Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării

Comisia Naţională Arheologică

Agenţia Naţională Arheologică
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

CERCETÃRI ARHEOLOGICE
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Campania 2019

Sesiunea Naţională de Rapoarte

18 aprilie 2020

PROGRAM

REZUMATELE COMUNICĂRILOR

Chişinău, 2020
 SĂPĂTURI ARHEOLOGICE DE SALVARE LA SITUL LIPOVENI
II-LA NISIPĂRIE (R-NUL CIMIŞLIA) ÎN ANUL 2019

Sergiu MATVEEV, Vlad VORNIC

În luna august 2019 echipa mixtă formată din arheologi ai Universității

de Stat din Moldova şi ai Agenţiei Naţionale Arheologice a continuat lucră-
rile arheologice de salvare la situl Lipoveni II-La Nisipărie, care au avut ca
obiectiv cercetarea zonei central-vestice păstrate a sitului. Pe teren s-a con-
statat că sectorul unde urmau să fie continuate cercetările a fost afectat de
intervenții recente în sol, pe alocuri decaparea solului fiind până la nivelul
nisipului galben. Pentru recuperarea vestigiilor arheologice aflate în solul
bulversat și a celor păstrate in situ, precum și a resturilor complexelor care
se adânceau în nisipul steril, în continuarea laturii sud-estice a secţiunii VI,
trasată în anul 2018, sub un unghi de 45° a fost deschisă secţiunea VII (Fig.
1). Porţiunea cercetată a însumat la nivelul statului steril o suprafaţă de 50
m.p., conturul ei fiind determinat de limita extracţiilor ilicite de pământ.
În urma cercetărilor arheologice, au fost depistate şi cercetate șase
complexe: o groapă identificată la marginea secţiunii VI şi parţial cercetată
în anul 2018 (Gr. 86) şi alte cinci gropi menajere (Gr. 88-92). Dintre com-
plexele închise, se evidențiază Gr. 89, printr-o adâncitură de formă cilindrică
în partea centrală, cât și Gr. 91, prin prezența unei aglomerații de lut ars în
partea ei centrală-superioară. Materialele arheologice colectate din gropi, cu
unele excepţii, datează din prima epocă a fierului, perioadă căreia îi atribuim
şi complexele respective.
Artefacte importante au fost descoperite atât în aria cercetată prin
săpături, cât şi pe suprafaţa sitului, în zone complet sau parţial distruse de
extracţii de nisip sau lucrări agricole (Fig. 2). După materialul de confecţio-
nare, remarcăm diferite piese de argint, bronz, fier, lut, os şi piatră. Colecţia
pieselor de inventar include arme, ustensile, piese de podoabă etc., din rân-
dul cărora remarcăm o monedă de argint emisă de împăratul Antoninus Pius
(138-161), recuperată de pe suprafața sitului, și o mărgică din pastă sticloasă
de culoare alb-gălbuie, descoperită în Gr. 91. Ca şi în anii anteriori, cel mai
numeros este materialul ceramic. În mare parte, resturile ceramice sunt si-
milare celor descoperite în campaniile precedente. Predomină fragmentele
de vase lucrate cu mâna, din pastă neagră-cenuşie şi cafenie-cenuşie, orna-
mentate cu caneluri, linii incizate şi brâuri, care datează de la începutul pri-
mei epoci a fierului (sec. XII-X î.Hr.). Mai reduse ca număr sunt fragmentele
de recipiente lucrate cu mâna din pastă grosieră sau la roată din pastă fină şi
zgrunţuroasă de culoare cenuşie, datând din perioada de început a marilor

66
 Fig. 1. Lipoveni II-La Nisipărie 2019. Vedere asupra secţiunii VII
dinspre nord-vest.

migraţii (sec. IV d. Hr.). Câteva resturi ceramice se atribuie nivelului traco-

getic (sec. VI-V î.Hr.) şi celui databil în evul mediu târziu (sec. XV-XVII).
Dintre materialele ceramice, se evidențiază câteva cioburi, și anume
un fragment de buză de vas de culoare cărămizie confecționat la roata olaru-
lui în formă de tub și cu orificii pe gât, pentru care nu am găsit similitudini,
dar după particularitățile tehnice și morfologice îl atribuim ipotetic evului
mediu, și fragmente dintr-un bol-strecurătoare de formă semisferică cu buza
ușor evazată, recuperat din Gr. 91. De asemenea, remarcăm un fragment de
buză de amforă grecească cu o datare ce poate fi extinsă până sec. IV î.Hr.,
care ar fi primul indicator cert de existență a sitului în acest secol, desco-
perit în Gr. 92, împreună cu alt material datând din prima epocă a fierului,
dar și fragmente care pot fi atribuite unei perioade mai târzii, din rândul lor
evidențiindu-se o formă nouă de vas, pentru care deocamdată nu am găsit
analogii.
Importante sunt şi resturile faunistice recuperate, analiza cărora a de-
monstrat, ca şi în anii anteriori, o predominare netă a oaselor de vite cornute
mari (peste 70% din cantitatea descoperirilor) în toate nivelurile de locuire
atestate aici şi creşterea varietăţii de specii pentru orizonturile culturale da-
tând din era creştină.
67
 2

3 4

9 11

10 12

8 13
1 5 0 3 cm
0 3 cm

15 18 19
16 17

14 20

21 32 33
24
31
23
22

26 28
27
0 3 cm 34 35
25 29 30 36

Fig. 2. Lipoveni II-La Nisipărie 2019. Piese de inventar de argint (13),

fier (4, 8-12, 14, 15), bronz (22-30), pastă sticloasă (2), lut (3, 6, 7, 16-21),
os (1, 5) şi piatră (31-36).

68