Infinit Pentru Mama 2 - Carte

AUXILIAR DIDACTIC DE CREAȚII LITERARE ȘI LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE -Coordonator
LAZĂR EMILIA Șc.Gim.,,MIHAIL KOGĂLNICEANU”
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
,,MIHAIL KOGĂLNICEANU”
AUXILIAR DIDACTIC
INFINIT PENTRU DE CREAȚII LITERARE
MAMA ȘI LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE
Nr 2, ediţia II, 2021

Coordonator:
LAZĂR EMILIA
ISSN 2668-2168
ISSN-L 2668- 2168
1
Cel de-al doilea volum al revistei se vrea a fi un sprijin real pentru toate cadrele didactice, reunind în
paginile ei materiale cu caracter practic și teoretic .
MAMA- SIMBOLUL VIEȚII
Prof. înv.primar LAZĂR EMILIA

Școala Gimnazială ,,Mihail Kogălniceanu” Brăila
Mama - cel dintâi cuvânt, cel mai dulce zâmbet, cel mai sincer suflet, cel din urmă vis. Cea mai
dulce voce, cea mai grea durere, cea mai mândră floare, cea mai scumpă carte. Mama, lacrimă târzie,
veşnică icoană, înger de înălţare, candelă aprinsă! Candelă a vieţii, care nu se stinge, care luminează şi
pe veci veghează...
Mama este, a fost si va fi vesnic un simbol al vietii, deoarece anume ea, e aroma datatoare de
viata, de la ea pornesc toate. Ea este inceputul tuturor inceputurilor, ea e dragostea. puritatea,
intelepciunea, ea e povata. Ea este firul vietii prin care se tine si se raspindeste omenirea. Ea este izvorul
vietii, ea e continuitatea multilaterala a omenirii. Ea, mama este inceputul si infinitul. Spun aceasta
deoarece din prima clipa a rolului sau de mama si pe tot parcursul vietii sale, ea femeia - mama este si
va ramane tot cu aceleasi responsabilitati, griji, sentimente.
Mama! O privire calda si ocrotitoare ne urmareste fiecare pas al vietii , facand-o astfel sigura
pentru noi sa sorbim fara grija din pantecul ei fermecat, cu sufletul impacat si cu siguranta ca orice
gresala va fi imediat indreptata. Atunci cand ne simtim nesiguri, cand ne este frica si nu avem langa
noi ajutor de nadejdie, cand ne este foame, cand ne este frig, cand simtim nevoia ca cineva sa ne
ingrijeasca ranile sufletesti si trupesti, cand avem nevoie de ocrotire si de iubire, cand suntem singuri…
si ne este teama, vrem ca langa noi sa se afle mama sa ne ocroteasca si sa ne ofere ceea ce nu mai ea
poate in modul cel mai sincer si cel mai curat: dragostea . Orice frunza se afla afla ocrotita in copacul
ei , orice raza doreste sa stie ca soarele o are in grija, cum orice copil isi doreste mama alaturi.
Mama este fiinta careia ii suntem datori cu un respect profound, careia ii multumim pentru faptul ca
ne-a adus pe lume si ca alaturi de Dumnezeu a contribuit la existenta noastra, daruindu-ne cel mai
frumos cadou pe care il putem primi cu inima deschisa: viata. Tot ceea ce avem si tot ceea ce vom avea
, viitorul, prezentul si trecutul il datoram mamei, celui mai bun prieten pe care il avem alaturi in clipe
grele.
Primul zambet, primul pas, primul cuvant, o carte de povesti frumoase, copilaria cu toate tainele ei sunt
strans legate de aceeasi persoana care descrisa cu ajutorul cuvintelor pare ireala.
Orice copil, orice fiu vede in mama lui o fiinta mareata, fara de pacat, puternica precum o stanca in
marea involburata si totusi, in acelasi timp, o fire blanda, o zana ce a coborat din taramul basmelor
pentru a fi alaturi de noi. Timpul trece foarte repede... noi creştem, ne gândim să ne facem un viitor și
aşa, uşor, uşor, ne înstrăinăm de fiinţa care ne-a dat viaţă... Totuși, ea ne aşteaptă cu nerăbdare pe prispa
casei, la fel ca în poezia „Mama", a poetului George Coşbuc.
Mama rămâne permanent o piatră nestemată, așa cum frumos afirma Grigore Vieru în poezia „Făptura
mamei". Totodată, ea este un înger prezent pretutindeni: „Uşoară maică, uşoară,/C-ai putea să mergi
călcând/Pe seminţele ce zboară/Între ceruri şi pământ". Fiinţa dătătoare de viaţă uneşte cele două
dimensiuni - terestră şi cosmică - într-o comuniune sacră, ce nu poate fi desfăcută de nimeni, ea
reprezentând cheia întregului univers: „Măicuţa mea: grădină/Cu flori, cu nuci şi mere,/A ochilor
lumină,/Văzduhul gurii mele!" Parfumul delicat şi fructat al acestei fiinţe nobile, surprins în enumeraţia
de mai sus, reflectă natura simplă, dar profundă, iar comparaţia mamei cu o stea, în aceeaşi poezie,
evidenţiază puntea luminoasă dintre mamă şi fiu, o legătură trainică care dăinuie chiar și după moarte:
„O stea mi-atinge faţa/Ori poate-a ta năframă,/Sunt alb bătrân aproape,/Mi-e dor de tine, mamă!" („Mi-
e dor de tine, mamă").
2
Mă îndrept cu gândul la marele nostru poet Mihai Eminescu, pentru care mama este unică, definită într-
un singur vers, prin epitetul „dulce": „O, mamă, dulce mamă..." („O, mamă...").
Aceşti doi mari poeți ai neamului surprind imaginea mamei prin cuvinte atât de calde și fireşti, tocmai
pentru a atinge orice inimă, cu pana sensibilităţii românești.
Mama este o icoană sfântă, care ne protejează mereu, chiar cu preţul vieţii. Doar ea, cu a sa
credinţă, ne îndrumă pe calea cea dreaptă, sfătuindu-ne să ne încredinţăm viața în mâinile lui
Dumnezeu. Unei singure fiinţe îi putem datora tot ceea ce e mai bun în noi: Mama.
Mama e cea care ne învață că dragostea nu cere nimic și nu așteaptă nimic. Ba mai mult, e cea
care ne iubește știind că nu va primi nimic în schimb. Cea care înțelege în lucrurile mărunte toate
misterele vieții.
Mama – cea pentru care, cea mai mare mulțumire a vieții sale e zâmbetul nostru, indiferent cât
de departe îl ducem de ea…
De ziua ta, măicuță!

autor, Maxim Diana
De ziua ta, măicuță,

Aș vrea să-ți dăruiesc
Toți ghioceii gingași
Ce primăvara înfloresc.
Dar sunt micuț

Și singur n-aș putea
Întreaga lume-a colinda,
Ghioceii să-ți pot da.
Pot doar a desena

Un ghiocel plăpând,
Să poarte al meu gând
Că unică ești pe pământ!
BIBLIOGRAFIE:
• Grigore Vieru, „Mama”, Editura Lumina, 1975 (carte pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru);
• Mihai Eminescu, „O mamă”, Convorbiri literare , 1880;
• Maxim Diana, „Primăvara în ochi și suflet de copil”, Editura PIM, Iași, 2017
Socializarea şi integrarea în grădiniţă a copilului preşcolar
Educatoare Simona Mija

Școala Gimnaziala “Mihail Kogălniceanu” - Brăila
“Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu.

Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă.
Dă-mi, te rog, acele lucruri care mă vor îndrepta spre fericire.
Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume...”
3
(din Chils’s Appeal, Mamie Gene Cole

Întreaga dezvoltare, ca şi condiţia umană însăşi, sunt inundate şi stimulate de procesele de
socializare prin care se constituie integrarea socială şi identitatea persoanei. Influenţele se exercită
asupra copilului mai întâi prin familie şi mai ordonat şi sistematic cu ajutorul instituţiilor de învăţământ,
prin viaţa socială, în ansamblu, ca factori ce concură în a-i oferi modele de conduită, clişee de apeciere
şi reacţii, opinii şi cunoştinţe despre tot ceea ce îl înconjoară.
Copilul, ca adult în devenire şi nu ca adult în miniatură, posedă însuşiri specifice datorate în
primul rând vârstei şi apoi faptului că fiecare individ al speciei umane este unic, însuşiri care se vor
transforma în comportamente adaptate sau inadaptate, în funcţie de calitatea influenţelor exercitate
asupra lui. Deprinderile cu care copilul se naşte şi se dezvoltă sunt influenţate de anumite experienţe,
pe măsură ce acesta se maturizează iar vulnerabilitatea sau vivacitatea înnăscută a lui interacţionează
cu caracterul facilitator al mediului înconjurător. Un mediu puternic facilitator este acela unde copilul
are părinţi iubitori şi sensibili şi este prevăzut cu experienţe bogate şi stimulatoare astfel încât
consecinţele favorabile vor apărea în cazul acestui tip de mediu ambiental, în timp ce copilul crescut
într-un mediu sărac, nesatisfăcător va trăi un dezavantaj enorm. Mediul familial este cel mai direct legat
de dezvoltarea armonioasă a copilului, având rol decisiv în devenirea copilului iar în condiţiile în care
satisface permanent nevoia de suport afectiv şi pe cea de protecţie şi oferă premisele pe baza cărora se
vor structura modelele psihologice şi sociale va reuşi să valorifice total potenţialul biologic al copilului.
Este sistemul în care copilul are experienţe, observă modele sau pattern-uri de activităţi şi interacţiuni,
se dezvoltă în cadrul raporturilor dintre membrii familiei.
Rolurile pe care le îndeplinesc părinţii, în principal afective şi comunicaţionale şi mai ales prin
intermediul mamei, creează condiţiile ulterioare de acţiune ale educatorilor, ale celor ce vor influenţa,
la rândul lor, dezvoltarea ulterioară a copilului. Importanţa acestor roluri rezidă din faptul că fiinţa
tânăra îşi însuşeşte tot ceea ce observă în jurul său, manifestările sale de comportament fiind replici la
modelele de comportare, tipurile de acţiune şi de comunicare realizate în familie astfel încât conduitele
copilului vor fi dependente de valorile, trebuinţele şi normele pe care le manifestă părinţii, ca principali
arhitecţi ai fiinţei sociale a copilului. Părinţii au rolul de a modela, pentru el, realitatea obiectivă,
selectând aspectele care vor fi transmise, constituindu-se ca un filtru între copil şi realitate şi îi asigură,
prin răspunsurile lor, cadrele optime pentru a se dezvolta şi învăţa. Intervenţia părintelui ca factor de
dezvoltare ajută copilul să-şi dezvolte deprinderi adecvate de interacţiune socială în primul rând prin
satisfacerea nevoilor fizice şi emoţionale, prin pregătirea terenului pentru comunicare, permiţându-i să
încerce lucruri de care încă nu este capabil, adaptând o activitate specifică astfel încât să-i poată face
faţă şi, în special, acţionând ca bază de date pentru copil, fapt care îl ajută pe acesta să-şi organizeze
informaţia şi să elaboreze planuri.
Sociabilitatea, că trăsătură ce are capacitatea de a facilita adaptarea, se dezvoltă prin unificarea a
numeroase deprinderi specifice, care au aceeaşi semnificaţie adaptativă generală pentru persoană, astfel
încât sociabilitatea se structurează în funcţie de condiţiile mediului exterior. Copilul preşcolar manifestă
o intensă sociabilitate, o puternică dorinţă de contact social dar el nu este sociabil în general ci învaţă,
prin unităţi specifice de învăţare, să ajungă la un comportament adaptativ şi expresiv. Se poate afirma
astfel că evoluţia copilului este marcată de interacţiunile între el, ca individ în dezvoltare şi ceilalţi, de
interesul pe care începe să-l arate faţă de alţii, cu care descoperă că poate acţiona împreună. Grădiniţa
asigură lărgirea experienţei personale dar mai ales condiţiile unei activităţi sociale bogate, variate, în
care şi prin care copilul va reuşi să preia iniţiativa contactului social mai frecvent, poate, decât adultul,
4
va elabora relaţii de încredere în ceilalţi şi va conştientiza locul şi rolul său în cadrul colectivităţii.
Cadrul didactic, prin arta sa de a produce schimbare, poate sa influenteze, fara sa atinga. Ca sa
influenteze, el trebuie sa stie cum, trebuie sa intuiasca dorinte si curiozitati, sa prevada reactii si
comportamente si sa fie pregatit sa le preintampine, ramanand fidel profesiunii sale de credinta.
Fiind model de competenta, de stapanire de sine, de echilibru psihic educatorul devine un model
educativ pentru copilasii sai, chiar si in viata cotidiana din exteriorul educatiei din institutiile scolare,
un model pe care multi ajung sa il cinsteasca peste ani, recunoscand faptul ca au devenit ceea ce sunt
astazi si datorita dascalilor ce le-au vegheat si indrumat visurile si pasii.
Așadar, potrivit aspectelor nominalizate mai sus, exista o reala măsura prin care activităţile
didactice desfăşurate în cadrul grădiniţei precum și întreg demersul educational influenţează procesul
sociabilității, ca şi capacitate asociativă care îl determină pe copil să fie capabil să trăiască în asociere
permanentă cu ceilalţi, să fie capabil de relaţii prietenoase şi, în special, să dorească să întreţină legături
cu semenii săi, implicându-se cu plăcere în această antrenare şi căutare de contacte şi relaţii sociale.
Bibliografie:
Bârzea, C., Arta si stiinta educatiei, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1995;
Iucu, R. Managementul si gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iasi, 2001;
Nicola I.,Tratat de pedagogie scolara,Editura Aramis, Bucuresti, 2003;
Stan Emil, Managementul clasei, Editura Aramis, Bucuresti, 2006.
MAMA - PUTEREA SACRIFICIULUI
Prof. ȋnv. primar Ion Mihaela

Școala Gimnazială Victoria, jud. Brăila
Mama este persoana cea mai dragă,este tot ce-i mai bun ȋn viaţă.
Din primele clipe ale vieţii noastre zărim chipul mamei ,auzim glasul său duios şi blȃndeţea
iubitoare.Crescȃnd mari ȋnţelegem că fără ea nu am fi putut exista ,fără ajutorul şi mȃngȃierea ei nu
am fi reuşit ȋn viaţă.
Cu ochii blajini mama ne ascultă şi ne sfătuieşte mereu.Ea ne ȋnvaţă să fim poloticoşi, respectoşi
cu oamenii şi ordonaţi.
Nimic pe lumea asta nu este mai sfȃnt decȃt mama.
Mama este icoana vieţii mele , este sfȃnta mea. Dumnezeu nu a putut fi pretutindeni ,
prin urmare aşa a creat mamele. Fiecare mamă este mai preţioasă decȃt toate diamantele din
lume.
Fiecare copil este binecuvȃntat cu mama sa şi doar cu ea poate să fie rege sau regină şi să
aibă propriul său palat.
Mama mea este un super- erou .Ea a ȋnlăturat orice obstacol , a alungat orice nor cenuşiu
şi a reuşit să atragă asupra căminului nostru curcubeul speranţei şi a iubirii veşnice. Ca un
adevărat maestru al dragostei a sădit pentru eternitate o sămȃnţă magică
numită fericirea.
5
Dragostea mamei mele este foarte puternică ,nimeni nu mă iubeşte ca ea ,numai cuvintele
ei pot să- mi uşureze sufletul şi să- mi mȃngȃie inima.Dragostea ei mă duce pe culmile fericirii
şi poate să - mi vindece orice durere sufletescă.
Dăruită de Dumnezeu cu harul de a da viaţă, a reuşit să construiască un rai la picioarele
sale şi să ȋmpletească ȋntr-o cunună cele mai frumoase sentimente care pot exista. Cu o putere
magică reuşeşte mereu să ȋnvingă forţele răului şi să atragă binele
asupra ei.
Probabil că uneori mai oboseşte şi ea , dar nu se plȃnge, nu suspină dar reuşeşte mereu să ne
ajute, să ne asculte ,să ne ȋncurajeze.
Ȋn semn de recunoştinţă ȋi doresc iubitei mele mame să fie sănătoasă ,căci am nevoie de ea
toată viaţa mea, să aibă zȃmbet pe buze ȋn fiecare zi pentru a mă dispune, să fie opti
mistă şi puternică spre binele nostru, să aibă parte de linişte şi bunăstare ,să fie caldă şi să
ȋmprăştie lumină ȋn căminul nostru , să treacă peste orice pentru a ne fi alături
multă vreme.
Pentru că este o fiinţă extraordinară care ne susţine la bine şi la greu trebuie să o preţuim aşa
cum se cuvine şi să ne bucurăm că este cu noi.
PROIECT EDUCAŢIONAL
COORDONATOR: Pamfile Cristina
Școala Gimnazială ,,Vasile Alecsandri” Brăila
1 IUNIE 2021
ARGUMENT
„TOŢI OAMENII MARI AU FOST CÂNDVA COPII.”

Antoine de Saint Exupery
Ziua Internaţională a Copiilor - 1 Iunie oferă an de an un prilej de mare bucurie, o

„întâlnire” fericită a celor mari cu cei mici, nu doar prin intermediul unor atenţii şi cadouri, ci şi prin
participarea împreună la acţiuni şi evenimente inedite, atractive pentru copii şi aducătoare de amintiri
şi nostalgii pentru cei mari, care mai păstrează însă un crâmpei din sufletul lor de copil.
Proiectul de faţă oferă o astfel de ocazie, de întâlnire a tuturor: copii, părinţi, dascăli,
într-o lume inocentă, hazlie, plină de neastâmpăr şi energie: LUMEA COPIILOR. Prin propunerile
noastre copiii ne vor fi ghizi printr-o lume a jocurilor inocente.
Luând parte împreună la această ZI, va deveni o clipă de neuitat,iar zâmbetul şi bucuria
va face acest loc mai fericit.
SCOP :
☺Desfăşurarea unor activităţi menite să sărbătorească copiii şi afirmarea lor prin limbajul universal
al artei: muzică, dans, creaţie plastică;
6
☺Dezvoltarea creativităţii ;
☺Realizarea unei atmosfere de sărbătoare pentru copii.
OBIECTIVE :
Copiii:
• Să participe cu entuziasm în descoperirea marilor semnificaţii ale Zilei Copilului;

• Să interpreteze corect şi expresiv momentele artistice;
• Să-si afirme activ talentul artistic la toate activităţile cultural-educative;
• Să participe cu interes la activitățile prezentate.
GRUP ŢINTĂ
Elevii clasei a III-a
RESURSE PROIECT:
• Resurse umane: cadrele didactice
• elevi
• Resurse financiare: autofinanţare;
• Resurse materiale auxiliare: diplome; telefon,laptop;
MEDIATIZARE:
• Prezentarea proiectului tuturor părţilor partenere ale proiectului educaţional;
EVALUARE:
• Acordarea diplomelor de participare
ACTIVITĂŢILE PROPUSE
Nr. Locul
crt. Activitatea desfăşurării Data: Observații
1. 1 IUNIE – Ziua Copilului Sala de clasa 28 mai

-semnificaţia zilei
2. Dans pe muzica cântecului ,,A Ram Sam 28 mai

SAm”. Sala de clasa
3. Desene, pe asfalt, in curtea școlii Curtea școlii 28 mai

Jocuri ale copilăriei
Dans
4. Acordarea de diplome pentru Ziua Sala de clasa 28 mai

copilului.
7
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Data: 19.05.2021
Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială ,,M.Kogălniceanu’’, Grădinița P.P. ,,Mihaela’’-Brăila
Educatoare: prof. inv.prescolar, Panait Ioana/ prof.Vicleanu Camelia
Nivel: II
Grupa: Mare , ,,Floricele’’
Tema anuală: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
Tema săptămânală: ,,În lumea minunată a poveştilor”
Tema activităţii: „OLIMPIADA POVEŞTILOR”
Tipul activităţii: consolidare / verificare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi
Forma de realizare: activitate integrată
Mijloace de realizare: joc didactic- concurs, dramatizare
Mesajul zilei: ,,POVEŞTILE NE ÎNVAŢĂ / LUCRURI BUNE DESPRE VIAŢĂ!”
Locul de desfăşurare: sala de grupă
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE
1. Jocuri şi activităţi liber alese (ALA 1):
A. Activitate pe sectoare:
Construcţii – “Căsuţe din poveşti!”

Joc de masă – puzzle “Poveşti minunate pentru copii create!”
Artă – aplicaţie „Măşti pentru carnaval!”
- pictură elemente de tablou personajelor din poveşti
B. Dramatizare poveşti: „Turtiţa” şi „Căsuţa din oală” (ALA 2)

2. Activităţi pe domenii experienţiale (ADE):
joc didactic – concurs : OLIMPIADA POVEŞTILOR
- Domeniul limbă şi comunicare (activitate de educarea limbajului) : « În lumea poveştilor !»
- Domeniul ştiinţă (activitate matematică) : « Pe cărarea spre căsuţa poveştilor ! »
3. Activităţi de dezvoltare personală:

- Întâlnirea de dimineaţă : Mesajul zilei: ,,POVEŞTILE NE ÎNVAŢĂ / LUCRURI BUNE
DESPRE VIAŢĂ!”
- Rutine: ,,Singurel îmi fac ordine la locul de muncă” – exersarea unor deprinderi utilitar-
gospodăreşti
,,Curat şi sănătos”– exersarea unor deprinderi igienice.
- Tranziţii: joc cu text şi cânt: „Ursul păcălit de vulpe”, „Eu
sunt capra cea vestită”
cântecul : „Învăţăm şi ne distrăm”, „Cântecul Scufiţei Roşii
joc muzical: „Bat din palme!”, „Sări încet-încet pe loc!”
8
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
DLC (Educarea limbajului): : 1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
( Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor

structurilor verbale orale.
Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic.)
DŞ (Activităţi matematice):
2. Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea
mediului apropiat
COMPORTAMENTE VIZATE:
DLC (Educarea limbajului):

1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă)
1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor etc. (comunicare expresivă) 2 Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții
proprii (comunicare expresivă)
2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare
2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului
2.1 Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia
2.3. Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător
2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
I. ADE
DLC (Educarea limbajului):
- să recunoască povestea, enumerând personajele acesteia;
- să asocieze replicile cu personajele din poveşti;
- să aşeze imaginile in ordinea desfăşurării evenimentelor;
- să identifice personajele pozitive şi negative din poveşti;
- să se exprime corect în propoziţii
- să colaboreze cu echipa pentru a realiza sarcinile date.
- să recunoască cifrele de la 1-4
- să numere corect crescător şi descrescător în limitele 1-4;
- să raporteze corect cifra la numărul de obiecte şi invers;
- să utilizeze corect numeralul ordinal;
- să respecte regulile jocului, apelând la acţiuni corespunzătoare şi la un limbaj matematic
adecvat
9
II. ACTIVITĂŢI LIBER ALESE
ALA 1:
Construcţii:- să realizeze tema dată prin îmbinare, asamblare, alăturare construind forme în plan
orizontal şi vertical;
- să coopereze cu colegii în realizarea temei
Joc de masă:- să îmbine piesele puzzle reconstituind imagini din poveşti cunoscute.
- să enunţe titlul poveştii.
Artă:- să-şi personalizeze măscuţa în mod creativ şi original

- să lipească corect elementele decorative.
- să picteze elementele pentru tablou, utilizând corect instrumentele de lucru
- să folosească culorile potrivite elementului.
ALA 2:
- să interpreteze corect rolul în cadrul scenetei
- să respecte intonaţia, dicţia, elementele unei bune interpretări
- să distingă calităţile morale ale personajelor implicate în proces
STRATEGII DIDACTICE :
a) METODE SI PROCEDEE: conversaţia, expunere, explicaţia, observaţia, ciorchinele,

exerciţiul, munca independenta, trierea aserţiunilor, munca în echipă, piramida, problematizarea,
explozia stelară, jocul de rol.
b) RESURSE MATERIALE: jocuri puzzle, cuişoare, siluete cu personaje din poveşti, carioci,
culori, ecusoane, lipici, tablă magnetică, planşe cu imagini din poveşti, lădiţe, planşe, CD cântece,
cortina, elementele integratoare ale decorului în cadrul căruia se va desfăşura activitatea.
c) REGULI DE JOC:
ADE: - educatoarea adresează întrebarea tuturor copiilor şi prezintă suport

intuitiv pentru răspunsuri
- educatoarea stabileşte echipa care lucrează;
- sarcina dată este rezolvată doar de echipa numită;
- echipa care nu lucrează intervine doar la apelul educatoarei, dacă sarcina
nu a fost rezolvată de echipa numită;
- răspunsul corect aduce cu el o steluţă echipei
- înscrierea la răspuns se face prin ridicarea mâinii
d) FORME DE ORGANIZARE: pe grupe, frontal, individual.

e) ELEMENTE DE JOC: întrecerea, surpriza, urmărirea scorului, aplauze, stabilirea feed-back-
ului prin aprecierea permanentă a rezultatelor prin acordarea steluţelor fiecărei echipe
f) METODE DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului, chestionarea orală,
aprecieri verbale, autoevaluare, analiza produsului.
DURATA: o zi
10
BIBLIOGRAFIE:
❖ Curriculum pentru educatia timpurie M.E.N., 2019

❖ Metode interactive de grup - ghid metodic - metode si aplicatii practice pentru invatamantul
prescolar, editura ARVES 2008;
❖ Activitatea integrata din gradinita – ghid pentru cadrele didactice din invatamantul
preuniversitar D.P.H. 2008
❖ Revista „Învăţământul preşcolar şi primar”, nr.3-4 / 2012
❖ Revista Învăţământului preşcolar nr.1-2 / 2012, nr. 1-2 / 2011
❖ Revista Învăţământului Preşcolar nr. 1-2 / 2010
❖ Revista „Învăţământul preşcolar”, nr. 1-2 / 2009
❖ Hobjilă Angelica, Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului, Editura
Institutul European, Iaşi, 2008
Activităţi
Activităţi de dezvoltare personală: recreative
Întâlnirea de dimineaţă: ,,Dacă ai fi un „CARNAVALUL
personaj din poveste cine ai dori să fii?” PERSONAJELOR
Rutine:”Singurel îmi fac ordine la locul de DIN PĂDURE”
muncă”; ,,Curat şi sănătos” – dramatizări
Tranziţii: ,,Bat din palme”- jtc; „Cântecul Scufiţei Roşii”
„Ursul păcălit de vulpe”, „Învăţam şi ne distrăm”
Domenii experienţiale: LIMBĂ ŞI COMUNICARE

şi ŞTIINŢE
1. Educarea limbajului – „În lumea

poveştilor”
2. Activitate matematică – „Pe cărarea
spre căsuţe”
Activităţi liber alese

Activităţi liber Activităţi liber
JOC DE MASĂ: alese: Activităţi liber alese
alese
PUZZLE-URI: ARTĂ: CONSTRUCŢII:
„POVEŞTI ARTĂ:
MINUNATE „PICTĂM „CĂSUŢE DIN
ELEMENTE „MĂŞTI POVEŞTI! ”
PENTRU COPII PENTRU
CREATE!” DE TABLOU!”
CARNAVAL
”
11
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ
I. SALUTUL – Dimineaţa a sosit
La grădiniţă am venit
În semicerc ne-aşezăm
Cu toţii ne salutăm
A-nceput o nouă zi
Bună dimineaţa, copii!
Cântăm împreună ,, Bună dimineaţa!” (anexa 1)
• Prezenţa
• Calendarul naturii – Data, ziua, luna, anul
Anotimpul ni-l arată
Deci, calendarul naturii,
Să îl completăm îndată.
Se vor purta discuţii cu copiii pentru a stabili anotimpul, fenomene care caracterizează ziua în care
suntem.
II. ÎMPĂRTĂŞIREA CU CEILALŢI/ ACTIVITATEA DE GRUP:

Joc : ,,Dacă ai fi un personaj din poveste, cine ai dori să fii?”
III. NOUTĂŢI/EVENIMENTE/ŞTIREA ZILEI:

• Noutatea zilei – Sosirea unei lădiţe fermecate, intuirea acesteia, găsirea scrisorii din partea Zânei
Poveştilor. (anexa 2) Vom scoate, pe rând, câte un plic în care Zâna le va spune copiilor ce au de
făcut în fiecare etapă a activităţii.
• Mesajul zilei – Poveştile ne învaţă, lucruri bune despre viaţă!”
• Tranziţie – Primul mesaj al Zânei – îndeamnă copiii să pornească spre sectoarele amenajate, să
descopere materialele puse la dispoziţie, precizând ce au de făcut.
Dar să-ncepem lucrul,

Şi s-avem mult spor,
Azi lucrează fiecare
Cu ce are la sector.
JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE – Activitatea pe grupuri: Copiii

descoperă centrele pregătite şi sarcinile de lucru. Astfel, vor descoperi surprizele pentru ei. Fiind
împărţiţi pe grupuri, copiii vor îşi vor îndeplini sarcinile de la fiecare sector. După ce sarcinile de la
activitatea pe grupuri vor fi îndeplinite, copiii, împreună cu educatoarea vor trece pe la toate centrele
în care s-a lucrat pentru a vedea şi aprecia rezultatele activităţii. Educatoarea va aduna măscuţele şi
căsuţele realizate într-un coşuleţ, urmând a fi folosite în activitatea integrată la nivelul ADE.
RUTINE: Copiii vor merge la baie pentru a se spăla pe mâini.
După ce copiii au finalizat rezolvarea cerinţelor de la fiecare centru, se va face trecerea spre
următoarea activitate prin TRANZIŢIA - jocul “Bat din palme!”.
12
ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE
Activitatea de educarea limbajului + activitatea matematică .

Proba 1: “Roata poveştilor!” – copiii vor avea de recunoscut povestea în dreptul căreia s-a oprit
roata şi de sortat imaginile respectivei poveşti, în ordinea cronologică a desfăşurării evenimentelor.
Proba 2: “Recunoaşte personajul!” (anexa 3)– să recunoască personajul şi povestea din care
face parte, să evidenţieze rolul pe care îl are în cadrul poveştii, făcându-i o scurtă caracterizare. (metoda
CUBULUI)
Proba 3: “Jocul păcălelilor!” – copiii vor recunoaşte greşelile din texte şi vor reda textul corect.
Proba 4: “Jocul steluţelor magice!” – metoda explozia stelară (anexa 4) – pe baza imaginii -
câte o ilustraţie din cele patru poveşti - vor pune fiecare echipă întrebări corespunzătoare.
Proba 5: Proba surpriză: piramida poveştilor – copiii vor realiza o piramidă, în fucţie de
cerinţele date.
Tranziţii între probe se vor face prin cântecelele “ “Ursul păcălit de vulpe”, “Cântecul Scufiţei
Roşii”
Proba 6: Întregim tabloul poveştilor! - formarea de mulţimi, corelarea cantităţii cu cifra
corespunzătoare, aşezarea cifrei la locul potrivit.
Se vor număra steluţele celor două echipe, se va desemna echipa câştigătoare la concurs, însă
recompensele din partea Zânei Poveştilor le vor primi abia după ce vor realiza dramatizările.
TRANZIŢIE: Cântecul “Învăţăm şi ne distrăm” – suport CD.

RUTINE: Copiii vor ieşi la baie.
ALA 2: Dramatizări poveşti, pe cele două echipe: „Turtiţa” şi „Căsuţa din oală” (anexa 6)
DEMERSUL DIDACTIC
EVENIME CONŢINUTUL INSTRUCTIV- STRATEGII DIDACTICE EVALUA

NTUL EDUCATIV Metode şi Mijloace de Forma de RE
DIDACTIC procedee învăţământ organizare
0. 1. 2. 3. 4. 5.
1. Moment Crearea condițiilor necesare bunei
organizatori desfăşurări a activităţii:
c -aerisirea sălii de grupă;
-amenajarea spaţiului de
desfăşurare a activităţii;
-pregătirea materialului
demonstrativ si distributiv;
-intrarea copiilor în sala de grupă,
interpretând versurile „Noi suntem
piticii”.
IDD – „Bună dimineaţa, dragi
copii”. Se vor completa datele
despre vreme şi calendarul naturii.
2.Captarea O fetiţă a adus o cutie fermecată,
atenţiei unde se află o scrisoare de la Zâna Recitare Baghetă Stimularea
Poveştilor. În ladă vom găsi şi ritmică Trăistuţă Frontal interesului
materialele cu care ne vom surpriza
13
desfăşura activitatea. Pentru a pentru

descoperi surpriza, Zâna vrea să Baner cu activitate
ştie ce poveşti cunosc copiii şi ce mesajul zilei
multe lucruri ştiu despre ele. Zâna
Poveştilor le propune să
desfăşoare un concurs pe care îl
vor descoperi citind scrisoarea. Se
citeşte scrisoarea şi mesajul zilei:
“Poveştile ne învaţă, lucruri
bune despre viaţă!”
Înainte de a începe activitatea, Zâna
le propune să se joace jocul de rol:
„,,Dacă ai fi un personaj din
poveste, cine ai dori să fii?”
Pentru a ajunge la surprize,

3. Globală-
trebuie să parcurgem mai multe
Anunţarea probe. Activitatea de astăzi se Expunerea; Cutia observatia
temei şi a OLIMPIADA Conversaţia; fermecată Frontal
numeşte
POVEŞTILOR!, activitate în care Explicația;
obiectivelor scrisoarea Stimularea
activităţii interesului
va trebui să: - recunoaştem
pentru
personajele din poveşti după
activitate
ghicitori; - să numim povestea din
care fac parte aceste personaje; - să
recunoaştem personajele după
descrierea făcută de educatoare; -
să punem întrebări, – toate aceste
probe le vom găsi în mesajele Zânei
Poveştilor pentru noi.
4.Prezentare Se va citi mesajul I
a Educatoarea prezintă
conţinutului copiilor, în termeni accesibili,
şi activităţile pe care urmează să le
dirijarea desfăşoare şi precizează pe scurt
învăţării sarcinile ce le vor îndeplini în
cadrul activităţilor.
TRANZIŢIE: Înainte de a trece la
desfăşurarea activităţilor pe
grupuri, copii vor interpreta
cântecul “Bat din palme”, Explicaţia Materiale -
executând mişcările sugerate de Demonstraţi mărunte de Individual observarea
textul cântecului. a bricolage comporta
Exerciţiul lipici Pe grupe mentului
Copiii se îndreaptă către cele Puzzle verbal şi
4 centre deschise. După intuirea nonverbal;
materialelor se formează grupele de Munca în Truse de
lucru: La sectorul ARTĂ copiii echipă construcţii
decorează măştile pentru carnaval, Fişe de lucru
folosind tehnicile de lucru învăţate.
14
De asemenea, unn alt grup de copii - analiza

vor picta elemente din tabloul Turul lucrărilor
folosit în cadrul probei de galeriei şi a
matematică. La sectorul JOC DE produselor
MASĂ copiii vor îmbina piesele obţinute
reconstituind imaginile din poveşti.
La sectorul CONSTRUCŢII copiii
vor folosi jocurile puse la
dispoziţie, realizând forme din
imaginaţie după tema cerută..
Ecusoane
RUTINE: Copiii vor merge la simboluri
baie pentru a se spăla pe mâini. Explicaţia
În cadrul etapei de TRANZIŢIE la Conversaţia Frontal
următoarea parte a activităţii, se va
desfăşura jocul “Sări încet”.
Instructaj
Mesajul II verbal.
Copiii vor fi împărţiţi pe două Frontal
echipe: echipa iezişorilor şi echipa
cocoşilor, fiecare copil primind un
ecuson cu simbolul echipei din care
face parte; vom face un concurs, o
olimpiadă între cele două echipe,
fiecare echipă va răspunde la
întrebări, membrii echipei vor
colabora, se vor ajuta, iar
răspunsurile corecte vor fi
recompensate cu stimulente. Tablouri Pe grupe
Echipa care va aduna la sfârşitul specifice
jocului cele mai multe stimulente, poveştilor:
va fi desemnată câştigătoare. ,,Scufiţa
În acest joc trebuie să rezolvaţi Roşie”,
mai multe sarcini legate de ,,Ursul - evaluare
poveştile pe care le cunoaşteţi. păcălit de Frontal pe echipe;
Veţi întâlni personaje ce trebuie să vulpe”
le recunoaşteţi, să spuneţi din ce
poveste sunt, să le caracterizaţi, să
dezlegaţi ghicitori şi să interpretaţi - metoda - evaluare
roluri. cubului Frontal orală
Educatoare citeste scrisoarea în - metoda
care sunt enumerate sarcinile, care ciorchinelui Ghicitori
trebuie îndeplinite de copii.
Sarcinile sunt citite de educatoare şi
rezolvate pas cu pas de către
echipe. 2 foi A4
scrise cu
ACTIVITĂŢI PE DOMENII Adevărat şi Frontal -
EXPERIENŢIALE: Fals evaluarea
- conversaţia rezultatelo
15
Secvenţa 1 – activitatea de r
educarea limbajului echipelor;
Proba 1: Roata poveştilor –
reprezentanţii celor două echipe
vor învârti roata, vor alege de pe - conversaţia
panou plicul cu numărul din dreptul -explozia - aprecieri
căruia s-a oprit roata, vor stelară verbale
recunoaşte cifra şi povestea, stimulativ
aşezând imaginile în ordinea e;
cronologică.
Proba 2: Recunoaşte
personajul! – să recunoască Apreciere
personajul şi povestea din care face a
parte, să evidenţieze rolul pe care îl rezolvării
are în cadrul poveştii, făcându-i o corecte a
scurtă caracterizare şi aşezându-l sarcinilor
pe ciorchinele corespunzător. date;
(metoda cubului, respectiv a
ciorchinelui)
Proba 3: “Jocul
păcălelilor!” - recunoaşterea
variantei adevărate: (3 pentru
fiecare echipă)
- Ursul i-a furat iedului toate
hainele.
- Vulpea a rămas fără coadă.
- Scufiţa Roşie s-a întâlnit în pădure
cu ursul.
- Câinii l-au ajutat pe iepuraş s-o
scoată pe vulpe din caăsuţă.
- Găina a găsit o punguţă cu doi
bani.
- Vulpea a intrat pe hornul căsuţei
lui Naf-Naf şi s-a opărit.
Proba 4: Jocul steluţelor
magice! – metoda explozia stelară
– pe baza imaginii - câte o ilustraţie
- vor pune fiecare echipă întrebări
corespunzătoare.
5. - analiza
Asigurarea Proba 5: Proba surpriză: Cele - piramida Siluete Pe echipe produsului
retenţiei, a două echipe au de realizat Piramida personaje final;
transferului Poveştilor. Vor identifica Imagini
de răspunsul, vor număra personajele, poveşti
cunoştinţe vor aşeza cifra corespunzătoare.
TRANZIŢIE: Cântecul “Învăţăm şi

ne distrăm” – suport CD.
16
6. Obţinerea Proba 6: Întregim tabloul - învăţarea - analiza

performanţe poveştilor! - formarea de mulţimi, prin Tablou frontal produsului
i corelarea cantităţii cu cifra descoperire final;
corespunzătoare, aşezarea cifrei la Exerciţiul
locul potrivit în şirul numeric. Problematiz Apreciere
Elementele integratoare ale area a
decorului: căsuţe – Cei trei răspunsuri
purceluşi, peştii – Ursul păcălit de lor date.
vulpe, floricele – Scufiţa Roşie,.
7. ,,Sarcinile le-am îndeplinit/ Zâna
Încheierea va fi mulţumită!
activităţii Dar…am găsit încă ceva./ Trebuie
să ne grăbim Frontal
Fiindcă timp mai e puţin. /Şi ultima
sarcină de-o vom îndeplini /
Medaliile vom primi!
Ce aţi învăţat din poveştile Apreciri
despre care am vorbit ? Joc de rol Măşti Pe grupe stimulativ
Voi reaminti copiilor mesajul Mişcarea Marionete e, aplauze.
zilei: Dansul CD
“Poveştile ne învaţă, lucruri Evaluare
bune despre viaţă !”. prin
- ALA 2 - dramatizare recompens
“Turtiţa”, respectiv “Căsuţa din e.
oală”!
Întreaga activitate se încheie cu
aprecieri verbale atât referitoare la
cele două echipe cât şi individuale.
Copiii vor fi recompensaţi cu
medalii şi surprize dulci.
FAPTE BUNE, FAPTE RELE

Cred că mă cunoşteţi bine !
Eu sunt lupul cel vestit
Si pe iezi si pe Scufită
Uneori i-am înghiţit.
Şi pe purceluşi am vrut,
Însă ei m-au păcălit!
Dar, să ştiţi, de-atunci, prieteni,
Jur pe păr, m-am cuminţit !
(Lupul
Vai, ce greu e să fii ca mine,

Caci toţi te vorbesc de rău!
Spun că-s hoaţă, că-s vicleană
Ori … că mint …
Şi-mi pare rău.
M-ati văzut, copii, vreodată
C-o gaină de furat ?
17
Uite, sacu-i gol acum … ,

De … trei zile n-am mâncat !
(Vulpea)
,,Cine-i puiul alintat/ De trei capre neîncetat

El nu ştie să se-nbrace/ Să mănânce şi să doarmă
Singur, cum fac toţi copiii/ De la noi din grădiniţă?” -(iedul – Iedul cu trei capre de Octav Pancu-
Iaşi
,, El e cel ce-a ascultat / Şi-n cuptor s-a furişat/ Iar când mama a venit/ Iute-n braţe i-a sărit./
Ghici, ghici cine este? (Ied mic) ( iedul cel mic – Capra cu trei iezi de I. Creangă)
Intr-o zi cu soare
A plecat la plimbare
Ca sa-i duca bunicutei
Ceva bun de mancare.
(Scufita Rosie)
,,Eu sunt sprinten, pintenat / Bogăţii am adunat / Câteodată port o coasă/ Vulpea să o scot din
casă.(cocoşul
„Fraţii mei s-au mai jucat/ În pădurea fermecată!/ Însă eu m-am apucat,/ Casa s-o termin indată!”
(purcelusul cel mare NAF-NAF
„Da’ cum sa nu!...Daca ai pofta de oua, bate si tu cocoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca; căci eu aşa am
bătut găina, şi iacăt-o cum oua.” (baba din „Punguţa cu doi bani”).
„Am avut o colibă din coajă de tei, iar vulpea una de gheață. Primavara, coliba vulpii s-a topit.
Vulpea s-a rugat atunci s-o primesc în coliba mea și acum uite că m-a gonit.!” (iepuraşul „Coliba
iepuraşului”
„Dragii mamei copilaşi! Eu mă duc în pădure ca să mai aduc ceva de-a mâncării. Dar voi încuieţi uşa
după mine, ascultaţi unul de altul, şi să nu cumva să deschideţi până ce nu-ţi auzi glasul meu.” (capra
„Capra cu trei iezi)
18
EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ PRIN VALORIFICAREA

POTENȚIALULUI CULTURAL LOCAL
Nume: MUȘAT MIHAI - DANIEL

Scoala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu”
mun. Brăila, județul Brăila
Țara: România
“ A învăţa recunoaşterea diversităţii codurilor culturale diferite, a şti să comunici într-un
context intercultural, a lua cunoştinţă de propria identitate culturală, a fi capabil de a trece dincolo de
stereotipuri şi prejudecăţi, de a cunoaşte mai bine instituţiile, caracteristicile sociale, formele de
vieţuire din diverse ţări europene, acestea ar putea să fie obiectivele unei practici interculturale lărgite
în educaţie.” (E.M. Lipiansky)
La baza formãrii fiecãrui individ, pe lângã ereditate şi mediu un rol foarte important îl deţine
educaţia. În societatea contemporanã, educaţia reprezintã o şansã a copiilor pentru un viitor promiţãtor,
pentru o dezvoltare a fiecãrui individ, atât în plan individual cât şi în plan social. Statutul educaţiei este
reglementat printr-o serie de documente oficiale atât la nivel european cât şi naţional: Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene menţioneazã la articolul 14 cã „orice persoanã are dreptul la educaţie,
precum şi la accesul la formare profesionalã şi continuã”, iar în Constituţia României este menţionat
dreptul la învãţãturã în articolul 32. Funcţia centralã a educaţiei este aceea de formare şi dezvoltare
permanentã a personalitãţii individului cu scopul integrãrii sociale. Educaţia oferã cadrul necesar
pregãtirii elevului pentru societate, dar şi pentru dezvoltarea propriei individualitãţi.
În contextul creat de unitatea spațiului european și de fenomenul globalizării, educația devine
un mijloc de a forma și dezvolta comportamente sociale și civice care să promoveze cunoașterea și
acceptarea diversității culturale.
Constantin Cucoș consideră că educaţia interculturală „vizează o abordare pedagogică a
diferenţelor culturale, strategie prin care se iau în consideraţie specificităţile spirituale sau de alt gen
(diferenţa de sex, diferenţa socială sau economică etc.), evitându-se, pe cât posibil, riscurile ce decurg
din schimburile inegale dintre culturi sau, şi mai grav, tendinţele de atomizare a culturilor”. Educația
interculturală favorizează dialogul cultural și interacțiunea cu celălalt ca mijloc de cunoaștere a sinelui.
Interculturalitatea abordată din perspectivă educațională a reprezentat și reprezintă dintotdeauna o
alternativă de rezolvare a unor posibile neînțelegeri sau conflicte interumane. Copiii învață de mici că
oamenii se deosebesc în funcție de limba pe care o vorbesc, de obiceiurile, tradițiile și credințele pe
care le au, de spațiul istoric și geografic în care trăiesc. Interculturalitatea pune accent pe recunoașterea
și acceptarea acestor diferențe, pe valorificarea lor în scopul dezvoltării personale. Nu este vorba despre
19
un studiu teoretic al culturilor diferite pe care copiii îl realizează în școală, ci despre o „deschidere”
către ceea ce este diferit, o pregătire în vederea unei relaționări pozitive în viitor față de cei care ne sunt
diferiți. O astfel de relaționare nu poate fi posibilă în lipsa însușirii unor valori precum toleranța,
egalitate, respect, colaborare și comunicare. Prin educație interculturală se creează atitudini pozitive ce
stau la baza unui climat pașnic mondial.
Încheiem considerațiile teoretice referitoare la educația interculturală și facem trecerea spre cele
practice, aducând în atenție cele trei niveluri prin care se poate realiza educația interculturală:
curriculum nucleu, curriculum la decizia școlii (CDȘ) și activități extracurriculare. Am considerat
oportun să realizăm o educație interculturală mergând de la particular spre general. Cu alte cuvinte am
valorificat, prin intermediul activităților extracurriculare, potențialul multicultural al orașului Brăila.
Orașul de la Dunăre beneficiază de o adevărată „zestre multiculturală” și este de datoria noastră,
a dascălilor, să facem cunoscut elevilor noștri valorile locale ce aparțin unor etnii diferite. În Brăila își
continuă existența de sute de ani comunități de greci, ruși lipoveni, turci, evrei, rromi, armeni, bulgari.
Clădiri, monumente arhitectonice, biserici, străzi, fotografii, memorii, și biografii din colecția
Bibliotecii Județene, ne amintesc la tot pasul că acest oraș a fost și este un amalgam de culturi. Dovezi
de mult apuse dar si dovezi vii ne obligă aproape, să facem cunoscută elevilor noștrii istoria acestui
oraș, să-i învățăm să conviețuiască în liniște și respect alături de celelalte etnii. La Brăila se întâlnesc
sărbători ce aparțin altor etnii (Paștele Catolic, Crăciunul pe rit vechi, Hanuka, Ramazan ș.a.m.d), se
împletesc tradiții și obiceiuri diferite ca o dovadă a respectului ce oamenii și-l poartă unii altora, a
toleranței, a conștientizării apartenenței la un spațiu comun.
În cele ce urmează prezentăm exemple de activități extracurriculare cu potențial educativ
intercultural, desfășurate cu elevii în cadru formal sau non formal, de-a lungul practicii la catedră.
Exemple de activități extracurriculare:
• Vizite la Muzeul de istorie „Carol I”(secțiile Istorie – Etnografie și Artă Populară) și la
obiective religioase sau cultural-istorice: (Biserica Greacă, Biserica Sfinții Arhangheli
Mihail și Gavriil - monument istoric, fostă geamie turcească, Biserica Catolică
,,Adormirea Maicii Domnului,, Templul Coral Evreiesc ,Teatrul Maria Filotti – inițial
proprietate a unui armator grec;; Parcul Monument – creat în timpul ocupației ruse;);
• Excursii tematice în cartiere și sate unde locuiesc grupuri culturale și implicit elevi de -
ai noștri (ex. Cartierul Pisc – comunități de ruși lipoveni, satul Lanurile – comunități de
rromi);
• Expoziții în școală cu obiecte de podoabă și de vestimentație specifice diferitelor etnii,
realizate de elevi;
20
• Târguri de produse culinare realizate în școală: „Din bunătățile altor popoare” (produse
culinare realizate de elevi din alte etnii);
• Vizionări de filme documentare și prezentări power point despre etniile din orașul
Brăila;
• Celebrarea unor sărbători specifice etniilor din Brăila :
-sărbători evreiesti: Purim (eliberarea poporului evreu de sub dominația persană) și
Hanuka ( sărbătoarea Luminii);
-sărbători islamice: Ramazan, sărbătoare dedicată lui Allah, celebrează bucuria și
împăcarea.(după calendarul iulian)
-sărbători ale rușilor lipoveni: celebrarea Crăciunului pe rit vechi
-sărbători ale grecilor: Sărbătoarea Vasilopitei (Pâinea Sfântului Vasile)
-Paștele Catolic
Marcând aceste sărbători ne-am propus să oferim o bucurie copiilor de alte etnii din școala
noastră, să-i cunoaștem mai bine, să le fim alături în momente frumoase și speciale pentru ei; deopotrivă
schimburile interculturale legate de obiceiuri și tradiții îmbogățesc orizontul de cunoaștere al copiilor,
(obțin informații despre diverse culturi și civilizații).
• Realizarea unui volum intitulat „Carte de bucate-dialog intercultural culinar”;
• Întâlniri cu reprezentanți ai diferitelor comunități;
• Organizarea unor cursuri de dansuri specifice comunităților de greci și ruși;
Scopul activităților extracurriculare:
✓ valorificarea potențialului multicultural local;
✓ familiarizarea cu principalele elemente de cultură ale altor grupuri;
✓ cunoașterea, înțelegerea și respectarea elementelor de cultură ce aparțin altor grupuri;
✓ anularea fenomenului de discriminare;
✓ conștientizarea apartenenței la un spațiu comun european.
Am urmărit prin intermediul activităților extracurriculare să dezvăluim diversitatea culturală a
orașului nostru într-o manieră dinamică, punând accentul pe cunoaștere, dialog, comunicare. Copiii au
interacționat pe tot parcursul acestor activități, au fost curioși și dornici de cunoaștere, au făcut
schimburi de experiențe culturale.
În concluzie, considerăm realizarea educației interculturale o reală provocare pentru fiecare
cadru didactic care își propune să ofere elevilor săi încredere în propria identitate culturală și o percepție
echilibrată asupra lumii în care trăiesc. Educația interculturală ne poate oferi satisfacția de a fi contribuit
21
la formarea unor viitori cetățeni cu valori solide care refuză să trăiască într-o lume bazată pe prejudecăți
dar, care, pun toleranța și respectul la temelia relațiilor cu cei din jur.
BIBLIOGRAFIE:
CUCOŞ, CONSTANTIN – „Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
HRISTIAN, CAMELIA - „…Greci, evrei, ruși lipoveni, turci…Brăila. – Reactivarea memoriei culturale a
orașului”, Ed. Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2012;
PLUGARU, LIVIU; PAVALACHE, MARIELA - „Educație interculturală”, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2007
PROIECT DIDACTIC
Profesor înv. preșcolar Caraman Anca-Adriana
Liceul Teoretic ,,Constantin Angelescu ” Ianca – G. P. N. Plopu, jud. Brăila
Propunătoare: Caraman Anca-Adriana
Grupa: Mică -,,Fluturașii”
Tema anuală: ,,Cine sunt/suntem?”
Tema proiectului: „Eu și familia mea”
Tema săptămânii: ,,Am nevoie de o familie”
Tema zilei: ,,Mama mea”
Forma de realizare: activitate ALA+DEC+ADP
Domenii experiențiale: Educație muzicală
Tipul activității: asimilare de cunostințe
Forma de organizare: frontal, individual, pe grupuri mici
Mijloc de realizare: audiție
Durata: o zi
Scopul activității: Îmbogățirea vocabularului cu noi cuvinte și expresii;
Dezvoltarea memoriei muzicale, a imaginaţiei, a auzului fonematic şi a atenţiei
voluntare;
Consolidarea deprinderii de a asocia versurile cântecului cu mişcările proprii;
Obiective operaționale:
ALA:
• Să construiască cu ajutorul cuburilor colorate un cadou pentru mama.
• Să descrie cu propriile cuvinte cadoul construit.
• Să inițieze un dialog fictiv între mamă și un alt membru al familiei.
• Să formuleze corect cel puțin o formulă de politețe și de salut.

ADE:
1.Cognitive:
Educație muzicală:
O: Să recite corect și expresiv, respectând intonația, ritmul și pauzele;
O: Să repete corect numele cântecului la solicitarea cadrului didactic;
O: Să alcătuiască propoziții simple cu ajutorul cuvintelor necunoscute;
22
2.Afectiv-volitive:
O: Să manifeste interes și curiozitate față de activitatea propusă.
3.Psihomotorii:
O: Să execute mișcările sugerate de textul cântecului;
O: Să acompanieze ritmic linia melodica propusă cu mișcări corporale sugestive.
Strategii didactice
Metode și procedee: explicația, memorizare, observare, munca în echipă, audiția, jocul
Mijloace didactice:
ADP: calendarul naturii, jetoane pentru completarea acestuia, catalogul pentru prezența copiilor
ALA: cuburi colorate, jucărie aragaz, umbrelă, haină
ADE: cântecul „Familia mea”, laptop, fotografii, diademă, buline colorate
Forme de organizare: Frontal, individual și grupuri mici
Timp: 15-20 min
Bibliografie:
Pletea, M. et all , Aplicatiile noului curriculum pentru invatamantul prescolar, vol III, Bucuresti:
Editura DPH, 2009.
Munteanu, C., Munteanu, E. N., Ghid pentru invatamantul prescolar .O abordare din perspectiva
noului curriculum, Iasi: Editura Polirom, 2009.
Activități de învățare
1.Activități de dezvoltare personală
Rutine: Primirea copiilor, momentul de igienă personală, calendarul naturii, prezența, micul
dejun, vizita la toaletă.
Tranziție: „Ce fac eu să facă toți” „Hora familiei”
Activitatea începe cu întalnirea de dimineață.
1. Salutul
2. Prezența
3. Calendarul naturii
4. Împărtășirea cu ceilalți
5. Noutatea zilei
2.Activități liber alese:
-ALA 1:
Joc de rol: - „De-a mama”
Construcții: -„Cadou pentru mama”
-ALA 2-recreativ: Joc de mișcare “Copilaşi, veniţi la mama!”
3. Activități pe domenii experiențiale:
-DEC (Educație muzicală) „Familia mea”- cântec- memorizare
Scenariul zilei
I.ADP
Activitatea începe cu întalnirea de dimineață.
Salutul: Bună dimineața buburuze mici!
Prezența: Copilul pe care eu îl voi striga trebuie să spună prezent și să se ridice în picioare.
Astfel, copilul trebuie să ne spună ceva despre mama sa. Fiecare persoană are o mamă care este
specială!
Activitate de grup: completăm calendarul naturii. Astăzi este miercuri, a treia zi din săptămâna.
Este luna octombrie și suntem în anotimpul toamna. Ce imagine trebuie să alegem? Avem nevoie de
trei cercetași pentru a se duce la fereastra să ne spună vremea etc.
Împărtășirea cu ceilalți: Fiecare copil îi arată mamei sale cât de mult o iubește. Cum putem
să îi arătăm iubirea noastră?
Noutatea zilei: Eu vă propun să învățăm un cântecel despre mama, un membru important din
familia noastră. La final copiii care știu cel mai bine cantecelul sunt premiați!
23
II.ALA1.
Începem activitatea cu tranziția „Ce fac eu să facă toți”. Frontal, sunt verbalizate acțiunile
împreună cu preșcolarii și se acompaniază cu gesturi sugestive fiecare acțiune. Un copil ia locul
educatoarei și ceilalți imită.
Continuăm cu activitățile la centrele de interese.
Joc de rol: - „De-a mama”. Mama vine de la munca cu umbrela (a plouat afară) și cu haina. E
tare obosită când intră pe ușă. Copiii trebuie să simuleze primirea mamei de la muncă și astfel încât să
li se consolideze respectul față de mama. Vor fi prezenți copii în rolul: copilului, mamei, tatălui.
Construcții: -„Cadou pentru mama”. Copiii trebuie să construiască un cadou pentru mama și
să îl descrie cu propriile cuvinte. (activitate pentru încurajarea inițiativei de a vorbi liber). La final se
realizează o reuniune a jocurilor liber alese astfel: copiii de la joc de rol derulează activitatea în fața
tuturor iar copiii de la construcții dăruiesc mamei cadoul construit.
Tranziție: „Hora familiei”. Se realizează un cerc cu fața spre interior.
III. DEC (Educație muzicală)
„Familia mea”- cântec- audiție (anexa 1). Copiii se așază pe scăunele în semicerc. Se
anunța copiilor că urmează să învățăm un cântecel despre un membru al familiei- mama- pe care o
iubim foarte mult. Educatoarea spune titlul cântecelului și arată fotografiile primite de la părinți. Se
pune accentul pe mama. Mama are grija de noi, ne înveleste seara când ne pregătim să dormim și ne
spune? (noapte bună). Ea ne așteaptă mereu cu brațele deschise și ne mângâie.
Se recită model textul clar, expresiv însoțit de mimica și gesticulația corespunzătoare astfel încât să se
trezeasca emoția și motivarea pentru memorizare. După fragmentele logice se fac pauze logice și se
accentuează gesticulația. Se explică versurile și cuvintele necunoscute, acestea fiind folosite pentru
alcătuirea unor propoziții simple. Se recită înca o dată expresiv textul. Se realizează exerciții de
memorare individual, apoi pe grupuri mici urmând în formulă de colectiv. Se realizează 2 grupe de
copii pentru recitare. Copiii care recită cel mai corect și cel mai frumos este aplaudat. Acestea sunt
împărțite în alte 2 grupe și se respectă regulile anterioare până când un copil este campionul zilei.
Într-un cerc campionul este în centru și toți copiii stau cu fața spre interior și cântăm ceea ce am învățat
cu gesturile corespunzătoare.
IV.ALA2-recreativ
„Copilași veniți la mama”- Educatoarea este diametral opus față de colectivul de copii și spune:
Copii veniți la mama pe varfuri, Copii veniți la mama în pasul piticului etc.
Etapele Strategii didactice Evaluare

activității Conținutul învățării Forme de Metode și Mijloace
organizare procedee de
învatare
1.Moment Aerisirea sălii de grupă;
organizatoric aranjarea mobilierului pentru
munca pe grupe. Pregătirea
materialului didactic necesar
desfășurării activității.
2. Captarea Întâlnirea de dimineață. Frontal Explicația Calendar Observarea
atenției Prezența. Calendarul naturii. Individual ul naturii copiilor,
Împărtășirea cu ceilalți. Jetoane aprecieri
Captarea atenției se realizează Catalog verbale
prin prezentarea fotografiilor
aduse de către părinți.
24
3.Anunțarea Se pornește discuția conform Frontal Explicația Observarea

temei și căreia mama este un membru comportamen
obiectivelor important al familiei și astăzi telor copiilor
vom învăța un cantecel pentru ea
și vom arata cat de mult o iubim
și o prețuim.
4. Dirijarea Tranziția- ALA „Ce fac eu sa Grup mic Explicația Umbrela Aprecieri
învățării faca toti”. Continuam cu Demonstraț Haina verbale
activitatile la centrele de ia Cuburi
interese.
Joc de rol: - „De-a mama”.
Copiii trebuie să simuleze
primirea mamei de la muncă.
Vor fi prezenți copii în rolul:
copilului, mamei, tatălui.
Construcții: -„Cadou pentru
mama”. Copiii trebuie să Frontal
construiască un cadou pentru Individual
mama și să îl descrie cu propriile Grup
cuvinte. „Familia Observarea
La final se realizează o reuniune Memorizar mea”- copiilor
a jocurilor liber alese astfel: ea textul Corectarea
copiii de la joc de rol deruleaza Jocul de propus pronunției
activitatea în fața tuturor iar întrecere Fotografi Aplauze
copiii de la construcții dăruiesc i Buline
a) recitarea
mamei cadoul construit.
model Tranziție - ADE: „Hora
familiei”. Se realizează un cerc
cu fața spre interior.
Educatoarea spune titlul
cantecelului și arată fotografiile
primite de la părinți.
b) familiarizarea Se recită model textul clar,
cu textul si expresiv însoțit de mimica și
explicarea gesticulația corespunzătoare
cuvintelor și
expresiilor noi
astfel încât să se trezească
emoția și motivarea pentru
memorizare. După fragmentele
logice se fac pauze logice și se
accentueaza gesticulatia.
Se explică versurile și cuvintele
necunoscute, acestea fiind
folosite pentru alcătuirea unor
propoziții simple.
E frumoasă, e bună, grijulie
mereu. (are grijă de mine)
25
Ea mă ține de mâna și e îngerul

meu. (mă protejează)
Mămica mea, mâini de catifea
(mâini moi, catifelate)
Ma mangaie cu drag, ma-
ntampina in prag
Mamica mea, pentru mine stea,
(e foarte importanta pentru
mine)
Imi canta-ncetisor si-mi spune
"Somn usor!".
5.Fixarea Se recită încă o dată expresiv Frontal Explicația Fotografi Apreciere

conținutului textul. Se realizează exerciții de Memorizar i verbală
c) memorarea memorare individual, apoi pe Indvidual e „Familia Buline colorate
fragmentara a grupuri mici urmând în formula mea” Aplauze
poeziei
de colectiv. Se oferă buline
colorate pentru o recitare corectă
și expresivă.
6. Asigurarea Se realizează 2 grupe de copii Grup Explicația Observarea

retentiei pentru recitare. Copiii care recită Individual copiilor
si a cel mai corect și cel mai frumos Corectarea
transferului este aplaudat. Acestea sunt dicției
împărțite în alte 2 grupe și se
respectă regulile anterioare până
când un copil este campionul
zilei. Într-un cerc campionul este
în centru și toți copiii stau cu fața
spre interior și cântăm ceea ce
am învățat cu gesturile
corespunzătoare.
7.Evaluarea Educatoarea propune jocul Individual Explicația Aprecieri orale

progresului „Continuă tu”. Activitate în care Grup
realizat fiecare copil recită câte doua
versuri (un fragment logic) și se
oprește urmând un alt copil.
Rămâne cel de-al doilea
campion al zilei.
8. Încheierea „Copilași veniți la mama”-Joc Frontal Exercițiul Cântecul Aplauze și
activitatii de mișcare – campionii sunt în „Familia aprecieri.
centrul atenției. mea”
În încheiere, educatoarea le
propune copiilor să strângă
materialele și să aranjeze
scaunele,dezvoltând astfel
26
copiilor deprinderi de ordine și

disciplină în acompaniamentul
melodiei ascultate în ziua
curentă.
Domeniul estetic si creativ- Educatie muzicala
Chipul mamei în literatura română

PROIECT EDUCAŢIONAL
Mihaela Baicu,bibliotecar Școala Gimnazială Mihail Kogălniceanu "+ ,,Ion Luca Caragiale
"Brăila
TEMA :
*Sărbătorile de primăvară-
1-8 MARTIE 2020
SCOPUL:
-familiarizarea atât a elevilor cât şi a părinţilor cu munca în echipă;
-sensibilizarea afectivă;
-realizarea unor lucrări originale,interesante;
- aprecierea muncii propriului copil;
-dezvoltarea simţului critic precum şi autocritic;
-să cunoască insemnătatea zilei de 8 Martie;
-să recite poezii pentru această sărbătoare;
-să formeze o echipă împreună cu părintele său în vederea îndeplinirii sarcinilor;
-să manifeste interes ;
27
-să foloseacă materialele puse la dispoziţie în mod corect;

-să realizeze felicitări,colaje cât mai interesante şi originale;
-să afişeze lucrările pe panouri pentru a putea fi văzute şi de ceilalţi;
FORMA DE REALIZARE:
-CONCURS
RESURSE MATERIALE:
-hârtie glasată,hârtie creponată,foarfece,lipici,carioci;
-felicitări model,colaje model;
-poezii,scenete,diferite texte despre mama;
METODE:
*munca în echipă,conversaţia,explicaţia,demonstraţia,dialogul;
RESURSE UMANE:
-ELEVII CLASEI I și preșcolarii de grupa mijlocie
-PARINŢII
-INVĂŢĂTOAREA
- EDUCATOAREA
-BIBLIOTECARUL
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:
Se pregătesc materialele necesare desfăşurării activităţii . Se aeriseşte sala de clasă . Se aşează în
bănci pentru a forma echipa-grupa de lucru.Cu ajutorul elevilor se discută despre semnificaţia zilei de
8 Martie,precum şi despre sosirea primăverii.
Elevii vor recita câte o poezie ,vor cânta cântecele învăţete despre mama.
OBIECTIVE:
Anunţ tema activităţii precum şi obiectivele acesteia . Pe un panou voi expune câteva modele de
felicitari , colaje,mărţişoare-pentru a putea fi vizualizate de elevi şi părinţi,pentru a pute să-şi aleagă
modelul preferat.
Explic fiecărei grupe ce are de realizat , folosindu-se de materialele ce se găsesc aşezate în coşuleţe
. Fiecare grupă îşi va alege un simbol şi o denumire a echipajului său. Pentru a creea o atmosferă
adecvată sărbătorii ce se apropie , pe parcursul activităţii se vor asculta cântece despe mama, primăvara.
Activitatea se va desfăşura sub formă de întrecere iar dacă este cazul se va mai explica ce nu s-a
înţeles . Se apreciază creativitatea şi originalitatea fiecărei grupe .
Lucrările se vor expune de către fiecare grupă în parte pe câte un panou într-un mod cât mai
interesant şi original .
Se evidenţiază lucrările cele mai interesante şi originale , discutându-se despre modul de realizare
dar şi materialele folosite . Pentru aceasta se foloseşte un tur al galeriei pentru ca fiecare grupă să poată
observa ceea ce au lucrat celelalte grupe .
Fiecare grupă va primi ca recompensă o diplomă.
28
INOVAŢIE ŞI CREAŢIE IN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Prof. înv. preșc. Matei Andreea Alina
Grădinița cu Program Normal Ciocănăi, Comuna Moșoaia, Jud. Argeș
În societatea contemporană, cu schimbări rapide şi efecte imediate, educaţia şi învăţământul
trebuie reînnoite, completate, adaptate, astfel încât putem vorbi despre o permanentă inovaţie şi creaţie
in activitatea didactică.
Obiectivul general este acela de a promova creativitatea ca factor cheie în dezvoltarea
competenţelor personale, antreprenoriale şi sociale prin învăţarea pe tot parcursul vieţii dar şi de a găsi
strategii moderne folosite pentru asigurarea unei educaţii de calitate în învăţământ.
Pentru elevi, şcoala viitorului trebuie să promoveze o educaţie de calitate şi să fie axată pe valori
în care elevii să creadă, în care să se regăsească, îndeplinind două condiţii, fundamentale din punctul
lor de vedere: şcoala viitorului trebuie să le placă şi să fie eficientă.
Prioritatea învăţământului o constituie informatizarea, softul educaţional, reprezentat de
programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice, ceea ce
reprezintă o necesitate evidentă .
Utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ facilitează realizarea scopurilor didactice
şi idealurilor educaţionale.
Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci pentru a
veni tocmai în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-şi îndeplinească mai bine funcţia sa didactică
fundamentală. Programul de calculator poate deveni un suport important pentru o predare eficientă.
Formarea capacităţii de a utiliza calculatorul ,de a folosi internetul este benefică elevilor,atât în
activitatea şcolară cât şi în cea extraşcolară, în plan cognitiv cât şi psihic,prin relaţionarea cu lumea
oferită de aceste instrumente de lucru ale mileniului al III-lea.
În abordarea creativitǎţii in procesul educaţional, elevul trebuie încurajat să gândească
independent, să îşi asume riscuri si responsabilităţi in demersul său spre formare intelectuală. Evaluarea
pentru asigurarea calităţii şi rezultatele obţinute trebuie să ne lărgească perspectiva asupra situaţiei reale
din şcoli, să identifice nivelul de pregătire al elevilor şi să ne ajute să descoperim componentele ce au
nevoie de sprijin în dezvoltare.
Un obiectiv important ce ar trebui stabilit pentru anii următori este de a dezvolta un indicator
internaţional al capacităţii de a învăţa, toate acţiunile bazându-se pe cercetarea ştiinţifică. Învăţământul
modern are ca sistem de referinţă competenţele generale şi specifice pe care trebuie să le dobândească
cel ce învaţă – elevul – pe parcursul şi la finele unui ciclu de instruire, al unui an de studiu etc.
Centrarea pe competenţe reprezintă o preocupare majoră în triada predare-învăţare-evaluare.
Ar trebui să se ţină cont de toate formele de inovaţie socială şi antreprenorială. De asemenea, ar
trebui să se acorde atenţie creaţiei artistice şi noilor abordări în domeniul culturii.
Bibliografie:
1. Ionescu M., Radu I.-” Didactica modernă”, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2001;
2. Alois Gherguţ,- “Management general şi strategic în educaţie”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007;
3. I..Cerghit – “Sisteme de instruire alternative”, Aramis, Bucuresti, 2002.
MAMA- DRAGOSTE ȘI IUBIRE
Prof. înv. preșc. Streianu Anișoara

Grădinița P. P. „Floarea-Soarelui” Reșița
Debutul primăverii prin dăruirea tradiționalului mărțișor aduce bucurie, dragoste de viață,
renaștere, speranță, gânduri senine. Și oare care este cel mai de preț mărțișor din inima fiecăruia dintre
noi? Pentru unii copilul sau copiii, pentru alții părinții, soțul sau soția, dar cel mai însemnat mărțișor
29
care ne emoționează sufletul, ni-l încălzește cu iubire nemărginită și ni-l veghează mereu este ea,
MAMA.
Luna Martie aduce în centrul atenției femeia! Un mărțișor, o floare, un zâmbet și o vorbă
frumoasă sunt doar câteva gesturi de apreciere la adresa femeilor. Cel mai important moment din viața
unei femei este acela când ea devine mamă. Aducerea unui copil pe lume înseamnă împlinirea supremă
și deschiderea unor porți către o lume plină de sentimente și de trăiri nebănuite.
Mama e începutul tuturor lucrurilor, e izvorul din care toți ne tragem seva... E un amestec de
bucurie și tristețe, armonie și haos, mulțumire și eșec, dar în special sacrificiu. Misiunea unei mame e
una dificilă, pe umerii ei căzând toate greutățile unei familii. Ea e înzestrată cu o putere imensă, cu o
răbdare nesfârșită, veghind neobosită la căpătâiul copiilor ei și ghidându-le pașii, drumul, viața.
Mama! Ce cuvânt înălțător ! Primul nostru cuvânt ! Ce sentiment de dragoste ne învăluie sufletul
și un chip sfânt ne apare în fața ochilor atunci când îl rostim ! O privire caldă și ocrotitoare ne urmărește
fiecare pas al vieții.
Mama este, a fost și va fi veșnic un simbol al vieții, deoarece anume ea, e aroma dătătoare de
viață, de la ea pornesc toate. Ea este începutul tuturor începuturilor, ea e dragostea, puritatea,
înțelepciunea, ea e povața... Ea este firul vieții prin care se ține și se răspândește omenirea. Ea este
izvorul vieții, ea e continuitatea multilaterală a omenirii. Mama această ființă minunată, are o misiune
deosebită și un obiectiv important, ba chiar cel mai important de pe pământ. Prin ea începe viața. Ea,
mama este începutul și infinitul. Spun aceasta deoarece din prima clipă a rolului său de mamă și pe tot
parcursul vieții sale, ea femeia - mama este și va rămâne tot cu aceleași responsabilități, griji,
sentimente...
În ochii fiecărui copil, mama sa e cea mai bună mamă din lume... Legătura dintre mamă și copil
este unică, complexitatea acesteia fiind dezvoltată încă din momentul concepției, materializată în
momentul nașterii și existentă pe tot parcursul vieții. ”Mama”, cuvântul primordial, întâiul rostit de
micii copii și cel mai duios cântec din lumea toată
Orice copil vede în mama lui o fiinţă măreaţă, fără de păcat, puternică precum o stâncă în marea
învolburată şi totuşi, în acelaşi timp, o fire blândă, o zână ce a coborat din tărâmul basmelor pentru a fi
alături de el zi de zi. Aceasta este mama, fiinţa cea mai dragă care trebuie preţuită zi de zi, iar pentru
copilași ea reprezintă primul zâmbet, primul pas, primul cuvânt, o carte de povești frumoase.
Mama, acest cuvânt magic și frumos cu putere fermecată, reprezintă ființa cea mai iubită și
îndrăgită de pe pământ, cu o inimă mare și iertătoare pentru copiii ei.
Ce mult adevăr, în spusele lui Ad. Stifter: ”Inima de mamă e singurul loc din lume unde vă
puteți refugia, chiar dacă părul vă e cărunt. Ferice de aceia cărora le mai trăiește mama!”
MAMA ,NUME SFÂNT AL VIEȚII NCEPUT

Prof. Albu Florentina
Grădinița P.P Ciacova
„Fără mama nu se poate iubi.Fără mama nu se poate muri! „
Astazi- 8 Martie , o zi luminoasă și însorită, o zi ce nu se compara cu nici o altă, o zi când cele mai
gingașe și plăpânde ființe au prilejul de a fi sărbătorite. Mama, sora, fiica, bunica, nepoata și absolut
toate femeile astăzi trebuie să-și amintească și să li se amintească adevarata valoare aici, pe pamânt și
în viețile tuturor ce le iubesc și stimează.
Ființa cea mai iubită și cea mai scumpă este MAMA. Ființa ce mi-a dat viață, și căruia îi datorez
un respect profund. Mama este hrană pentru suflet. Ea este apogeul dintre bine și rău, Ea este zeița
venită să iubească , Ea este portalul către trecut , prezent și viitor.
30
O binecuvintare este să-i vezi zambetul dulce, privirea profundă, gingașia și frumusețea . Să-i simți
căldura și iubirea .
Fiecare este binecuvântat cu o astfel de fiintă , ce te iubește indiferent de situație. Ce te iubeste
necontenit cu mintea și cu sufletul!
Mama- pentru mine este cred eu, cel mai sfânt și cel mai prețios dar . Pot spune ca sunt extrem de
norocoasă pentru ca Dumnezeu m-a ales anume pe mine sa am o astfel de mama.
Pentru mine Ea este:
Cel mai bun îndrumător…
Cea mai bună prietenă…

Lumina vieții mele , ce nu se stinge niciodată si care strălucește ca steaua de pe cer…
Leagănul de povesti ce mi-a mângâiat copilaria…
Cartea de povești care îmi dezvaluie misterul binelui și răului, ce este frumos și urât, care îmi dezvaluie
cum sa trec prin acestă lume cu capul sus!…
Soluția către toate problemele mele care știe să mă încurajeze și să-mi aline suferința…
Persoana care mă iubește necondiționat , care îmi zâmbește și face să ma simt cea mai fericita ființă
de pe pamânt…
Toate aceste cuvinte se rezumă și au numai un singur înteles- MAMA… Te iubesc!
Nu uitați , indiferent ca ești mare sau mic, mereu vei ramine cel mai iubit copil pentru Mama ta, și nu
uita ca ea este cea mai de preț comoară pe care o avem…Iubiti-vă mamele, indiferent de orice.
Respectațile și păziți-le de tot ce ar putea rani inima unei ființe atât de firave și blânde.
Felicitarile mele tuturor Mamelor, și domnisoarelor. Ziua de azi este numai a voastră, bucurați-va din
plin !….
ROLUL EDUCATOAREI ÎN EDUCAREA COPILULUI PREȘCOLAR
prof. înv. preșcolar Pavel Corina-Tatiana

prof. înv. preșcolar Rada Ioana-Marinela
G.P.P. Nr. 1 Beiuș
„Educatoarea este cea care dăruiește fiecărui om, la pornirea lui pe drumul spre lumină
primele elemente, călăuzindu-i pașii spre marele titlu de om. Ea este aceea care modelează materialul
cel mai de preț, copilul, tinzând ca din fiecare bloc de marmură brută să realizeze o ființă înzestrată
31
cu cele mai frumoase trăsături, un om care să înmănuncheze calitățile morale cele mai înalte. Ea este
cea care îl ajută pe copil să descopere tainele naturii. Toate acestea au făcut ca activitatea sa să fie
socotită drept profesiunea de aur” (Dumitru Salade)
Grădinița constituie o etapă fundamentală în dezvoltarea copilului, atât prin conținutul științific
al procesului instructiv-educativ, cât și prin libertatea de acțiune pe care i-o oferă preșcolarului,
stimulându-i interesele de cunoaștere și contribuind la lărgirea câmpului de relații sociale.
Grădinița pare, la prima vedere, doar un loc în care cei mici se distrează, mănâncă și dorm în
timpul în care părinții sunt la serviciu, până când aceștia vin să îi ia pe micuţi acasă. De fapt, rolul
grădiniței este mult mai important, deoarece aici copilul se dezvoltă psihic, învață să socializeze cu
persoane de aceeași vârstă, își perfecționează diverse abilități, învață lucruri care îl vor ajuta la școală.
Rolul educatoarei în interacţiunea cu copilul, cu dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la
grup este major şi îşi pune amprenta asupra conturării şi dezvoltării continue a personalitătii copiilor
preşcolari.
Profesia de educatoare este complexă și nobilă, în care „a ști” nu înseamnă nimic fără emoție și
forță spirituală. Modelarea, formarea și educația copilului cere timp și dăruire. Cu copilul se comunică
nu doar prin mesaje verbale ci și prin mesaje nonverbale, afectiv-emoționale, gesturi vizibile sau abia
perceptibile, reacții impersonale complexe care contribuie la înțelegerea mesajului verbal. O privire
absentă sau, dimpotrivă, plină de interes, un zâmbet cald sau unul ironic, un gest de tandrețe sau unul
de nerăbdare, completează mesajul verbal, îl potențează sau îl diminuează și produc efecte diferite.
Orice copil are nevoie de iubire, respect și apreciere necondiționate de anumiți factori mai mult sau mai
puțin obiectivi. A-l crește pe copil arătându-i respect este o condiție esențială în relația educatoare-
copil, o dovadă incontestabilă a respectului de sine, a seriozității și simțului de răspundere al
educatoarei.
Educatoarea este repede percepută de copilul nou intrat în grădiniţă drept un adult semnificativ,
în afara părinţilor, pe care nu îl acceptă întotdeauna foarte uşor, mai ales că acest proces se suprapune
adesea peste primele situaţii în care copilul se desparte temporar de părinţi. Mediul stimulativ al
grădiniţei și experienţa de comunicare în astfel de situaţii a educatoarei facilitează adaptarea
preşcolarului la noul său statut. Educatoarea devine pentru acesta un punct de reper în contextul bogat
în provocări al grădiniţei. Copilul se străduieşte să obţină atenţia si aprecierea educatoarei, acceptă fără
condiţionări regulile impuse de aceasta și îi recunoaşte autoritatea absolută. Acest lucru nu înseamnă
renunţarea copilului la manifestarea unor trebuinţe fireşti precum: afirmarea de sine, împărtăşirea
impresiilor și a unor puncte de vedere personale, nevoia de a avea un anumit control asupra unor situaţii
educaţionale și de a-și exersa capacitatea de a alege și de a lua decizii iar aceste nevoi trebuie încurajate
și îndeplinite de educatoare ori de câte ori este posibil.
Rolul educatoarei în procesul instructiv-educativ presupune în primul rând transmiterea de noi
cunoştinţe pentru copilul preşcolar. Asumarea de către educatoare a acestui rol presupune înţelegerea
faptului că fiecare copil învaţă într-un mod aparte și are nevoi de cunoaştere diferite. Angajaţi în
activităţi de învăţare, copiii sunt încurajaţi să gândească singuri, să ia decizii și să găsească soluţii
pentru problemele întâlnite.
În grădiniță, în fiecare moment de acțiune cu copiii educatoarea caută multiple condiții de
dezvoltare a aptitudinilor creatoare: căutarea permanentă a noului, evitarea rutinei, cutezanță și
formularea de noi soluții, asumarea riscului prin valorizarea încercărilor creative ale copiilor, prin
folosirea metodelor de antrenament creativ precum și prin însușirea și apoi utilizarea procedeelor
imaginației de către preșcolari. Rolul de educatoare ne oferă ocazia de a încuraja sau de a inhiba
creativitatea copilului, de aceea este necesar să oferim mediul potrivit pentru a le dezvolta creativitatea.
Modul în care îi încurajăm sau îi criticăm poate influența foarte mult tendințele creative ale copiilor.
Crearea unei ambianțe bine organizate încurajează copiii să exploreze, să aibă inițiativă și să creeze.
Educatoarea trebuie să urmărească dezvoltarea copilului, să furnizeze materiale în toate centrele
de activitate, să stabilească țeluri corespunzătoare pentru fiecare copil în parte și pentru toată grupa de
32
copii în ansamblu, să planifice teme care să răspundă intereselor copiilor, să respecte personalitatea
fiecăruia, să mențină trează curiozitatea și să stimuleze învățarea prin cooperare.
Educatoarea este și organizatorul activităţii de joc a copilului, activitate în care se poate angaja
uneori ca partener, însă întotdeauna observă, asistă și reglează conduita de joc a copiilor. Observarea
activităţii ludice este pentru educatoare prilej de cunoaştere a identităţii copiilor, a trăirilor emoţionale
și a experienţelor de viață trăite, a calităţii cunoştinţelor, fapt care îi permite adaptarea si diferenţierea
modalităţilor de relaţionare individuală cu fiecare copil. Sentimentul de siguranţă, încredere şi
acceptare pe care i le conferă contextul jocului permit copilului să îşi exprime emoţiile, să-şi asume
riscuri, să încerce să experimenteze, să descopere lucruri noi, să treacă peste dezamăgiri, nereuşite. În
joc nu există „corect” şi „greşit”, pentru că la vârsta preşcolară jocul simbolic permite să
schimbăm/inventăm realităţi, reguli, personaje. Jocul permite educatoarei urmărirea copilului sub toate
aspectele dezvoltării sale, în întreaga sa complexitate: cognitiv, motor, afectiv, social, moral.
Rolul educatoarei în relaţia cu copiii este și acela de mediator al comportamentului copiilor.
Activitatea de disciplinare în grădiniţă este de natură pozitivă și implică respectarea de către educatoare
a unor principii de bază : formularea regulilor de comportament într-o manieră pozitivă și implicarea
de câte ori este posibil a copiilor în stabilirea regulilor; evitarea diminuării respectului de sine și a
motivării, argumentării prin comparaţii între copii; redirecţionarea comportamentelor inadecvate, grija
de a nu amplifica sentimentul de vinovăţie si ruşine; utilizarea cu discernământ a recompensei și
pedepsei, folosirea cuvântului și a tonalităţii vocii ca instrumente pedagogice.
Nu trebuie uitat nici rolul de model pe care educatoarea îl joacă în relaţia cu copilul. Înclinaţia
spre imitaţie a preşcolarilor se manifestă și în preluarea rapidă și fidelă a comportamentelor, limbajului
și atitudinilor pe care educatoarea le manifestă. De aceea, încrederea în sine, echilibrul psihic,
capacitatea de comunicare eficientă, preocuparea pentru comunicarea interindividuală, dinamismul,
simţul ordinii și a frumosului, calităţii absolut necesare cadrului didactic se vor regăsi și în
personalitatea copiilor.
Ca observator/evaluator educatoarea se comportă ca un cercetător, realizând continuu observări
ale tuturor copiilor pentru a identifica: preferinţe, interese, cunoştinţe, frustrări, ataşamente,
competenţe, stări, comportamente ale copiilor. Observarea ne orientează în aprecierea progreselor
copilului în atingerea obiectivelor educaţiei timpurii. Înregistrând datele observaţiilor efectuate,
educatoarea poate realiza o proiectare a învăţării cât mai adaptată nevoilor şi intereselor copiilor şi o
evaluare cât mai precisă, realistă şi obiectivă.
Ca regizor, educatoarea poate promova numeroase strategii şi tehnici interactive pentru a
promova învăţarea, poate crea oportunităţi echitabile pentru toţi copiii. Educatoarea regizează un
anumit scenariu prin selectarea de teme şi materiale sugestive, ajustează sarcinile la posibilităţile
copiilor, stimulează lucrul în echipă al copiilor. Este esenţial să ţinem seama de calităţile unice ale
fiecărui copil, să respectăm ritmul propriu de dezvoltare.
Educatoarea facilitează comunicarea între copii, creează ocazii de dialog între copii, între copii
şi adulţi, stimulează posibilităţi de exprimare creatoare, independenţă în gândire, comportament,
stimulează exprimarea şi respectă opinia copilului. De asemenea echilibrează eforturile copilului cu
posibilităţile lui spre a-i favoriza dezvoltarea, dar şi autocontrolul în ineracţiunile sociale, ajută copilul
să-şi extindă experienţa de cunoaştere, să o conştientizeze.
Tot acest ansamblu de relaţionări interpersonale condiţionate de rolurile sociale și facilitate de
specificul activităţii din grădiniţă se reflectă în climatul psihosocial al grupei și al instituţiei, cu
amprenta sa asupra activităţii și dezvoltării copiilor preşcolari.
Bibliografie:
Dragu, A., Structura personalității profesorului, E.D.P., București, 1996
Drăgoi, C., Optimizarea procesului instructiv-educativ, E.D.P., București, 1981
Mitrofan, N., Aptitudinea pedagogică, Ed. Academică, București, 1988
Claparede E., Educația funcțională, E.D.P., București, 1973
33
Revista Învățământul Preșcolar nr. 4/2007; 3-4/2011
PROIECT DIDACTIC
Data: 26 februarie 2021
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială„M. Kogolniceanu“
Educatoare: Clas Florentina
Grupa: mică
Tema anuală: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?
Tema zilei: „Mama -ființa cea mai dragă”
Tipul activităţii:-consolidarea de cunoştinte, priceperi şi deprinderi
Forma de organizare: frontal, pe grupuri, in perechi, individual
Categorii de activităţi:
ADP:
Rutine: - Întâlnirea de dimineaţă: „Cum te simţi astăzi?”;,,Cartonaşele sentimentale”-joc de
socializare
- Salutul, Prezenţa, Calendarul naturii
- Ne pregătim pentru activităţi
- ,,Dăruim din suflet!”-deprinderea de a dărui şi de a face bucurii celor dragi
Tranziţii:- ,,Vine,vine primăvara”-cântec
- ,,Balonul”-joc de mişcare
ADE: - Activitate practică (DOS): confecţionare „Flori pentru mama mea” –decupare ,lipirea hârtiei
ALA I
Bibliotecă: „Afiş de 8 Martie”- transmiterea de mesaje simple folosind imagini şi simboluri;
Construcţii:”Casa mamei mele”- construire prin îmbinare şi suprapunere;
Artă: ,, Cadou pentru mama mea”-modelaj
ALA II
„Aplauze-Aplauze”-spectacol de ziua mamei
SCOP: DOS - consolidarea unor deprinderi practice (decupare,lipire)

ALA- consolidarea deprinderii de a modela, de a decupa, de a construi prin îmbinare, de a
transmite mesaje simple folosind imagini şi simboluri,de a recita expresiv şi de a cânta individual şi în
grup; consolidarea unor deprinderi specifice nivelului de dezvoltare psihomotrică
ADE :
DOS: Activitate practică
O1: să realizeze tulpina prin capsarea paielor şi înfăşurarea acesteia cu hârtie creponată;
O2: să decupeze floarea după contur,să lipească floarea de tulpină şi să adauge frunza;
ALA I
Bibliotecă:
O1: să decupeze ursulețul inimioară după contur şi apoi să lipească pe afiş ;
O2: să spună ,pe baza desenelor realizate, ce mesaj doreşte să transmită unei persoane dragi ;
Construcţii:
O1: să construiască prin îmbinare şi suprapunere căsuța;
O2: să colaboreze cu colegii pentru a realiza tema dată.
34
Artǎ:
O1: sǎ modeleze prin mişcare translatorie a palmelor față de planşetă împreunarea capetelor prin
lipire,adâncire,apăsare,mişcare circulară,aplatizare.
ALA II
O1: să recite expresiv poezii dedicate mamei
O2: să intoneze corect,expresiv şi omogen cântecele dedicate mamei
O3: să execute mişcări de dans pe ritmul melodiei „samba florilor”
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, lucrul individual, în perechi sau în
grupuri mici,recitare expresivă,problematizarea.
Mijloace de învăţământ:lut,acuarele,pensulă,coceni porumb,hârtie creponată,hârtie

colorată,lipici,foarfeci,paie lapte,capsator,culori,carioci,fişe cu ursuleți inimioare,calculator,CD
muzică,internet,cartonaşe cu imagini,carte ghicitori,planşetă.
Material bibliografic:
*** Curriculum pentru învătământul prescolar (3-6/7 ani), M.E.C. -2008;
• Revista învătământului preșcolar 3-4/2011;
• Mihaela Păisi Lăzărescu, Liliana Ezechil, Laborator prescolar,Ghid metodologic, București, 2002;
• S. Breben , Jocuri pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale la vârsta preşcolară şi şcolară mică-
vol.4,Craiova,2010;
• www.didactic.ro;
SCENARIUL ACTIVITĂŢII
Întâlnirea de dimineaţă debutează cu Salutul între copii care se va realiza prin intermediul
jocului ,,Cartonaşele sentimentale”: pe covor se află aşezate cartonaşe cu imagini reprezentând diverse
stări sufleteşti, prin intermediul cărora copiii îşi vor exprima ceea ce simt în momentul respectiv.Pentru
a ne înveseli sufletele, vom alunga gândurile rele prin intermediul versurilor:,,În fiecare dimineaţă/S-
avem gândul bun pe faţă/Către soare să privim/Iubire să dăruim/De gândul rău să ne ferim/S-adunăm
doar bucurie/Şi-n lume s-o răspîndim/Şi-atunci orişice copil/În fiecare dimineaţă/Are gîndul bun pe
faţă!”. Prezenţa:”Cine nu este prezent astăzi?”O fată va număra băieţii şi un băiat va număra fetele.
Apoi copiii vor completa Calendarul naturii ajutaţi de întrebările: " In ce lună ne aflăm ?”,”În ce
anotimp suntem?”,”În ce zi a săptămânii suntem?”, ”Cum este vremea astăzi?".
Noutatea zilei constă în prezentarea musafirilor mămici şi bunici.Activitatea începe cu o
ghicitoare despre primăvară apoi cântă „Vine,vine primăvara!”şi recita în grup poezia „Ghiocelul” după
care confecționăm flori pentru mămici şi bunici le dăruim şi ne împărțim pe centre.La construcții
construim căsuțe pentru mămici,la artă modelăm cadouri pentru mămici iar la bibliotecă realizăm afişe
cu mesaje pentru 8 martie. După realizarea jocului „Balonul”activitatea se încheie într-o atmosferă de
bună-dispoziţie, fiecare copil recită expresiv poezii dedicate mamelor şi bunicilor,interpretează cântece
dedicate zilei de 8 martie şi dansează pe melodia „samba florilor”.
DEMERSUL DIDACTIC
Evenimente Strategii didactice Evaluare

didactice Conţinutul ştiinţific Metode şi Mijloace de (instrumente
procedee învăţământ şi indicatori)
35
Moment Se vor asigura condiţiile necesare pentru

organizatori desfăşurarea optimă a activităţii:
c - se va aerisi sala de grupă; Observarea
- mijloacele de învăţământ vor fi Conversaţia Calendarul comportament
distribuite în fiecare sector. Jocul naturii; ului
Întâlnirea de dimineaţă:„ Cum te simţi Catalog iniţial-
astăzi?” Cartonaşe interesul
• Salutul: ,,Bună cu imagini răspunsurile
dimineaţa,sentimentalilor!”;joc copiilor
,,Cartonaşe sentimentale”
• Prezenta: „Cine nu este prezent

astazi?”
• Calendarul Naturii: ”Ce zi este

astăzi?".
• Tranzitie: gimnastică pe versuri

,,În fiecare dimineaţă/S-avem
gândul bun pe faţă/Către soare
să privim/Iubire să dăruim/De
gândulrău să ne ferim/S-adunăm
doar bucurie/Şi-n lume s-o
răspîndim/Şi-atunci orişice
copil/În fiecare dimineaţă/Are
gîndul bun pe faţă!”
Captarea şi Se va realiza prin prezentarea musafirilor Carte Observarea

orientarea şi răspund la o ghicitoare de primăvară. ghicitori comportament
atenţiei Explicaţia ului nonverbal
copiilor Răspunsurile
copiilor
Anunţarea Se prezintă copiilor tema zilei şi Explicaţia
temei şi activitățile pe care le vom desfăşura Conversaţia
obiectivelor astăzi.Sunt anunţate obiectivele.
Prezentarea Activitate practică: se va desfăşura în Hârtie
optimă a grup prin confecționare de floricele colorată Frontală
conţinutului pentru mămici şi bunici.Vom decupa Explicaţia Hârtie
după contur apoi capsăm paiele le creponată Individuală
ADE (DOS) înfăşurăm în hârtie creponată verde Conversaţia Paie plastic
pentru a realiza tulpina după care aplicăm Capsator
frunza şi floarea.Dăruim floricelele Exercitiul Carton Colaborarea
Lipici dintre copii şi
36
mămicilor şi bunicilor şi apoi ne Problematiz Coceni părinți pentru

ALA I împărțim pe centre. area porumb realizarea
Tranziţie: Se realizează prin intermediul Cuburi lemn lucrărilor
cîntecului „Vine,vine primăvara!” Culori
Artă: La acest centru de interes Carioci Probă practică
preşcolarii vor avea ca sarcină să Lucrul Lut
modeleze cadouri pentru mămici şi individual Acuarele
bunici. şi în echipă Pensulă
Construcţii: În acest centru preşcolarii Planşetă
vor avea ca sarcină să construiască prin Foarfeci
îmbinare şi suprapunere căsuțe pentru
mămici.Bibliotecă: La acest centru de
interes preşcolarii vor realiza afiş de 8
martie.La sfârşit, vor spune mesajul pe
care au dorit să îl transmită.
Se execută exerciţii pentru încălzirea
Obţinerea muşchilor mâinilor, apoi copiii sunt Lucrul Observarea
performanţe invitaţi să-şi aleagă un centru de interes individual comportament
i care le-a stârnit curiozitatea, după care se şi în echipă ului copiilor
ADE(DOS) pot orienta spre orice alt centru, având
ALA I posibilitatea să treaca prin toate Aprecieri
sectoarele deschise.Copiii lucrează, verbale
respectând sarcinile cerute. Educatoarea
va supraveghea activitatea în centre şi îi
va ajuta pe copii acolo unde este cazul.
Evaluarea Se fac aprecieri asupra modului de lucru Aprecieri
performanţe şi asupra modului cum sau comportat la Produsele verbale
i activitate,asupra comportamentului Conversaţia activităţii Aprecieri
ADE(DOS) individual şi colectiv al preşcolarilor. pozitive ale
ALA I răspunsurilor;
Interpretarea
lucrărilor;
Aprecierea
modului de
lucru, a
respectarii
cerintelor, a
calităţii
estetice şi
acurateţea
lucrărilor
copiilor;
37
Aprecierea
creativităţii
Tranziție:jocul de mişcare Aprecierea
ALA II „Balonul”.Vom recita poezii şi cântece Recitare comportament
Prezentarea dedicate mamelor şi bunicilor.În expresivă ului copiilor
optimă a încheiere vom dansa pe melodia „samba Interpretare
conţinutului florilor”. cântece
şi dirijarea dans
învățării
Mama
Prof.înv. primar Lazăr Emiliaa
Şcoala Gimnazială ,,Mihail Kogălniceanu”
Loc: Brăila jud: Brăila
Mamă, tu eşti sufletul meu!

Te rog, rămâi cu mine!
Să ai grijă de copilul tău
Că el e totul pentru tine.
Tu mă păzeşti şi mă veghezi
În fiecare zi şi noapte,
Şi-n versuri line îmi şopteşti
Că îmi vei fi mereu aproape.
Mamă, m-ai învățat ce-i bine,

Ferindu-mă de tot ce-i rău.
Tu îmi oferi mereu iubire
Din adâncul sufletului tău.
38
AUXILIAR DIDACTIC DE CREAȚII LITERARE ȘI LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE -
Coordonator LAZĂR EMILIA Șc.Gim.,,MIHAIL KOGĂLNICEANU”
DATA: 26.02.2019
GRUPA: Mică – „Steluțele”
GRǍDINIŢA: Grădinița cu Program Prelungit Nr.28, Baia Mare
PROPUNǍTOR: Neț Maria Alina
TEMA DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA SĂPTAMÂNII: „Ghiocelul”
TEMA ACTIVITĂȚII: „Grădina Primăverii”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
TIPUL DE ACTIVITATE: Transmitere de noi cunostinte
COMPONENTA ACTIVITĂȚII: ADP+ALA1+ADE+ALA2
ADP:
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ: - SALUTUL: „Bună dimineața ghioceilor”
- PREZENȚA: „Îmi pun steluța la semn !”
- CALENDARUL NATURII: data, ziua, anotimpul, starea vremii
- ȘTIREA ZILEI: „Te aștept cu drag, primăvară !”
- ÎMPĂRTĂȘIREA: „Vestitorul primăverii este....(ghiocelul)”
RUTINE: „Flori frumoase, multă sănătate!”- deprinderea de a îngriji florile pentru a
avea sănătate, prin oxigenul oferit de acestea.
TRANZIȚII: „Sosește primăvara”- joc muzical, „Trenulețul magic”-joc de mișcare.
ALA1:
STIINŢĂ: „Ghiocelul”- observăm ghiocelul
NISIP ȘI APĂ: „Contur după forma ghiocelului”-nasturi și mărgele
CONSTRUCTII: „Gard pentru gradină”
JOC DE MASĂ: „ Așezăm ghiocei în jardinieră”- alternare (mare-mic)
„Ghiocelul”- puzzle
ALA 2: „Ghiocelul în iarbă”- joc distractiv
ADE:
DLC – Domeniul Limbă și Comunicare- „Povestea ghiocelului ”-poveste creată de
educatoare
DOS – Domeniul Om și Societate- „Coșul cu ghiocei” – activitate practică- lipire
SCOP:
Formarea deprinderii de- a audia o poveste, de- a realiza sarcinile propuse în centrele de
activitate, respectiv activitatea practică ,,Coșul cu ghiocei”.
➢ să rețină titlul poveștii prezentate;
➢ să potrivească piesele de puzzle;
➢ să ilustreze coșul cu ghiocei folosind materialele puse la dispoziție;
➢ să aplice după contur realizând forma ghiocelului;
➢ să construiască gardul pentru grădina cu ajutorul pieselor puse la dispoziție;
➢ să observe părțile componente ale ghiocelului;
➢ să așeze ghioceii în jardiniere după criteriul mărimii, prin alternare (mare-mic) ;
➢ să respecte regulile jocului distractiv;
39
Metode și procedee:
Conversația;
Povestirea;
Demonstrația;
Explicația;
Expunerea;
Învățarea prin descoperire;
Exercițiul;
Jocul;
Analiza;
Metoda Covorului povestitor;
Metoda cubului;
Aprecierea.
Mijloace didactice: flipchart, calculator, CD.
Material didactic:
Ecusoane;
Ghiocei în ghiveci;
Ghiocei din hârtie;
Covor povestitor;
Ghiocel din material textil;
Nisip;
Ghivece confecționate din carton;
Nasturi;
Lipici;
Puzzle-uri cu ghiocei;
Patafix;
Macheta reprezentând ,,Grădina Primăverii” ;
Cuburi din plastic, lemn;
Perne;
Lipici;
Coșulețe confecționate din carton colorat;
Costume de ghiocei;
Cub din hârtie;
Ghiocei confecționați din hârtie.
Material bibliografic:
Laurenția Culea și colaboratori, ,,Activitatea integrată din grădiniță”, ghid metodic, Editura
Didactica Publishing House, 2008.
*** ”Metode interactive de grup”, - ghid metodic, Editura Arves, București, 2002.
Durata: o zi
SCENARIUL ZILEI
Activitatea debutează cu Întâlnirea de Dimineață cu momentele aferente sub genericul „Bună

dimineața ghioceilor”. Activitatea este întreruptă de apariția unui copil, care are o scrisoare și
un cadou pentru grupa mică. Spre curiozitatea copiilor, educatoarea dă citire scrisorii.
Ghiocelul, vestitorul primăverii a aflat că și copiii de la grupa mică iubesc poveștile și de
aceea o roagă pe dna educatoare să le spună povestea lui. Si, dacă vor asculta cu atenție
povestea și vor fi harnici, așa cum el a auzit le-a pregătit și o surpriză.
40
Educatoarea va spune povestea, folosind metoda covorului povestitor. Povestea se va

desfășura cu întreaga grupă de copii, cu interpretarea textului de către educatoare. Evaluarea
povestirii se va desfășura prin metoda cubului.
Motivația zilei: Și pentru că le-a plăcut povestea, educatoarea le propune
copiilor să-i facă și ei o surpriză Ghiocelului, să-i găsească noi prieteni.
Copiii, îndrumați de educatoare se vor îndrepta spre centrele de activitate unde vor descoperi
materialele puse la dispoziție. La centrul Știință copiii vor observa ghiocelul. La centrul Nisip
și apă copiii vor contura ghiocelul cu nasturi și mărgele. La centrul Construcții copiii vor
construi gardul pentru grădină. La centrul Joc de masă copiii vor trebui să așeze ghioceii în
jardiniere după criteriul mărimii, prin alternare: unul mare, unul mic. Iar la centrul Artă va
avea loc activitatea practică (DOS) în cadrul căreia copiii vor lipi ghioceii în coș.
Educatoarea supraveghează toate centrele de activitate asigurându-se de atingerea obiectivelor
propuse și oferă sprijin.
După realizarea sarcinilor date, se va aprecia munca copiilor.
Pentru că au lucrat atât de frumos, copiii vor fi transformați în ghiocei și ne vom juca jocul
de mișcare „Ghiocelul în iarbă”. (ALA2)
La sfârșitul activității se vor face aprecierile finale, individuale și colective, și se vor
oferi recompense.
EVALUAREA
EVENIMEN CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII INSTRUMENTE ȘI
TUL DIDACTICE INDICATORI
DIDACTIC
MOMENT - Crearea condițiilor necesare
ORGANIZA bunei desfășurări a activității
TORIC * aerisirea sălii de grupă
* aranjarea mobilierului
* pregătirea materialului didactic
* introducerea copiilor în
sala de grupă
CAPTAREA Copiii vor avea parte de o Conversația -Observarea

ATENŢIEI surpriză. Un copil va aduce o Explicația interesului
scrisoare, reprezentând povestea manifestat de copii
zilei. la apariția
elementelor surpriză
-Evaluare
orală(întrebări/răspu
nsuri)
ANUNŢARE Astăzi o să vă spun o poveste Conversația -Evaluare

A TEMEI ŞI frumoasă despre prietenie și orală(întrebări/răspu
A anume ,,Povestea Ghiocelului’’. Explicația nsuri)
OBIECTIVE
LOR
PREZENTA Se derulează activitatea din Povestirea - Evaluare orală

REA cadrul Domeniului limbă și
CONŢINUT comunicare cu întreaga grupă de
ULUI ŞI copii, prezentarea covorului Explicația
41
DIRIJAREA povestitor- cu interpretarea - exprimarea în

ÎNVǍŢǍRII textului prin ton, mimică, gestică Conversația propoziții simple ;
adecvată.
VALORIFICAREA
CONȚINUTULUI EDUCATIV: Se
extrage mesajul educativ, moral
din poveste. Metoda cubului
Evaluarea povestirii se va face - rezolvarea cubului
prin metoda cubului, utilizând un
cub cu imagini și întrebări.
Sarcinile vor fi împărțite în așa fel
încât fiecare copil să răspundă la
câte o întrebare, urmând să reluăm
evaluarea povestirii în cadrul
activităților de după masă.
1. Descrie!: (Ce culoare are
ghiocelul? )
2. Compară ! (Ce culoare are
brândușa față de ghiocel)
3. Asociază !(Cu ce seamănă un
ghiocel?)
4. Aplică!(Cum trebuie să ne
comportăm cu florile?)
5.Analizează! (Care sunt părțile
componente ale ghiocelului?)
6 .Argumentează!(De ce s-a dus
brândușa la soare?)
Copiii, îndrumați de
OBȚINERE educatoare se vor îndrepta spre Observația -Evaluare
A centrele de activitate unde vor Explicația practic-acțională
PERFORMA descoperi materialele puse la
NŢEI dispoziție. Demonstrația -Evaluare
La centrul Știință copiii vor practic-acțională
observa ghiocelul;
La centrul Nisip și apă
copiii vor contura forma
ghiocelului.
La centrul Construcții copiii
vor construi gardul
pentru gradina. Exercițiul
La centrul Joc de masă
copiii vor trebui să așeze ghioceii
în
jardiniere.
La centrul Artă va avea loc
activitatea practică (DOS) în
cadrul căreia copiii, vor lipi
ghiocei în coș.
Educatoarea supraveghează
toate centrele de activitate
42
asigurându-se de atingerea
obiectivelor propuse, oferă sprijin,
încurajează activitatea individuală
și colectivă.
După realizarea sarcinilor date se
va aprecia munca copiilor.
8. Lucrarile finalizate vor fi Explicația -Evaluare

ASIGURAR expuse in ,,Grădina Primăverii ” practic-acțională
EA de la centrul Construcții
RETENŢIEI (adăugarea de detalii), Demonstrația
ŞI A educatoarea adresând câteva -Evaluare orală
TRANSFER întrebări:
ULUI - Ce flori se găsesc în grădina Jocul
noastră?
- Cum putem face mai frumoasă
grădina?
Pentru că au lucrat atât de

9 frumos, copiii vor fi transformați Aprecierea - Aprecieri
.ÎNCHEIERE în ghiocei și ne vom juca jocul individuale și
A de mișcare „Ghiocelul în iarbă”. globale
ACTIVITǍŢ - se vor face aprecieri generale și
II individuale;
- se vor împărți recompense
copiilor.
Povestea ghiocelului
-poveste creată-
A fost odată, ca niciodată, o grădină mare și deosebit de frumoasă. În această grădină
erau cele mai multe flori, de toate culorile: roși, albe, albastre, galbene, roz, portocali, mov.
Peste grădină veni iarna, iar florile s-au ofilit și au murit. Dar imediat trecu iarna si primăvara
începu să-și facă simțită prezența. Zilele erau mai lungi, soarele apărea pe cer din când în
când și zăpada începu să se topească.
Era o dimineață frumoasă de primăvara. Din departare se zări un ghiocel mic și firav.
Ghiocelul nostru era foarte supărat deoarece îi era frig, zăpada nu se topi definitiv, iar soarele
nu-și făcu încă apariția pe cer.
După câteva minute apăru o brândușă frumoasă. Aceasta îl întrebă pe ghiocel:
Bună ghiocelule, vrei să te joci cu mine?
Nu, nu vreau, deoarece îmi este frig, iar soarele nu a apărut încă să topească zăpada.
Când auzi acestea, brândușa se întrista și merse direct la soare să îi ceară ajutorul. A mers
mult, mult drum, până a ajuns la soare. Ajungând acolo aceasta îl întrebă:
Bună ziua, soare !
Bună ziua, brândușă frumoasă !
Cu ce te pot ajuta ? (soarele)
Te rog, coboară pe pământ cu razele tale călduroase si topește zăpada.
Și dacă nu pot să fac asta ? (soarele)
Dacă nu cobori pe pământ, cu razele tale călduroase să topești zăpada, prietenul meu,
ghiocelul o să fie tot trist și nu o să vrea să se joace cu mine.
Bine brândușă, am să te ajut.
43
Nu după mult timp, apăru pe cer soarele, cu razele lui calde si strălucitoare și topi toată
zăpada, iar ghiocelul nostru era acum foarte fericit. El îi mulțumi brândușei că l-a ajutat să
topească zăpada și să aducă primăvara mai devreme.
De atunci cei doi au devenit cei mai buni prieteni.
CARACTERISTICILE MEDIULUI EDUCAȚIONAL ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof. Lungu Merena, G.P.P. “Lumea Copilăriei” Râmnicu Sărat-Buzău
Mediul educational cuprinde totalitatea factorilor interni şi externi care influenţează

activitatea educativă în sistemul de învăţământ, fiind un mediu organizaţional complex, care
ridică prioritar exigenţe de natură psihologică şi socială atât pentru cadrele didactice, cât şi
pentru preșcolari. Mediul educaţional al grădiniţei permite dezvoltarea liberă a copilului,
evidenţiind dimensiunea interculturală și pe cea socială. Mediu instituţional este foarte bine
pregătit încât permite copiilor o explorare activă și o interacţiune variată cu materiale folosite
în grădiniţă, cu ceilalţi copii, cadre didactice, didactic- auxiliar și nedidactic.
Spaţiul educaţional oferă siguranţă emoţională şi afectivă atunci când educatoarea,
cunoscându-şi bine copiii din grupă, organizează şi amenajează ambientul astfel încât aceştia
să poată desfăşura activităţi potrivite dezvoltării individuale. Lucrând în grupuri mici, copiii
pun întrebări, comunică între ei şi cu educatoarea, antrenându-şi structurile de bază ale
limbajului.
Prin organizarea spaţiului grupei pe centre de activitate procesul de învăţare este unul
activ, de socializare, în care copiii interacţionează direct cu materialele, cu alţi copii, cu adulţii,
individual, în perechi sau în grupuri mici. Acest tip de organizare permite dezvoltarea liberă a
copilului pe domeniile de dezvoltare: dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale;
dezvoltarea socio-emoţională; dezvoltarea capacităţilor și atitudinilor în învăţare; dezvoltarea
limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii; dezvoltarea cognitivă și cunoaşterea
lumii.
Sala de clasa trebuie să fie atractivă, plăcută, securizantă, funcţională, care să invite copiii
la joc și activitate, unde ei să se simtă stăpâni și în siguranţă.
Pentru a răspunde cerințelor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile menţionate mai sus, în
scopul oferii unor experienţe de învățare, cât mai diverse și a unor conținuturi circumscrise de
cele cinci domenii experiențiale, spaţiul sălii de grupă va fi organizat pe centre de activitate,
care integrează diferite domenii de cunoaştere și experiențe de învăţare: bibliotecă, joc de masă,
construcții, joc de rol, ştiinţă, artă.
La colţul Bibliotecă este aşezat un raft pe care sunt aşezate cărţi cu imagini, cărţi cu
poveşti, jetoane ilustrate, casetofon, casete, diapozitive. Cărţile trebuie schimbate des pentru a
menţine interesul copiilor. Tot la acest colţ pe o măsuţă este aşezat un televizor, un calculator
pentru a oferi copiilor prilejul de a viziona desene animate, CD-uri cu poveşti, jocuri. La această
vârstă, copiii au preferinţe pentru unele povestiri şi cer să le fie repetate. Sunt atraşi de imaginile
viu colorate, devin sensibili la muzică, la ritm, la melodie, la cântece pentru copii, la jocurile
muzicale. Le place să cânte şi să danseze. Colţul Bibliotecă fiind dotat cu casetofon sau combină
muzicală, dă posibilitatea copiilor de a audia jocuri muzicale şi cântece pentru copii.
Aria de stimulare joc de masă cuprinde o măsuţă şi un raft pe care se găsesc jucării mici şi
jocuri de masă. Este o zonă în care copilul capătă achiziţii în toate domeniile: cognitiv, socio
afectiv, fizic.
Colţul Construcţii este adesea spaţiul cel mai frecventat de copii. Jocul de construcţii
oferă posibilităţi multiple de dezvoltare a copilului. Acest colţ trebuie plasat într-un loc
44
îndepărtat de zona liniştită, pentru a nu deranja. Materialele vor fi dispuse în cutii rotunjite la
colţuri sau rafturi, pe categorii: cuburi, figuri geometrice, lego, maşinuţe, animale mici de
jucărie.
Jocul de rol îşi are sursa în imaginaţia copiilor. Adulţii pot încuraja un joc de rol bogat
confecţionând şi păstrând la îndemână echipamente speciale care sunt, în esenţă, cutii (truse)
umplute cu diferite obiecte pe care copiii le vor utiliza jucându-se de-adoctorul, de-a poştaşul,
de-a mecanicul, de-a vânzătorul, de-a frizerul, etc. Materialele confecţionate trebuie să reflecte
viaţa comunităţii în care trăim.
Sectorul știinţă-plante, mici animale de casă, acvariu cu peştişori, seminţe, vase pentru
experienţe. Aici este locul unde copiii îşi asumă diferite responsabilităţi, realizează mici
experienţe sub îndrumarea educatoarei, fac diferite observaţii.
Colţul Artă oferă posibilitatea copiilor să exprime ce gândesc, să simtă şi să vadă lumea şi
astfel îşi pot exprima şi potenţialul creator. Rolul cel mai important al educatoarei este să
asigure un mediu, o atmosferă care încurajează şi sprijină potenţialul de exprimare creatoare al
copilului. Spaţiul acestui colţ trebuie să fie suficient pentru copiii care lucrează, astfel încât să
nu se stânjenească, să nu existe senzaţia de înghesuială. Trebuie să fie ales în aşa fel, încât
lumina să vină din partea stângă şi să nu fie o zonă de trecere, pentru a nu fi deranjaţi micuţii
artişti.
Spaţiul amenajat pe arii de stimulare ajută copiii să-şi dezvolte personalitatea prin faptul că
le lasă posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu cine şi cât se joacă, îşi asumă
responsabilităţi pentru alegerile făcute, percep activităţile ca fiind reuşite deoarece sunt potrivite
nivelului lor de dezvoltare şi nu vor resimţi o frustrare ca urmare a faptului că sunt constrânşi
să participe la activităţi care sunt fie prea dificile, fie prea uşoare.
Aceste zone/ arii de stimulare realizează un învățământ diferențiat cu copiii care întâmpină
greutăți în învățare, pe de o parte, sau vizează dezvoltarea unor aptitudini, pe de altă parte.
Constitue un bun mijloc pentru educarea inițiativei, a spiritului de independentă, a
perseverenței, disciplinei, pot fi desfășurate cu grupuri mici sau individual iar, tema acestora
poate fi aleasă de educatoare sau de copii. Prezintă avantajul dezvoltării fiecărui copil în raport
cu preferințele și posibilitățile lui individuale.
Materialele și spațiile puse la dispoziție de educatoare nu se aleg la întâmplare, aceastea au în
vedere cunoștințele și deprinderile ce urmează să fie consolidate sau cele care trebuie însușite
în scopul pregătirii unei activități commune.
Centrul tematic este locul unde expunem materiale legate de tema proiectului în aşa fel
încât copiii să le poată privi şi mânui, să se poată juca cu ele, să vorbească şi să citească, să li
se citească despre ele, să poată adăuga altele noi, produse sau procurate de ei. Acesta poate fi
un dulăpior, un raft, o cutie de carton, unde vom expune titlul temei şi materialele legate de
acesta.
Există multe metode prin care copiii pot învăţa ori exersa concepte sau deprinderi.
Printre ele se numără şi folosirea imaginilor şi a altor mijloace vizuale care sprijină şi înlesnesc
contactul copilului cu realitatea. De aceea, tot ce se constituie în mediu educaţional activ în
sala de grupă trebuie trecut printr-un filtru sever al specialistului, în acest caz educatoarea.
Asadar, pot concluziona faptul că, amenajarea corespunzătoare a sălii de grupă
reprezintă o condiţie necesară desfășurării procesului instructiv-educativ, iar cadrul didactic are
obligaţia de a respecta particularităţile de vârstă si individuale ale copiilor, tocmai pentru ca
educaţia timpurie să se poată desfășura în condiţii optime si pentru ca personalitatea copiilor să
se poată forma încă de la cea mai fragedă vârstă. Deci, pot afirma că, dintre dimensiunile
managementului grupei de preșcolari, dimensiunea ergonomică nu este lipsită de importanţă, ci
ocupă un loc frontal pentru succesul profesional al cadrului didactic.
Bibliografie:
45
1. Curriculum pentru educație timpurie, 2019;
2. Taiban, M., Varzari, E., Andreescu, F., Pedagogia preșcolară, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1970;
3. Sursa Internet : www.studentie.ro: „Amenajarea mediului educațional în concordantă

cu noul curriculum”
PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL ŞI MANAGEMENTUL DE PROIECT

Prof.înv.primar MIU ADELA
Școala Gimnazială nr.1 Cocu,localitatea Cocu, Județ
Argeș
Conceperea şi realizarea unui parteneriat educaţional ridică noi ştachete în faţa
educatoarelor, forţându-le să dobândească prin învăţare competenţele specifice
managementului de proiect. Astfel, educatoarea( care oricum, în contextul socio- economic şi
profesional actual, trebuia să manifeste o mare receptivitate la schimbare, la cooperare
educaţională), este pusă în situaţia de a aborda şi cu mai multă flexibilitate noi căi de soluţionare
a problemelor cu care se confruntă, încercând să armonizeze strategiile de comunicare,
cooperare şi colaborare cu diverse segmente ale societăţii: instituţii de învăţământ, instituţii de
cultură, societăţi comerciale, organizaţii nonguvernamentale, asociaţii, familiile copiilor,
persoane fizice, etc.
Şi pentru că modalitatea eficientă şi viabilă prin care se poate răspunde solicitărilor
generate de neajunsurile din sistemul educaţional, „forţând” comunitatea să vină în ajutorul
copiilor este tocmai parteneriatul educaţional, educatoarea este cea care trebuie să-l iniţieze, să-
l conceapă, să-l structureze pertinent şi corect, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate
părţile implicate.
Diversele ocazii de relaţionare cu colegele educatoare au relevat însă şi o anume
reticenţă a unora faţă de abordarea parteneriatelor. Reticenţa se poate datora unor cauze de tipul:
lipsa surselor de informare, slaba putere de adaptare la schimbare, teama de iniţiiativă, de
responsabilizare individuală, o slabă capacitate de a relaţiona cu numărul uneori mare de
persoane implicate în proiect, volumul mare de muncă şi de timp ce-l incumbă- pentru care nu
au disponibilitate.
Chiar şi cu astfel de situaţii, practicarea în parteneriat a proiectelor rămâne un instrument
valoros al grădiniţei- în general, un mare câştig pentru educaţia copiilor-în special. Parteneriatul
vizează o multitudine de persoane şi instituţii. Personal, am stabilit relaţii parteneriale cu
familiile copiilor, cu colegele din grădinită şi din alte unităţi de învăţământ, cu învăţătoere, cu
psihologi, cu profesorii ce predau opţionalele, cu conducători de instituţii, cu societăţi
comerciale, asociaţii, organizaţii, persoane civile, etc. Organizarea şi desfăşurarea unor
activităţi pe bază de proiect, cum sunt cele din parteneriat, oferă o viziune amplă şi sistemică,
creează posibilitatea structurării clare a muncii, iar lucrul în parteneriat aduce în plan personal
deschideri spre domenii noi şi multiple satisfacţii partenerilor.
În esenţă, a manageria un proiect înseamnă a stăpâni arta de a şti să faci o schimbare:
înseamnă să găseşti modul optim pentru a atinge un scop, să poţi conduce efectiv resursele
46
disponibile pentru a atinge scopul, să identifici just competenţele persoanelor implicate în

proiect şi să le utilizezi corespunzător, să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o
gamă largă de sarcini iar apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i rezerva
valoarea de câştig.
Schimbarea vizată de proiect trebuie să fie explicit motivată printr-un argument de
necesitate, ce răspunde întrebărilor: „Ce se întâmplă dacă derulăm proiectul?”, „Ce s-ar
întâmpla dacă nu derulăm proiectul?”. Răspunsurile obţinute în urma unei analize pe mai multe
planuri conturează din ce în ce mai mult conţinutul proiectului.
Printre proiectele naţionale derulate de-a lungul timpului, cu grupele de copii la care am
lucrat pot aminti: Ecogrădiniţa, Noile educaţii, Kalocagathia şi începând de anul trecut ne-am
inplicat în proiectul naţional Da! Poţi!.
Curiozitatea copiilor duce la acumularea de cunoştinţe multiple despre mediul înconjurător,
despre protejarea lui, contribuind la dezvoltarea capacităţii de a gândi logic şi a interpreta corect
anumite aspecte din jurul lor. Aceasta este calea pe care, pornind încă din preşcolaritate, vor
putea deveni cetăţeni responsabili şi conştienţi de pericolele distrugerii mediului. Ei, cu toţii
astăzi copăii, vor putea deveni generaţia care să stopeze şi să diminueze pagubele pe care noi,
generaţiile anterioare, poate fără cunoştinţă de cauză, le-am făcut naturii.
BIBLIOGRAFIE:
1. Revista învăţământului preşcolar, Nr.1/1991, Bucureşti;
2. Revista învăţământului preşcolar,Nr. 3-4/1996, Bucureşti;
3. Apostol D.-Neştiuta natură, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1988
4. Bora E. –Apărarea mediului înconjurător,Colecţia „ABC”, Bucureşti 1976.
EXPRIMAREA INTERESULUI PENTRU LECTURA UNOR

CĂRȚI ADECVATE VÂRSTEI
Prof. înv. primar Nedelcu Virginia

Școala Gimnazială ,,Fănuș Neagu" Brăila
“Iubiţi cartea, îngrijiţi-o şi citiţi cât mai mult! Cartea ne este prieten credincios şi de
nădejde ! “
Morozov G. F – “Cărţi prietene”
Lectura propriu-zisă începe abia după ce copilul reușește să descifreze singur și cu ușurință
mesajele ascunse în spatele semnelor grafice. La început micul școlar este speriat de tainele
scrisului, dar dascălul cu măiestria sa caracteristică trebuie să sesizeze acest moment dificil din
viața lui și să-l facă să înțeleagă efortul pe care îl depune în descifrarea acestor semen curioase
și totodată pline de mister.
Din experiența mea la catedră, am observat că mulți copii se luptă ani de-a rândul cu lecturarea
cursivă a unui text, rămânând în imposibilitatea de a savura propriile lecture, dar ei trebuie
încurajați și trebuie determinați să devină cititori pasionați, de aceea mi-am propus încă de la
47
început să le formez cu răbdare și stăruință gustul pentru lectură. Deseori am întâlnit copii care
ascultă cu interes o poveste, dar citită de altcineva și nu sunt tentați să citească ei înșiși altceva
decât ceea ce li se cere la orele de curs. Uneori însă, indiferența persoanelor din jurul lor îi
determină și pe ei să aibă aceeași atitudine. În astfel de cazuri, intervenția dascălului este
imperios necesară.
Încă din clasa I am pus accent pe conversația problematizată, care menține vie relația dascăl-
elev. După studierea textelor din manual, pe care le-am analizat și comentat în mod amănunțit
am recomandat lecture potrivite vârstei, pe marginea cărora s-au purtat discuții, s-au completat
fișe de lecturi, adecvate vârstei. După mai multe texte citite am organizat concursuri pe echipe,
gen ,,Cine știe, câștigă!,, Cerințele erau formulate din conținuturile acestor texte: fie se dădea
un fragment și trebuia menționat titlul sau autorul, fie se dădea un dialog și trebuiau recunoscute
personajele, să menționeze cuvinte cu același sens pentru anumite cuvinte date, ghicitori, etc.
La sfârșit erau răsplătiți cu diplome sau alte recompense. Copiii au fost atrași de astfel de
activități și participau cu entuziasm, mai ales că era lucru în echipă.
Acţiunile întreprinse cu biblioteca scolii, au dat roade. Încă din clasa I, când am vizitat întreaga
şcoală, am intrat şi la bibliotecă. Au avut posibilitatea de a vedea rafturile cu cărţi, fişele cu
evidenţa cititorilor, registrul în care sunt trecute cărţile existente în bibliotecă. Deşi au putut citi
numai la sfârşitul clasei I, elevii au împrumutat diferite reviste sau albume cu imagini, pe care
le-au „citit”.
O altă activitate îndrăgită de copii ce are legătură cu lumea poveștilor
a fost și este dramatizarea. După formarea echipelor, copiii își aleg
una din lecturile citite, își stabilesc rolurile, ,,costumele" și se
pregătesc pentru activitatea propriu-zisă. Această activitate i-a
stimulat pe elevi să citească mai mult din
literatura românească, dar și din cea
universală. Este activitatea care contribuie
la dezvoltarea capacității de exprimare orală și de receptare a
mesajului oral, exprimarea clară, corectă, expresivă, respectarea
pauzelor gramaticale, logice sau psihologice din textele
interpretate, dar și dezvoltarea capacității de exprimare a unor
sentimente prin mișcare scenică, mimică și/sau gestică.
Un rol deosebit îl au și activități precum medalioanele literare,

șezătorile și Cititul Împreună.
În afară de citirea independentă a lecturii particulare am folosit și
citirea unei noi cărți de către mine (,,ERUS ȘI VALEA
RECUNOȘTINȚEI,, de Alec Blenche) pe o perioadă mai mare de
timp. Am numit-o ,,Pastila de LECTURĂ,,. Pe parcursul citirii
desfășuram însă și alte mici activități: ,,Floarea recunoștinței,, (pe
un post-it, fiecare copil trebuia să completeze pentru ce este el recunoscător), ,,Cuvinte
magice,, ( să menționeze anumite cuvinte sau expresii care le-au plăcut lor), ,,Rebus
literar,,etc.
48
Jocurile literare sunt mijloace pasionante care-i invită pe copii la lectură. “Povestirea în lanţ”
este un joc prin care conţinutul poveştilor citite este redat de cât mai
mulţi elevi. Povestea este cunoscută de toţii elevii. Elevii sunt aşezaţi
în cerc formând un “lanţ”. Este numit primul elev să povestească.
Acesta povesteşte un fragment, altul continuă povestirea de acolo de
unde s-a oprit primul şi tot aşa până la sfârşitul acesteia. Copilul care
nu poate continua povestirea “rupe lanţul” şi drept pedeapsă trebuie să
citească cu o lectură mai mult. Alt joc ,,Recunoaşteţi povestirea,,
place mult elevilor şi îi determină să citească povestirea pentru a putea câştiga jocul.
“Minibiblioteca clasei” – fiecare elev a adus câte cărți a dorit şi am realizat o mică bibliotecă.
Am notat toate cărţile într-un „registru”. S-a făcut un instructaj, despre rolul bibliotecii din
clasă, despre cum trebuie să se păstreze aceste cărţi, despre modul cum trebuie să fie citite, fără
a fi rupte, pătate sau pierdute. Elevii au posibilitatea să împrumute cărţi, dar trebuie să noteze
titlul cărţii luate în „registrul” de evidenţă, data când a luat-o şi când a adus-o.
Lecturile citite sunt notate pe caiet într-un tabel. S-a pornit cu ,,Călătorie pe Insula
comorilor,,. Este o hartă unde fiecare elev pornește dintr-un punct notat cu 1 ce reprezintă
prima carte citită, apoi 2, cartea a doua și așa mai departe. Pentru primele 5 cărți citite fiecare
copil a primit câte un bănuț pentru fiecare carte citită, pentru următoarele 5 cărți câte un rubin,
iar începân cu a unsprezecea carte elevul primește câte un diamante pentru fiecare carte.
Bogățiile sunt depuse într-un mic cufăr, iar la sfârșitul anului școlar copiii vor fi răsplătiți pentru
efortul depus. Aceasta permite realizarea unei clasificări a elevilor. Cei care citesc mai mult se
situează pe primele locuri, iar la sfârşitul anului şcolar vor primi diploma și alte surprize. Am
observat astfel că a crescut interesul pentru lectură, există o mai bună colaborare între copii,
sunt foarte obiectivi în aprecierea modului de prezentare a cărții citite.
Lectura necesită nu numai îndrumare, dar și control. Procedeele de efectuare a controlului sunt
variate și depind de scopul urmărit. Pentru învățător este important de știut nu numai ce și cât
citesc elevii, ci și cum înțeleg ei să citească o carte.
Acţiunile prezentate au contribuit atât la formarea şi dezvoltarea gustului pentru
lectură, îmbogăţirea şi activizarea vocabularului precum şi la dezvoltarea capacităţii de
exprimare orală şi scrisă, a elevilor.
„Metode activ-participative în activitatea de predare-învăţare-evaluare”
Prof.înv. primar NUȚU DORALINA

Şcoala Gimnazială ,,Mihail Kogălniceanu”
49
Metoda R.A.I are la bază dezvoltarea capacităților elevilor de a comunica prin întrebări și
răspunsuri ceea ce tocmai au învățat. Denumirea metodei provine de la inițialele cuvintelor
„Răspunde-a Aruncă-a Interoghează”. Se desfășoară astfel: la sfârșitul unei lecții învățătorul
împreună cu elevii investighează rezultatele obținute în urma predării-învățării printr-un joc de
aruncare a mingii de la un elev la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din
lecția predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare și apoi arunca
mingea mai departe la alt coleg repetând schema. Evident interogatorul trebuie să cunoască și
răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaște răspunsul iese din joc, iar răspunsul va fi
dat de cel care a pus întrebarea. Acesta mai are ocazia să arunce încă o dată mingea și deci să
mai pună o întrebare. Dacă cel care pune întrebarea nu știe să răspundă la ea și el este dat afară
din joc. Eliminarea treptata din joc conduce treptat la rămânerea în grup la rămânerea în grup a
celor mai bine pregătiți.
Pot fi sugerate următoarele întrebări:
− Ce știi despre........................?
− Care sunt ideile principale ale lecției.....................?
− Despre ce ai învățat în lecția.....................?
− Care este importanța faptului că.......................?
− Cum justifici faptul că.........................?
− Care crezi că sunt consecințele faptului................?
− Ce ai vrea să mai afli în legătură cu tema studiată (predată)...............?
− Ce întrebări ai în legătură cu subiectul propus .....?
− Cum consideri că ar fi mai avantajos să...sau să..?
− Ce ți s-a părut mai dificil din...........................?
− Cum poți aplica cunoștințele învățate..................?
− Ce ți s-a părut mai interesant.........................?
− De ce alte experiențe sau cunoștințe poți lega ceea ce tocmai ai învățat?
Metoda este adaptabilă oricărui tip de conținut putând fi astfel fi folosită la toate disciplinele.
Elevii sunt încântați de aceasta metodă-joc, aceasta fiind totodată și o strategie de învățare care
îmbină cooperarea cu competiția. Este o metoda de a realiza un feed-back rapid, într-un mod
plăcut, mai puțin stresant și foarte agreat de elevi permițând reactualizarea și fixarea
cunoștințelor dintr-un domeniu, pe o temă dată. Elevii exersează abilitățile de comunicare
interpersonală, capacitățile de a formula întrebări și de a găsi răspunsuri potrivite. Îndeplinirea
sarcinii de investigator într-un domeniu, s-a dovedit în practică mult mai dificilă decât cea de a
răspunde la o întrebare, deoarece
presupun o mai profundă cunoaștere și înțelegere a materialului studiat.
Există un oarecare suspans care întreține interesul pentru metoda R.A.I. Tensiunea este dată de
faptul că nu știi la ce întrebări să te aștepți din partea colegilor tăi și din faptul că nu știi dacă
mingea îți va fi sau nu adresată. Această metodă este și un exercițiu de promtitudine, atenția
participanților trebuind să rămână permanent trează și distributivă.
Metoda R.A.I. poate fi organizată cu toată clasa sau pe grupe mici, fiecare deținând câte o
minge. Membrii grupurilor se autoelimină treptat, rămânând cel mai bun din grup. Acesta intră
apoi în finala câștigătorilor de la celelalte grupe, jocul desfășurându-se până la rămânerea în
cursă a celui mai bine pregătit. Dezavantajul ar fi acela că mai multe mingii ar crea dezordine,
mingea unui grup care ar cădea ar distrage atenția celorlalte grupuri.
Profesorul supraveghează desfășurarea jocului și în final lămurește problemele la care nu sau
găsit soluții. Metoda R.A.I. poate fi folosită și pentru verificarea cunoștințelor pe care elevii și
le-au dobândit independent prin studiul bibliografiei recomandate. Accentul se pune pe ceea ce
50
s-a învățat și pe ceea ce se învață în continuare prin intermediul creării de întrebări și de

răspunsuri.
Avantaje
• caracterul formativ şi creativ;
• elimină sările emoţionale intens negative, neimplicând sancţionarea prin notă;
• stimularea motivaţiei
• cultivarea interesului pentru activitatea intelectuală;
• realizarea legăturilor intra-, inter- şi transdisciplinare.
• completează eventualele lacune în cunoştinţele elevilor ;
• realizează un feedback rapid, într-un mod plăcut, energizant şi mai puţin stresant;
• exersează abilităţile de comunicare interpersonală;
• promovează interevaluarea şi interînvăţarea;
• contribuie la formarea şi consolidarea deprinderii de ascultare activă
Dezavantaje:
• timpul necesar din partea profesorului pentru pregătirea materialului preliminar;
• timpul necesar activităţii elevilor
• elevii sunt tentaţi să-i scoată din „joc” pe unii colegi sau să se răzbune pe alţii,
adresându-le întrebări prea dificile pentru ei.
• se produce haos
• tensiunea( nu ştii ce întrebari şi dacă ţi se aruncă mingea)
• răspunsuri incomplete sau incorecte
• nonimplicarea unor elevi sau etichetarea elevilor care au nevoie de mai mult timp pentru
formularea întrebărilor/ răspunsurilor;
• dezinteres, neseriozitate manifestată de unii elevi.
CLASA: a II-a
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII: Pastelul
TEMA LECŢIEI: Toamna, de Octavian Goga
• Cum este scris textul?
• Ce anotimp este descris în aceasta poezie?
• Care este titlul textului?
• Care este numele autorului?
• Ce este toamna?
• Ce mijloace a folosit poetul pentru a prezenta acest anotimp?
• Ce este bruma?
• De ce este asemănată cu un văl?
• Cum sunt norii?
51
• Cine se află sub greutatea lor?

• Ce sens are cuvântul "podoabă"?
• De ce poetul spune: "podoaba-i zdrenţuită", "tremura ... porumbul"?
• Cum este înfaţişat vântul? De ce?
• Câte rânduri are textul?
• Cum a fost scrisă prima literă din fiecare rând?
CLASA: a II-a
DISCIPLINA: Cunoaşterea mediului
ARIA CURRICULARĂ: Ştiinţele naturii
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII: Animale domestice
TEMA LECŢIEI: Animale domestice
• Ce animale domestice cunoaşteţi?
• Cine îngrijeşte animalele domestice ?
• Unde trăiesc ele ?
• De ce îngrijeşte omul animalele domestice ?
• Ce obţine omul de la păsări?
• Ce produse obţinem de la vacă?
• La ce este folosit calul ?
• Ce produse ne dă oaia ?
• Dar capra?
• Cu ce are corpul acoperit porcul ?
• Numeşte părţile care alcătuiesc corpul unui animal domestic!
• Cum se numeşte puiul caprei ?

• Cum se numeşte puiul calului?
• Cum se numeşte puiul oii?
• Cum se numeşte puiul vacii?
• Cum se numeşte puiul gâştii ?
• Precizează părţile care alcătuiesc corpul unei păsări ?
• Cu ce se hrăneşte vaca ?
• Mai cunoaşteşi şi alte animale care se hrănesc cu iarbă şi fân ?
• Precizează care este hrana păsărilor domestice .
52
• Cu ce au corpul acoperit păsările ?
• Ce alte animale mai cunoaşteţi ?
Explozia stelară
Este o metodă nouă de dezvoltare a creativității similară cu metoda descrisă mai sus și
anume brainstormingul. Caracteristica acestei metode este că începe din centrul subiectului și
se împrăștie afară, cu întrebări asemeni unei explozii stelare.
Pentru ca această metodă să poată fi pusă în practică, trebuie să se țină seama de anumite
reguli: se scrie ideea pe o foaie de hârtie și se înșiră cât mai multe întrebări care au legătură cu
ea. Un bun punct de plecare îl constituie tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?. Această
listă de întrebări inițiale poate genera altele neașteptate, care pot fi de o mai mare complexitate,
astfel fiind necesară o concentrare mai mare.
Scopul acestei metode este de a obține cât mai multe întrebări și astfel cât mai multe
conexiuni între concepte ceea ce stimulează creativitatea elevilor. În momentul în care această
metodă este aplicată pe grupe atunci se realizează participarea întregului colectiv. În aceste
condiții, se pot parcurge următorii pași pentru ca această metodă didactică activ-participativă
să se desfășoare normal: se propune o temă în timp ce colectivul este organizat pe grupe. Aceste
grupe vor colabora pentru a găsi cât mai multe întrebări și cât mai diverse. Odată lista cu
întrebări întocmită, se va realiza comunicarea rezultatelor muncii de grup. Urmează să se facă
o evidențiere a celor mai interesante întrebări pentru ca în final să se poată elabora răspunsuri
pentru întrebările apreciate.
Avantajele și dezavantajele metodei
• Este uşor de aplicat oricărei vârste.

• Se poate utiliza în domenii foarte diverse.
• Presupune costuri minime.
• Explicațiile premergătoare sunt simple.
• Este mobilizatoare pentru elevi.
• Are și o latură ludică.
• Asigură învățarea prin descoperire.
• este una dintre cele mai relaxante metode didactice;
• ca și brainstorming-ul, starburst este ușor de aplicat oricărui tip de colectiv de elevi,
indiferent de vârstă sau caracteristicile individualeale componenților acestuia;
• stimulează spiritul de competiție, dar și cel de cooperare;
• creează posibilitatea contagiunii ideilor;
• dezvoltă spontaneitatea și creativitatea de grup, dar și abilitățile de lucru în echipă;
• pune accentul pe stimularea fiecărui participant la discuție;
• nu necesită acordarea unei perioade prea mari de timp explicațiilor prealabile, întrucât
este foarte ușor de înțeles de toți participanții;
• stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstorming-ul stimulează
construcția de idei pe idei.
CATEGORIA DE ACTIVITATE:Cunoaşterea mediului

FORMA DE REALIZARE:Lectură după imagini
TEMA ACTIVITATII:Tablou de primăvară
53
TIPUL ACTIVITĂŢII:consolidare de cunoştinte

Copiii primesc steluţe cu cele cinci tipuri de întrebări. Toţi copiii contemplă tabloul de
primăvară şi formulează în grup cât mai multe întrebări legat de imaginea reprezentată în tablou.
Cinci copii aleg câte o steluţă pe care este scrisă întrebarea, apoi fiecare dintre ei , printr-un joc
numărătoarea, îşi formează grupul preferenţial: ,,Unu, doi, trei, patru, cinci/ Vă grupaţi cu toţi
aici/ Împreună vă jucaţi / Întrebări vă adresaţi!” Pentru a obţine cât mai multe conexiuni între
întrebările descoperite se stabileşte ordinea adresării întrebărilor (CE?, CINE?, UNDE?,
CÂND?, DE CE?)
CE?
Ce vedeţi în acest tablou?
Ce elemente sunt specific primăverii?
Ce haine folosim în anotimpul primăvara?
Ce s-a întâmplăt cu zăpada la începutul primăverii?
CINE?
Cine se bucură cel mai mult de sosirea primăverii?
Cine este primul vestitor al primăverii?
Cine s-a întors din ţările calde?
Cine transformă natura?
CÂND?
Când s-a întors rândunica?
Când s-a topit zăpada?
Când apar primii ghiocei?
Când sărbătorim ziua mamelor? (anotimpul)
UNDE?
Unde se află cei doi copii?
Unde au răsărit ghioceii?
Unde s-a întors rândunica?
Unde se duc păsările călătoare?
DE CE?
De ce se bucură copiii?
De ce s-a topit zăpada?
De ce au plecat copii la pădure?
De ce spunem că a venit primăvara?
BIBLIOGRAFIE
• Oprea, Crenguța, Lăcrămioara, (2009), Strategii didactice interactive, București, Ed.
• Didactică și P Păcurari, Otilia, (2003), Strategii didactice inovative, București, Editura

Sigma;
• Cucoș, Constantin, (coord.), Psihopedagogie pentru efamenele de definitivare și grade

didacticce, (1998), Iași, Ed. Polirom;
54
Şcoală – Familie din perspectiva stimulării interesului pentru

lectură la școlarul mic.
Prof.înv. primar NEACȘU FLORENTINA

Şcoala Profesională ,, EMIL DRĂGAN”
,,Învăţătorul trebuie să aibă mereu în vedere că datoria lui nu este atât să înveţe pe tânăr tot
ce se poate învăţa, ci să-i deştepte iubirea şi respectul faţă de ştiinţă şi să-i arate căile adevărate
prin care poate câştiga cunoştinţele”
John Loche
În dicţionarul de înţelepciune întâlnim şi aforismul ,,un diamant se şlefuieşte la lumina altui

diamant”. Şi , dacă ne gândim bine, diamantul existenţei noastre este copilul care creşte şi se
dezvoltă zi de zi. Noi avem datoria de a-l modela pe placul nostru şi al societăţii. Finalităţile se
concretizează şi după gradul nostru de strălucire. De aceea, fiecare dintre noi, după ce analizăm
comportamentul copilului, să facem şi o corespondenţă între calităţile noastre şi ale copilului,
între defectele noastre şi ale lui. Vom descoperi că multe din manifestările copilului ne ,, traduc”
pe noi, cei care stăm în preajma lui. Chiar dacă nu se manifestă în faţa noastră , se desfăşoară
în faţa colegilor.
În educarea ,,puiului de om”, părinţii, învăţătorii, şcoala şi societatea, în general, sunt
mijloace importante de educaţie şi instruire.
Printre probleme importante ale învăţământului în această etapă de schimbare şi modernizare
rapidă se găseşte şi cea vizând parteneriatul cu alţi factori educaţionali, între care familia ocupă
un loc privilegiat. Familia, prima şcoală a vieţii este cea care oferă copiilor primele cunoştinţe,
primele deprinderi dar şi primele modele comportamentale, echivalentul psiho-afectiv-
stimulativ necesar debutului socio-familial.
Ca primă verigă a sistemului educativ familia are responsabilităţi clare şi diverse. Întrebarea
care se pune este, dacă familia de astăzi are timp pentru îndepinirea responsabilităţilor
educative, dacă este pregătită să activeze constant ca un factor educativ.
Am întrebat părinţii ce ar dori să schimbe în viaţa dumnealor dacă ar fi să o ia de la capăt.
Majoritatea a răspuns că ar fi optat pentru un serviciu mai bun , deoarece stabilitatea financiară
ar fi adus beneficii pe toate planurile. Ca temă de reflexie le-am precizat apoi că la o întâlnire
cu bunicii, nici unul dintre aceştia nu a spus că regretă cariera ci, că ar dori să petreacă mai mult
timp cu familia, să meargă în mai multe călătorii împreună şi să fie mai înţelegători cu copiii.
Pentru copilul şcolar, părinţii reprezintă modelul pe care ei îl vor urma în viaţă. Atâta timp cât
capacitatea de a gândi abstract încă nu este dezvoltată la şcolar, copilul are nevoie să înveţe din
exemple concrete. Pentru copii, o fundaţie solidă presupune o bază morală solidă. Căminul este
locul unde se toarnă temelia înaltelor valori morale. Una din cele mai bune ocazii pentru
deprinderea valorilor morale şi a răspunderii constă în aplicarea lor zilnică acasă. Mii de lucruri
trebuie făcute zilnic.
Am întrebat şcolarii cum îşi petrec timpul liber acasă şi cele mai frecvente răspunsuri
au fost:” Ne uităm la desene animate şi ne jucăm la calculator sau televizor”. Când au fost
întrebaţi dacă ascultă poveşti acasă, am aflat că „Doar bunicii ne mai spun poveşti”. Un copil
chiar a specificat : “Mama niciodată nu ne spune poveşti”. Am întrebat apoi copiii de unde îşi
dau ei seama că părinţii îi iubesc. Aceştia au spus că ştiu deoarece:” Ne cumpără dulciuri şi
jucării multe ” Un singur copil a zis că-şi dă seama de dragostea părintească datorită
îmbrăţişărilor.
55
Toţi părinţii îşi iubesc copiii, dar nu le spun acest lucru, din păcate nu le arată niciodată
dragostea ce le-o poartă. Copiii au nevoie de afecţiunea noastră, de săruturile, de îmbrăţişările
noastre, de a le spune cât de mult îi iubim. Iubirea poate face ceea ce nimic nu poate face, doar
prin dragoste putem deveni învingători.
În ultima vreme, timpul parcă se contractă, şi în marea grabă în care trăim , ne găsim
timp pentru toate, mai puţin pentru a vorbi cu copiii noştri. Din dorinţa de a oferi copiilor o
viaţă mai bună, încercăm să le oferim de toate. Ne umplem casele de jucării, de cărţi,
televizoare, calculatoare, şi totuşi simţim că ceva din educaţia copiilor noştri ne lipseşte şi nu
ştim ce. Ei bine, ne lipseşte comunicarea, ne lipseşte răbdarea de a sta de vorbă cu copilul nostru
când vine de la şcoală, ne lipseşte răbdarea de a-l lăsa să ducă la bun sfârşit un lucru, chiar dacă
aceasta înseamnă mai multe încercări.
Copiii au nevoie de răbdarea de a stărui asupra unui fapt pentru a-l face bine, au nevoie
de răspunsuri la întrebări, au nevoie de cineva care să-i asculte. Copiii au nevoie să fie lăsaţi să
ducă la bun sfârşit un lucru pentru a-i da satisfacţia că l-a făcut bine.Copilul trebuie să ştie cât
este de deosebit, unic şi iubit. Să-i spunem tot timpul cât de frumos construieşte, îndeplineşte o
activitate, colorează, să le sădim încrederea în suflete .
Multe împliniri vom avea dacă petrecem mai multă vreme citindu-i o poveste decât dacă
îl lăsăm să se uite la desene animate tot timpul. Jocurile de rol sunt foarte importante la vârsta
lor. Jucându-ne cu ei „La piaţă”,de exemplu, îi obişnuim să folosească formulele de politeţe,
formule de salut, îi dezvoltăm imaginaţia. Spunându-le poveşti îi antrenăm pe copiii să relateze
fapte, întâmplări, să imite personaje, stimulându-le astfel creativitatea. Lăsându-i doar să
privească la televizor îi transformăm în persoane receptive, comunicarea cu ei devenind
monosilabică ( da, nu, îhî, poate, aha, lasă,…), nu mai sunt spontani şi creativi. De aceea
jocurile de rol sunt foarte importante la vârsta lor.
Importanţa deosebită a jocului pentru vârsta copilăriei este un adevăr incontestabil. Prin
intermediul jocului copilul dobândeşte deprinderea modului de autoservire în satisfacerea
propriilor trebuinţe. La 6 ani copilul posedă un repertoriu bogat de simboluri lingvistice, fapt
care îi dă posibilitatea să-şi construiască după preferinţă lumea pe care şi-o doreşte şi să
acţioneze în ea fără restricţii. Jucându-ne cu copiii avem posibilitatea de a cunoaşte dorinţele şi
trebuinţele acestora şi de asemenea putem contribui la îmbogăţirea vocabularului copiilor prin
micile noastre intervenţii.
Toate acestea înseamnă comunicare, răbdare, timp acordat copiilor noştri . Timpul şi
energia investite în copiii îşi vor arăta roadele într-o iubire şi într-o satisfacţie mai presus de
orice imaginaţie. Nu trebuie să gândim că plătim un preţ, ci că ne bucurăm de rezultate. Toate
acestea presupun o muncă în echipă. Ambii părinţi sunt parteneri în educaţia copilului. O echipă
părintească puternică şi unită are cele mai mari şanse să-şi influenţeze copiii în bine. Aceasta
nu se poate realiza dacă părinţii nu cunosc personalitatea propriului copil. Educaţia copilului
este factorul principal care dezvoltă personalitatea lui. În educaţia copiilor trebuie să existe între
părinţi înţelegere şi acord în diferite probleme şi de aici decurg normal şi celelalte.
La vârsta preşcolară, atât familia, cât şi grădiniţa depun eforturi pentru a influenţa
universul copilăriei prin basme, poveşti şi poezii. Această muncă dificilă este trecută la nivel
superior în primele clase ale şcolii. Lectura propriu-zisă începe după ce copilul reuşeşte singur
să descifreze cu uşurinţa ideile ascunse în spatele semnelor grafice, odată cu descifrarea enigmei
acestor hieroglife, care adesea îi înspăimânta pe copii.
Încă de la venirea copilului în şcoală, trebuie să căutăm să-l facem să iubească „cartea”.
Se vor citi poveşti, poezii, în aşa fel încât, în urma lor, micii şcolari să simtă nevoia să citească.
Ţinând cont de particularităţile fiecărui copil, ne vom ocupa şi de felul cum vom recomanda
lectura pentru vacanţa. Basmele şi povestirile le sunt indicate celor cu ritm de citire rapid, iar
celor cu ritm mai lent, lecturi mai scurte.
56
Pentru fiecare dascăl, sădirea respectului şi dragostei pentru cuvântul tipărit înseamnă
truda sa temeinică. Cel ce renunţă la alte plăceri pentru a procura o carte, cel ce mângâie filele
cu dragoste şi apără cu străşnicie o carte, cel ce aleargă să găsească o carte, cel ce respectă pe
făuritorii de cărţi, acela se cultivă neîncetat pe el însuşi.
În clasa I elevul va desluşi taina cititului, cheie cu care va pătrunde pe tărâmul cunoaşterii.
O frumoasă lecţie din abecedar este cea cu titlul ,,O casă a cărţilor”, a cărei vlaore se poate
completa cu o vizită la o librărie, unde copiilor li se explică lucruri interesante. Multitudinea şi
varietatea cărţilor frumos colorate îi transpune într-o fermecătoare lume şi le va stimula
interesul cu care să revină în acest loc mirific însoţit de părinţi sau singuri, pentru a cumpăra o
carte.
A-i ajuta pe micii şcolari să pătrundă în lumea cărţilor astfel încât lectura să devină pentru
ei un mijloc de autoinstruire, înseamnă a găsi pentru fiecare text, calea cea mai discretă, care
să-i conducă atât spre înţelegerea mesajului textului studiat, cât şi spre însuşirea instrumentelor
muncii cu cartea.
Orice copil învaţă cu mai multă placere şi uşurinţă atunci când se joacă, decât dacă este
forţat să înveţe. Aceste jocuri pot fi derulate în paralel cu alte mici activităţi casnice în care
doriţi să vă implicaţi copilul, făcându-l astfel să le perceapă ca pe un prilej plăcut de a fi
împreumă cu familia sa. Există numeroase ocazii extraşcolare în care puteţi să deschideţi o
discuţie despre cărţi cu copilul dumneavostră.Profitaţi de acestea deoarece astfel copilul nu va
asocia lectura cu o activitate impusă exclusiv de şcoală, ci va descoperi cititul din propria
iniţiativă, din curiozitate din plăcere.
Întreaga activitate desfăşurată pentu îndrumarea lecturii particulare a elevilor urmăreşte
cultivarea intersului, a gustului pentru a citi, pentru folosirea corectă a cărţii în mod
independenti, din propria inţiativă.
Bibilografie
Ioan Şerdean ,,Didactica limbii române în şcoala primară- Teora 1998
Societatea de Ştiinţe filologice din România filiala Constanţa , ,,Lectura – diverse finalităţi şi
niveluri de complexitate”- Constanţa, 1990
Şimcan, Eugen şi Alexandru, Gheorghe - ,,Lecturi literare pentru ciclul primar”Editura
Gh.Alexandru Craiova
ELEMENTE ALE COMUNICĂRII INTERCULTURALE

Prof.înv. primar Ionașcu Liliana
Şcoala Gimnazială ,,Alexandru Ioan Cuza”
Şcoala are misiunea de a permite fiecărui copil că crească, să-şi dezvolte spiritul, corpul şi
inima, deci inteligenţa, sensibilitatea, creativitatea; să permită copiilor să înveţe să trăiască
împreună, unii cu alţii, cu persoane diferite, să-şi poată ocupa progresiv locul în societate, să
poată deveni cetăţeni activi.
Interculturalitatea este înainte de orice respectul diferenţelor. Cadrele didactice sunt garanţii
acestor rigori ale spiritului care veghează asupra diferenţelor, pentru a învăţa, a cunoaşte şi a
înţelege ceea ce ne leagă, ceea ce ne face asemănători, ceea ce ne apropie.
,,Voi sărbătoriţi într-un fel, la noi e diferit”
57
Suntem diferiţi, dar nu înseamnă că unul este mai bun decât celălalt, cu toţii avem un
potenţial valoric egal. Toţi avem o cultură asemănătoare dar în acelaşi timp şi culturi diferite.
Acestea ţin de religiile noastre, de grupul etnic, de valorile politice, sociale, de familiile noastre.
Unica posibilitate ca oamenii să devină solitari este recunoaşterea şi estimarea acestor diferenţe
şi similitudini.
Pentru cadrele didactice este esenţial să creeze relaţii pozitive în interacţiunea dintre semeni,
să favorizeze dezvoltarea persoanei cât şi a relaţiilor constructive în grup, pentru a trăi
sentimentul propriei identităţi.
Venind din culturi diferite avem şansa să ne integrăm într-o societate diferită, multiculturală,
care favorizează sentimentul de a fi în realitatea cotidiană, o individualitate care nu seamănă cu
nimeni şi nimic.
Cunoaşterea şi înţelegerea celuilalt este un proces progresiv şi complex. Primele contacte
între oamenii de culturi diferite sunt însoţite de sentimentul de insecuritate, de frică, de
adversitate deschisă faţă de celălalt.
Problemele din viaţa de zi cu zi îi pun pe oameni în diferite situaţii pentru care trebuie să
adopte anumite comportamente şi modele de comunicare adecvate. Astfel, ei trebuie să dispună
de o adevărată cultură a comunicării: cum să vorbească, unde, când, în ce situaţie. Actul de
comunicare este în mare măsură reprezentat de conţinutul informaţional transmis şi de relaţia
care ia naştere între interlocutori şi care se construieşte cu emoţii şi sentimente, atitudini şi
interese.
Comunicarea este o componentă vitală a procesului instructiv- educativ. Adeseori, reuşita
actului pedagogic este asigurată de calitatea comunicării. Aceasta este cea care mijloceşte
fenomenul educaţional în ansamblul său, indiferent de conţinuturile, nivelurile, formele sau
partenerii implicaţi. Din perspectiva educaţiei formale, comunicarea didactică reprezintă baza
procesului de predare-învăţare a cunoştinţelor în cadrul instituţionalizat al şcolii şi între
partenerii implicaţi; cadrele didactice- elevi etc.
Indiscutabil, comunicarea constituie o dimensiune definitorie a existenţei umane, căci,
comunicând, ne facem simţită prezenţa în univers, explicăm, argumentăm, împărtăşim
asimilăm, găsim soluţii. În consecinţă, afirmaţia că umanitatea nu poate fi concepută în absenţa
comunicării nu poate fi altceva decât un turism. Prin semne, mimică, gesturi, culori sau
simboluri, omenirea comunică. Pentru a împărtăşi informaţii şi experienţe, sentimente sau
judecăţi de valoare, decizii sau, pur şi simplu, pentru a iniţia ori pentru a menţine relaţii, oamenii
comunică. Transmitem celorlalţi, uneori involuntar, alteori intenţionat, cine suntem, ce gândim,
ce simţim, ce ştim sau ce vrem să aflăm etc.
Comunicarea conţine un mare potenţial educativ care se traduce în transmiterea de
cunoştinţe, în autoreglarea activităţii intelectuale. Între comunicare şi educaţie există un strâns
raport de interdependenţă. Pentru că sunt profesor, în meseria mea comunicarea este esenţială.
Comunicarea educaţională sau pedagogică este cea care mijloceşte fenomenul educaţional
înansamblul său, indiferent de conţinuturile, nivelurile, formele sau partenerii implicaţi.
Comunicarea didactică este baza procesului de predare-învăţare a cunoştinţelor în cadrul
instituţionalizat al şcolii şi între parteneri cu roluri determinate : profesor, elevi.
Schimbarea concepţiei comunicative promovată în şcoală pune în mod actual problema educării
cu şi mai multă sârguinţă a capacităţii comunicative deopotrivă la profesor şi la elevi,
concomitent cu îmbunătăţirea comunicării de ansamblu din cadrul instituţiei şcolare.
Comunicarea are semnificaţia unei valori umane şi sociale, motiv pentru care educarea
comunicării constituie un scop în sine, un obiectiv major al învăţământului.
Cerinţele de comunicare ale şcolii sunt într-o continuă creştere, motiv pentru care ea îşi
multiplică formele de comunicare şi îşi sporeşte exigenţele faţă de actul comunicării. O astfel
de evoluţie obligă cadrul didactic să devină un bun profesionist al comunicării didactice, atât în
planul stăpânirii tehnicii comunicării, cât şi în cel al rezonării receptorului, în cel al influienţării
58
formării personalităţii acestuia sub multiple aspecte, competenţa comunicativă căpătând, în

felul acesta, o valoare integrativă a aptitudinii sale pedagogice.
În şcoală se formează viitorul cetăţean, iar ceea ce dobândeşte, vede şi învaţă copilul în anii
de şcoală îi va rămâne întipărit în minte toată viaţa. Prima cheie pusă în discuţie este legătura
dintre elev şi profesor prin comunicare. Ar fi profesor înseamnă nu doar a dispune de cunoştinţe
ştiinţifice de specialitate, ci a avea şi capacitatea de a le transpune didactic. Este important ca
în comunicarea cu elevul, profesorul să respecte câteva condiţii: să utilizeze un limbaj accesibil
elevilor, să transmită mesaje clare, care să nu poată fi interpretate, să manifeste încredere vizavi
de elev, în măsura posibilităţilor să comunice cu toţi elevii acordându-le atenţie, să antreneze,
să stimuleze elevul în a-şi exprima opiniile, indiferent că sunt sau nu concrete şi cel mai
important, să obţină feed-back.
Atunci când oamneii din culturi diferite vin în contact, în diverse împrejurări şi din felurite
motive, ei aduc cu sine, inconştient, în aceste comunicări, elementele, trăsăturile, modalităţile
de prezentare şi comunicare specifice culturii lor. Diferenţele dintre aceste elemente specifice
şi necunoaşterea sau neacceptarea lor sunt, cel mai adesea, cauzele unor dificultăţi, nereuşite
chiar conflicte ce duc la comunicări ineficiente.
Principalele elemente culturale care pot afecta situaţiile de comunicare interculturală sunt:
elementele perceptuale, cele socio-culturale precum şi procesele verbale şi nonverbale.
Percepţia este procesul prin care un individ selectează, evaluează şi organizează stimulii
din lumea exterioară. Fiecare dintre noi experimentăm orice din lume nu aşa cum este ea, ci
ceea ce receptorii noştri senzoriali înregistrează. Există o relaţie strânsă între percepţie şi
cultură. Lumea, ceea ce numim realitate se vede, se aude, se simte, se gustă deoarece cultura
noastră ne oferă criteriile acestor percepţii. Prin urmare, oamenii se comportă într-un anumit fel
pentru că astfel percep ei lumea iar aceste elemente perceptive au fost învăţate ca o parte a
existenţei lor culturale, care este diferită.
Percepţia socială este procesul prin care oamenii construiesc realitatea socială, prin
atribuirea de înţelesuri/ semnificaţii obiectelor sociale şi evenimentelor întâlnite în mediul lor.
Acesta este un aspect foarte important al comunicării, în general, şi al celei interculturale,
deoarece individul se formează şi se dezvoltă din punct de vedere cultural prin asimilarea unor
serii de percepţii, care îl ajută nu numai să determine care stimuli exteriori îi îmbogăţesc
cunoaşterea, ci şi ceea ce influenţează aspectele sociale ale percepţiilor, respectiv construcţia
socială a realităţii, prin atribuirea de înţelesuri acestor stimuli.
Elementele socio-culturale- sunt cele care influienţează direct percepţiile şi comunicarea.
Dintre acestea, valorile reprezintă credinţe sau convingeri constante cu privire la faptul că un
anumit mod de conduită este preferabil altuia, din punct de vedere personal sau social.
Dincolo de valorile individuale, există valori culturale care, de obicei, derivă din teme sau
subiecte filosofice mai ample şi care sunt o parte a mediului cultural. Valorile au un caracter
evalutiv şi normativ, ele informează un membru al unei culturi despre ceea ce se consideră a fi
rău sau bun, drept sau nedrept, adevărat sau fals, pozitiv sau negativ, plăcut sau neplăcut etc.
Valorile culturale ghidează percepţiile şi comportamentele indivizilor. Acestea nu sunt
universale, ci sunt însuşite prin procesele de învăţare culturală.
Există mii de valori în fiecare cultură. Samovar şi Porter consideră că cele mai importante
valori culturale care influenţează comunicarea interculturală sunt cele care privesc:
individualismul, familia, religia, materialismul, natura umană, ştiinţa şi tehnica, progresul şi
schimbarea, competiţia, munca şi distracţia, egalitatea, rolurile de gen, natura şi mediul, timpul,
vorbirea, tăcerea, supunerea, autonomia interpersonală. Principalele instituţii prin care se
transmit aceste valori sunt biserica, familia, statul.
Valorile culturale sunt definite de Daisz Kabagarama ca ,, seturi de reguli organizate pentru a
putea face opţiuni, a reduce nesiguranţa şi conflictele dintr-o societate dată”. A vând un conţinut
normativ, valorile sunt, în mod firesc, direct legate de comportamente, de normele
59
comportamentale pe care membrii unei culturi trebuie să le urmeze. Autoarea evidenţiază

importanţa relaţiei dintre valori, norme şi comportamente: valorile,,desemnează ceea ce e
dorit”, fiind o componentă importantă a oricărei culturi. Adeseori valorile unui grup cultural
pot veni în conflict cu valorile altui grup. Spre exemplu, individualismul, competiţia şi câştigul
sunt valori centrale ale culturii americane, în timp ce în culturile asiatice, precum cele chineză,
coreeană, japoneză, solidaritatea de grup, aşa-numitul ,,colectivism” opus ,,individualismului”
constituie o valoare esenţială, centrată pe relaţiile interpersonale sau cele de intragrup.
Normele sunt ,,reguli care ghidează comportamentul” şi sunt de două tipuri proscriptive,
care dictează ce nu trebuie făcut şi prescriptive, ce indică ceea ce trebuie făcut (Kabagarama).
Din categoria normelor comportamentale fac parte tabuurile, care sunt norme proscriptive, de
interzicere a unor comportamente şi afectează, în general, existenţa şi stabilitatea unei culturi.
Cercetătorul afirmă că unul dintre riscurile grave în comunicare interculturală îl constituie
nerespectarea mai ales a tabuurilor.
Atitudinile sunt deifinte ca ,,predispoziţii individuale de a evalua un simbol, un obiect,
aspect al lumii, eveniment, într-o manieră favorabilă sau nefavorabilă”, cu observaţia că , în
general, oamenii au tendinţa de a respinge lucrurile care nu le plac şi de a le accepta pe care le
plac.Există, de regulă o atitudine favorabilă faţă de ceea ce e considerat neplăcut, inutil,
nesatisfăcător. Atitudinile se exprimă verbal, ca opinii, cât şi nonverbal, prin mimică, gestică,
mişcări şi posturi ale corpului ş.a. ele includ atât o latură afectivă( care are legătură cu
sentimentele), cât şi una cognitivă ( când devin credinţe sau convingeri). Atunci când sunt
organizate într-o structură ierarhică formează sisteme de valori.
Educaţia culturală este importantă, prin intermediul ei individual învaţă lucrurile de care are
nevoie pentru a funcţiona bine în cadrul cultural. Jan Figel, comisar european pentru educaţie,
formală, culturală şi multilingvism, consideră această conferintă uninstrument deosebit de util
pentru conştientizarea necesităţii unor strategii coerente de îmbunătăţire a comunicării şi de
respectare a diferenţei între diversele părţi care, laolaltă, compun Uniunea Europeană ,,Speranţa
mea este că exemplele prezentate în cadrul expoziţiei vor servi drept inspiraţie pentru viitoare
proiecte de excepţie în acest domeniu”, a adăugat oficialul european.
Aş tinde să închei prin ideea că stăpânirea comunicării interculturale este sinonimă cu succesul,
sau cel puţin cu deschiderea drumului ce urcă spre succes, pentru că ,,Fiecare comunicare este
o şansă de a împuternici pe cineva. Învaţă când să fii tăios, când să fii agreabil şi când să menţii
o poziţie echivocă.” Bruce Hzland
Bibliografie:
Antrenamentul abilităţilor de comunicare – Volumul I. Editura Polirom , Iaşi PRUTIANU, Ş
(2005)
Cum gândesc şi cum vorbesc ceilalţi . Prin labirintul culturilor ,,Editura Polirom , Iaşi
TOFFLER, A (1999)
Fundamentele comunicării interpersonale, Bucureşti, Editura All, Dinu Mihai, 2004
Comunicarea intra şi interinstituţională, Editura Atelier Didactic, Bucureşti Melnic, D, 2009
PROIECT DIDACTIC
60
DATA: 05.03.2020
ȘCOALA Gimnaziala ,,M.Kogălniceanu’’ -Grădinița P.P./N ,,Mihaela’’ , Brăila
NIVEL DE VÂRSTĂ / GRUPA: 4-5 ani, nivel I, grupa mijlocie
EDUCATOARE: Prof.Panait Ioana/ prof.Vicleanu Ionela Camelia
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
TEMA SĂPĂMÂNII: „La mulți ani, mămica mea!”
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Domeniul limbă și comunicare - Educarea limbajului
TEMA ACTIVITĂȚII: „Inimoare, inimoare de Sarina Cassvan”
MIJLOC DE REALIZARE: povestirea educatoarei
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
Mesaje orale în diverse situații de comunicare;
COMPORTAMENTE VIZATE:
Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);
Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Educarea sentimentelor de dragoste, grijă și respect față de mame
OBIECTIVE:
OO1: să urmărească linia poveștii, concomitent cu imaginile;
OO2: să precizeze momentele povestirii în ordinea lor cronologică;
OO3: să redea evenimentele povestirii pe baza imaginlor prezentate;
• METODE ȘI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstrația, povestirea
• RESURESE MATERIALE: coș, turtă dulce, imagini, panou
• EVALUAREA: frontală, individuală
• FORMA DE REALIZARE: frontal

BIBLIOGRAFIE:
1. MECTS.,(2019). Curriculum pentru învăţământ preşcolar.;
2. Popa, C. A. , (2015) , ,,Gidul Studentului I.F.R, pentru practica pedagogică în
învăţământul preşcolar”, Editura: Didactică şi Pedagogică
Strategii didactice Evaluare /

Nr. Etapele Conţinut științific Metode și
Crt. activității indicatori
Metode şi Mijloace de
procedee învățământ
1. Momentul Asigur condiţiile necesare unei
organizatoric bune desfăşurări a activităţii:
- Aerisirea sălii de grupă,
- Aranjarea mobilierului
în semicerc.
61
2. Captarea Se va realiza cu ajutorul Zânei Conversaţia

atenţiei care m-a rugat să vă transmit un
mesaj:
Coș
Dragii mei, pentru că am auzit
că vă plac tare mult poveștile, Turtă dulce
astăzi am pregătit pentru voi o
poveste specială, povestea unei
mame care suferă de „inimă
rea”.
Povestea este specială deoarece

cu ajutorul ei ne putem da
seama că pe lângă mamele cu
inimă bună mai există și mame
cu inimă rea. Dar cel mai
important lucru, mamele cu
inimă rea se pot transforma cu
ușurință oferindu-le dragoste în
mame cu inimă bună. Sunteți
curioși să auziți povestea
„Inimioare, inimioare?”
V-am pregătit și o surpriză dacă

veți fi atenți pe parcursul
activității.
Un coș plin cu inimioare din

turtă dulce care este acoperit
până la finalul activității, când
fiecare copil va fi recompensat
cu o inimioară.
3. Anunţarea Astăzi, la educarea limbajului, Conversaţia

temei şi a vă voi spune povestea
obiectivelor „Inimioare, inimioare” scrisă de Explicaţia
Sarina Cassvan.
Se va reda conținutul poveștii
4. Dirijarea cât mai expresiv, folosind Conversația
învățării mimica și gestica Panou
corespunzătoare. Conțintul Demonstrați
povestirii va fi expus urmărindu- a
se succesiunea momentelor Explicația
principale, explicarea cuvintelor
și expresiilor necunoscute. Povestirea
62
Simultan cu povestea, le voi

prezenta imagini cu scene din
poveste, pe care le voi pune pe
un panou.
5. Obținerea Se realizează un mic joc: copiii Conversația

performanței sunt solicitați să închidă ochii,
iar între timp modific ordinea Explicația Frontală
imaginilor de pe panou. Când Conversația
deschid ochii sesizează
schimbarea, iar cel mai cuminte
va veni să așeze imaginile
corect.
6. Evaluarea Se realizează cu ajutorul unor Conversația Frontală
întrebări pe baza poveștii:
• Care sunt personajele din
povestea noastră de
astăzi?
• Ce dorea să îi cumpere
băiețelul mamei lui?
• Ce i-a dus băiatul mamei

lui din târg?
• S-a însănătoțit mama

lui?
7. Încheierea Se fac aprecieri individuale și Conversația Frontală

activității colective asupra modului de
participare la activitate.
Se oferă recompense fiecărui
copil: o inimoară din turtă dulce.
PROIECT DIDACTIC
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:Liceul Teoretic,,Constantin Angelescu ,,Ianca

EDUCATOARE: Condruț Valentina Robertina
GRUPA: mijlocie
TEMA ANUALĂ: ,, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? ”
63
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,, Fiecare pui are mama lui”

TEMA ZILEI: ,, Este ziua mamei”
TIPUL ACTIVITĂŢII: :-consolidare de cunoştinte, priceperi şi deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: activitate integrata- frontal, pe grupuri, în perechi,
individual
CATEGORII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂȚARE
ADP:ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
RUTINE: Întâlnirea de dimineaţă: ,, ESTE ZIUA MAMEI”
Salutul, Prezenţa, Calendarul naturii
- Ne pregătim pentru activităţi
- ,,Cum ne aratam dragostea?”-deprinderea de a-și exprima sentimentele
TRANZIŢII: : Cântecul ,,Ghiocei pentru mama”
Joc de mişcare: Bucheţele
ALA I :JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE

- Joc De Masă :Puzzle-imagini din poveste
-ARTA: Felicitare pentru mama – lipire
- BIBLIOTECA:” ” Inimioare”- trasarea graficǎ a unui cuvânt după model
ADE:ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE

- DLC-,, Inimioare, inimioare” de Sarina Cassvan-lectura educatoarei
a) DOS :confectie –Inimioara
ALA II
JOCURI DE MIŞCARE: , ,,Cine ajunge primul la inimioară?”
„Adunăm cadouri!”
SCOP
-Verificarea cunoştinţelor matematice privind numeraţia în limitele 1-5;
-Consolidarea deprinderii de a colabora în timpul jocului în vederea realizării sarcinii
propuse;
-Dezvoltarea simţului practic şi estetic, a creativităţii;
-Crearea unei admosfere plăcute şi deconectante;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
ADE: DLC:
-să precizeze faptele prin care copilul din povestire îşi demonstrează dragostea pentru mama;
-să exprime prin cuvinte stările emoţionale provocate de întâmplările povestirii ;
-să enumere modalităţi prin care ei îşi exprimă dragostea faţă de mama lor;
DOS
-să numească materialele puse la dispozitie;
-să realizeze lucrări originalemanifestand creativitate;
-să aprecieze lucrarea proprie si a celorlalti colegi;
ALA I
64
JOC de masă: Puzzle-imagii din poveste

-să imbine piesele puzzle lui corect
- sǎ descrie imaginea obtinută;
-să colaboreze în timpul jocului în vederea realizării sarcinii;
ARTĂ : Felicitarea pentru mama – lipire

- să lipească siluete de flori şi fluturi de diverse culori, forme şi mărimi, pe felicitarea în formă
de inimă;
- să emită aprecieri referitoare la lucrarea proprie şi a colegilor;
BIBLIOTECA:” Inimioare”- trasarea graficǎ a unui cuvânt după model
- să scrie dupa model un cuvânt dat;
- să respecte poziția corectă a corpului în timpul scrierii.
ALA II
JOCURI DE MIŞCARE : ,,Cine ajunge primul la inimioară?”
„Adunăm cadouri!”
- să execute săritura ghemuit rapid pentru a ajunge primul la „cadou”;
- să adune cât mai multe cadouri în săculeț;
- să respecte regulile jocului.
STRATEGII DIDACTICE
METODE ŞI PROCEDEE: povestirea, conversaţia,explicaţia,demonstraţia,brainstorming-ul
, exerciţiul,jocul,metoda ,, Pânza de păianjăn”, metoda RAI, metoda ,,Amestecă, îngheaţă,
formeaza perechi!”.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT :panouri, planşe, cutii de cadouri, baloane, culori, carioci,

fişe de lucru individual, ustensile pentru pregătirea turtei dulci în formă de inimioară, cocă,
glazură, bonete, şorţuleţe, lipici,siluete de inimă, flori, fluturi , rândunele, plase de
cadou,minge, ghem,morişcă,culori şi lalele.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC :
- Curriculum pentru învăţământul preşcolar- Bucureşti 2009;
- Metode interactive de grup pentru învăţământul preşcolar,editura ARVES, Silvia
Breben,Elena Gongea,Georgeta Ruiu,Mihaela Fulga- Bucureşti 2006.
SCENARIUL ZILEI
Întâlnirea de dimineaţă debutează cu salutul , prezenţa şi completarea calendarului naturii,
după care, copiii sunt invitaţi să se aşeze pe scăunelele aranjate în forma semicercului şi rugaţi
să fie atenţi la activităţile ce urmează.
Pornind de la versurile : ,, Cine te iubeşte,/ Cine te-ngrijeşte,/Vă daţi seama?/ Este..... (mama)”
voi iniţia o discuţie referitoare la tema ,,Mama, fiinţa cea mai dragă”, care le va sugera acestora
tema care va fi abordată în ziua respectivă.
Noutatea zilei o prezinta povestirea ,, Inimioare, inimioare” de Sarina Cassvan care are ca scop
întărirea sentimentelor de dragoste şi respect faţă de mamă. Activitatea se desfasoara
65
frontal.Dupa relatarea povestirii are loc o conversatie care are ca scop extragerea mesajului pe
care ni-l transmite aceasta, ( ,, Ce a cumpărat băiatul din piaţă? ” , ,,Pentru cine era inima de
turtă dulce?” , ,, De ce a cumpărat-o?” , ,, De ce vroia ca mama să se însănătoşească?” ), dupa
care, fiecare copil va preciza modul în care îi arată mamei că o iubeşte.
Evaluarea activitatii o obţin prin metoda activă ,, Pânza de păianjăn” care este desfăşurată
astfel: copiii aşezaţi pe perniţe vor rostogoli pe rând la un copil preferat , un ghem , răspunzând
fiecare la aceaşi întrebare ,, De ce o iubeşti pe mama?”. Avand ca baza de plecare aceasta
povestire dupa TRANZIŢIA : cântec ,,Ghiocei pentru mama” urmeaza ACTIVITATEA
INTEGRATA ALA I + Dos ( Activitate practică). Vizitam fiecare centru de interes ,
descoperind materialele didactice existente , anunţând tema şi modul de lucru ce trebuie
desfăşurat în fiecare zonă după cum urmează:
Joc De Masă :Puzzle-imagini din poveste
ARTĂ : Felicitare pentru mama- lipire
BIBLIOTECA: ” Inimioare”- trasarea graficǎ a unui cuvânt după model
Cer copiilor să-şi aleagă un centru de interes preferat după care trec la fiecare şi verific dacă
au înţeles modul de desfăşurare a lucrului din centrele ,, Joc de rol” ,, Artă” si „Biblioteca” ,
după care le urez ,,Spor la lucru!”
La DOS -Activitatea practică copiii vor confectiona din coca inimioare .
Obţinerea performanţei o realizez prin metoda activă ,, RAI ”, copiii aruncă unul la altul o
minge, cel care o aruncă îi adresează o întrebare asemănătoare celor derulate în joc, iar cel care
primeşte mingea răspunde. În cazul răspunsului incorect , copilul care a aruncat mingea este
pedepsit deoarece nu şi-a ales partenerul potrivit.
Evaluarea o realizez prin rezolvarea de fişe de lucru individuale. Rotesc copiii la zone şi
procedez la fel doar că sarcinile de lucru au un grad de dificultate corespunzător vârstei şi
nivelului de cunoştinţe.
Închei activităţile ADE şi ALA I aplicând metoda activă : ,, Amestecă- îngheaţă, formeaza
perechi!” care se desfăşoară astfel : la semnalul educatoarei copiii se amestecă, iar la rostirea
cuvântului ,,îngheaţă” ei rămân nemişcaţi, răspunzând la întrebările adresate in perechi.
Pentru destindere si relaxare la ALA II desfăşor jocurile de mişcare : ,, Cine ajunge primul la
inimioară?” si ,, Adunăm cadouri!” , care presupun intrecere, competiție, bună dispoziție.
Anunţ titlurile şi modul de desfăşurare al jocurilor, apoi pe rând explic detaliat fiecare regulă
şi execut jocul de probă. Supraveghez buna desfăşurare a jocurilor şi intervin dacă este necesar.
66
Încheierea activităţilor o realizez prin aprecieri globale şi individuale după care copiii
părăsesc sala de grupă fredonând cântecul ,, De ziua ta, mamico!”.
DEMERSUL DIDACTIC
EVENIMENTE CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC METODE MIJLOACE EVALUARE

DIDACTICE ŞI DE
PROCEDE ÎNVĂŢĂMÂNT
E
MOMENT Se vor asigura condiţiile necesare Observarea
ORGANIZAT pentru desfăşurarea optimă a comportament
ORIC activităţii: ului
Întâlnirea de dimineaţă: ,, Mama, Conversaţi Calendarul iniţial-
fiinţa cea mai dragă”pornind de la a naturii interesul
versurile: ,,Cine te iubeşte,/ Cine răspunsurile
te-ngrijeşe,/ Vă daţi seama? copiilor
Este... (mama)”
Salutul: Buna ziua, de ziua
mamei!
Prezenta: „Cine nu este prezent
astazi?”
Calendarul Naturii: ”Ce zi este
astăzi?".
ADE-DLC Observarea
comportament
CAPTAREA Se vor realiza prin prezentarea unei ului nonverbal
ŞI cutii în formă de inima în care se Descoperi Cutie în formă Răspunsurile
ORIENTARE află textul povestirii. rea de inimă copiilor
A ATENŢIEI
COPIILOR
ANUNŢAREA Observarea
TEMEI ŞI A Anunţ titlul povestirii ,,Inimioare, Conversaţi comportament
OBIECTIVEL inimioare” de Sarina Cassvan, cer a ului nonverbal
OR copiilor să asculte cu atenţie
derularea acesteia.
Evaluare
Povestesc conţinutul textului , iar la individuala/
PREZENTAR sfârşitul acestuia adresez frontala
EA OPTIMĂ următoarele întrebări:
A -Ce a cumpărat baiatul din piaţă? Expunerea
CONŢINUTU -Pentru cine era inima de turtă Conversaţi
LUI dulce? a
-De ce a cumpărat-o?
-De ce vroia ca mama să se
însănătoşească?
OBŢINEREA
PERFORMAN Cer fiecărui copil să spună modul Conversaţi Aprecieri
ŢEI ŞI în care îi arată mamei că o iubeşte. a individuale
67
ASIGURARE
A FEED-
BACK-ULUI
Copiii aşezaţi pe perniţe

EVALUAREA rostogolesc pe rând un ghem de ata Metoda Ghem Aprecieri
la copilul preferat, răspunzând activă Perniţe individuale
fiecare la aceaşi întrebare: ,,De ce o ,,Pânza de
iubeşti pe mama?”. păianjăn”
ÎNCHEIEREA
ACTIVITĂŢII Fac aprecieri globale şi individuale Siluete de Aprecieri
apoi ofer copiilor drept recompensă inimioară globale şi
siluete de inimioară. individuale
ADP
Tranziţie : Cântecul ,,Ghiocei
pentru mama” Cantec
Joc de mişcare: Bucheţele
ACTIVITATE
INTEGRATĂ Observarea
ALA I +DOS- comportamen-
act. Practica Copiii intuiesc materialele de la Explicaţia Materialul de telor copiilor
toate zonele, după care li se va lucru
ANUNŢAREA preciza tema pe care o au de
TEMEI ŞI A realizat în fiecare centru.
OBIECTIVEL
OR
PREZENTAR Frontală
EA OPTIMĂ Copiii îşi aleg centrul în care
A urmează să lucreze fiecare: Individuală
CONŢINUTU Colaborarea
LUI JOC DE MASĂ:puzzle –copiii Explicaţia dintre
INVATARII imbină piesele decoperind imagini
din poveste
Demonstr
ARTĂ: Felicitare pentru mama- aţia
lipire Exercitiul
Îi îndrum să decoreze felicitarea
după cum doresc astfel încât să Aprecieri
realizeze o lucrare estetică. verbale
BIBLIOTECA:”Inimioare”- Şorţuleţe,bone Aprecieri

trasare grafica a cuvântului pe te,cocă, pozitive ale
model. planşetă,form răspunsurilor;
e
DOS: Activitate PRACTICĂ – Interpretarea
copiii confectioneaza din cocă lucrărilor;
inimioare .
Educatoarea le arata copiilor Aprecierea
modul de lucru apoi le ureaza Spor Explicaţia modului de
la lucru Exerciţiul lucru, a
68
Acestia din cocă cofectioneaza respectarii

inimioarele . cerintelor, a
calităţii
estetice şi
acurateţea
lucrărilor
copiilor;
Aprecierea
creativităţii
OBŢINEREA Aplic metoda activă RAI ,copiii Evaluare
PERFORMAN aruncă unul la altul o minge,cel individuala
ŢEI ŞI care o aruncă îi adresează o Minge In perechi
ASIGURARE întrebare asemănătoare cu cele Metoda
A FEED- derulate în joc , iar cel care activă
BACK-ULUI primeşte mingea , răspunde . În RAI
cazul în care copilul răspunde greşit
, cel care a aruncat mingea este Exerciţiul
pedepsit deoarece nu şi-a ales
partenerul potrivit.
EVALUARE - se realizeaza o expozitie cu
lucrarile realizate, copiii vor gusta
din produsul muncii lor ” (turtă Exercitiul Turtă dulce Aprecieri
dulce în formă de inimioară). globale
Prin metoda ,,Amestecă-Îngheaţă Colaborarea
formeaza perechi!”( care se dintre copii în
desfăşoară astfel: timpul jocului,
-la semnalul educatoarei copiii se respectarea
amestecă iar la rostirea cuvântului regulilor de
,,Îngheaţă” ei rămân nemişcaţi şi joc,
cei solicitaţi răspund la aplauze,
întrebările:,,Ce ţi-a plăcut astăzi?” aprecieri
şi ,,Ce nu ţi-a plăcut astăzi?”) copiii verbale.
sunt chestionati cu privire la
activitatea preferata.
ALA II Observarea
Anunţ cele două jocuri de mişcare : Conversati comportament
ANUNŢAREA , Cine ajunge primul la inimioară?” a ului nonverbal
TEMEI ŞI A şi ,, Adunăm cadouri!”
OBIECTIVEL
OR
69
PREZENTAREA Explic modul de desfăşurare şi Colaborarea

OPTIMĂ A regulile jocurilor . Cadouri dintre copii în
CONŢINUTULUI
I.” Cine ajunge primul la Saculeti timpul
inimioară?” Explicaţia Inimioare jocului,
Reguli de joc: Copiii, executand Demonsrt respectarea
„saritura broastei” , doi cate doi, atia regulilor de
trebuie sa atinga o inimioara Jocul joc,
suspendata. Castiga cel care ajunge aprecieri
primul. verbale.
II. „Adunăm cadouri!”
Reguli de joc: Copiii mergand
ghemuit au sarcina de a aduna in
saculet cadouri, pe care apoi le
numara. Castiga copilul care a
adunat mai multe cadouri.
. Jocul de probă îl realizez în
vederea scopului de a observa dacă
au înţeles regulile jocurilor.
Supraveghez buna desfăşurare a
jocurilor şi intervin doar dacă este
necesar.
ÎNCHEIEREA După aprecierile globale şi Antrenare Aprecieri
ACTIVITĂŢII individuale ale copiilor , ei părăsesc a copiilor Stimulente glob. şi indiv.
sala de grupă fredonând cântecul în Inteligenţă
,, De ziua ta, mamico!” evidenţier interpersonală
ea
preferinţel
or
PROIECT DIDACTIC
GRUPA: mică
EDUCATOARE: Munteanu Ani
ACTIVITATEA: Cunoaşterea mediului
TEMA: Ce face mama ?
TIPUL DE ACTIVITATE: predare
FORMA DE REALIZARE: joc didactic
SCOPUL: - fixarea cunoştinţelor copiilor despre activitatea mamei in gospodărie şi obiectele utilizate
O1 – să cunoască activitatea desfăşurată de mama în gospodărie;
O2 - să recunoascâ obiectele de care are nevoie mama pentru efectuarea unei anumite acţiuni;
O3 – să imite unele acţiuni efectuate de mama in gospodărie;
O4 – să răspundă prompt la întrebări şi să participe cu interes la activitate;
METODE ŞI PROCEDEE :
-conversaţia
-explicaţia
-demonstraţia
-exerciţiul
-diamantul
70
MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT: plic cu ilustraţii redând acţiunile cele mai cunoscute
ale mamei in gospodărie, pachet cu jucării,jetoane cu obiecte de uz gospodăresc, recompense.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual
DURATA: 15 min
BIBLIOGRAFIE:
1. E.Varzari, M.Taiban, V.Manasia, E.Gheorghian ,,Cunoasterea mediului inconjurator si
dezvoltarea vorbirii”, E.D.P Bucuresti 1867.
2. Programa activitatii instructiv-educative in gradinita de copii, Bucuresti 2005.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evenimentul Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare
didactic didactice
1. Moment Voi asigura condiţiile necesare
organizatoric bunei desfăşurări a activităţii:
-aerisirea sălii de grupă;
-aranjarea mobilierului în formă de
semicerc;
-pregătirea materialului;
-intrarea ordonată a copiilor în sala
de grupă.
2.Captarea O voi realiza prin intermediul
atenţiei conversaţiei. Le voi spune copiilor Conversaţia Observarea
că am o surpriză pentru ei deoarece directă
în această dimineaţă, în drum spre Expunerea
şcoală m-am întâlnit cu poştaşul
care le-a trimis o scrisoare şi un
pachet în care se află mai multe
jucării. Împreună vom descoperi
jucăriile şi le vom denumi pe câteva
dintre acestea.
3.Anunţarea Le voi explica copiilor că trebuie să
temei şi a recunoască activităţile desfăşurate Observarea
obiectivelor de mama în gospodărie şi obiectele Explicaţia comporta-
pe care le foloseşte aceasta în mentului
realizarea unei acţiuni, dar şi să ştie copiilor
să imite activităţile pe care le face
mama. Se anunţă denumirea jocului.
4.Dirijarea Explicarea şi demonstrarea jocului
învăţării se vor realiza in timpul jocului de Explicaţia
probă. Un copil numit de
propunătoare vine şi alege din plic o Demonstraţia
imagine şi răspunde la întrebarea Aprecierea
ei:”ce face mama ?”. El va denumi răspunsurilor
acţiunea realizată de mamă în Conversaţia
imagine. După ce a denumit
acţiunea,un alt copil ales va Exerciţiul
răspunde la intrebarea „cu ce
71
lucrează ea?”,selectând din pachetul

cu jucării obiectele de care are
nevoie mama pentru efectuarea
acţiunii. La prezentarea fiecărui
obiect,grupa de copii imită acţiunea
corespunzătoare.
Aprecierea
5.Obţinerea Se va trece la jocul propriu-zis. Exerciţiul răspunsurilor
performanţei Acesta se va repeta de mai multe ori Corectarea
urmărind respectarea regulilor lui. Chestionarea
orală
În partea a doua a jocului se va

6.Asigurarea folosi metoda interactivă :
retenţiei şi a diamantul.
transferului În primul dreptunghi un copil va Diamantul
trebui se aşeze imaginea care
ilustrează acţiunea mamei de servire Aprecierea
a mesei,în urmatoarele doua rezolvării
dreptunghiuri,alt copil va alege doua corecte a
jetoane ce reprezintă obiectele sarcinilor
utilizate de mama in realizarea
acestei acţiuni.
În următoarele trei dreptunghiuri, un
alt copil va alege trei jetoane pe care
sunt copii care imită această acţiune Aplauze
de servire a mesei.
Mai departe se vor alege încă două
jetoane ce ilustreză obiecte utilizate
de mama pentru realizarea acţiunii
respective.
În ultimul dreptunghi,un copil va
trebui să aleagă acţiunea care
urmeaza celei de servire a
mesei:spălatul vaselor.
7.Încheierea Se vor face aprecieri cu privire la Conversaţia Aprecieri
activităţii modul de desfăşurare a jocului. Se Recompense
oferă recompense.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

PROPUNĂTOR: PÎRLOG RODICA
UNITATEA: Liceul Teoretic Constantin Angelescu Ianca
GRUPA: Mare ,,FLUTURAŞII”
72
TEMA ANUALĂ: „CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? ”

SUBTEMA: „Mamă dragă, mamă”
TEMA ZILEI: „Inimioare pentru mame iubitoare!”
TIPUL DE ACTIVITATE: Dobândire de cunoştinţe şi consolidare de deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri, frontal, individual
SCOPUL ACTIVITĂŢII
➢ Educarea sentimentelor de dragoste, grijă şi respect faţă de mame, prin realizarea temei
propuse, utilizând diferite tehnici de lucru.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
➢ DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
- Să participe la activităţile de grup, incusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât
şi în calitate de auditor ; - Să recepteze un text care i se citeşte ori i se
povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia;
- Să transmită mesaje simple utilizând un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;
➢ DOMENIUL ŞTIINŢE
- Să numere de la 1 la 3 recunoscând mulţimile cu 1-3 obiecte şi cifrele corespunzătoare;
➢ DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
- Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.
ARTAş: Chipul mamei
Bibliotecă:
,,Inimioare” – puzzle
Imagini cu mama” – puzzle
Domenii experienţiale:
DLC (Educarea limbajului): “Inimioare, inimioare” de Sarina Cassavan– povestire
DŞ (Activitate matematică):“Numărăm, pe Tic-Pitic îl ajutăm!”(Consolidarea numeraţiei în
limitele 1-3) – joc didactic
DOS (Activitate practică): „O floare pentru mama” - lipire
Joc de mişcare:
,,Culegem flori pentru mama”
• Activităţi pe domenii experienţiale: DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
O 1 - Să identifice personajele din povestirea „Inimioare, inimioare” ;
O 2 - Să exprime prin cuvinte proprii sensul cuvintelor noi din povestire;
O 3 - Să repovestească pe scurt, cu ajutorul planşelor, conţinutul povestirii.
• Activităţi pe domenii experienţiale: DOMENIUL ŞTIINŢE
O 4 - Să formeze mulţimi de obiecte în limitele 1-3;
O 5 - Să raporteze corect, cifra la cantitate şi cantitatea la cifră;
73
O 6 - Să numească vecinii cifrei indicate;

• Activităţi pe domenii experienţiale: DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
O 7 - Să lipească corect părţile componente ale unei flori;
O 8 - Să specifice utilitatea felicitărilor realizate;
O 9 - Să aprecieze obiectiv atât lucrările proprii, cât şi lucrările colegilor;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, expunerea, demonstraţia, observaţia,
exerciţiul, problematizarea, predicţia, turul
galeriei.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: marioneta Tic-Pitic, planşe cu imagini din povestire,
culori tempera, puzzle inimioare,
puzzle imagini cu mama, inimioare de turtă dulce, planşă traseu cu sarcini matematice,
jetoane, fluier, machetă siluete din
povestire, inimioare de hârtie, lipici.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual şi pe grupe.
SCENARIUL ZILEI
Întâlnirea de dimineaţă:
Salutul: ,,Bună dimineaţa, albinuţelor!” – copiii se vor saluta în sensul acelor de
ceasornic, unul după altul – ex: ,,Bună dimineaţa, albinuţă...!”. Se va realiza şi prezenţa în
ordinea strigării de către educatoare din catalogul grupei.
Calendarul naturii: „Toţi copiii s-au salutat
Şi în semicerc s-au aşezat.
Acum vremea s-o comentăm
Şi în calendar s-o notăm.”
Se completează ,,Calendarul naturii” amintind în ce anotimp suntem, ce zi a săptămânii
este, vremea caracteristică zilei (se afişează schimbările meteo, dacă este necesar).
Se trece la gimnastica de înviorare care se face prin câteva versuri:
„Dacă vreau să cresc voinic
Fac gimnastică de mic:
Merg în pas alergător,
Apoi sar într-un picior,
Mă opresc, respir uşor,
Întind aripile pentru zbor.
74
Captarea atenţiei: (noutatea zilei)

Elementul surpriză al zilei îl constituie un băieţel pe nume Tic-Pitic, care s-a rătăcit.
- „El a plecat în vizită la mama prietenului său Mihai, care a fost bolnavă, pentru a-i
duce un cadou. Din păcate aceştia s-au mutat pe strada Lalelelor numărul 3. Tic-Pitic este tare
necăjit pentru că nu cunoaşte cifrele şi nu poate ajunge la prietenul său, de aceea a venit să ne
ceară ajutorul să-l învăţăm cifrele ştiute de noi. El o să ne povestească ce s-a întâmplat cu mama
lui Mihai, şi o să ne înveţe să realizăm un cadou pentru mamele noastre.”
Tic-Pitic aduce două plicuri surpriză:
Plicul 1: „Imagine cu mama” – introducere la centrul Arte: “Chipul mamei – dactilopictură.
Plicul 2: „Bucăţi de puzzle” – introducere la centrul Bibliotecă: ,,Inimioare şi imagini cu
mama” – puzzle.
Tranziţie 1:
„Bat din palme clap, clap, clap,

Din picioare trap, trap, trap,
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi la centre noi pornim”
Înainte de a începe activitatea în centre, facem împreună câteva exerciţii pentru

încălzirea muşchilor mici ai mâinilori:
„Închid pumnii și-i desfac

Palmelor pe plac le fac
Unu, doi, unu, doi
Faceți toți la fel ca noi.”
Sarcinile centrelor sunt următoarele:
Arte: Copiii vor avea pe măsuţe coli de hârtie, culori tempera şi apă. Le atrag atenţia
asupra tehnicii de realizare a dactilopicturii şi asupra respectării regulilor în centru.
Bibliotecă: Pe măsuţe copiii găsesc bucăţi de puzzle, pe care vor trebui să le
asambleze, iar la finalizarea puzzelu-lui, să descrie imaginea obţinută.
Tranziţie 2:
„La baie acum plecăm
Pe mânuţe ne spălăm”
DLC – povestire
75
Voi reda pe fond muzical, cu mimica şi gestica adecvată, conţinutul povestirii,

folosindu-mă de siluetele personajelor. Feed-back-ul va fi realizat cu ajutorul planşelor.
Tranziţie 3:
„Merg soldaţii-n în pas vioi
Tot aşa mergem şi noi
1,2,3...1, 2, 3...,!”
Rutinele: deprinderi igienice.
DŞ – joc didactic
Băieţelul propune copiilor un joc intitulat „Numărăm, pe Tic-Pitic îl ajutăm!”. Copiii
vor fi împărţiţi în două echipe (Echipa Inimioarelor Mici şi Echipa Inimioarelor Mari),
activitatea desfăşurându-se sub formă de concurs, unde copiii vor forma mulţimi, vor număra
elementele din fiecare mulţime, vor raporta cifra la cantitate şi invers, vor identifica vecinii
cifrelor indicate.
Tranziţie 4:
„Ce-ar fi acum dragi copii,

La măsuţe să pornim,
Să lucrăm ceva frumos,
Pe mame să le-nveselim?”
Rutinele: deprinderi igienice.
DOS - activitate practică

Tic-Pitic le prezintă copiilor conţinutul plicului 3: o felicitare pentru mama lui Mihai, şi
îi îndeamnă pe copii să facă o
felicitare pentru mamele lor. Se prezintă materialele cu ajutorul cărora vor realiza
felicitările. Copiii îşi aleg locurile la masă.
Înainte de a începe activitatea practică, facem împreună câteva exerciţii pentru
încălzirea muşchilor mici ai mâinilor:
”Mişcăm degeţelele
Batem tare palmele
Răsucim încheietura
Şi dăm mingea dura,dura.”
76
DEMERSUL DIDACTIC
ETAPELE STRATEGII DIDACTICE

ACTIVITĂ OB. CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII Metode şi Materiale Forme de Evaluare
ŢII OP. procedee didactice organizare
1. Moment • Se aeriseşte sala de grupă;
organizator • Se pregăteşte materialul Conversaţi
ic didactic; a Frontal
• Se stabileşte liniştea necesară
bunei desfăşurări a activităţii
2. Captarea Elementul surpriză al zilei
atenţiei îl constituie un băieţel pe nume
Tic-Pitic, care s-a rătăcit.
- „El a plecat în vizită la mama
Expunerea
prietenului său Mihai, care a fost
bolnavă, pentru a-i duce un cadou. Marionet
Din păcate aceştia s-au mutat pe Conversaţi a Tic- Frontal
strada Lalelelor numărul 3. Tic- a Pitic
Pitic este tare necăjit pentru că nu
cunoaşte cifrele şi nu poate ajunge Explicaţia
la prietenul său, de aceea a venit să
ne ceară ajutorul să-l învăţăm
cifrele ştiute de noi.
3. Astăzi în Centrul Arte veţi picta cu
Anunţarea degeţelul chipul mamei, pentru ca
temei şi a Tic-Pitic să le cunoască pe
obiectivelor mamele voastre, apoi la Bibliotecă
veţi asambla puzzle-uri surpriză
aduse de el.
Conversaţi
În continuare vă voi spune o
a
povestire numită “Inimioare, Frontal
inimioare”, pentru a afla ce a păţit
Explicaţia
Mihai şi mama lui, după care, îl
vom ajuta pe Tic-Pitic să numere
şi să recunoască cifrele, apoi veţi
lipi fiecare pe felicitarea ce o veţi
dărui mamei o floare din
inimioare.
4. - Ce sărbătorim la 8 Martie?
Reactualiza - Voi ce cadouri aţi vrea să dăruiţi
Conversaţi Evaluarea
rea mamei de ziua ei? Frontal
a orală
cunoştinţel (felicitări, flori)
or
77
5. Dirijarea Individual Observare

ALA1 – Activităţi liber alese:
învăţării Marionet a
Tic-Pitic le prezintă copiilor
a sistematic
următoarea surpriză, şi anume
Tic-Pitic ă
centrele de lucru pregătite pentru
ei precum şi materialul pus la
dispoziţia acestora (ALA1 –
Bibliotecă (puzzle) şi Arte
(dactilopictură).
Copiii îşi vor alege locurile de la
centre.
Înainte de a începe activitatea în
Culori
centre, facem împreună câteva
tempera
exerciţii pentru încălzire
Demonstraţ
muşchilor mici ai mâinii:
ia
Puzzle
inimioare
Unu, doi, unu, doi
Eplicaţia
Puzzle
Arte: Copiii vor avea pe măsuţe
imagini
coli de hârtie, culori tempera şi Conversaţi mama
apă. Le atrag atenţia asupra a
tehnicii de realizare a
dactilopicturii şi asupra respectării
regulilor în centru. Exerciţiul
Bibliotecă: Pe măsuţe
copiii găsesc bucăţi de puzzle, pe
care vor trebui să le asambleze,
iar la finalizarea puzzelu-lui, să
descrie imaginea obţinută.
tranziţia 1.
Activităţi pe domenii
experienţiale:
Domeniul Limbă şi
Comunicare-Educarea
Conversaţi Marionet
limbajului (povestire)
a a
Se anunţă titlul povestirii:
Tic-Pitic
„Inimioare, inimioare” de Sarina
Frontal
Cassavan. Doi, trei copii repetă
titlul povestirii.
Machetă
a)familiarizarea copiilor cu
siluete
conţinutul povestirii;
povestire
- În această povestire este
vorba, despre un băiat care a vrut
să-i cumpere mamei sale, care era
bolnavă, o inimă de turtă dulce,
pentru a o face bine, însă a
Expunerea
observat că nu are suficienţi
bănuţi.
78
- Haideţi să vedem ce s-a

intamplat mai departe.
b) expunerea povestirii;
Voi folosi siluetele
personajelor, pentru a relata
povestirea. Prin mimică şi gestică Predicţia
O2 voi reda starea sufletească a
personajelor. Prin intensitatea
timbrului vocal voi încerca să
creez o atmosferă propice captării
atenţiei copiilor asupra ordinii în
care apar personajele în acţiunea
desfăşurată în povestire.
Voi prezenta câte un personaj,
O3 în ordinea ideilor şi desfăşurării
evenimentelor.
1. Un băieţel al cărui mamă
este bolnavă de „inimă Planşe
rea”, vrea să-i cumpere imagini
acesteia o inimioară de povestire
turtă dulce. Voia ca
O1 inimioara de turtă dulce s-
o înlocuiască pe cea
bolnavă. Problemati Individual
2. Vânzătorul aflând pentru zarea
cine doreşte s-o cumpere,
i-o oferă fără să primească
niciun ban.
3. Copilul, fericit alergă la
mama sa cu turta dulce, Evaluarea
spunându-i să-şi arunce orală
„inima rea” că i-a adus alta
din turtă dulce.
4. Mămica lui cu lacrimi în Frontal
ochi i-a explicat că inimile
oamenilor nu se pot
schimba, dar i-a promis că Conversaţi
dacă va mânca el turta a
dulce............
Îi rog pe copii să spună ce cred
ei că se va întâmpla dacă va
mânca el turta dulce.După care
voi relata eu continuarea... şi
anume, că se va însănătoşi.
5. De-atunci, mama
băieţelului a început să se
simtă din ce în ce mai Planşă
bine. traseu
6. După vindecarea mamei,
băieţelul s-a reîntors la
79
vânzătorul de turtă dulce, cu sarcini

alături de mama lui, de matemati Frontal
care era tare mândru că era ce
tânără, frumoasă şi
sănătoasă, ca să-i Explicaţia
mulţumească.
Dacă pe parcursul expunerii vor
apărea cuvinte sau expresii
necunoscute copiilor, mă voi opri
şi voi explica copiilor sensul
acestora. (“inimă rea”, gheretă,
negustor). Jetoane
c) asigurarea retenţiei
Cu ajutorul pozelor aduse de
Tic-Pitic şi a câtorva
O4 întrebări vor repovesti pe scurt
conţinutul povestirii.
- Ce a vrut băiatul să cumpere? Exerciţiul
- Cui a vrut să ducă inimioara de Marionet
turtă dulce? a
O5 - De ce i-a oferit mamei Tic-Pitic
inimioara?
O6 - De ce s-a întors băiatul la Planşă
negustor? traseu
- Hai, să numim şi să numărăm cu sarcini Individual
personajele! matemati
- Cum s-a numit povestirea?” ce
Tranziţie 2.
Jetoane
Domeniul Ştiinţă- Activitate
matematică (joc didactic)
Anunţarea jocului Fluier Pe grupe
Tic-Pitic este nerăbdător să
ajungă acasă la prietenul său, dar Marionet
nu cunoaşte cifrele. De aceea a
propune copiilor un joc Exerciţiul Tic-Pitic
matematic, intitulat “Numărăm, pe
Tic-Pitic îl ajutăm”.
Reactualizarea cunoştinţelor
-Numără crescător până la 3.
-Numără acum descrescător.
-Spune ce cifră îţi arăt!
Explicarea şi demonstrarea
jocului
Tic-Pitic îi roagă pe copii să îl Problemati
ajute să rezolve sarcinile de pe zarea
drumul lui spre casa lui Mihai,
pentru a putea trece peste
obstacole. Copiii se împart în două
80
echipe: Echipa Inimioarelor mici

şi Echipa Inimioarelor mari. Câte
un copil dintr-o echipă va desface
plicul de pe planşă, educatoarea îi
citeşte sarcina şi acesta, singur sau
O7 ajutat de echipa sa, rezolvă sarcina
de lucru. Dacă răspunsul este Frontal
corect echipa va primi câte o
bulină galbenă. Va câştiga echipa
care are cele mai multe răspunsuri Inimioare
corecte. de
Jocul de probă hârtie
Un copil va număra ghioceii din
mulţimea ghioceilor şi va asocia Lipici Frontal
cifra corespunzătoare.
Desfăşurarea propriu-zisă a
jocului
Educatoarea va solicita câte un
copil din fiecare echipă, pe rând, îi Observaţia
va citi sarcina din plic.
S1:Numără inimioarele mari din Observare
mulţimea inimioarelor mari şi a
spune câte sunt! (ECHIPA Demonstraţ sistematic
INIMIOARELOR MARI) ia ă
- Numără inimioarele mici din
mulţimea inimioarelor mici şi
spune câte sunt!(ECHIPA
INIMIOARELOR MICI)
S2: Recunoaşte cifra din plic şi Explicaţia
numeşte vecinul mai mic al
acesteia! ( Cifra 3 - ECHIPA
INIMIOARELOR MICI) Conversaţi
- Recunoaşte cifra din plic şi a
numeşte vecinul mai mare al
acesteia! ( Cifra 1 - ECHIPA
INIMIOARELOR MARI)
S3: Aşază cifra în dreptul
mulţimii corespunzătoare! (Cifra 3
- ECHIPA INIMIOARELOR
MARI)
- Aşază cifra în dreptul mulţimii
corespunzătoare! (Cifra 2 -
ECHIPA INIMIOARELOR
MICI)
Complicarea jocului
S4: De câte ori s-a auzit fluierul?
Caută cifra care arată de câte ori
am fluierat? (Cifra 1 - ECHIPA
INIMIOARELOR MICI)
81
- De câte ori s-a auzit fluierul?

Caută cifra care arată de câte ori
am fluierat? (Cifra 2 - ECHIPA
INIMIOARELOR MARI)
În final se numără punctele

fiecărei echipe şi se desemnează
câştigătorul. Tic-Pitic este foarte
fericit pentru că sarcinile au fost
realizate şi el a învăţat cifrele,
astfel va putea să ajungă la casa
prietenului său.
Tranziţie 3.
Rutinele:-deprinderi
igienice.
Activităţi pe domenii
experienţiale:
Domeniul Om şi Societate –
Activitate practică (lipire)
a) Intuirea materialul didactic:

Copiii enumeră materialele de
pe măsuţe:
lipici, inimioare mari şi inimioare
mici, felicitare în formă de
inimioară.”
b) Explicarea și demonstrarea
modului de lucru:
Se analizează felicitarea lui Tic-
Pitic. Voi explica copiilor unde
vor lipi floarea pe felicitare. Le
atrag atenţia asupra modului de
lucru şi asupra respectării
regulilor în timpul activităţii.
c) Exerciții pentru încălzirea
mușchilor mici ale mânuțelor.
Unu, doi, unu, doi
d) Efectuarea lucrărilor de
către copii.
Fiecare copil realizează tema
propusă după indicațiile primite,
pe un fond muzical plăcut.
82
Se intervine acolo unde este

nevoie şi se oferă sprijin
suplimentar copiilor care
întâmpină dificultăţi.
ALA 2 – Activităţi liber alese

Tic-Pitic ne propune să încheiem
activitatea cu un joc de mişcare
numit „Culegem flori pentru
mama”. Educatoarea organizează
colectivul de copii în linie, pe un
singur rând, unul în spatele
celuilalt. La comanda mea „Porim
la drum”, copiii vor face câte un
pas apoi se vor apleca pentru a
culege câte o floare mamei.
6. Se vor reactualiza informaţiile
Obţinerea descoperite în cadrul temei
performanţ urmărite pe parcursul zilei.
ei DLC – “Inimioare, inimioare” –
O8 povestire
DŞ – “Numărăm, pe Tic-Pitic îl Evaluare
O9 ajutăm” de
DOS– Expoziţia cu felicitările Frontal proces
Turul
pentru mama
galerie
ALA1 – Expoziţia lucrărilor de la
Arte
– Realizarea puzzle-
urilor
ALA2 – “Culegem flori pentru
mama”
7. Se fac aprecieri generale și
Încheierea individuale asupra întregii
activităţii activităţi desfăşurate pe parcursul
zilei și asupra modului de
Inimioare
participare a copiilor la activitate.
Conversaţi de
Tic-Pitic mulţumeşte copiilor şi îi Frontal
a turtă
felicită pentru activitatea
dulce
desfăşurată. Copiii primesc de la
el câte o inimioară de turtă dulce.
Tic-Pitic îşi ia la revedere de la
copii.
7 ANI CU MAMA
Prof. înv. primar: IGNAT DIANA –VERONICA
83
Școala Gimnazială “Vlaicu-Vodă”, Brăila
Legatura cea mai importanta din viata unui COPIL este reprezentata de atasarea de
MAMA sa, aceasta prima relatie constituind “matrita” biologica și emoționala pentru oricare
dintre relațiile ulterioare ale actualui copil, viitor adult.
O relație sănătoasă și durabila între COPIL și MAMA se asociaza cu o probabilitate
crescută de creare de noi relații interumane normale, în timp ce un atasament deficitar, sărac
din punct de vedere sentimental, este asociat cu deficiente emoționale şi comportamentale pe
parcursul întregii vieți.
Mama și copilul se caută unul pe celalalt instinctiv chiar imediat după naștere când
bebelușul reușește să ajungă singur la sânul mamei. Această legătură este ca un fluviu de
emoții ce nu se oprește și care se revarsș dinspre mama spre copil, ajutându-l astfel pe copil să
învețe ce este iubirea.
Dacă relația cu mama sa a fost una pozitivă, hrănitoare atunci va avea încredere în a
iniția și susține relațiile la vârsta adultă. În schimb, dacă relația cu mama a fost tulburată și
precară adultul de mai târziu va fi temător și îi va fi extrem de dificil să stea într-o relație.
În primii ani de viață copilul este ca o extensie a mamei, a trăirilor sale emoționale, conștiente
sau inconștiete, de suprafata sau foarte profunde. Din aceasta cauza copiii sunt agitati atunci
cand mama este suparata si ingrijorata si sunt linistiti si veseli cand ea se simte bine. In
psihoterapie spunem ca ei, copiii, sunt oglinda mamei si ca este necesar ca mama sa aiba grija
de ea in primul rand pentru a reusi sa isi linisteasca apoi si puiutul.
In momentul in care mama, prin experienta ei de viata, nu reuseste sa se apropie de
copilul ei, chiar daca constient isi doreste asta, va determina o reactie de insecuritate si teama
din partea copilului ei. Cu cat il va tine la distanta, cu atat acesta va simti nevoia sa isi
determine mama sa il iubeasca si sa stea cu el. Cu cat refuzul si respingerea sunt mai
puternice cu atat mai tare copilul se va agata de mama si nu va fi capabil sa stea fara ea, va
dori sa stea numai la ea in brate si ii va fi frica de cei din jur.
Gestul de a lua copilul in brate, de a-l legana, de a-l alimenta, de a-l privi cu atentie, de
a-l saruta si alte gesturi afective asociate ingrijirii lui, indiferent de varsta, sunt factori de
constituire ai legaturilor emotionale. Factorii esentiali care leaga aceste experiente sunt atat
cantitativi, cat si calitativi.
Oamenii de stiinta considera ca factorul cel mai important in crearea atasamentului
este contactul fizic direct (imbratisarile, sarutarile, mangaierile etc). Aceste acţiuni genereaza
raspunsuri neuro-chimice specifice la nivelul creierului, ceea ce duce la o organizare normala
a sistemelor cerebrale responsabile de atasarea psiho-emotionala bivalenta (MAMA-COPIL).
Desi la inceput copilul este doar o celula, pe masura ce creste incepe sa se formeze
relatia stransa dintre mama si fat. Fatul va simti bucuria, tristetea, ingrijorarea mamei, aceasta
aducand beneficii sau dezanvantaje asupra dezvoltarii acestuia
Toata lumea o sfatuieste pe viitoarea mama sa fie tot timpul cu zambetul pe buze, sa
nu se ingrijoreze si sa nu faca lucruri care ar putea sa o supere, totul pentru a oferi un inceput
de viata propice copilului. Pe masura ce mama este atenta la schimbarile starii ei de spirit, ea
va observa ca fatul va fi mai agitat sau mai linistit, in functie de ceea ce se intampla in jurul
lui. Nu trebuie sa uitam ca materialul genetic se defineste in perioada intrauterina, iar
personalitatea copilului capata prin acest mod anumite linii de ghidare. Astfel, starea
sufleteasca a gravidei influenteaza fara dar si poate starea de spirit generala a copilului si,
ulterior, a viitorului adult.
Nu degeaba specialistii ii sfatuiesc pe viitorii parinti sa citeasca bebelusului inca din perioada
intrauterina sau sa ii puna muzica linistitoare. Fatul este foarte receptiv la sunetele exterioare
si va reactiona in functie de calmitatea sau nervozitatea pe care mama o simte. De asemenea,
84
parintii, dar mai ales mama, sunt sfatuiti sa vorbeasca cu fatul zilnic pentru a il obisnui cu
tonalitatea vocilor. Fizic, mama il poate alinta tot de acum. La fel cum bebelusul o gadila, ii
da picioare etc. din uter, va simti si el la randul lui o alinare, asadar momentele intime cu
bebelusul trebuie sa existe de la inceputul inceputului.
O mama care este trista pe tot parcursul sarcinii, care nu isi doreste copilul, va
transmite fatului starea negativa, aceasta punandu-si amprenta asupra modului in care copilul
va percepe lumea si a modului in care se va dezvolta din punct de vedere psihologic.
Inca din primele zile, bebelusul va reactiona in corelatie cu ceea ce percepe de la

persoanele din jurul lui: va plange daca cineva pare suparat si va rade daca simte voie buna.
Mai mult, mama este persoana care va fi cel mai mult timp langa el, lucru ce le va face relatia
mult mai stransa.
Atasarea de mama se dezvolta prin interactiune, numai astfel se dezvolta intr-un mod
sanatos. Alaptarea, simpla comunicare in limba copilului, lecturile cu copilul sau orice alta
activitate impreuna se transforma intr-o experienta de atasare. Jocurile impreuna, discutiile
“intre patru ochi” si ascultarea cu atentie a ceea ce copilul are de spus sunt actiuni care pot
crea o legatura puternica, durabila, pentru totdeauna.
Sugarii care au o legatura profunda cu mamele lor devin independenti la o varsta
frageda. Si, dimpotriva, lipsa unei legaturi cu mama la sugari poate avea un efect pe toata
durata vieţii lor. Sugarii care nu sunt legati de mamele lor sunt mai anxiosi si mai nesiguri.
Aceasta legatura, de asemenea, le stimuleaza stima fata de sine. Este partea poate cea mai
importanta din viaţa unui copil. Chiar si atunci cand au o viata instabila, procesul de atasare
dezvoltat in primii ani de viata le permite sa fie de sine statatori si sa se bucure de relatii cu
semenii. Acesti copii reusesc bine la scoala, mai ales la matematica. Legatura stransa dintre
mama si copil creeaza la copil un sentiment de incredere si o atitudine pozitiva.
Daca nu a facut-o pana acum, mama va trebui sa se schimbe, sa fie mai buna, sa puna
mai mult accent pe calmul caminului si sa priveasca optimist fiecare situatie, oricat de
neplacuta ar fi ea. Din pacate, nimeni nu este perfect, iar proaspetele mamici se vor simti
extenuate. Pentru a ajuta copilul, mama ar trebui sa faca o mica pauza si sa se gandeasca la un
moment placut legat de bebelus. Cu siguranta, ea se va linisti si va merge cu mai multa
dragoste (daca se poate asa ceva) si voie buna la minunea ei, astfel incat copilul probabil nici
nu va simti perioada de cadere psihologica a mamei, de mai devreme.
Daca nu puteti sa va linistiti, nu clacati, rugati pe cineva, sotul, mama, soacra, sa se
ocupe o scurta perioada de copil, pana reusiti sa va calmati. Nu se recomanda sa va ocupati de
bebelus avand o stare de nervozitate deoarece va va simti, se va agita mai tare si va incepe sa
planga, lucru care va fi picatura care va umple paharul.
Singura persoana care stie cel mai bine ce trebuie facut unui copil in momente dificile
este mama sa. Un copil suparat, bolnav sau obosit se va simti mult mai bine in bratele mamei
lui decat la oricine altcineva datorira lagaturii stranse formate anterior. O mangaiere, o
poveste si un sarut pe frunte pot face minuni atunci cand si mama are starea necesara.
Comportamentul general al parintilor si mai ales al mamei are, fara dubii, o influenta
importanta asupra starii emotionale a copilului. Daca un copil observa ca mama sa este trista,
o va simti si el fara sa stie motivul. Este foarte important ca parintii sa fie sinceri cu copiii lor,
sa le prezinte toate datele problemei pentru ca altfel ei vor crede ca starea de suparare ar putea
fi cauzata de ei.
Legatura este bi-directionala, mama fiind la randul ei influentata de starea sufleteasca
a copilului, simtind cand ceva nu este in regula cu acesta si determinand-o sa actioneze ca
atare.
Poate multi dintre noi nu ne dam seama, dar copilul percepe lumea intr-un mod diferit fata de
noi. Chiar si un moment de neatentie poate sa produca reactii negative asupra acestuia,
85
deoarece el crede ca parintii nu il iubesc sau nu sunt disponibili pentru el, punand alte lucruri
pe primul loc. Astfel, copilul creste crezand ca lumea este un loc nesigur, in care el se afla,
pur si simplu, singur impotriva tuturor.
Atuul principal pe care un astfel de parinte trebuie sa il aiba este rabdarea si
predispunerea la efort, atat fizic cat si psihic. Tulburarile de atasament, indiferent de tipul lor,
pot fi reparate, daca parintii raman calmi si interactioneaza, pe cat posibil, cu cei mici,
deoarece ei trebuie sa le demonstreze ca se afla intr-un loc sigur si plin de afectiune, in care
pot avea incredere in adulti. In plus, este esential ca asteptarile tale sa fie realiste si sa
sarbatoresti, cu o recompensa, fiecare pas pozitiv pe care il face copilul.
La copilul mic, pana in 6 luni, emotiile sunt limitate ca numar, rezumandu-se la
zambet si plans. Parintele trebuie sa incurajeze exprimarea emotiilor pozitive – zambetul.
Stimulii pentru acest tip de emotii sunt, de regula, exteriori, precum zambetul mamei, al
tatalui, al bunicilor.
Plansul poate fi generat de un act aparent neinsemnat, precum indepartarea unei jucarii de
langa copil. Aceasta emotie nu o putem numi manie, ci doar un disconfort legat de aspectul
estetic al jucariei.
Dupa 6 luni, deja apar emotii noi, cum ar fi frica, frustrarea. A repeta continuu unui
copil ca nu are voie sa faca ceva, starneste emotii negative, motiv pentru care acest fapt este
containdicat. Frica poate fi controlata de parinte prin explicarea catre copil ca nu are motive
sa traiasca aceasta emotie. Un exemplu ar fi frica de intuneric, iar solutionarea acestei
probleme se face prin sederea impreuna cu copilul in intuneric, gradual, pana cand frica va
disparea
Frica de singuratate, mai ales atunci cand in jurul lui nu isi mai regaseste parintii, reprezinta
un tip de emotie care trebuie educata pozitiv, deoarece poate marca copilul pentru viata
viitoare.
Cum ii invatam sa isi exprime emotiile?
Copiii invata, dupa cum bine stim, prin imitatie. Asadar, emotiile le invata cu ajutorul
reactiilor noastre, ale adultilor.
Modul in care actionam noi ii ajuta pe ei sa reactioneze, sa constientizeze tipul
emotiilor, pozitive sau negative, cand trebuie sa rada, cand sa se bucure sau cand sa se
intristeze, sa fie nervos sau suparat. La unele emotii, trebuie sa reactioneze, iar pe altele
trebuie sa le ignore.
Atunci cand copilul incepe sa vorbeasca, se dezvolta limbajul, acest lucru ajutandu-l in
exprimarea emotiilor Exista tehnici de linistire, de control cum ar fi: muzica, jocul cu jucariile
preferate, plimbarea in aer liber, interactionarea cu alti copii.
Atunci cand plange, nu trebuie sa apara iritatia parintelui, deoarece ii va intensifica
reactia de suparare. Parintele trebuie sa fie calm, sa vorbeasca linistit, sa-i explice ca motivul
pentru care plange nu este important si ca este alaturi de el mereu, ca il intelege. Atunci
plansul va inceta. Astfel il invatam sa discearna reactiile emotionale.
Moduri de a educa emotiile copilului:
• Sa radem impreuna. Emotiile pozitive, bucuria de a fi impreuna, il stimuleaza si asa il
invatam sa se bucure de ce este frumos si placut.
• Sa ne bucuram de entuziasmul lui. Acest lucru il va ajuta sa-si exprime emotiile pozitive
prin optimism si voiosie.
• Sa laudam copilul de fiecare data cand merita. Astfel, el va invata multumirea sa, dar si pe
cea a parintelui.
• Sa ascultam ceea ce doreste sa spuna prin gesturi sau cuvinte. Este important sa ii aratam ca
avem timp suficient pentru el, ca nu il ignoram si ca este cea mai importanta persoana pentru
noi.
• Sa il intelegem. Atunci cand greseste, putem chiar sa il lasam sa greseasca. In viata se
86
intampla mereu sa gresesti. Copilul trebuie sa inteleaga ca uneori greseste si ca aceste

momente trebuiesc depasite. Nu dorim perfectiunea din partea lui, dar trebuie sa-i explicam ca
a gresit, de ce a gresit si ca nu trebuie sa mai greseasca.
• Sa il incurajamin in finalizarea unei actiuni, in depasirea unei situatii neplacute, in gasirea
unor solutii, atunci cand ele sunt necesare.
• Atunci cand este la varsta la care poate intelege, sa ii vorbim despre emotii, nu doar despre
emotiile pozitive, cat si despre cele negative, despre cum se manifesta ele.
Mama, începutul tuturor începuturilor
Profesor înv. Primar Camențu Maria Ramona

Școala Gimnazială ,,Spiru Haret ” Însurăței
Blândă ca o briză a mării, frumoasă ca o primăvară, suavă ca un ghiocel și darnică ca o

toamnă încărcată cu daruri alese, acestea ne sunt mamele. Ființe divine, hărăzite de Dumnezeu
pentru a ne ghida pașii spre poteci ferite de primejdii.
În noi dăinuiește o dragoste nebună, în ea dăinuiesc toate simțămintele acestei lumi.Dar,
cum? Cum poate această ființă firavă, cu chipul mereu cald, dar totuși brăzdat de griji, să stea
împotriva furtunilor devastatoare, să urnească din loc sori și stele pentru a-și vedea copiii
fericiți?
De unde-și alimentează puterile această femeie sortită jertfirii veșnice?
Mă uit la ele, la mamele noastre și mă întreb: Oare mai poate exista în noi acel grăunte de
îndoială, că îngerii n-ar exista pe pământ?
Mama e începutul tuturor începuturilor, e izvorul vieții, de la ea pornește viața și-n brațele
ei renaște speranta.
Atunci când ridicăm spre cer primul strigăt de viața, mama e la căpătâiul nostru și ne surâde
cald. Atunci când febra ne arde greu sau când poznele cu urmări dureroase ne țin pironiți în pat,
mama e acolo, cu buzele-i calde pe fruntea noastră.
Și ne-ntrebăm, atunci: Oare mai există în această lume un cineva care să ne iubească mai
mult?
Există doar două ființe divine în această lume, care ne iubesc mai presus decât
orice, Mama și Dumnezeu.
Noi suntem lumina ochilor mamei, pe genele ei atârnă nopți nedormite, în care ne-a vegheat
somnul, luptând cu coșmarurile asemeni unui erou, ca nu cumva unul dintre ele să ne zbuciume
visele senine. Nopți, în care ne-a așteptat la fereastră cu lampa aprinsă să ne întoarcem acasă,
să vadă că suntem bine și să ne spună: Noapte bună! Sărutându-ne pe frunte.
Pe chipul mamei stau întipărite fericirile și tristețile noastre, iar în sufletul ei sălășluiește
infinitul. Acolo, unde Iubirea și Iertarea sunt regine.
Prima noastră iubire, primul nostru prieten, prima noastră alinare. Ar fi putut exista un prim
cuvânt mai frumos decât Mama?
Un proverb evreiesc, spune: Dumnezeu nu a putut fi pretutindeni, așa că a creat mamele.
Nu, scumpele noastre, voi nu sunteți doar îngerii lui Dumnezeu, dăruiți nouă pe pământ. Voi
sunteți ghidul ce ne conduce spre Împărăția Cerului, în brațele voastre stă Raiul, în ochii voștri
se scaldă Credinta, iar pe buzele voastre crește Floarea nemuririi.
Nu știu dacă Dumnezeu ne-ar fi putut oferi un dar mai frumos și mai de preț. În mama trăiește
iubirea lui Dumnezeu față de noi.
Cei mai bogați oameni din această lume sunt oamenii care au o mamă, în rugile căreia stă zi
și noapte numele nostru. Căci, pe tronul averilor ei, stăm noi, copiii, cei pentru care mama și-
87
ar da și ultima suflare, ar trece prin foc, printre tăișuri de cuțite, printr-un potop de dureri, și
apoi, arsă, împrăștiantă-n mii de bucăți și-ar scoate și inima din piept și ne-ar oferi-o nouă.
E harnică ca o albină, știe că vom crește, știe că vom porni la drum într-o zi și chiar din prima
secundă, în care ne-a cuprins la piept, începe să alerge din deal în vale.
Pornește în căutarea celui mai luminos loc și celui mai roditor pământ, și seamănă acolo o
livadă de Valori. Fuge zilnic într-un suflet la fântână, ca să ude livada cu dragoste și udă fiecare
pom cu grijă. Udă și curăță pomul Dragostei, apoi se oprește nițel la pomul Credinței,
al Respectului, al Omeniei, al Demnității, al Bunătății, al Dărniciei, vorbește cu toți, îi mângâie
pe toți și îi roagă să facă fructe gustoase pentru odorul ei.
Dragostea de mamă
prof. înv. primar Grigore Cristina
Șc. Gim. ,, Mihail Kogălniceanu” Brăila
Am gândul acum la dragostea de mamă, care îmi pare cea mai pură formă de iubire,
exceptând dragostea lui Dumnezeu pentru noi. Mama ne așteaptă dinainte să ne conceapă,
dinainte să ne naștem și chiar dinainte să se nască ea însăși.
Ne învață cu răbdare să mergem, să întrebăm, să mulțumim, să ne rugăm, să ne ferim
și mai ales să ne bucurăm. Căci zâmbetul mamei e primul semn că dragostea există și că trebuie
să ne bucurăm de ea.
În timpul acesta, mama, preocupată de liniștea și sănătatea noastră, uită de ea. Uită că
e om, uită de ea, uită de moarte, uită de toate fricile de până atunci, fără să uite, însă, să iubească.
Toate câte au fost până atunci, mama le lasă pentru noi, involuntar. Din dragostea imensă pentru
părticica ruptă din ea pe care o leagănă în brațe. Acea mică speranță că tot ce a avut mai bun și
mai frumos în ea va crește și îi va zâmbi cu drag înapoi.
Dar nu așteaptă nimic în schimb. Nu vrea nici premii, nici răsplată, nici medalii. Totul
e în sufletul ei, totul e natural și firesc, de aceea oricât de greu îi este, nimic nu o poate obosi.
Nimic nu o lasă fără speranță.
Încet-încet, creștem. Am învățat să mâncăm singuri, am învățat să luăm o haină în
plus când e frig și începem să vedem că lumea e mai mare decât mama. Practic vorbind, căci
sufletește nimic pe pământ nu e mai mare decât sufletul mamei.
În drumul vieții noastre, treptat, înconjurați de prieteni, orbiți de nevoile personale,
mereu în căutarea și descoperirea propriului sens, fermecați de vicii sau de faimă, de averi sau
de succes, uităm de cea care n-a încetat o clipă să ne iubească. Așa uităm de mamă, cum uneori,
uităm și de Dumnezeu.
Mama – cea care a privit neputincioasă cum încet, cu timpul, ne-am luat zborul din
cuibul ei, după ce tot ea ne-a învățat să zburăm, să mâncăm și ne-a hrănit cu tot ce-a avut mai
bun. Cea care ne cunoaște sufletul copilăros în ciuda impresiilor noastre de măreție și
maturizare. Cea care ne așteaptă să revenim mereu, oricât de departe am fi de ea și de sufletul
ei.
Mama e cea care ne învață că dragostea nu cere nimic și nu așteaptă nimic. Ba mai
mult, e cea care ne iubește știind că nu va primi nimic în schimb. Cea care înțelege în lucrurile
mărunte toate misterele vieții.
Toate le știu de la Mama!

88
Prof.înv.preprimar Ciobanu Steluța

Școala Gimnazială Roșiori
Mama este mereu lângă tine. E îngerul păzitor al fiecăruia. O găsești în adierea frunzelor pe
lângă care treci, în mirosul mâncărilor pe care ți le amintești din copilărie. Ea e în florile pe care
alegi să le dăruiești, ea e în toate zâmbetele tale de zi cu zi. O găsești în mâna care te atinge pe
frunte când ai febră, în liniștea din zilele ploioase când te simți melancolică, ea e în culorile
curcubeului și în căldura pe care o simți în diminețile reci de Crăciun.
Când plec undeva, și sunt departe, îmi sun mama, să-i transmit gândul meu de bine. De
fiecare dată amândouă ne aducem aminte de momentele frumoase petrecute împreună. Râdem,
suspinăm, visăm, ne bucurăm, povestim ce a mai gătit, ce am mai scris pe papirusul vieții,
popasurile și hopurile, dacă am mâncat, dacă m-am îmbrăcat, dacă am răcit, vrute și nevrute.
Așa e mama, grijulie! Pentru mama am rămas tot puiul ei și așa va fi mereu oricât de multe
urme vom avea pe frunte sau viața ne va ninge părul. Cât timp ne trăiesc părinții, noi suntem
copii. Și e firesc să fie așa.
I-am văzut chipul mamei îngândurat și obosit. Și i-am văzut mâinile muncite și
îmbătrânite…A fost nevoie să devin mare pentru a o înțelege pe mama, pentru a înțelege câte
frământări interioare, câte visuri neîmplinte, câte dureri și doruri nespuse a ascuns în sufletul
ei. Oare cum a învățat să se pună pe locul doi și cum a învățat să se abandoneze și să trăiască
prin mine? Câtă forță a putut să aibă inima ei, care a suspinat și a plâns atât pentru mine, cât și
pentru toate durerile și nedreptățile la care a fost ea supusă? Mama e cea care mereu spune:
„lasă că o să treacă și mâine o să vezi ca să fie mai bine!” Există câte o mamă pentru fiecare
copil și acea mamă i se potrivește cel mai bine, pentru că simte instinctiv lucrurile care i se
întâmplă. Odată, demult, am fost o singură ființă și de aceea purtăm cu toții o fărâmă din inima
mamei.
De la mama știu o mulțime de lucruri: să nu uit să fiu om, să iubesc fără să aștept ceva în
schimb, să iert pentru liniștea mea, să ajut pe oricine, să mângâi fără greață orice rană a
sufletului sau a trupului, să rabd valurile și provocările vieții, pentru că după orice noapte vine
și zi, și după orice ploaie apare soarele.
Tot mama m-a învățat să gătesc orice fel de mâncare, să spăl, să calc, să fac curat, să fiu
gospodină și independentă, să nu depind de nimeni niciodată și să nu aștept nimic din exterior.
Să muncesc și să mă ridic singură, fără compromisuri.
Decât să înting în unt și să mă uit în pământ, mai bine înting în sare și mă uit la soare! Știu
ce înseamnă și subțire și gros, și puțin și mult, și zâmbet și lacrimă, încă de mică. Mama m-a
învățat că mulțumită și fericită nu mă face ceea ce am în pungă, ci ceea de am în inimă și să nu-
mi fie frică de nimeni și nimic, decât de Doamnul! Mi-a spus mereu că sunt puternică, deșteaptă
și frumoasă: „Mami te iubește, viața este frumoasă, tu ești iubire!”
Nu am nevoie de ceva sau de cineva ca să iubesc. Iubirea este mereu în mine și radiază ca
un soare. Iubirea topește totul, ea vindecă, umple tot golul. Secretul este iubirea și este în fiecare,
doar că nu vrem să o vedem, să o atingem, să o simțim.
89
Of, mamă, dacă aș fi știut mai devreme, dacă aș fi înțeles mai devreme toate astea! Nu ți-aș
mai fi întors spatele când îmi dădeai un sfat, nu te-aș mai fi contrazis și nu aș mai fi ridicat tonul
la tine. Nu aș fi spus niciun cuvânt care să-ți rănească sufletul atât de fragil! Ți-aș fi spus cât
mai des că te iubesc și că ești frumoasă. Ți-aș fi mulțumit pentru fiecare clipă de dăruire și
pentru sacrificiile tale neobosite. M-aș fi plimbat mai mult cu tine și mai puțin cu prietenii mei.
Te-aș fi rugat să stai cu mine la masă și te-aș fi servit eu, să simți și tu că ești iubită. Nu te-aș
mai fi lăsat să muncești atât și nu aș mai fi cerut atât de multe de la tine. Aș fi făcut tot posibilul
să-ți bucur inima, să îți arăt că toate eforturile tale făcute cu atâta iubire îți sunt acum răsplătite
cu recunoștință și dragoste.
Sunt multe de spus despre mama. Niciunul dintre noi nu ar putea epuiza toate cuvintele și
gândurile ce înveșmântează ființa cea mai dragă de pe pământ. Cuvintele nu-mi ajung acum.
Restul le va spune inima…
Nu pot încheia aceste gânduri de gratitudine către maica mea, icoana vieții mele, decât cu un
cuvânt de-al ei: „Maria, să fii veselă și să râzi mult! Te iubește mult mama!”
Sărută-mi Doamne sufletul, așa cum mama odinioară pupa rana, ca să nu mă mai doară!…
Prof.înv.primar Nistor Alina

Școala Gimnazială ,,Mihail Kogălniceanu”
Cuvântul mama
Grigore Vieru
Pruncii îl zuruie.
Bătrânii îl visează.
Bolnavii îl șoptesc.
Muții îl gândesc.
Fricoșii îl strigă.
Orfanii îl lacrimă.
Răniții îl cheamă.
Iar ceilalți îl uită.
O, Mamă! O, Mamă!
Obișnuim să vorbim despre mama doar de 8 martie, atunci când o sărbătorim și o

ridicăm în slăvi, dar în restul timpului? În restul timpului cum ne bucurăm de ea?
Pentru că puterea cuvântului „mama” ar trebui să fie nemuritoare, am ales azi, să
vorbesc despre ființa căreia i se datorează în masă cam tot, pentru că ea este singurul simbol
al continuității și al dezvoltării.
Cred că mi-am pus întrebarea legată de semnificația acestui cuvânt de nenumărate
ori și, tot de atâtea am realizat că nu are o definiție, ci că de fapt, ea reprezintă întreg
universul, cel puțin pentru mine. Însă dacă ar fi să dau o definiție într -un eseu cerut de
profesoara de română la școală, aș descri-o ca pe un loc, un loc în care găsești dragostea
90
eternă și fericirea în care se adăpostesc toate lucrurile mărunte, pe care, de cele mai multe
ori nu le apreciem.
Pe de-o altă parte, știu că ar trebui să folosesc multe figuri de stil pentru o notă mare, așa
că, acest eseu mi-ar da posibilitatea de a hiperboliza fiecare moment în care apare figura
mamei, fără a simți ca este o exagerare, așa că aș asocia-o și cu luna (care luminează pe
întuneric) și cu soarele (care încălzește și în cea mai friguroasă perioadă).
În altă ordine de idei, aș expune relația dintre mamă și copil, care, oricât de greu ar
fi încercată, nu se va rupe niciodată, fiind strâns legată de primul auz, primul sărut, primii
pași și incontestabil, primul cuvânt, adăugând dragostea ei, care se află dincolo de orice
tristețe ca o mână cerească ce alină durerea cu o singură mângâiere.
Privat de dragostea ei, universul ne-ar înnebuni de durere, așa că, de aici dezvolt
convingerea, care mă face să susțin temeinic faptul că este singurul sentiment pur, care nu
poate fi pus la îndoială și chiar și așa, mulți nu-l prețuiesc îndeajuns…
Iar în concluzie, cu toate cele spuse mai sus, mă arăt total confuză în fața unei
întrebări simple, dar cu atâtea înțelesuri. Știu ce semnifică mama, dar nu știu să exprim,
pentru că oricât aș scrie și mi-aș manifesta aprecierea, simt că nu este îndeajuns, simt că
ea merită ceva mai mult decât se poate găsi în câteva cuvinte frumoase, înșirate pe o hârtie.
Proiect de activitate
Data: 08.03.2021
Clasa: a II-a B
Propunătoare: Antoche Florentina
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea de învățare: Textul liric. Strofa. Versul
Subiectul: „Mama” de Panait Cerna
Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe
Competențe specifice:
- 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj clar articulat, emis cu viteză normal şi însoţit de
gesturi;
- 3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea unor mesaje scrise simple şi scurte din
universul apropiat;
- 4.1. Participarea la proiecte de grup/la nivelul clasei/ individuale în care elaborează cu
sprijin scurte mesaje scrise;
Obiective operaționale:
a) Cognitive:
91
OC1: să identifice tablourile textului;

OC2: să recunoască caracteristicile unui text liric;
OC3: să alcătuiască un cvintet cu titlul „Mama”;
b) Psihomotorii:
OP1: să aibă o poziție corectă în bancă
c) Afective:
OA1: să își dezvolte spiritul de echipă
OA2: să își dezvolte sensibilitatea pentru poezie
Strategia didactică
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, cvintetul
Mijloace și materiale didactice: manualul, imagine cu o casă între doi salcâmi
Formă de organizare: frontal, individual
Resurse umane: 14 elevi
Resurse temporale: 40 minute
Etapele Activitatea Strategie didactică Evaluare
lecției Resurse Forma
Propunătoarei Elevilor Procedurale/ Materi Tempo de
Metode ale rale organi
didactice zare
1. Se creează condiţiile
Momentul optime pentru Conversația 1 min Fronta
organizatori desfăşurarea lecției: l
c pregătirea materialului
didactic necesar,
stabilirea liniştii.
2. Captarea Veți lucra în perechi.
și orientarea Fiecare pereche are pe Carton
atenției bancă un vers extras din Conversația așe cu 3 În
poezia „Mama” de versuri minute perech
Panait Cerna. Voi, va le i
trebui să ordonați poezie
versurile lipindu-le pe i
tablă.
92
3. Citiți textul „Mama” de Elevii citesc Evaluare

Reactualizar Panait Cerna.. poezia. orala
ea Voi efectua citirea Textul este aprecieri
cunoștințelo model. o poezie. Conversația verbale
r dobândite Ce fel de text este Are strofe, Manua 7 Fronta și
anterior acesta? versuri și Explicația lul minute l colectiv
După ce caracteristici v- rimează, e
ați dat seama că este o cuvintele de
poezie? la sfârșitul
versurilor se
În poezie se exprimă termină în
direct anumite aceeași
sentimente, emoții, stări silabă. Evaluare
sufletești. „minte”- „ Conversația orala
Citiți perechile de nainte”
cuvinte care rimează. „Și-n casă, Explicația Manua Fronta Aprecier
Citiți versurile din care într-un colț lul l i verbale
aflam cine stătea în întunecat,/ și
colțul întunecat. Văd un colectiv
Ce arbori are în față casa copil e
din amintirile poetului? demamalui
Acum aș vrea să certat.”
selectaţi versurile sau Casa din
expresiile care dovedesc amintirile
dragostea poetului are
mamei pentru copilul ei. în față
Găsiți strofa în care este salcâmi.
descrisă casa. Elevii
Găsiți strofa în care găsesc
copilul este certat de următoarele
mamă. expresii/ver
De ce credeți că mama suri: „unde-i
și-a certat copilul? doarme-
93
Ce înseamnă cuvântul odorul”; „o

„sfioasă”? umbră bună
Ce înțelegeți voi prin ce îi șterge Conversația
cuvântul a birui? plânsul”.
Ce este acela un odor? „De lume Explicația Evaluare
Ce înseamnă a alina? răzlețită ... Manua Fronta orala
Haideți să alcătuim zăresc o lul l
propoziții cu aceste casă” Aprecier
cuvinte. „Și-n casă ... i verbale
de mama lui și
certat”? colectiv
Poate că el e
nu și-a făcut
temele sau
poate este
dezordonat.
Sfioasă
înseamnă
rușinoasă.
A birui = a
învinge
Odor =copil
A alina =a
mângâia, a
împăca
Elevii dau
exemple de
propoziții ce
conțin
cuvintele
recent
explicate.
94
Colega mea
este tăcută
și sfioasă.
Am biruit în
lupta
împotriva
turcilor.
Mama își
alintă
odorul.
Tata știe
mereu să
îmi aline
suferința.
4. Astăzi o să încercăm să Conversația
Anunțarea înțelegem mai bine
subiectului poezia, o să explicăm Explicația 1 Fronta
lecției și versurile și o să minut l
precizarea împărțim textul în
obiectivelor fragmente.
5. Dirijarea Aș vrea să vă imaginați
învățării că urmează să pictați Fronta
tablouri pe baza textului. l
Asta înseamnă că voi va Elevii Conversația Manua Evaluare
trebui să împărțiți poezia lucrează în lul orala
în câteva secvențe care echipe și 20
pot fi pictate și le veți încearcă să minute În
propune un titlu. Veți împartă perech
lucra cu colegul de textul în i
bancă. tablouri.
Câte tablouri ați
identificat? Am găsit
Cum le-ați denumit? trei tablouri.
95
Acum vom încerca să le Le-am Fronta

identificăm împreună. denumit: l
Deschideți caietele și Copilărie,
notați titlul „Mama” de Copilul
Panait Cerna, iar ca un supărat și
subtitlu „Plan simplu de Împăcarea
idei”.
Cine vrea să citească Evaluare
primul vers? Lectura orala
Ce înțelegeți voi prin explicativă
cuvintele „fără minte”? Aprecier
Această secvență face Munca cu Manua i verbale
referire la o perioadă din manualul lul și
viața omului. Care ar fi „Din vârsta colectiv
aceea? Care este fericirii fără Conversația e
perioada în care omul minte,” euristică Fronta
este fericit, dar neștiutor, Fără minte l
naiv? înseamnă
„Icoane dragi mi-apar naiv,
mereu-nainte”. Poetul își neștiutor.
amintește ceva. Se
referă oare chiar la
chipul unui sfânt de pe
perete?
Cum sunt icoanele Este vorba
pentru noi? despre
Ce altceva ar mai putea copilărie.
fi prețios pentru noi?
Atunci icoana face Lectura
referire la persoanele explicativă
dragi de care își aduce Evaluare
aminte poetul. Munca cu orala
manualul
96
Haideți sa vedem, Nu se referă Manua Aprecier

reușim să construim la icoanele Conversația lul i verbale
primul tablou? Ce putem de pe pereți. euristică și
picta în el? Icoanele colectiv
Cum am putea numi sunt Fronta e
tabloul realizat? prețioase, l
Îl vom nota în caiete. valoroase,
Unde se află casa? Citiți sfinte.
versurile 3 și 4. Ar mai
Casa era răzlețită și putea fi
rușinoasă, adică? prețios un
Autorul și-o amintește prieten, o
într-o „ramă de salcâm”. persoană.
Oare la ce se referă?
Pe cine vede în casă? Îl putem
Unde se află acesta? picta pe
Oare poetul se referă poet care își
chiar la un colț al casei aduce Lectura
sau la un loc unde s-ar aminte de explicativă
putea retrage copilul? persoane
Unde s-ar putea retrage dragi din Munca cu
copilul? copilăria lui. manualul
Cum era copilul? L-am putea Evaluare
De ce era supărat? numi Conversația orala
„Din toți câți trec, nu-i ”Persoane euristică Manua
nimeni să-l aline” Ce dragi din lul Aprecier
înțelegeți voi prin acest copilărie”. i verbale
vers? „De lume Fronta și
Având în vedere că se răzlețită și Lectura l colectiv
afla în camera lui, cine sfioasă,/ În explicativă e
ar fi putut trece pe lângă ramă de
el? salcâm Munca cu
manualul
97
„Și-adoarme-ncet zăresc o Manua

copilul în suspine” casă.” Conversația lul
Citiți următoarele două Casa era euristică
versuri. ascunsă de
Ce înseamnă „o lume.
biruiește dorul”? Casa avea Lectura
Cine este odorul? lângă ea explicativă
Unde dormea copilul? salcâmi.
„El simte cum s-apleacă Poetul vede Evaluare
peste dânsul/ O umbră în casă un orala
bună ce îi șterge copil.
plânsul.” El se află Aprecier
Cine ar putea fi această într-un colț i verbale
umbră bună? întunecat. și
Adică mama se apleacă colectiv
deasupra copilului și îi e
șterge lacrimile.
„De gâtul ei s-atârnă în S-ar putea
neștire” retrage în
„Toți îngerii din ceruri îi camera lui.
sunt frați.” Adică cei doi Copilul era
s-au împăcat. supărat.
„Învăluiți de-a candelei Copilul era
lucire” supărat,
Ce este o candelă? deoarece a
Candela este o lampă fost certat
mică cu ulei, care se de mama
pune la icoane. ( Le arăt lui.
copiilor o candelă)
Cum era în cameră dacă Nimeni nu îl
această candelă era poate
aprinsă? împăca.
98
„Învăluiți de-a candelei

lucire/ Copil și mamă Ar fi putut
dorm îmbrățișați” Cei trece
doi s-au împăcat și dorm bunica, tata,
îmbrâțișați la lumina sora sau
candelei. fratele.
Copilul
Discut cu elevii vers cu adoarme
vers pentru a ajunge la plângând.
trei tablouri: „Dar peste
1 Persoane dragi din noapte-o
copilărie biruiește
2 Copilul certat dorul/ Și
3 Împăcarea mama
merge unde-
i doarme-
odorul.”
Mamei i se
face dor de
copil.
Odorul este
copilul.
Copilul
dormea în
camera lui.
Umbra bună
este mama.
Copilul o
îmbrățișează
pe mamă.
99
Candela este
ca un bec.
În cameră
era lumină.
6. Obținerea Aș vrea să vă aduceți Evaluare
performanțe aminte de o situație Elevii orala
i similară prin care ați povestesc
trecut și voi, dar mai întâmplări Conversația Manua 5 Fronta Aprecier
ales cum v-ați împăcat. similare din lul minute l i verbale
Veți avea de alcătuit viața lor.. și
individual un cvintet cu Conversația colectiv
titlul „Mama”. Cvintetul e
este o poezie formată
din cinci versuri după
următoarea structură: Elevii Demonstra-ția
...... (titlu) alcătuiesc Fronta
...... ......, (două însușiri) individual l
..... ...... ...... ( trei cvintete pe
acțiuni pe care le face) care le Explicația
...........................(o citesc în fața
propoziție scurtă despre clasei.
ea) Indivi
.... (un substantiv ce o dual
descrie). 11
Exemplu: minute
Mama
Blândă, frumoasă,
Iubind,
îngrijind, protejând,
Este îngerul meu păzitor
Bucurie.
100
8. Evaluarea Evaluarea se va face 3

performanțe oral prin aprecieri și minute
lor premierea celor mai
bune poezii.
MOTTO: „ Folclorul nostru… nu numai că este sublim, dar te face să înţelegi

totul. E mai savant decât toată muzica aşa-zis savantă. Şi asta într-un
fel cu totul inconştient. E mai melodic decât orice melodie, dar asta
fără să vrea. E duios, ironic, trist, vesel şi grav.”
George Enescu
Data: 7 aprilie 2017
Şcoala Gimnaziala ,,Ecaterina Teodoroiu,, Brăila
Propunător: prof.pt.înv.primar DUMITRU SIMONA
Clasa a IV-a B
SUBIECTUL: Traditii si obiceiuri
TIPUL LECŢIEI: consolidare şi sistematizare
MIJLOC DE REALIZARE : sezatoare, elemente de transdisciplinaritate-A.V.A.P, limba

română, muzică şi mişcare
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
• consolidarea cunoştinţelor despre tradiţii şi obiceiuri transmise din strabuni;
• dezvoltarea dragostei pentru arta populară;
• educarea capacităţii de expresivitate afectivă şi motrică, facială şi corporală prin

raportare la versuri şi muzică adecvată ;
• formarea unei ţinute corecte, exprimarea stilului motric propriu de mişcare

artistică ; cultivarea unor aptitudini artistice ;
• dezvoltarea unor calităţi morale (seriozitate, putere de exteriorizare a unor trăiri

afective, perseverenţă);
101
În timpul lectiei elevii vor fi capabili:
O1 – să recite rolurile în mod expresiv, folosind un ton şi o mimică adecvată;
O2 – sǎ desfasoare activitati specifice șezătorii (cusaturi, confectionare costume

nationale, pictat linguri de lemn, confectionare papusi
din fire)
O3 – să prezinte costumele populare din diferite zone ale tarii;
O4 – sǎ intoneze cântece cunoscute, respectand linia melodica;
O5 – sǎ prezinte produsul finit si modul de realizare;
O6- să se mişte armonios îmbinând mişcări şi elemente sonore în concordanţă cu ceilalţi

şi în ritmul melodiei, diferite dansuri populare.
Tipul de strategie didactică: - consolidare integrată în şezătoare
Metode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, observaţia, joc de rol,

activitatea practica
Forme de organizare: in echipa, in perechi si individual
Mijloace de învăţământ: - decor specific şezătorii, costume populare,
- ac şi aţă colorată, cartoane colorate (pentru cusaturi, realizare semne

de carte)
- fire textile (pentru realizarea păpuşilor)
- linguri de lemn, acuarelă, (pentru ornarea lingurilor de lemn cu motive

nationale)
- şabloane fată şi băiat din polistiren; şabloane pantaloni, fuste, bluze;

codiţe din fire textile, baticuţe din pânză albă; tricolor pentru brâu ( realizare costume naţionale)
Material bibliografic: - Antologie de texte literare
- Culegere de cântece
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
MOME O.O. CONŢINUTURILE STRATEGI EVALUARE

NTELE I
ÎNVĂŢĂRII
102
LECŢIE DIDACTIC
I E
1.Mome ORGANIZAREA ELEVILOR PENTRU

nt ŞEZĂTOARE:
organizat
Clasa va fi decorata cu obiecte artizanale, de
oric
factura ţărănească: oale, căni din lut, linguri din lemn,
ştergare, fus etc., totul pentru a crea o atmosfera
specifica şezătorii de la sate.
Patru mese vor fi aranjate în forma de stea, în

centrul ei fiind una încărcată cu cele enumerate mai
sus.
Elevii sunt împărţiţi în patru echipe. O parte din

elevii vor sta la mese fiind gazde, iar ceilalţi vor fi
oaspeţi şi vor veni la şezătoare aducând bucate.
2. DESCHIDEREA ŞEZĂTORII:
Captarea
atenţiei Şezătoarea se va deschide printr-o poezie conversaţia Evaluare
spusă de un elev care va fi gazdă având în mâini o frontala
tavă cu pâine şi sare pentru a întâmpina oaspeţii. Joc de rol
Lângă acesta va mai fi un elev care va întâmpina
oaspeţii
Elev 1: Foaie verde de trifoi ,

Bine aţi venit la noi .
3.Anunţa Şi iar verde de cicoare , Joc de rol Evaluare
rea Să facem o şezătoare, frontala
subiectul Veselia să domnească ,
ui temei Cântecul să nu lipsească.
Ghicitori şi poezii,
Haideţi să spunem copii.
4. O1 Intra pe uşă un alt elev – oaspete aducând bucate pe o Joc de rol Evaluare
Dirijarea farfurie şi va spune următoarea poezie, poftind la frontala
învăţării şezătoare şi alţi copii:
Copil 1: Am aflat că-i şezătoare
Şi-am venit fără chemare, Conversaţia
Vă poftesc cu mic cu mare euristică
Că-i o gazdă primitoare.
Să fim harnici şi voioşi,
Fete mândre şi feciori
Pui de românaşi voinici,
O să meargă treaba bici.
La intrarea în sală, cei doi copii -gazde îi primesc pe
oaspeţi cu pâine si sare.
Copil 2: Bună vreme, gazdă - aleasă!
103
Am venit la tine-acasă.
S-a dus vorba-n depărtare
Că aici e şezătoare.
Astăzi vrem să te-ajutăm
Şi cu toţii să lucrăm.
Ai covoare de ţesut,
Ori vreo ie de cusut?
Lână ai de scărmăna
Sau porumb de curăţat?
Evaluare
Copil 3:
frontala
Bună vremea, gazdă-aleasă!
Doar n-am face cale-ntoarsă, Joc de rol
C-astă seară, vrei nu vrei,
Noi ne-am strâns cu mic cu mare Joc de rol
Şi-am venit la şezătoare
Bucuroşi de oaspeţi? Joc de rol
Gazdele.................... Bucuroşi, bucuroşi!
Elev 1:
Din vreme noi ne-am trezit

De oaspeţi ne-am pregătit.
Dar ia poftiţi de intraţi
Şi aici vă aşezaţi!
Odaia-i încăpătoare,
Hrana-i îndestulătoare.
Copil 4:
N-am venit să ospătăm,
Ci-am venit ca să lucrăm-
Cu drag să vă ajutăm.
Unde-i unul nu-i putere,
Unde-s mulţi puterea creşte
Şi lucrul mereu sporeşte.
Elev 2:
Fiincă azi e sarbatoare
Şi cu toţii aţi venit,
Am să-ncep c-o ghicitoare: Explicatia;
Ce este o şezătoare? Evaluare
Cine ştie mâna sus, frontala
Să vedem ce-aveţi de spus! (Copiii se miră, se
întreabă)
Orice zi de şezătoare
E un fel de sărbătoare
Când prietenii se-adună
Şi muncesc cu voie bună
Treaba lor cu toţi şi-o fac,
104
Dar nici din gură nu tac.

Basme, glume, ghicitori
Se spun pe la şezători.
Copil 5:
Acum ştie fiecare
Ce este o şezătoare:
Obicei vechi, aşezat
Şi de treabă, şi de sfat.
Fiecare ne-aşezăm
Şi de lucru ne-apucăm! Munca
independentă
Toţi elevii se aşează la mese, asculta indrumarea
; in echipe si
invatatorului şi încep să lucreze. Fiecare echipă are de
in perechi
realizat obiecte diferite: semne de carte cu ajutorul
cusăturilor, papuşi din fire textile, ornează linguri de
lemne cu motive naţionale şi papuşi îmbrăcate in
costume naţionale.
Elevii cu c.e.s. vor fi ajutați de către mamele lor să Conversaţia,

realizeze produsele. observaţia
Evaluare
În timp ce se lucrează, învăţătoarea citeşte textul ,, frontala
Boierul şi Păcală”, basm popular
Evaluarea
Doi elevi îşi vor prezenta costumele naţionale cu care lucrului în
Joc de rol
sunt îmbrăcaţi. Elevii vor prezenta cantece din zonele echipă , in
de unde sunt costumele nationale descrise anterior. perechi si
individuala
Copil 6:
Evaluare
Azi lucrează fiecare
individuala
Cu ce poate, cu ce are.
De cântaţi acum cu mine, Conversaţia,
Merge lucrul şi mai bine! observaţia
O eleva va interpreta cântecul ,, ................” Evaluare
Doi elevi îşi vor prezenta costumele naţionale cu care
frontala
sunt îmbrăcaţi. Elevii vor prezenta cantece din zonele
de unde sunt costumele nationale descrise anterior. Evaluare
Joc de rol individuala
Copil 7:
Foaie verde bob năut, Apreciere
Timpule, iute-ai trecut! verbală
Cu mult drag noi am muncit, Conversaţia,
Şezătoarea am sfârşit.
explicaţia
6. Feed- Un reprezentant al echipei va prezenta produsul finit

back-ul şi modul de realizare.
105
8.Incheie ÎNCHEIEREA ŞEZĂTORII:

rea
activităţi Copil 8:
i
Ziuă bună, şi-am plecat
Noi aici v-am prezentat
Obiceiul vechi din sat
Ce străbunii l-au lăsat.
L-au lăsat cu jurământ,
Să iubim acest pământ.
Să iubim neamul şi glia,
Ţara noastră, Romania!
Elevii vor dansa ,,Hora”-muzica Nicolae Botgros
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a IV-a
Unitatea scolară: Şcoala Gimnazială ,,ION LUCA CARAGIALE”
Propunător: prof. înv.primar CIOLACHE MARIA MAGDALENA
Aria curriculară: Limbă si comunicare
Disciplina: Limba si literatura romană –Lectură
Unitatea de invaţare: Comunicarea despre locuri și întamplarI
Subiectul:Interpretarea textului în versuri;
Text suport: ,,Întalnire cu mama”, de Nicolae Labiş
Tipul lecţiei: dobândire de cunoștințe
Scopul lectiei: interpretarea textului în versuri ținând cont de caracteristicile genului liric;
Competențe operaționale:
106
– să citească textul corect, conștient, expresiv;

– să răspundă corect la întrebările adresate,referitoare la conținutul textelor prezentate;
– să utilizeze în contexte diverse achiziții lexicale noi;
– să identifice imaginile artistice și tablourile poeziei;
– să colaboreze în cadrul grupului în vederea realizării sarcinilor de lucru.
Strategia didactica:
• Metode și procedee: lectura explicativă, conversația euristică, exercițiul, observația,

metoda ciorchinelui, cvintetul;
• Mijloace de învățământ: fișe de lucru, fișe de evaluare, material power-point; fișe de
lectură
• Forme de organizare: pe grupe, frontală, individuală;
• Mijloace de evaluare: aprecieri verbale, evaluarea reciprocă.
Bibliografie: *,,Metodica predării limbii și literaturii române”, ed. ,, Gheorghe

Alexandru”, Craiova 2003;
*,, Să dezlegăm tainele textelor literare”, Carmen Iordachescu
*,,Nicce pps.ro”- material power point pentru fiecare
Nr. Ob. Conținutul Resurse Forme

crt Secventel op. informațional Activitatea elevilor Materi- Procedura de ev.
. e lecției Activitatea ale le/ forme
Dozare învățătorului de
organizare
1 Moment Asigur climatul Își pregătesc Conver-
organizat necesar bunei materialele necesare sația
oric desfasurarii a lectiei. activității.
1 min.
2 Captarea O2 Prezint un material Asculta cântecul și ,,nicce Obs. Aprecier
atentiei power- point despre urmăresc slide-urile cu pps.ro Conver- i verbale
7min legătura stabilită între imagini sugestive. Cantec: sația
mama și copil, pe fond Răspund întrebărilor ,,Mama” euristică
muzical. adresate și își C.Crisan frontal
Creeez un climat motivează de fiecare
favorabil atingerii dată răspunsul.
laturii afective a
elevilor printr-o
discuție legată de
importanța mamei în
viața fiecărui om.
Adresez elevilor
întrebării de genul:
Ce v-a impresionat cel
mai mult ,ascultând
cântecul și urmărind
imaginile?
Ce stare v-a creat?
107
Ce sentimente se
transmit?
3 Anunțare Anunț obiectivele Ascultă cele transmise
a operaționale și scopul
obiectivel orei de lectură
or lecției
4 Actualiza O1 Distribui elevilor fișe Elevii citesc Fișe de Exercițiul Obs.
rea de lucru (vezi anexa fragmentele cu voce lucru Com-
lecturilor O5 1) ,pentru fiecare tare. fragmente Pe grupre portame
studiate grupă. Pe fiecare fișă de text și ntului de
cu se află câte un sarcini de cititor
tematica - fragment din lecturile lucru
,,Mama” studiate:
15 min *,,Mama”,G. Coșbuc;
*,,Mama lui Ștefan cel
Mare” D. Fișa de individual Evaluare
Bolintineanu; lucru a
*,,Amintiri din Fiecare elev din grupă reciproc
copilărie”, Ion va citi câte un răspuns ă
Creangă; formulat în cadrul
O2 *,,Puiul”,I. Al. grupului.
Brătescu-Voinești
*,, Mama”, Nicolae Individual,elevii vor
Labiș completa fișa de lucru.
Solicit elevii din Citesc ceea ce au
fiecare grupă să notat.
răspundă cerințelor
scrise pe fișa de lucru.
Ținând cont de toate
mijloacele de
receptare ale unui
mesaj:audio, video,
scris, cer elevilor să
completeze un
ciorchine de idei
având tematica –
mama.(anaxa 2)
5 Dezbatere O1 Pornind de la Elevii prezintă câteva Material- Exercițiul Aprecier
a noii ultimul fragment din aspecte legate de date frontal i verba-
lecturii poezia ,, Mama „, de imaginea aferentă biografice le
22 min. Nicolae Labiș , fac textului scris.
trecerea la noua Textul
lectură ,,Întâlnire cu poeziei
mama” de același Completează pe fișa
autor. de lectură toate
Prezint un material rubricile cu
power-point despre informațiile primite
Nicolae Labiș. despre auror și operă.
Elevii citesc corect
,conștient, expresiv.
108
O3 Distribui fișele de Lectura

lectură. (vezi explicativă
anexa 3)
Solicit elevii să Identifică pe text
citească,, în lanț” câte cuvintele noi;
o strofă din poezie, Introduc în contexte
după lectura model. diferite noile achiziții
Antrenez elevii într-o lexicale.
dezbatere pe textul
suport:
*exerciții de Conver-
sinonimie; Elevii participă la satia
*exerciții de dezbaterea inițiată, euristică
antonimie; argumentându-și
*enunțurii orale cu răspunsul, își exprimă
noile achiziții lexicale. punctul de vedere.
Rog elevii să
argumenteze citatele
din poezie:
O4 *,,S-au coșcovit
pereții îmbătrâniți de
ploi”;
*,,Sunt mai tăcute Desprind imagini
scările de piatră”; vizuale
*,,Vad m-a uitat și ,dinamice,auditive,
câinele mă latră”; olfactive.
*,,Dar mama...se Notează câte o
încurcă în fuste imagine în fișa de
alergând”; lectură .
Care este rolul Răspund solicitărilor.
punctelor de
suspensie? Ce ar fi
adăugat poetul?
Împreună cu elevii
se desprind imaginile
artistice din poezie.
Voi sprijini elevii în
identificarea
tablourilor fiecărei
strofe.
Ce sentimente se
desprind din poezie?
Se face simțită
vocea poetului?
Argumentați!
6 Feed- O2 Cer elevilor să Elevii completeaza Fișa de Exercițiul Apreci-
backul completeze cvintetul cvintetul. evaluare eri
3min. din finalul fișei de Scriu mesajul frontal indivi-
lectură. poeziei. duale
109
Care este mesajul Răspund în ordinea

poeziei? în care sunt solicitați.
7 Încheiere Fac aprecieri Își notează tema.
a individuale și
activității colective .
2 min. Anunț tema pentru
acasă: compunere
liberă ,,Mama- icoană
a sufletului”
Anexa nr.1 Grupa nr. 1
Citește cu atenție fragmentul pentru a răspunde cerințelor:

,, Și firul tău se rupe des, ...O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești!
Căci gânduri te frmântă, La geam tu sari deodată
Spui şoapte fără de-nţeles, Prin noapte –afară lung privești-
Și ochii tăi stau ţintă. ,, –Ce vezi?” întreab-o fată.
Scapi fusul jos; nimic nu zici ,,Nimic...mi s-a părit așa!”
Când fusul se desfiră... Și jalea te răpune,
Te uiți la el și nu-l ridici, Și fiecare vorbă a ta
Și fetele se miră. E plâns de îngropăciune”
(,,Mama”- George Coșbuc)
• Ce trăsături ale mamei se desprind din fragment?
...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
• Ce sentimente vă trezește lectura fragmentului?
...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
• Care este mesajul transmis de acest fragment?
...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Grupa nr. 2

-,, Ce faci tu,copilă? zice doamna mare.
Apoi ea la poartă atunci a ieșit Însă dacă cerul vrând să-ngreuneze
Și-n tăcerea nopții astfel i-a vorbit: Anii vieții mele și să mă-ntristeze
-,,Ce spui tu, străine? Ștefan e departe; Dacă tu ești Ștefan cu adevărat
Brațul său prin taberi mii de morți împarte. Apoi tu aice fără biruință
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu; Nu poți ca să intri cu a mea voință
De ești tu acela, nu-ți sunt mamă eu! Du-te la oștire! Pentru ţară mori!
Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!”
(,,Muma lui Ștefan cel Mare-Dimitrie Bolintineanu)
110
- Ce trăsături ale mamei se desprind din fragment?

...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
- Ce sentimente vă trezește lectura fragmentului?
...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
- Care este mesajul transmis de acest fragment?
...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Grupa nr. 3
,,...Așa era mama pe vremea copilăriei mele, plină de minunăţii, pe cât mi-aduc aminte;
și-mi aduc bine aminte, căci braţele ei m-au legănat şi mă alintam la sânu-i, gângurind şi
uitându-mă în ochi-i cu drag! Şi sânge din sângele ei şi carne din carnea ei am împrumutat; şi
a vorbi de la dânsa am învaţat.”
(,,Amintiri din copilărie”-Ion Creangă)
b) Ce trăsături ale mamei se desprind din fragment?

...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
c) Ce sentimente vă trezește lectura fragmentului?
...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
d) Care este mesajul transmis de acest fragment?
.......................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Grupa nr. 4
,,- Mama, nu e aşa că o să mă fac bine? Nu e aşa c-o să merg şi eu să-mi arăţi cetăţi
mări și râuri și marea?
-Da, mamă ! răspundea prepeliţa silindu-se să nu plângă.
În inima bietei prepelițe era o luptă sfâşietoare. Ar fi vrut să se rupă în două:
jumatate să plece cu puii sănătoşii, care sufereau de frigul toamnei înaintate, iar jumătate să
rămână cu puiul schilod, care se agăţa de ea cu disperare.
Suflarea duşmănoasă a crivăţului a hotărât-o. Decât să-i moară toţii puii, mai bine
numai unul şi fără să se uite înapoi, ca să nu-i slăbească hotărârea, a zburat cu puii zdraveni,
pe când ăl rănit striga cu disperare:
-Nu mă lăsați! Nu mă lăsaţi!”
(,, Puiul –I.Al. Brătescu- Voineşti)
111
...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Grupa nr. 5
,,N-am mai trecut de mult prin sat şi-mi spune

Un om ce de pe-acasă a venit
Cum c-a-nflorit la noi mălinul
Și c-ai albit mămucă, ai albit.
Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă,

Eu nu ştiu cum să cred atâtea veşti,
Când din scrisori eu văd precum matale
Din zi în zi mereu întinereşti.”
(Mama- Nicolae Labiş)

...........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
FIŞĂ DE LECTURĂ
Titlul lecturii:........................................................................................................
Autorul: .........................................................................................................
Date despre autor și operă:.......................................................................................................
Care este înțelesul versurilor?
,,Sunt mai tăcute, parcă și scările de piatră.”..................................................
................................................................................................................................................
112
,,Văd m-a uitat şi câinele, mă latră”.........................................................................................
................................................................................................................................................
,,Dar mama... se-ncurcă în fustr alergând.”.............................................................................
...............................................................................................................................................
Tablourile poeziei:...................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
Sentimentele transmise de autor:..............................................................................................
Ce mesaj se desprinde din aceasta poezie?
..................................................................................................................................................
CVINTET:
Titlul ....................................
Două adjective .......................................................
Trei verbe ......................................................................
O propoziție ...............................................................................................
Cuvântul cheie .....................................
Înv. Gheorghe Roxana

Școala Gimnazială ,, I.L.Caragiale”
”Mama este începutul tututor începuturilor.” ( Grigore Vieru)

Blândă ca briza mării, frumoasă ca o primăvară, suavă ca un ghiocel și
darnică ca o toamnă încărcată cu daduri alese, mama este ființa unică fără de care nu poți trăi.
Mama este cântec, bucurie, dans, rază de soare, poezie , mama este prietena, bucătăreasa,
doctorița, sfeșnicul și profesorul oricărui copil, indiferent de vârsta sa.
Încă din primii ani de viață, mama îți stă alături la fiecare pas, te veghează, te
protejează, te iubește, te mângâie, ea devine astfel Universul pruncului său, Zâna cea bună și
Îngerul care îl păzește.
113
Mamele sunt frumoase, toate mamele sunt cele mai de preț în ochii copilului, la fel
cum acesta, în ochii mamei sale este cel mai bun, frumos și deștept dintre toți. Nichita
Stănescu confirmă acest lucru în poezia ” Cea mai scumpă de pe lume”, creionând portretul
perfect al mamei: ” Spune-mi care mama-anume/ Cea mai scumpă e pe lume?/ Puii toți au
zis de păsări,/ Zarzării au zis de zarzări,/ Peștișorii de peștoaică,/ Ursuleții de ursoaică,/
Șerpișorii de șerpoaică,/ Tigrișorii de tigroaică,/ Mânjii toți au zis de iepe [...] Iară eu, de-a
mea mămică. Orice mamă e anume, cea mai scumpă de pe lume.”
MAMA, ce cuvânt înălțător! Primul nostru cuvânt! Un sentiment de dragoste îmi

învăluie sufletul și un chip sfânt îmi apare în fața ochilor atunci când îl rostesc. Este ea,
mama, cu privirea caldă și blândă, ocrotindu-mi fiecare pas al vieții, cu ochii săi mari și verzi
precum marea acoperită de alge, precum un smarald abia șlefuit, dăruindu-și întreaga viața
mie.
De ce să le iubim? De ce să le respectăm?
Pentru că le dăruim totul, ne-au creat și crescut cu dragoste, și-au sacrificat timpul, corpul,
odihna pentru noi, au făcut compromisuri și ne-au făcut să simțim că totul se învârte în jurul
nostru, pentru că fiecare rid fin de pe chipul lor și părul grizonat, nins, pe ici-colo, sunt dovezi
ale sacrificiilor făute. Nu sunt mamă, nu cunosc sentimentul pe care îl împărtășeste o mamă
pentru pruncul său, dar sunt un adult trecut recent de adolescență care afirmă din toată inima:
TE IUBESC, MAMA!
Indiferent ce-ai fi...

Te-aș povesti oricui frumos,
Te-aș memora în orice clipă,
De-ai fi pagină de-ntors
Sau picătură de apă.
Te-aș îmbrățișa subit,

De-ai fi perna-mi de dormit,
Pasăre în zbor de-ai fi,
La fel eu te voi iubi.
De-ai fi clapă de pian,

Doar din suflet aș cânta
Și de-ai fi un întreg ocean,
La malul tău m-as muta.
La fel de mult eu te-aș iubi,

Indiferent ce ai fi,mamă!
( Roxana Gheorghe)
Mulțumesc
Întreg sufletul meu te simte,
Cea mai bunămamică.
Suprem înger ce veghează
De necazuri s nu mă lovesc,
114
Îți mulțumesc că mi-ai dat viață,

Pentru tot...îți mulțumesc.
( Roxana Gheorghe)
MAMA
Eleva Amariei Eliza Dorina ,Clasa IV
Îndrumător prof.înv. primar Neacșu Florentina
Școala Profesională ,,Emil Drăgan”
Mama este cea care ne-a dat naştere, cea care ne crește, cea care ne îngrijeşte .O zi fără
mama, ar fi cea mai rea zi din viaţa mea.
Îmi iubesc mama, mai presus decât orice pe lumea asta. Și fraţii mi-i iubesc, dar mai presus
de orice e o mama! Ea ne iubeşte pe toţi și ne face toate poftele, iar pentru asta preţuiesc orice
clipa petrecută alături de ea.
Pentru ca sunt cea mai mare dintre copii, mama are deplina încredere în mine. Când îi este
rău, în toata casa e o linişte deplina! Dar când mama se simte bine, toata casa e plina de veselie
și chef de joaca.
Seara după ce ne terminam activităţile zilnice, privim împreuna la televizor. Când obosim,
ne băgam la somn, mulţumiti ca suntem sanatoşi, mâncaţi și curaţi.
Dimineaţa, mama e la servici, pentru a ne aduce un venit în casă, alături de tata, pentru ca
noi copiii să nu ducem lipsă de nimic.
Îmi iubesc tare mult mama, care este și va rămâne mereu, idolul meu!
Despre mama mea

Eleva: Gheorghe Alina , clasa III
Îndrumător profesor înv.primar:Lazăr Emilia
Despre mama mea:

Hărnicuță este ea,
Tot timpul munceşte,
Pe mine mă îngrijeşte.
Despre mama mea:

Frumoasă este ea,
Cu zâmbetul ei mă-ncălzeşte,
Chipul de-i văd mă linişteşte.
Despre mama mea:

Puternică este ea,
Cu brațele mă ocroteşte,
De primejdii mă păzeşte.
Despre mama mea:

Blajină este ea,
Cu inima mă iubeşte
115
Cu vorbe dulci mă creşte
Mama
Elev: Eftimie Nicolas , clasa III
Mama mea e ca o floare

Mândră şi strălucitoare,
Bună şi frumoasă
Ca ziua de luminoasă.
În fiecare dimineaţă, de cu zori,

Fie soare, fie nori,
Mama mea e-o furnicuţă
Micuţă şi hărnicuţă.
Mamă, chip frumos,
Drag şi luminos…
Te iubesc duios!
Pentru tine, mama

Elev: Guță Daniel , clasa III
Eu, mamică, te iubesc,

Inima ţi-o dăruiesc,
Uneori te mai rănesc
Dar ştii bine, te iubesc!
Eşti o mamă iubitoare,

Tu ştii, cearta ta mă doare,
Eu promit că te ascult
Dar o iau de la-nceput.
Mama mea
Eleva: Constantin Denisa , clasa III
Mama mea e cea mai bună

E frumoasă ca o zână,
Mă ajută, mă învață
116
Cum să mă comport în viață.
Mulțumesc, mămica mea,

Pentru bunătatea ta.
Zi de zi mă îngrijești,
Zi de zi tu mă iubești
Din suflețelul meu îți spun,

Că am să fiu cea mai bună,
Am să mă comport așa
S-o bucur pe mama mea.
Mamei mele
Elev: Spânu Denis , clasa III
Chipul mamei e departe

Ea lucrează în străinătate.
Eu ştiu că se străduiește
Pentru copil ea muncește.
La distanţă noi trăim

Însă nu mă simt străin.
Mamei îi sunt devotat
Mereu sfatul i-am urmat.
Mamei scumpe eu doresc

Să îi spun că o iubesc
Pentru ea doresc doar bine
Să fie mândră de mine!
Ochi de mama
Eleva: Bratosin Alina, clasa II
Din pragul casei mă privesc

Când vesel merg spre şcoală
Pe chipul ei, ei strălucesc
De-i nor, ori soare afară.
Cu drag spre mine ei privesc

Şi îmi dau siguranță.
Ei blând mă mustră când greşesc
Să fiu corect în viață.
Cu ochi de soare e privit
117
Copilul totdeauna
Cum e pământul învăluit
De-a astrului căldură.
Mama
Elev: Manea Ștefan , clasa II
Ochii albaștri ca marea,

Sufletul deschis ca zarea,
Fața-i veselă mereu
Și părul e ca al meu.
E severă când o supăr

Și e bună când o bucur.
Mă învață lucruri multe...
Multe, multe, cât un munte.
Mă iubește și m-alintă
Că așa e ea croită.
Așa e mama mea
Și o cheamă …..!
Mama mea
Eleva: Coadă Elena, clasa II

Mama mea mult mă iubeşte,

Zi de zi mă ocroteşte,
De Iisus ea mă învaţă
Şi îmi dă bună povaţă.
Ochii îi sunt un tezaur,

Părul ei e ca de aur,
Eşti frumoasă-aşa cum eşti
Şi pe mine mă iubeşti!
Omagiu mamei
Elev: Zydan Mohammad, clasa II
Mama mea cu ochi căprui,
118
Şi frumoasă ca o zână
Te iubesc nespus de mult
Vreau să fim tot împreună!
Chipul blând şi luminat,

Viaţa mi-ai înseninat.
Şi la ceas de sărbătoare
Îţi aduc în dar o floare.
Dragă mamă,
Filip Maria Daria
Școala Gimnazială ” Ion Luca Caragiale” Brăila
Prof.înv.primar Ciolache Maria Magdalena
Astăzi este ziua ta, prilej bun să îţi spun cât de mult însemni pentru mine. Străluceşti în
viaţa mea ca soarele pe cer, eşti icoana sfântă a drumului meu în viaţă. Pentru mine reprezinţi
o floare delicată dar şi fragilă, de aceea voi fi lângă tine mereu şi la bine şi la greu. Cred că
Dumnezeu mi te-a trimis ca o binecuvântare în viaţa mea. Aş dori ca toţi copiii din lume să aibă
o astfel de mamă iubitoare, protectoare, frumoasă, blândă şi harnică. Îţi sunt datoare cu însăţi
viaţa mea. Mă iubeşti atât de mult chiar şi atunci când nu sunt tocmai un copil cuminte. Ştii să
ierţi şi să mă mângâi atunci când sunt supărată sau îmi este greu. Faci totul aşa cum trebuie.
Simt cum mă protejezi prin căldura care se degajă din sufletul tău bun şi pur. Aş dori ca această
căldură să mă înconjoare tot timpul oriunde merg pentru a nu-ţi simţi lipsa nicicând. Te voi iubi
mereu, te voi respecta şi te voi ajuta. Îţi doresc tot binele din lume, calea paşilor tăi să fie
presărată mereu doar de bucurii, să ai o viaţa lină şi frumoasă şi tot norocul să fie cu tine.
Îţi mulţumesc pentru cei şapte ani de acasă, pentru iubirea pe care mi-o oferi zi de zi. Îţi
mulţumesc că stai mereu lângă mine, când îmi merge bine, dar şi când îmi merge rău. Îţi
mulţumesc pentru mâna pe frunte în noaptea în care am visat urât, pentru ceaiul din seara în
care am avut febră. Pentru primul brad de Crăciun, pentru căa i-ai deschis în fiecare an uşa
Moşului, pentru primul ghiozdan... Îţi mulţumesc că mi-ai arătat ce înseamnă iubirea pură, iar
timpul mi-a demonstrat că numai tu poţi iubi aşa.Te apreciez, dragă mamă, pentru toate
sacrificiile tale pe care abia acum le înţeleg şi îţi mulţumesc că mi-ai predat curajul cu prima
lecţie când am încercat să gătesc şi m-ai încurajat să merg mai departe. Îţi mulţumesc că eşti
mama mea şi că ai făcut atâtea pentru mine. Nu te-aş înlocui cu nimic în lume! Eşti mama mea
şi te iubesc aşa cum eşti! Cu dragoste, copilul tău! . Te voi păstra mereu în sufletul meu. Îţi
mulţumesc că exişti şi că eşti mama mea! La mulţi ani, scumpă mămică!
Un ajutor de nădejde
Ellis Loredana Anamaria
Școala Gimnazială ” Ion Luca Caragiale” Brăila
Înv. GHEORGHE Roxana -Elena
Mama mea este o ființă unică. Ea este dulce ca o prăjitură, blândă ca briza mării și
darnică ca o toamnă încărcată cu daruri alese. Mama este Zâna cea bună.
119
Este o zi călduroasă de vară. Soarele dăruiește cele mai puternice și strălucitoare raze
ale lui. Copacii plini cu fructe, par a avea coroana încărcată de flori multicolore. Natura este
îmbrăcate în straie dde sărbătoare.
Mă aflu într-un loc unde există doar bănci și copaci care păreau făcuți din vată de
zahăr. Nu aveam nimic de făcut în afară de a mă plimba, amintindu-mi momentele petrecute
cu mama mea...
Eram la școală. Domnișoara învățătoare se pregătea să ne dea temele, urmând ca eu și
colegii mei să mergem la ora de sport. După ce mi-am notat temele, mi-am luat sticla de apă
și am coborât pe scări pentru a ajunge în sala imensă unde noi făceam educație fizică.
Deodată, când noi eram așezați pe bănci, a apărut domnul profesor care ne-a spus:
-Bună ziua, copii! Astăzi ne vom juca cu mingea. Vreau să alegeți voi jocul.
- Bună ziua! am răspuns noi în cor. Ne-ar plăcea să ne jucăm fotbal și bascket.
Am ales o minge de bascket și am început să arunc la coș. În timp ce eu eram
concentrată asupra coșului, unul dintre adversari vine repede spre minge , luptând pentru a o
câștiga, iar spre nefericirea mea, s-a izbit de piciorul meu, provocându-mi o durere groaznică.
Îndurerată, strig după ajutor! Timpul parcă se oprise. Colegii mi-au oferit ajutorul, iar
domnișoara învățătoare a sunat-o pe mama, însă durerea nu trecuse, ci se accentuase.
- Au! Au....!
- Încearcă să reziști! spune una dintre fete.
- Mă doare foarte tare.
- Va trece! m-au încurajat ceilalți.
După o vreme de gemut și suspinat, ridic capul și văd un chip senin, dar totuși îndurerat. Era
mama mea care sosise imediat și care m-a ajutat mereu.
- Ce-ai pățit?zise cu lacrimi în ochi
-M-am accidentat, zic eu cu un glas abia rostit
-Of, hai acasă! Te voi sprijini eu până la mașină.
Am ajuns acasă și am petrecut încă două luni încercâd să mă vindec complet. În
tot acest timp, mama a fost mereu lângă mine.
Acum mă plimb printre iarba verde ca smaraldul și îmi dau seama că ar trebui
prețuită mai mult, iubită mai mult, pentru că sacrifică totul pentru mine.
120
121

Infinit Pentru Mama 2 - Carte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infinit Pentru Mama 2 - Carte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUXILIAR DIDACTIC DE CREAȚII LITERARE ȘI LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE -Coordonator

LAZĂR EMILIA Șc.Gim.,,MIHAIL KOGĂLNICEANU”

Nr 2, ediţia II, 2021

MAMA- SIMBOLUL VIEȚII

Prof. înv.primar LAZĂR EMILIA

De ziua ta, măicuță!

De ziua ta, măicuță,

Dar sunt micuț

Pot doar a desena

Socializarea şi integrarea în grădiniţă a copilului preşcolar

Educatoare Simona Mija

“Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu.

(din Chils’s Appeal, Mamie Gene Cole

MAMA - PUTEREA SACRIFICIULUI

Prof. ȋnv. primar Ion Mihaela

„TOŢI OAMENII MARI AU FOST CÂNDVA COPII.”

Ziua Internaţională a Copiilor - 1 Iunie oferă an de an un prilej de mare bucurie, o

• Să participe cu entuziasm în descoperirea marilor semnificaţii ale Zilei Copilului;

1. 1 IUNIE – Ziua Copilului Sala de clasa 28 mai

2. Dans pe muzica cântecului ,,A Ram Sam 28 mai

3. Desene, pe asfalt, in curtea școlii Curtea școlii 28 mai

4. Acordarea de diplome pentru Ziua Sala de clasa 28 mai

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

1. Jocuri şi activităţi liber alese (ALA 1):

Construcţii – “Căsuţe din poveşti!”

B. Dramatizare poveşti: „Turtiţa” şi „Căsuţa din oală” (ALA 2)

3. Activităţi de dezvoltare personală:

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

DLC (Educarea limbajului): : 1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

( Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor

DLC (Educarea limbajului):

II. ACTIVITĂŢI LIBER ALESE

Artă:- să-şi personalizeze măscuţa în mod creativ şi original

a) METODE SI PROCEDEE: conversaţia, expunere, explicaţia, observaţia, ciorchinele,

ADE: - educatoarea adresează întrebarea tuturor copiilor şi prezintă suport

d) FORME DE ORGANIZARE: pe grupe, frontal, individual.

❖ Curriculum pentru educatia timpurie M.E.N., 2019

Domenii experienţiale: LIMBĂ ŞI COMUNICARE

1. Educarea limbajului – „În lumea

Activităţi liber alese

II. ÎMPĂRTĂŞIREA CU CEILALŢI/ ACTIVITATEA DE GRUP:

III. NOUTĂŢI/EVENIMENTE/ŞTIREA ZILEI:

Dar să-ncepem lucrul,

JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE – Activitatea pe grupuri: Copiii

ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE

Activitatea de educarea limbajului + activitatea matematică .

TRANZIŢIE: Cântecul “Învăţăm şi ne distrăm” – suport CD.

EVENIME CONŢINUTUL INSTRUCTIV- STRATEGII DIDACTICE EVALUA

desfăşura activitatea. Pentru a pentru

Pentru a ajunge la surprize,

De asemenea, unn alt grup de copii - analiza

TRANZIŢIE: Cântecul “Învăţăm şi

6. Obţinerea Proba 6: Întregim tabloul - învăţarea - analiza

FAPTE BUNE, FAPTE RELE

Vai, ce greu e să fii ca mine,

Uite, sacu-i gol acum … ,

,,Cine-i puiul alintat/ De trei capre neîncetat

EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ PRIN VALORIFICAREA

Nume: MUȘAT MIHAI - DANIEL

• Să descrie cu propriile cuvinte cadoul construit.

• Să inițieze un dialog fictiv între mamă și un alt membru al familiei.

• Să formuleze corect cel puțin o formulă de politețe și de salut.

Etapele Strategii didactice Evaluare