecta de asemenea legislația în vigoare cu privire la
drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru
instrumentele de evaluare folosite.
11. Bibliografie

1. Aurel Ion Clinciu, Ph.D. (2016). Gata pentru școală, Bateria de evaluare a
copilului preșcolar (manual tehnic). D&D Consultants Grup, Editura Sinapsis.
2. Aiken, L. R. (1997). Psychological Testing and Assessment. 9th ed. Boston,
London, Toronto, Sydney, Tokyo, Singapore: Allyn and Bacon.
3. Clinciu, A. I. (2010). Method of determining the aptitude for schooling. In
R.M. Niculescu, M. Norel, D. Usaci, D. Lupu, (coord.). Proceedings of
International Conference PHOENIX
4. Cohen, R. J., Swerdlik, M. E., Smith, D. K. (1992). Psychological Testing
and Assessment. An Introduction to Tests and Measurement, second ed.
California: Mayfi eld Publishing Company, Mountain View.– PHE 2010.
Tansilvania University of Brasov.