k

'drw ,r,i1

f. ,hfdk
d

iWM

;#
E
*
ET
$
it

t
qr. 'AI"
ffi mffimffi
lntroducere in ,,secretele fructelor" 7
ffi

Care este cel mai cultivat fruct?

Unde cresc piersicile? 1 0
Stii din ce fari sunt
originare caisele? l2
Unde cresc portocalele? l4
Unde creSte grepfrutul? 16
Ce sunt limaile? t 8
Unde cresc prunele? 20
Unde cregte smochinul? 22
CAnd poti culege ciregele 24
Ce fructe face milinul? 26
Kiwi cregte in copaci? 28
Ce este ananasul? 30
Unde cresc bananele? 32
De unde vin nucile de cocos? 34
Ce este o baci? 36
Unde cresc ciptunile? 38
Stii Ia ce erau folosite
dudele inainte? 40
Ce este zmeura? 42
*I-"T:'*: 44
ill"',":
coacdzele? 46 ,
 IruTRODUCERE IN

ffeereteX&
fru€&n&p
E ti.pul pentru o salati mare de fructe!
Daci te-ai intrebat vreodati cum ajung portocalele,
bananele, piersicile, merele in salata ta de fructe,
acum ai gansa de a afla toate aceste rispunsuri.

Fiind bogate in vitamine 9i minerale, fructele nu au voie

si lipseasci din alimentafia noastri zilnic5. Ele ne dau energie,
ne imbunitifesc sistemul imunitar gi ne ajuti
si crestem frumosi si sinitosi.
 Care este eel nnai
e
A
6ln lume existi peste 7 OOO de soiuri de
mere. Mirul este cel mai consumat 9i mai
cultivat fruct din lume, indiferent de {ari Mir in secfiune.
sau de tradi{iile culinare. Merele pot fi ro9ii, Mirul este un fruct
a

cu sAmbu n.

galbene, verzi, maro, dulci, acre sau tari.

Recolti de mere intr-o

livadi

c
'MERE AcRE
SAU MERE DULcI?
Existi foarte multe soiuri de
mere. Cele mai cunoscute 5i mai
apreciate sunt soiurile Reine
des Reinettes, Colden Delicious,
Winter Banana, Red Delicious,
Calville... Mdrul este un fruct
de iarnd, dar, dacd ai o livada ;i
vrei mere gi vara, atunci roagd
un adult sa planteze soiul Stark
Earliest.
 : '
* v

LALUGARII GRADINARI
Y

@ in Evul Mediu, calugarii au inceput sd cultive

meri in livezile lor din mdndstiri: in timp ce
merele salbatice erau mici 5i acre, merele
rL# cultivate de ei au devenit mult mai mari si mai
gustoase.

ffi%Kffi ffi&ffiffiffitu K&ffi ffiffiffiffiffi

rt
7
Ur.r AITMENT ExcELENT $TlATl C4...
Mirul este un aliment sindtos, benefic pentru LHW&tlg gsrm m mmgmsruA seu
s
wru csmp &Jruffiffi
$ruffiH sffi
$ffi ffiqiLrEwApffiffi-
ffiffitxswA pmmg
si mdninci ti coaja, pentru ci are multe

+
sdndtate. Poli
vitamine. Numai si nu uili sa il speli 5i sa il Stergi
foarte bine inainte, deoarece cultivatorii stropesc
:1.::-:T fi.

de multe ori fructele cu produse chimiie.

 ffiffffi
pffiemffieffiffieff
& Piersicul este pomul fructifer care
face piersici. Acesta este destul de
rezistent; poate rezista iarna chiar
gi la temperaturi de -2OoC! insi,
deoarece inflorette devrern€, poate
prinde perioadele tdrzii de inghe{.
5i daci inghea{i cAnd a inflorit deja,
piersicul nu mai face fructe.

* '30
DE Arrrr DE Fnucrr!
Piersicul devine fertil dupa
patru ani de la plantare si
produce piersici in fiecare an,
timp de 30 de anil Piersica
are coaja catifelati, acoperita
cu un puf foarte fin. Pulpa
este foarte gustoasi. Piersicile
galbene sunt mai dulci decdt
cele albe sau decit cele ro5ii,
care sunt mai acre.
*'
SA TnnNsPonrAnn PoLEN...
Piersicul este cultivat in regiuni calde ti inflore;te
devreme, c6,nd insectele nu au inceput incd si
transporte polenul din floare in floare. De aceea,
pentru a ajuta fructificarea, polenizarea trebuie
ficutd manual, oamenii transportand polenul
din floare in floare, cu ajutorul unei mici pensule
din... par de camila!

ffiAUHA FffiEffiWI&Jg. ffiSTffi ffiffiffi.

 trt{f; seffi*trunt
ori$nnre eaisele?
&C"ir" este un fruct cunoscut ?n China de aproape
5 000 de ani. Grecii gi romanii au aflat de existenfa sa prin
intermediul lui Alexandru cel Mare, dupi cuceririle sale din
Asia. Caisul poate atinge 6 metri inilfime. Trunchiul este solid,
cu scoa(a de culoare brun-inchisi, care se exfoliazi, utor.
Florile sale, albe sau roz, apar la inceputul primiverii, cu mult
inaintea frunzelon Fructele au un simbure mare care contine in
interior o simAnfi cu gust amirui, ca de migdali.

qt
7
O SunsA DE VTTAMTNE
Caisa este un fruct delicios.
Pentru a te bucura de el,
acesta trebuie consumat cAnd
s-a copt bine ;i a capitat
culoarea portocalie: caisa
este atunci dulce, parfumatS,,
moale si zemoasi. Mai
mult, contine o gramadi de
vitamine benefice pentru
sinitate. Caisa se mai poate
consuma 5i uscatd, insd are
u n gust total d iferit
 Delicioasa dulceati
de caise

Caisi in floare
ffi%Kffi ffi&ffiffiffitu Kffiffi &{#ffi€

Caise coapte

*v
Uru DrLIcru !
Din caisd se pot pregati tot felul
de deserturi, unele mai bune
decdt celelalte: salatd de fructe,
compot, inghelatd, Serbet,
m ilk-shake-u ri. . . iar u nele retete
precum friptura de porc sau
de ra!d, se pregdtesc 5i ele cu
aceste fructe. Deliciul insa il face
dulceata de caise, Ia care se pot
adauga ti citiva simburi: fdcuti
in cas5., dulceata e delicioasd!

trr*, cA...
f,\ { $rtATt
vETiLMlr\rELE $[,$ruT ELEMHruTffi :
;

U
,
I ruUrmilTIlfE
IYqJ VlTALffi
Vt [ftB-G r-KtU
E r"EI E IUE SnnenTnrg.
t mu GtS{lSrd{F*E
PHIHTRI"I E. h;
i $ru {
--Y*YlYi -r )\
saffi$rnA sE mssmsc MAr nums
l--
t

@
 ffiffffi
&Porto.alul este un copac care cregte in toate
tirile calde. ln regiunile mai reci, portocalul
se poate pistra intr-un ghiveci, pentru a-l feri
de frigul iernii. Se cultivi, bineinteles, pentru
fructele sale, portocalele, dar 9i pentru flori,
din care se poate pregiti o api parfumati, des
folositi pentru aromarea dulciurilor: apa de flori
de portocal.

* 'BocATE
irrr VITAMTNA C
Portocalele sunt fructe bogate
in vitamina C, de aceea poartd
numele de citrice: iti dau
vitalitate gi te feresc de boala.
Existd multe feluri de portocale:
dulci, zemoase, mai acri;oare...
Portocalele roSii au coaja ti
miezul rogu-inchis. Mai demult,
de Craciun, copiii se bucurau
cdnd puteau sd guste dintr-o
portocald: era un adevdrat
lux, pentru c5., pe atunci,
portocalele veneau din tari foarte
indepdrtate.
 ffi%Kffi ffi&ffiWffifu Kffiffi ffiffiffiffiffi

Portocalul este un copac

cultivat in firile calde.
Nu rezisti pe vreme rece,
insi poate cregte foarte bine
in ghiveci.

/-
LUr FoueuEr Ad-
I{*-

T) J*
}-..'r}

grtATl c4... I

Pe vremea lui Ludovic al XIV-lea, ministrul acestuia, Fouquet, )/ msvffi ffi Feffi$rf;ffi ffiffi Fffiwffiyffi ffiflru ffi&ffiffi
"frRrocAlrr
a construit un minunat castel. lnvidios, regele ti-a aruncat I FAffi pAffiTffi pffiffiTffiqAL&" ffi&rum&ffifiruA,
i

ministrul in inchisoare, dupd care i-a luat minunalii portocali gi l-- --YYt,i: -,r-#*\
{^|_

i-a plantat in propriile gradini de Ia castelul Versailles. -g,f

 ffiff@fffu

-::- f
&/ Urepfrutul este un fruct foarte cirnos care cregte
pe un pom micuf, arborele de grepfrut. Cuvintul
inseamni la origine ,,limdie mare". Este un fruct citric
care poate cintiri chiar 9i 300 de grame. Are coaja
de culoare galbeni sau portocalie-deschis. lnteriorul
cirnos confine o pulpi mai mult sau mai pufin
dulce gi acrigoari, in funcfie de calitatea ;i gradul de
maturitate al fructului.

* 'CuM
TnEBUTE SnvuRAT
G nE PF RUTU L?
Coaja alba d in interioruI

grepfrutu Iu i este amari. Daci

il desfaci in felii, atunci este
mai bine sd o indep6,rlezi, sau
il mai poli consuma tdiat in
doud, cu ajutorul unei lingurile.
Atentie insi la mitcdrile brugte!
lnteriorul pulpei contine un fel
de sdculeti minusculi, plini cu
suc, care se pot sparge 5i te pot
im p rotca.
"f lrv Crlr
ALE LUMII
PnrRU ColruRr

Arborele de grepfrut, venit tocmai

din Orient, a fost adus mai intdi in
insulele Caraibe de citre cdpitanul
Shaddock. in secolele al XVll-lea 5i
al XVlll-lea era un fruct rar. Numai
cei noroco;i i;i permiteau luxul de
a-l savura. Astizi grepfrutul se cultivd
mai ales in California, Argentina,
Israel si in Africa de Sud.

$TIATI CA...
r s,srtsF ffiwLA* ffi$Yffi ffi ffi ruuMfi ffi ffi&
ktusqd
f\
I ",wffiffifi
wruu$ #ffiffisru Eru FffiffiffiA {t
) \
:. --r- n -Y:Y:.:T: r
- --
- -{
 ffiffiffiM#
& Lr.rt" este, alituri de portocali, fructul citric cel mai
cunoscut, care cre;te pe tot parcursul anului. Este un mic
fruct oval acoperit cu o coaji galben-deschis. Limdia verde
este mai mici ;i mai rotundi ;i are coaja de culoare verde,
ata cum indici 9i numele. Miezul limAii are proprietifi
antibacteriene gi antiseptice. lati de ce, de obicei, trebuie
si stropegti stridiile cu limiie inainte de a le consuma.

LimAia este originari din

lndia ;i din Extremul Orient.

*'
LAMAI Tor Ar.rul
Ldmailor nu Ie prie;te frigul
ti gerul. De aceea, iarna, se
plante az6, lamai de ornament.
in sudul Frantei, in oragul
Menton, existd o sdrbdtoare
a ldmdiului in luna februarie,
cind poli admira trisuri
intregi decorate cu mii de
lamai.

'CTTRoNADA sAU
ffi%Kffi ffiffiffiffiffifu Kffiffi ffiflW#reW
rt
LrrvroNADA?
Ldmaile sunt mai zemoase iarna. Sucul
de lamaie poate fi folosit la asezonarea
salatelor: la pregatirea tartelor cu
lamAie, a inghetatelor, gerbeturilor,
siropurilor. Dacd nu-ti place gustul
prea acru al lamaii, il poli bea sub
forma de suc, amestecat cu zahar 5i
apa. Acest suc se numeste citronadi.
$TlATl CA...
v-a-'l
I
I
TffiffiMffiruUL
""4ruT&ffi4#Tffiffi$4ru* |
sffi ffiffiFffimg um ffi $uffisgmruyA
I r
I mcruTffi-{Jru pffi#mu$ #Affiffi mmm {}
pffi#pffigffiT&Tffi& mffi & fl}EsTffiuffiffi
I
\\
I
L __*fTiryry____W
L'
W
 Ilnde sG pmnele?
& Prun" este fructul prunului. Aceste fructe se culeg
vara 9i au pulpa cirnoasi, zemoasi ;i dulce. Existi
diverse sortimente: prunele Mirabelle sunt sferice gi
galbene, cele Reine-Claude sunt mai mari gi de culoare
galben-verzui. Varietatea Quetsche este ovali 9i violet,
iar varietatea d'Agen este foarte buni pentru uscat.

qtNrsrE
7
PoMr
FoARTE...
,,FLEXIBILI',
Prunii cresc aproape peste
tot: prunul este unul dintre
pomii fructiferi cel mai utor
de cultivat. inftore;te foarte
devreme gi face flori albe sau
roz. Primele fructe apar dupe
6 sau 7 ani de la cultivare.
Ca toti pomii care fac fructe
cu simburi,prunul nu trebuie
curilat prea mult de crengi.

Varietatea Quetsche are pulpa

galben-ro9iatici,.
 et
7
PnoBLEME cu PoLENuL
Unii pruni nu pot face fructe singuri. Florile lor au nevoie
de polenul de la alte specii pentru a fi fecundate. De aceea,
cultivatorii planteazS, de obicei prin apropiere o varietate Reine
Claude d'Oullins. Acest pom ajuta la fecundarea florilor: cu
ajutorul polenului sdu, producAnd astfel mari cantitdti de fructe.

tu
+\ { cA... I

^grrATr
CArum Wru pffiffi ffi$Tffi ffirummVmr,
1-AT{JruCg
, SM YAfiffi Uruffi1ffi #ffiffiruffiE PffiruTffiffi ffiA N
I

, mcmsrm sA gw ffiffitrwsLTffi MAs ffinruffi"

\\
Prune mici varietatea Mirabelle.
Pruni varietatea Quetsche.
frlt
 ffiffffifffu
m
g./)- s
)mochinul cregte in tirile calde. Este un pom
fructifer cu frunzele lobate. Probabil ci ai mincat,
micar o dati, smochine. Acestea se pot consuma Cind smochina
proaspete, uscate sau in dulceati. Existi mai multe aproape ci s-a copt,
,,miezul" siu devine
soiuri de smochine. Smochinele cu coaja inchisi rotu. Specialigtii spun
ci, daci torni deasupra
la culoare care, atunci cAnd fructele sunt coapte, o picituri de ulei de
devine violeti. Cele cu coaja deschisi la culoare pot misline, fructul
mireste.
se

fi culese cAnd devin galbene.

* 'ToAMNA
sAU VnRA
Smochinul nu este un copac ca
toti ceilalti: face fructe de doui
ori pe an. Prima data toamna,
doar in cazul in care clima este
calda. Se dezvolti apoi florile,
stagnAnd pe timpul iernii. Cand
frunzele copacului cad, fructele
rezista. Acestea contin ud sd se
d ezvo lte p ri m dvara u rm dtoare s i
se coc Ia inceputul verii.

Smochine uscate
*7
O SrvrocHINA... INDIANA?
Smochina indiani nu face parte din aceeaSi familie cu
binecunoscutul smochin. Este o planti din familia cactu;ilor;
EP
t\t-
(-/
grlATl cA...
rmuruarLm E-ffiffi&yffi ${JruT Fffi&.nruxffi *[.F
denumita 5i opuntia sau nopal. Fructul siu, diferit de I F$^RMA ALUfrtGgTA" TAffiGXtSlLF E-OR
smochina clasic5., are o formi alungita. Pentru a gusta miezul | &wANffi TAEHTUffi& &ffiAruCF. e$A $&"8ru-r
; FRTJNZELF p€ STEJAffi $A$ nH $MffiCF{Eru.
siu dulce 5i delicios, coaja plina de spini trebuie indepartati.
 ffi
ewffieffie effircry
& C,.""r" este fructul ciregului, un frumos
pom cu scoarfa neteda 9i frunzele dantelate.
Anotimpul ciregelor se intinde din luna mai
pAni in luna iunie. Ciregele sunt culese direct
din copac prin scuturare. Atenfie insi la pisiri:
gi lor le plac foarte mult cire;ele! Aceste fructe Tarti cu cirese
confin vitamina C ;i minerale care imbunitifesc
sistemul imunita[ reduc oboseala 9i protejeazi
vederea.
# 'CE CrnESE iTr PlAc
CEL MAI MULT?
Existd zeci de soiuri de cireqe.
Unele sunt rotu aprins, foarte
zemoase gi dulci, altele utor acrigoare
sau amare: cireSele bigarreau burlat,
reverch on, ci re;ele englezeSti.
Din soiurile de cire;e amare se
prepard diverse bduturi alcoolice,
precum lichiorul de cire5e.
qt
'Ciresele sunt delicioase in tarte,
dulceali, compot sau ca sirop, in
bomboane ti inghetatd. lar din
lemnul de cire; se fabricd diverse
piese frumoase de mobilier.

ffi*-?
+\ { gnATr cA...
u IJN FRUCT AC|DULST ARE lrru GIJ$T
ACR!$OR $r DUrCE rN ACELA$| T|MP,
UN GUST PE CARE IL AU MAJORiTATFA
FRucrrLoR cARE ruu suNr irucA BrruE
coAPTE, UTUEI-E BOMBOANE, $AA St
MERELE VERZI.
 Se fteuete f;nw mn$Ifinul?
& Mtttnul este un pom care face parte din
familia prunus, cum sunt ;i caisul ;i prunul. Este
o specie de cire; silbatic, care cregte in piduri.
Pentru a beneficia de cit mai multi lumini,
trunchiul siu drept poate cregte 9i pini la 30 de
metri inilfime, aproape cAt un bloc! Florile albe
cresc grupate in ciorchini; copacul face un tip de
cirese numite cirese amare.

Ciresi in floare

*7
O TREASA ArvrnnA
CireSele amare nu sunt atdt
de dulci precum celelalte;
acestea sunt putin mai
amare sau mai acrigoare. Din
aceste fructe se pregdte5te
o bduturi alcoolica numitd
lichior de cirete amare. Dar
fructele se mai pot consuma
gi in dulceatS., faimoasa
dulceatd de cireSe amare, din
care poate cd ai gustat deja.
 MAuru"uft

Y%WW ffiffiffiffi.'lff'{*{&ffi# ffiffiffiffiffi

ffii+;iliuffiffir'--'r-'"r '
"oi' ,soi lotunjit, Cu pulpa pietroasd; foarie bun pentiu
,ri'gi-c6-
l-qr, fruct conic cu pulpd albd qi dulce
i".
;q-\' Soi 'Canadianr U{ iS' t ' iui''' t'u "r
""
-'; soi mare, gdlbui-albicios, rumenii p" partea insoritA
;
;'{:. soi'rnare, sferic, iogl-tAdhiS
at
'ANIVERSARE DE
I... II NTOASA HARDV o SurA DE Arur!
H{ ffi;Hffi-$ ffiffiru CireSul care face cire;e

3 CERNA V
amare este un pom care
rezista gi osuti de ani!
4 PIETROASA Uneori rezisti chiar gi
NAPOLEON v
mai mult gi devine foarte
seme!. Tdmplarii preferd
5 PIETROASA DE sd foloseasca lemn de cire5
COTNARI pentru mobila pe care o
5 SAM confectioneazd. Acest tip de
lemn poate fi rotu sau brun,
*
Wswoffi&s*d-EffiHs Wdlr'ld 'ruw$ffiwruws Hffis {m wwg
"g
capatand reflexe pldcute
n* sum,flxsrffiffi ffiffi-L*sd rur?ffi Hswrr&s '"*"nJffffi**ffifi3 dupa ce este prelucrat 5i
r'!3 "*rnruffis&tr rgs {s - frHw&r-f;.oa Htr Wsw*si"srd "s
we$H#srug vseH\fd Hd sfin$ffiwtrTH ldcu it.
's&'*sffi rtr-r trisr's'f,HKffiJry,*B*ry9trffi
ffi
Yf Yffi$ :g
s*ismr r* ncrunastw'n**u xss {w - rurffir?H "a

affi IMr?Bss *ruffis rffi"&sxs "{mg'umro n* ymnw ydrtr?d f}s s$russ -//L
-u*ffiru*l yuwd sffi Es$ rufl tr-Lsg.d#&f&{#f wsersdtrd? Hwffiffi '9.
:ffifl"E_frTSS

Ce bune sunt
cire;ele amare!
Din incrucigarea unui cireg cu altul
care face cire;e amare, rezulti
soiul de cirege bigarreaLr.

$AU #A&A&"!AE
 Ktwi €re$te fln oopaei?
& Kt-t este un fruct exotic. Sub coaja maronie
9ipufoasi se afli un miez verde gi zemos, cu mici
seminfe crocante negre. Planta care face kiwi este
o liani cu vife lungi 9i are nevoie de araci pentru a
cregte. Florile apar in iunie, iar fructele se coc intre
lunile octombrie 9i decembrie. Kiwi este foarte
bogat in substanfe nutritive, dar vestea buni
e ci nu contine multe calorii!

*
'CuLEsuL TrrvrPuRru
Kiwi se cu ltivi in
Statele Unite, Japonia,
Italia, Crecia, Franta...
Cand nu este destul de
cald, poate cre5te in ser5..
Este nevoie de plante de
sexe diferite pentru a se
p rod u ce fru cte. Fru ctu I se
coace foarte utor dupa
ce a fost cules. De aceea,
kiwi se culege cdnd este
incd tare, pentru a putea
fi transportat fara si se
stri ce .
 Seminle de kiwi.
Kiwi este un fruct originar din China.

c
7
SA NE ToNtFIEM!
Kiwi este fructul cu cel mai mare continut de vitamina C. Un
singur fruct iti asiguri necesarul pentru toati ziuat Nu conline grlATl c4...
foarte mult zahar, de aceea este bun pentru silueti. Daci e;ti
sportiv, te aj uta si te refaci dupa ce ai depus mai mult efort.
Fructul se Consumd. proaspit Sau ca Suc natural.
 Qe es6e ffi&m&sul?
& S"U frunzele foarte lungi ale ananasului
(care pot misura pini la un metru lungime)
cresc multe flori mici sub formi de ciorchine
(in numir de 200 - 300). Aceste mici flori se
dezvolti treptat, dAnd nagtere unui fruct de
dimensiuni mari: binecunoscutul ananas. Acest
fruct este originar din Brazilia gi Bolivia, unde
gi acum cregte in silbiticie. Ananasul proaspit
are un miros plicut gi o culoare variind intre
galben ;i portocaliu.

*7
Unr FnucT ,rMAXt"
Ananasul a fost adus
in Europa de Cristofor
Columb in 1493, in
timpul unei misiuni de
explorare a Americii.
Pdni in 1950, Hawaii era
principala producdtoare de
ananas din lume. Fructele
erau ambalate pe loc in
cutii. Ananasul poate sd
cintdreascd pan d la 4 kg.
 ffi%Kffi ffi&W&WW{K&ffi ffiffiffiffiffi

H
CAR'ToF."'ANANA$' P OH U nnB

"wsfiHffiffiw ru*ffi H$?T Tf,sffiruWffi WT ffiWrufiSXffiffi '#WffiW& :$rufTd$Vffi

Ananasul se poate consuma proaspit

sau in conservi.

4- cocKrAtL DE vITAMINE
Ananasul este un fruct exotic mare cu coaja groas5,, care ffi-*-)-
arein capit mai multe fru nze. Nu este comestibila decit
+,t t{ $TtATt cA...
pffiffiffiwffi
I

pulpa galbend din interior, care in general se taie in FffiL$trYffiuffi ffiK#Tgffiffi, :

i ::wryryrywry*-i!
f AruAruA$uL, KEW$, ffieruffiffi" P&P&fi&" A
rondele. Ananasul contine foarte multe vitamine 5i are
un gust dulce gi delicios.

-UD
 ffiffiffi
--:- fLireaga este fructul ciregului, banana este
&/
fructul bananierului. Daci insi ciregul este un
copac, bananierul, in ciuda aparentelor; nu este
decAt o mare planti ierboasi: in loc de trunchi din
lemn, are o tulpini groasi 9i lungi. Poate avea o
inilfime de 6 pini la l0 metri, fiind de 5 ori mai
inalt decdt omul. Frunzele sale sunt late gi lungi 9i
au, in general, mai mult de 2 metri.

f'APA Sr SonRE
Pentru a creste, bananierul
are nevoie de multa caldurd
gi apa. Nu se dezvolta decdt
in tdrile tropicale, calde ti
umede. Bananele pe care le
consumi vin, aproape toate,
din plantatiile de bananieri
din Africa ti din insulele
Antile. Bananele cresc in
ciorch in i, se cu leg verzi gi
se coc in drumul lor spre
E u ropa.
Bananierul triiegte mai pufin de 2 ani. Dupi
ce fructele s-au copt, planta moare, hu inainte
de a apirea alte tulpini. Din fiecare tulpini
noui se va dezvolta un nou bananier.

rt
7
Ur.r BnNANIER AcAsA LA
Trnr
Poli si cultivi un bananier pitic
acasd. latine. Trebuie doar sd aSezi
ghiveciul in care l-ai plantat intr-o
camerd incdlzita, lAnga fereastrd.,
pentru a avea multa lumina 5i
mai trebuie sa-l uzi des. Planta
va cre5te repede, cu un metru pe
an. Existd insd o micd problemd:
acasd bananierul nu face banane;
este doar o simpla planti verde de
decor!

lt-r-
.?\ { grrATl cA...
-----
U s pLAruTATsffi ffiE &*runru$ ffi$Tffi
I mrru[JMtREA Lsce;t&,$g uruffiffi sLiruT
! eua"rrvA5E^B&ru&ruamffinfi"&cH$THA$H
AFtA Iru TAffiEtffi Tffi#P$#AtH.
 t*@ ffi
m#remff
? fLocotierii cresc pe insoritele plaje
{./)-
'!; / \
tropicale. Acegtia fac parte din familia
palmierilor ;i pot atinge 30 de metri inilfime.
Fructul lor; nuca de cocos, se poate consuma
proaspit sau uscat. Miezul ras se folosegte
la prijituri, iar sucul nucii de cocos, adici
,,laptele", din care poate ci ai gustat deja,
este delicios.
,,Peri;orii" care acoperi coaja
nucii de cocos se numesc fibre
gi se folosesc la fabricarea
covoarelor.
*7
NucA DE Cocos r
BUNA LA ToArE !
in interiorul fructului se afla
un Iichid alb delicios care
poate fi consumat. Din miezul
ras al nucii de cocos se pot
face p rej itu ri sau tarte. U le i u
I
de cocos are efect impotriva
durerilor musculare,
infrumuseleazd pirul, ajuta Ia
bronzare, iar din coaja nucii
se les funii 5i covoare.
''SSAMANTA DE PnLMTER
DE COCOS
Poli sa creSti gi in camera ta un
palmier de cocos. Nuca de cocos
proaspate este, de fapt, sdminla
palmierutui de cocos. ingroap-o
intr-un ghiveci gi a5azd, ghiveciul
undeva la lumina. StropeSte-o
bine si vei vedea cd in curdnd vor
aparea niSte radicini. Apoi, din
coajd vor crette primele tulpini cu
frunze mari, palmate.
?f,LMTERUL Bunr LA ToArE
Din frunzele pamierului se fabrici mdturi,
coturi sau pelarii. Din lemnul s5,u se fac obiecte
de mobilier ti scAnduri. Scoarta, zdrobita qi
amestecatd cu pamint, este un ingrfuimdnt
benefic pentru flori.

Recolti de nuci de cocos

in insulele Tonga
 ffiffi ffiffiGffi ffk kmeffiff
& To"mna se culeg agudele, zmeurele
silbatice, afinele, fragii, fructele scorugului
sau socului. Aceste mici fructe delicioase
poarti denumirea generici de bace. Sunt
divers colorate, ro;ii, portocalii, negre,
albastre 9i se gisesc prin miricini ;i tufiguri.
Avdnd astfel de culori, ele atrag atenfia
animalelor; care le imprigtie, rispindind
astfel semin{ele 9i ajutind la inmul{irea
plantei.
Zmeuri

* 'ATENTTE
LA BncA!
Daci majoritatea acestor
fructe m ici, salbatice su nt
comestibile 5i chiar gustoase,
existd 5i unele fructe
otrivitoare, de exemplu
fructul ilexului sau al iederii.
llexul este un arbust cu
frunze verzi, puternic zimtate,
iar iedera are frunze verzi,
agatatoare. in niciun caz sd
nu te atingi de fructele lor: cu
atdt mai pulin si le mininci.
in generat nu trebuie sd te
atingi de vreo baci pe care nu
o cunoSti. Fii foarte atent, cdci
rigti sd faci diaree, s5, vomiti
sau sd te alegi cu o intoxicatie
mult mai grav5..
 ffi%Kffi ffi&Ytr##YKffiW ffiffiffiffiff

se gesesc prea ugor, dar sunt delicioase.

rt'O PnsARE FrRIcrrA

Daci ai o gridin5,, poli sa pui nigte
scoruS sau afine intr-un vas special
pentru pasarile din jur. Vribiile;i
pitigoii vor ciripi de fericire si vor
minca din ele pe sdturate.

Fructul ilexului: Scorug: un festin

Agudi otravi! pentru pisiri

tr+--- grrATr cA...

+\ {
------ I

ty uru GAmE) vrti EsrE uru GAffim pAeur

Dsfti eopAcnfl $t rur^Eg[iffit g$
:
a ^rMPREJffitrrF$qE Uru CAMp $AU S
n
I tt
l-- --:tTi'Yl -r:
-Crt
 Wnde enetre eepgwmile?
& Ciptuna este fructul ciptunului,
o plante tdrAtoare. Micile tulpini
care se fixeazd, din loc in loc ajuti la
reproducere. Pentru a fi protejate de
umiditate gi de insecte, ciptunile se
planteazi pe folii negre de plastic sau
sunt agefate de grilaje. Degi ciptunile
au reputafia unor plante care preferi
temperaturile ridicate, existi specii
care triiesc li in conditii mai vitrege.

Prijituri cu cipguni

*'
UN De Lrcru PcNTRU cEr
Mrcr
Toli copiii cunosc acest fruct rotu,
dulce 5i parfumat, care se consumd
din luna mai pini in iulie 5i uneori
gi toamna, dintr-o planti care
reinflore;te la sfdr5itu I anotimpul ui.
Capguna poate fi mare cdt o nuc5.
sau micd precum mazirea (in
cazul capSu n ilor sdlbatice) . Poate fi
rotundd, ovald sau ascutiti. Cand
captunii au inflorit primS,vara, se
formeazS, mici receptaculi florali de
culoare galbend care incep sd se
dezvolte. Acestea sunt cdpSunile,
alcituite din numeroase achene,
adicd fructe mici cu o singurd
sdmanta.
Risaduri
de cipguni

qtw
7
O RrrErA GusroAsA
lati o reteti care iti va ldsa gura apd:
zdrobegte nigte captuni, toarni peste
ele puli n zahar pudrd gi pulind zeamd
de lamaie. Amestecd. totul cu iaurt sau
brinzi de vaci. Pofta buna!
 Duzii negri sunt mult mai mici
decAt cei albi.

*'
UN LrMN PnETros
Pe vrem ri, d udele erau folosite in farmacie.
u
Din fructele dudului negru se prepara un sirop
utor acidulat, foarte bun impotriva durerilor de $TlATl C4...
gat. Astizi, din Iemn de dud se fabricd obiecte CEVA SOLID E$TE CEVA ROBUST.
de mobilier ti panouri din lemn, industrie care I E$TE f\
VIGUROS, LErfitrUt DE ElUt!
I $r t i
HrruuMm PEfUTRU EIURTTATEA
se numeste marchetirie.
l__ j:T:':l-:-j: @

W
 ffiffi ffiffG@ ru
&7^"ura este alcituiti din mici drupe cu o
dimensiune de l -3 mm. Zmeura cre;te pe nigte
arbugti pereni ca nigte tufe care pot atin ge 2 metri
inilfime. Zmeura silbatici se intAlnegte prin piduri
sau la munte. Zmeura se coace prin luna august.
Unele tufe pot produce 9i 10 kg de fructe.
Pe lingi faptul ci este extrem de gustoasi,
zmeura are numeroase intrebuinfiri gi beneficii
asupra intregului organism.

w
e 'FoARTE
ApREctATE
trr irucA DrN ArrrrrcHrrArE
Romanii ;tiau de existenla
acestor micute fructe dulci gi
parfumate. Existd, de altfel, prin
ca(ile in limba latind., tot felul
de retete de sirop de zmeurd. in
secolul al XIX-lea, copiii de-abia
a5teptau sd meargd la cules de
zmeuri salbaticd pentru a o
vinde apoi la piata 5i a obtine
niste bani de buzunar!
 qt
7
LTcENDARA CuLoARE
Ro5rE. o.
Tufele unde cregte acest fruct mai
sunt denumite, conform legendei,
arbustul de pe muntele lda. Se
spune c5. zmeura era alba la
?nceput. lda, doica zeului Jupiter: a
vrut sa-i dea copilului zmeur5,, dar
s-a intepat Ia deget gi, de atunci,
fructele sunt impregnate cu singele
ei 5i au un rotu-aprins imbietor:
care colo reaz6, natural inghetata
Zmeura este verisoara sau sucu rile.
dudei.

$TlATl CA...
ffiffiEJPA ffiSYffi &Jru YHP ffiffi FffiUffiT ffiHJ
ffi$ffitruu mAmrum$ SE ffiffiMffis" #w €Jru
sAmmumk" drw&k&i*{#&
ssruffiL$ffi &$s&swsffiaiffih"
*$gru{sL$ffi xmm&iffi& h*$
ffisrffi
ff h
{}
A$YFffiL (
- @\
guearwgge maru ffi&E ffiuLTffi t

- - -ryY1*f-i ---*)
 Ww ffiM
e Atina mai este numiti gi meri;or de
munte. Fiecare afini seamini cu o mici
bobifi de strugure, cu deosebirea ci aceste
fructe nu cresc in ciorchini. Afinele cresc
pe arbugti de l0-15 cm inilfime, care se
intAlnesc la munte sau prin piduri. Fructele se
coc din luna iulie pini in septembrie.
{- RTMEDIU NnruRAL
Afinele sunt plante medicinale.
Siropul de afine este un tonifiant
natural. Sunt fructe foarte bogate
in vitamina A, o vitamini benefici
pentru ochi. Afinele sunt 5i
antiseptice, adica ajuti corpul sd
I upte im potriva microbi lor.
* 'UN
Fnucr CnRE PATEAaA
Daci mergi la cules de afine,
inarmeazd-te cu multa rabdare!
Fructele pateazS,;i trebuie si culegi
multe pentru a-!i umple co5ul. Din
afine poti face o dulceata delicioasd;
trebuie sa le fierbi ;i sa le amesteci
cu zahdr. Le mai poli consuma gi cu
biscuiti sau in tarte.
ffi%Kffi ffiffiffiffiffifu Kffiffi ffif,ffiffi$

Afinele din comerf sunt culese cu

ajutorul unor magini gi sunt cultivate
industrial. Pentru o culturi mai mici,
se mobilizeazi toati familia!

$TIATI CA...
ptAruTA [ffi &ffi [St!\lguA E$TE
s pLAruvA cemr sE Fst-CI$E$TE

#\
cA REffiffi*EU pEruTmL$ VSTUDECARHA
r
___ _:T':T_
-t/D
 ffiffiffi
&Co".arele cresc in regiunile temperate
9i de munte. Pot fi rogii, albe sau negre, in
funcfie de soi, gi sunt delicioase. Coacizele
Coacizele sunt rogii
mai sunt denumite 9i agrige. Daci ai o sau albe, in funcfie de

gridini, poti si-i rogi pe pirinfi si planteze varietatea arbustului.

Au acelagi gust, insi cele
un astfel de arbust lingi un zid sau un gard. rogii par mai apetisante.
Pisirile le mininci
intotdeauna pe cele rogii
mai intAi, cici acestea ies
cel mai bine in evidenti.

Coacize.

rt
'CoAcAze Unr JrLEU
DrLtctos
Coacdzele contin multa pectini, o
substan-ta gelatinizantd. Mai conlin
gi multi vitamina C, vitamina care
te tonifica! Cel mai adesea, se
prepare jeleu de coacdze, deoarece
fructul nu este foarte dulce in stare
naturali. Dacd vrei sa mindnci
coacdze proaspete, adaugd ni;te
zahdr sau sirop.
)8
'
JILEU cu Snu FAnA SAMBURI
Pe vremuri, regii 5i reginele ordonau sa li se pregateascd jeleu
de coacdze, un desert fin, foarte apreciat. 5i pentru a inldtura
simburii mici de coacdze, bucitdresele foloseau... o pand
de gAscd! Dacd ai convins-o pe mama ta sa-!i pregiteascd.
acest delicios jeleu, sfdtuie;te-o sd paseze coacdzele printr-o
strecurdtoare 5i sdmburii vor fi inldturali mult mai repede!

ff4--------rn--
+\' { grrATI cA...pffiffiKlt*$ t

#""uffiLfrFmruT* $ffi mmpgmA LA wru i

ffiAffiffi AJUTA H-& ffiffiLATErugH&ffiffi" I
mmecA mA wruus AMffi$Tffi#" ffiAs t)
&E-ffi$ ALnffiffiruT&ffi, ffi \\
ffiffiruSXSVmruge
_r___ryry*ryqsgry
@
W
 ffiffi ffitffiffiG
frmmemffi
&Fructele uscate sunt fructele care au o
coaji uscati, mai mult sau mai pufin tare:
rotundi sau sub formi de pistaie. Cele mai
cunoscute sunt nucile, alunele, arahidele,
migdalele sau fisticul. Probabil ci ai ron{iit
deja fructe uscate, simple sau in prejituri .

Existi zeci de soiuri

de nuci!

*
'Cr ConlA TAnr !
Existd mai mult de B0 de soiuri
de nuci! Fructul este protejat de
o coajd tare ca lemnul, folosita
ca izolant termic! Miezul de
nucd foarte gustos este bogat
in uleiuri. Uleiul se obtine dupa
presarea miezului.
 =/-'?_ 2, -=- z
4-'4 :
--1---2_
4--Z
-{e- Zv=
=-Z
Z==- Ze T=====LZFa'Wdfu
ffi$ww '4==22=z
4ZV/?1-==t
=z====
f, ffi3#:#7

TrohrAR
Frue'tele uscate sunt un deliciu petltru,',
iUip'$i ;, *ti':a[er,,,nucile.'':Gi:s'41d'''
ffi ;nili ao*a'ex;i:bsii de ;;i l#ut B..

eelor,dou6 cuvinte derivate pornind de T#

*u+a'tuin.'ia'..i..'.'.'..''.'.'''
lntr-o Coajd de nuca
'

A potrivi ca nuca in perete

se
"'. -'' -r"'
N ax'dE roao,
r \ l'rvt.
''ri'
\,+v v\./v\-/rJ
'"

Nucqoard

Fructul comestibil al palmi'erului de

cocos

In miniaturd, in formd redusd

Semin[ele aromate ale unui arbore
*'
tropi ca| folosite drept condiment NrsrE PASTAI suB
A nu se potrivi deloc PAMANT
Alunele de pam6,nt, denumite
gi arahide, provin de la o planta
tropicala. Fructul este sub forma de
pistaie cu o lungime de 3-7 cm.
in functie de soi, o pdstaie contine
2-6 seminte. Alunele de pamAnt
se consumf, dupa ce au fost uscate
prin prajire.

$TrATr cA...
ffiHffitrUL ffiffi ru&"$ffiA ffiSTH Fffiffiffi&T'
mnru #HLffi mmwA wmmyn $ffiffiruTn#ffi
#ffiffi ffi$T'Effi8Lffi MHru f; ruTffiffiEffiffiWL
&ffiffi$TUE FffiLJffiT"
 #Gffiffi ffiffi ffiffiffiG
migdalde gi alwnele?
& Mtga"lul este un pom fructifer originar din Asia, care creltea
inainte in regiunile muntoase 9i de podis. Fructul siu este migdala.
Astizi, migdalul s-a adaptat in regiunile calde din Europa de Sud gi
Africa de Nord. in mod normal, la pomi frunzele apar inaintea florilor;
insi la migdal este invers!
Alunii sunt copaci micufi, cu o inilfime de 4-5 metri. Au frunzele in
formi de inimi. Daci te plimbi iarna prin pidure, ii vei recunoagte
utor: prezinti nigte ,,mAfigori", flori birbitegti de culoare galbeni.
Alunele se coc primivara 9i cresc grupate cite 2 sau cite 4.

Creangi de alun

a,
'DuLcE
Sr Amnn
Existi mai multe soiuri de
migdale, dintre care cele mai
cunoscute sunt migdala dulce ;i
migdala amar5.. Prima este un
deliciu. A doua, migdala amar5.,
se folose;te mai ales in patiserie.
Din migdala dulce se extrage
un ulei foarte benefic pentru
toaleta bebelusilor.
 LTMNUL
lzvoARELoR AscuNsE
De la alun nu se folosesc doar
fructele. 5i lemnul de alun
este foarte ciutat, deoarece
ajuta Ia descoperirea izvoarelor
subterane. Lemnul de alun se
mai folosette ti la fabricarea
unor componente ale
instrumentelor de suflat, precum
clarinetu I.

-T%Tffiffiffiffiffiffifu Migdal
Kffiffi ffiflffiffig intr-un cAmp
de levinlici

Dor MrcDALr Bnnl LA Bnnl

Fara indoiali, migdalul nu e deloc precum
ceilatti pomil in mod normal, un copac
produce polen pentru fecundarea florilor
si producerea fructelor. Florile migdalului
nu sunt insd fecundate de propriul polen.
De aceea, se planteaz6, de obicei cdte doi
migdali de doud specii diferite in acelasi
timp, unul IAnga altul.
 Ce este enstnmul?
&Castanul este un copac impresionant
care misoari pini la 30 de metri inilfime.
Trunchiul siu poate avea o circumferinfi
de l0 metri ;i este acoperit cu o scoar,ti de
culoare bruni, aspri, care prezinti fisuri in
formi de spirali. Acest copac poate trii mai
multe sute de ani. Regiunea preferati: sudul
Frantei.
* 'FRUcTELE-ARIcr
in iunie, castanul face mici flori in
forma de malitori. Din aceste flori
se dezvolta viitoarele fructe, care vor
cadea toamna din copac. Castanele
sunt acoperite cu o coaja tepoasd.
Cand aceasta se rupe, ies Ia iveali
2 sau 3 seminte mari de culoare
maro: acestea sunt castanele.
Frunzi de
castan cu
foliole
*'
CE EsrE CnsTANUL
SALBATtc?
Castanul salbatic este un copac
din aceea;i familie cu castanul.
Castanele salbatice nu sunt
comestibile. Aceste fructe sunt
acoperite cu o coaja lepoasd, netedi
sau acoperiti cu mici ghimpi. Fiecare
coajd contine l, 2 sau 3 castane
rotunde, lucioase si foarte tari.
 CnsrnNELE''

Frunzele alungite ale castanului sunt

verde-inchis, lucesc 9i au marginile
zimtate.

{rENTrE, cnsrANE FrrRBrNTr !

YqZ7 T="&ffiffiffifu Keffi &{w#rew
Poate cd ai gustat pani acum mdcar o
singura datd castane glasate. Dacd nu,
trebuie s-o faci! Sunt un desert delicios,
pregdtit din castane comestibile, culese
toamna, coapte gi introduse intr-un sirop
pregatit din zahar ti apa.

Fs1
+\ { grrATr cA... ,

e LA rJNn coPAc! PREc[rM sTEJARUL :

.; sAU FAGUL, MAT|$OREE $AU AMEruEEE I;
SUI\IT DENUMIREA INFLORESEENTETOR
I RrcATurrE DrN FLoRr MrNusc0le, /,
I unrsExuATE, cARE nrAnruA ca unr \ \,.
l__ __grrlc_ulE:__dD
-_;-\