Sunteți pe pagina 1din 4

CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ

INTERNAȚIONALĂ
- ISTORIE - ARHEOLOGIE - MUZEOLOGIE -

A MUZEULUI NAŢIONAL DE ISTORIE A MOLDOVEI

(ediţia a XXX-a)

29-30 octombrie 2020

PROGRAM

REZUMATELE COMUNICĂRILOR

Chişinău 2020
[902/904+94+069.01](082)=00
C 65

COMITETUL DE ORGANIZARE:
Dr. L. Zabolotnaia, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Dr. I. Tentiuc, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Dr. A. Boldureanu, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Dr. A. Zanoci, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Dr. Elena Arcuș-Jantovan, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Dr. Octavian Munteanu, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii


Conferinţa ştiinţifică internațională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei:
ediţia a 30-a, 29-30 octombrie 2020: Program. Rezumatele comunicărilor /
comitetul de organizare: L. Zabolotnaia [et al.]. – Chişinău: Muzeul Naţional
de Istorie a Moldovei, 2020 (Tipogr. „Bons Offices”). – 136 p. – (Istorie.
Arheologie. Muzeologie, ISBN 978-9975-87-140-2). Antetit.: Muzeul Naţ. de
Istorie a Moldovei. – Texte: lb. rom., engl., fr., rusă. – 80 ex.
ISBN 978-9975-87-736-7.

Redactori: Claudia Cemârtan, Mariana Balan

ISBN 978-9975-87-140-2
ISBN 978-9975-87-736-7 © Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Istoricul cercetării arheologice a siturilor din epoca fierului și
perioada romană din bazinul râului Cogâlnic

Sergiu MATVEEV, Andrei COROBCEAN, Vlad VORNIC

Situat într-o zonă geografică ce a oferit condiții prielnice de trai pentru


comunitățile umane din cele mai vechi timpuri, bazinul râului Cogâlnic de
pe teritoriul Republicii Moldova cuprinde un patrimoniu arheologic bo-
gat și variat (așezări deschise, necropole plane, fortificații și tumuli). Acest
fapt a determinat focalizarea atenției cercetătorilor istoriei vechi încă din
perioada interbelică, iar în perioada postbelică valea Cogâlnicului s-a pla-
sat printre primele eșantioane de cercetare, stabilite de savanții sovietici.
În urma studierii publicațiilor de epocă și a materialelor de arhivă, a
fost reconstituit istoricul cercetărilor arheologice din spațiul respectiv, în
unele cazuri fiind recuperate și anumite pagini pierdute sau mai puțin cu-
noscute. Astfel, istoricul cercetării siturilor arheologice din epoca fierului
și perioada romană din bazinul r. Cogâlnic cuprinde cinci etape:
1. Anii ‘20-‘40 ai secolului XX  –  etapă despre care avem cunoștințe
foarte reduse, și anume că au fost făcute cercetări topografice și arheo-
logice pe Valul lui Traian de Sus (S. Panaitescu, K. Uhlig, Șt. Ciobanu,
R. Vulpe) și pe alte situri (V. Adiasevici, P. Constantinescu-Iași, Șt. Cio-
banu etc.), unele dintre materiale fiind trimise spre Cernăuți, ceea ce ar
presupune implicarea în cercetări și a prof. Enric Ambrojevici.
2. 1945  - începutul anilor ‘60  –  etapă care demarează cu cercetarea
primului tumul de pe valea Cogâlnicului la Ecaterinovca de către D. Be-
rezoveţ şi T. Oboldueva și cea a lui G. Smirnov la Stolniceni. Investigațiile
realizate în acești ani au fost reduse ca suprafață, deseori purtând un
caracter de salvare și periegheză (G. Fedorov, E. Rikman, Ș. Fin, A. Us-
penschii, N. Chetraru, I. Rafalovici).
3. Mijlocul anilor ’60 - sfârșitul anilor ‘80 – etapă de intensificare a cer-
cetărilor perieghetice a zonei cu implicarea activă a unei noi generații de
arheologi (B. Beilecci, I. Niculiță, V. Dergacev, O. Levițchi, S. Agulnicov,
S. Curceatov, V. Cavruc. I. Eremia, V. Haheu etc.), materializată prin publi-
carea seriei „Harta arheologica a RSS Moldovenești”, și cu săpături preven-

26
tive sau de salvare la tumuli (V. Dergacev, E. Iarovoi), așezări, necropole și
Valul lui Traian de Sus (Gh. Cebotarenco, T. Șcerbacova, I. Vlasenco).
4. Anii ’90 - începutul deceniului II al sec. XXI – cuprinde mici săpături
preventive pe Valul lui Traian de Sus, realizate de A. Roșca, și cercetări
perieghetice de verificare și completare a Hărții arheologice a bazinului
Cogâlnicului, în contextul proiectului de repertoriere a raioanelor Repu-
blicii Moldova, desfășurate între anii 1991-1993 (S. Covalenco, S. Curcea-
tov, A. Roșca, V. Vâlcu, I. Tentiuc). Apoi, cu mici excepții, reprezentate de
investigațiile sistematice sau de salvare efectuate de T. Arnăut și V. Sârbu
în microzona sitului de la Stolniceni, urmează o perioadă de suspendare
aproape completă a cercetărilor arheologice în bazinul râului Cogâlnic.
5. Începutul deceniului II al secolului XXI  –  până în prezent, etapa
este determinată de schimbarea politicilor statului privind patrimoniul
cultural în Republica Moldova prin adoptarea unei Legi a protecției pa-
trimoniului arheologic și formarea Agenției Naționale Arheologice, care
a preluat organizarea cercetărilor perieghetice, preventive și de salva-
re, fiind organizate investigații la așezări și necropole plane (V. Vornic,
S. Agulnicov, S. Matveev, A. Corobcean, I. Ciobanu, L. Ciobanu), tumuli
(S. Popovici, I. Ciobanu, S. Agulnicov) și Valul lui Traian de Sus (V. Vor-
nic, S. Matveev, S. Popovici, I. Ciobanu).
La cei circa 100 de ani de cercetări arheologice a siturilor din epoca fie-
rului și perioada romană din bazinul râului Cogâlnic, rezultatele sunt totuși
relativ modeste, comparativ cu alte zone ale spațiului pruto-nistrean.
Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului 20.80009.1606.14 „Pa-
trimoniul arheologic din epoca fierului în regiunea Nistrului Mijlociu şi ba-
zinul râului Cogâlnic: cercetare interdisciplinară şi valorificare ştiinţifică”.

Un nou proiect de cercetare a sitului de epocă Latène


Ivancea-sub Pădure

Michael MEYER, Octavian MUNTEANU, Vasile IARMULSCHI

Cercetările privind fenomenele și procesele ce definesc ultimele secole


precreștine în silvostepa nord-vest pontică rămân a fi un obiectiv central al
specialiștilor din domeniu. Migrațiile și transformările culturale pe care le

27

S-ar putea să vă placă și