Istoria Farmaciei

Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat

▪ Mesopotamia, ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat:

→ lipsit de şiruri muntoase protectoare:

¥ aflat astfel la discreţia tuturor năvălitorilor.

→ a creat condiţii pentru dezvoltarea unei culturi

specifice tot aşa de veche ca a Egiptului Antic.

▪ prima populaţie care a lăsat urme de civilizaţie înaltă şi

fermă, începând de pe la anul 3300 î.Hr.:

→ sumerienii: inventatorii cuneiformelor.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat

Mesopotamia, civilizaţie tot atât de timpurie ca şi Egiptul Antic.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat.

Cronologie

▪ în perioada sumeriană, ţinutul dintre

cele două fluvii s-a aflat sub hegemonia
mai multor cetăţi rivale:

→ în ordinea atingerii unei dezvoltări

superioare, s-au ridicat:

¥ Kish; ¥ Uruk;

¥ Akkad; ¥ Lagash.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

▪ cu timpul, sumerienii au fost supuşi de seminţii semitice

războinice:

→ akkadienii (2400 î.Hr.) şi amoriţii (cca. 2000 î.Hr.);

→ cultura lor mult mai avansată a dăinuit şi a ajuns la

apogeu;

→ declinul lor etnic:

¥ consecinţă: absorbţia progresivă în elementul

semit.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat.

Cronologie

▪ sub stăpânii cei noi:

→ vechea aşezare a Babilonului:

¥ a cunoscut o mare strălucire;

¥ mai ales după anul 1800 î.Hr.:

√ sub Hammurabi

(1792–1750 î.Hr.).
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

Legendarul Turn Babel, menţionat în Biblie. Pictură de la 1563 a

maestrului flamand Pieter Bruegel cel Bătrân (cca. 1525–1569).
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

▪ Biblia (Geneza, 11:4):

→ „Babel” reprezintă echivalentul în limba ebraică al

numelui akkadian pentru Babilon – „Babilu”:

¥ la începuturi, oraş unde întreaga omenire era

unită: toţi oamenii vorbeau o singură limbă,
migrând dinspre est;

¥ oraşul regelui Nimrod;

¥ primul oraş construit după Potop.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

→ oamenii au hotărât ca oraşul lor să aibă un turn

atât de mare încât vârful său „să ajungă la cer”;

→ Turnul Babel nu era construit pentru a aduce slavă

lui Dumnezeu, ci era dedicat unei religii false, cu
scopul de a aduce faima constructorilor lui;

→ Dumnezeu, văzând că oamenii păcătuiau împotriva

lui, le-a încurcat limbile şi i-a împrăştiat pe tot
Pământul: Babilonul era un oraş cosmopolit,
recunoscut pentru multitudinea de limbi vorbite.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

▪ Stephen L. Harris, Understanding the Bible, Mayfield,

Palo Alto, 1985:

„Se spune că era odată un oraş numit Babel, cu oameni care

se înţelegeau foarte bine. La un moment dat, ei s-au gândit
să construiască un turn care să ajungă la Dumnezeu, ba
chiar să Îl depăşească… Au construit ei ce au construit şi la
un moment dat Dumnezeu a văzut necredinţa lor faţă de El
şi le-a schimbat limba. Unul vorbea o limbă, altul vorbea altă
limbă şi aşa nu s-au mai înţeles”.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

▪ după 1600 î.Hr.:

→ regiunea a fost dominată de hitiţi:

¥ deveniseră puternici mai ales prin minereul

de fier exploatat şi prin ştiinţa prelucrării lui.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

▪ pe la anul 1400 î.Hr., au intrat în zonă asirienii:

→ după anul 700 î.Hr., mereu progresând:

¥ au devenit stăpânii puternici ai Cetăţii Ninive,

ai Babilonului şi – de asemenea – forţa cea mai
de temut a întregului Orient.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

Lamassu, zeitatea protectoare

a asirienilor: cu corp de taur
Asirienii, stăpânii puternici ai sau de leu, aripi de vultur şi
Cetăţii Ninive şi ai Babilonului. cap de om.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

Ninive, ultima capitală a Imperiului Asirian: palatul imperial.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

▪ anterior anului 600 î.Hr., apoi timp de un secol, un alt

popor, caldeenii:

→ au creat şi dezvoltat al doilea Regat al Babilonului:

¥ statul lor, cu o strălucire nouă, a durat până

la cucerirea persană din anul 539 î.Hr.:

√ Ninive şi alte cetăţi au fost pustiite şi

apoi acoperite de nisipuri, timp de 2500
de ani.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

Caldeenii, creatorii celui de al doilea Regat al Babilonului, care a durat

timp de un secol, până la cucerirea persană (539 î.Hr.).
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ţinutul fertil dintre Tigru şi Eufrat. Cronologie

Grădinile suspendate ale Semiramidei, una dintre cele şapte minuni ale
lumii din vremea regelui Nabucodonosor al II-lea (cca. 605–562 î.Hr.).
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Scriere cuneiformă pe tăbliţe de lut

▪ sumerienii, inventatorii cuneiformelor pe care le scrijeleau

pe tăbliţe de lut:

→ în diferitele etape ulterioare: scrierea lor a fost

preluată de alte popoare, cu limbi diferite, pentru
a-şi păstra şi dezvolta culturile proprii;

→ cuneiformele sumerienilor reprezentau sunetele

vorbirii: au îmbogăţit civilizaţia cu scrierea fonetică,
superioară ideogramelor din scrierea cu hieroglife.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Scriere cuneiformă pe tăbliţe de lut

Scrierea cuneiformă.

Tăbliţă de lut.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Hammurabi

▪ sub Hammurabi (1792–1750 î.Hr.):

→ vechea aşezare a Babilonului a cunoscut o mare

strălucire (amoriţii);

→ autointitulat „zeul regilor şi rege al Sumerului şi

Akkadului”:

¥ a unificat partea de jos a ţinutului în jurul

Babilonului şi a fondat un vast imperiu: atât
prin diplomaţie, cât şi prin cuceriri militare.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Hammurabi

Hammurabi (1792–1750 î.Hr.),

„zeul regilor şi rege al Sumerului şi Akkadului”.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Hammurabi

→ în religie, l-a ridicat la rang de zeu suprem pe

Marduk:

¥ divinitatea agrară primitivă a Babilonului;

¥ l-a impus întregului imperiu.

→ administraţia centralizată creată de Hammurabi:

¥ foarte eficientă:

√ activitatea unor emisari: împuterniciţi

să supravegheze întregul teritoriu.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Hammurabi

Zeul suprem Marduk (Copilul-Soare), divinitatea

agrară primitivă a Babilonului, însoţit de
şarpele-dragon.

Şarpele-dragon, simbolul
zeului Marduk.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Hammurabi

→ dătătorul primei colecţii de

legi din istoria civilizaţiei:

¥ Codul lui Hammurabi:

√ descoperit de
arheologi în 1901,
la Susa;

√ text cuneiform
scris pe o stelă de
diorit.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Hammurabi

Detaliu de la partea superioară a

stelei de diorit pe care este înscris
Codul lui Hammurabi. Zeul Soare îi
dictează legile sale lui Hammurabi,
printre ele aflându-se şi numeroase
precepte medicale. Muzeul Luvru,
artă asiriană, cca. 1760 î.Hr.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Hammurabi

Codul lui Hammurabi, text cuneiform.

Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Hammurabi

→ între legile lui Hammurabi se remarcă şi

atrag atenţia:

¥ cele care precizează existenţa

oamenilor liberi, semiliberi şi sclavi:

√ dezvăluind structura socială

a ţării.

¥ prevederile care au favorizat

progresul vieţii intelectuale şi
artistice din Babilon.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Assurbanipal (Sardanapal)

▪ regele asirienilor, la anul 650 î.Hr.:

→ a adunat, depozitat şi organizat

transcrierea tuturor operelor literare,
religioase şi ştiinţifice:

¥ cca. 24 000 de tăbliţe de lut:

√ în Biblioteca din Ninive:

cea dintâi mare bibliotecă Assurbanipal

din lumea antică. (685–cca. 627 î.Hr.).

Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Assurbanipal (Sardanapal)

→ fiecare din cele câteva zeci de mii de plăcuţe de lut

din Biblioteca din Ninive:

¥ avea imprimat pe ea sigiliul cu inscripţia:

„Palatul lui Assurbanipal, împăratul
Universului, suveranul Asiriei”.

→ pentru textele întinse pe mai multe plăcuţe:

¥ fiecare „pagină” nouă începea cu cuvintele

cu care se încheia cea precedentă.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Assurbanipal (Sardanapal)

Assurbanipal şi creaţia sa remarcabilă: Biblioteca din Ninive,

cea dintâi mare bibliotecă din lumea antică.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Assurbanipal (Sardanapal)

Zidurile reconstruite ale Cetăţii Ninive.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Construcţii din cărămidă

▪ primele construcţii mari ale sumero-babilonienilor, palate

şi temple – clădite din cărămidă:

→ pereţi foarte groşi, pentru a susţine bolta: inventată

de sumero-babilonieni;

→ introducerea pietrei de calcar în fundaţii: realizarea

asirienilor, pe la anul 1400 î.Hr.;

→ ferestrele lipsesc: pentru a nu diminua rezistenţa

construcţiei;
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Construcţii din cărămidă

→ zidurile lor sunt verticale;

→ închiderea în partea superioară:

dă clădirii forma de zigurat,
respectiv un turn în trepte.
Zigurat.

Ruinele
Babilonului.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

▪ sumero-babilonienii au creat o cultură timpurie:

→ care a excelat prin originalitate: atât în scrieri,

cât şi în arte.

▪ sculptura sumero-babilonienilor:

→ nu avea scop artistic;

→ oficială, epică, patriotică şi religioasă;

→ frumosul nu a fost idealizat;

→ caracter realist şi sobru;

Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

→ convenţionalismul figurilor:

¥ regii se deosebeau de supuşii lor:

√ prin dimensiunile exagerate şi prin

cantitatea operelor în care erau
reprezentaţi.

→ ca şi la egipteni:

¥ întreaga sculptură: dominată de convenţio-

nalism şi de o imobilitate hieratică.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

→ regii, ca şi sclavii, au o expresie a corpului

convenţională, impasibilă, indiferentă şi străină:

¥ doar gesturile sunt diferite.

→ convenţionalismul artei sumero-babilonienilor s-a

născut din prejudecata pudorii:

¥ nu vedeau şi nu puteau să reprezinte nudul;

¥ îmbrăcămintea greoaie este exagerat tratată:

dăunătoare expresiei artistice.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

→ statuile sunt scunde şi pline

de vigoare:

¥ urmând această
manieră: femeia a fost
exclusă din tematică;

¥ rarele excepţii:

√ au trăsături virile
şi vulgare.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

→ una dintre cele mai cunoscute statui:

¥ Regele Gudea, supranumit

„Arhitectul din Tello”:

√ monarhul stă înţepenit

pe tron, ţinând pe genunchi

o planşetă, pe care se află o

riglă şi un condei.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

▪ abundente sunt basoreliefurile enorme:

→ regi, divinităţi;

→ genii înaripate;

→ combinaţii fantastice de oameni

şi animale sau păsări;

→ totuşi atrăgătoare:

¥ prin îmbinarea proporţionată;

¥ prin realism şi nobleţe.

Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

Poarta cu boltă, a templului zeiţei Iştar:

basoreliefuri cu animale fantastice.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

Iştar (Ishtar): zeiţa asiro-babiloniană a dragostei

şi a fertilităţii, regina cerurilor. Divinitate blândă
şi puternică, milostivă în faţa durerii, care
desfăcea vrăjile, vindeca boli, aducea iertarea
de vină şi de păcate, fiind a treia în trinitatea
celebră: Sin (Luna), Shamash (Soarele), Iştar
(Venus). Dar, mai presus de toate, era asociată
cu sexualitatea: cultul ei religios implica
prostituţia, considerată sacră; oraşul ei sfânt, Basorelief din perioada
Erech, era numit „oraşul curtezanelor sacre”; babiloniană veche:
zeiţa însăşi era considerată „curtezana zeilor”. „Iştar, regina nopţii”.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

Lamassu, zeitatea protectoare a asirienilor: cu corp de taur

sau de leu, aripi de vultur şi cap de om.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

▪ redarea animalelor atinge perfecţiunea:

→ în capodopere ca Leoaica rănită:

¥ îşi dă sfârşitul împunsă de săgeţi şi de o

suliţă ce-i rupe şira spinării:

√ sângerând, se îndoaie dureros;

√ încă ridicată pe labele din faţă îşi înalţă

capul cu gura larg deschisă, strigându-şi
chinul.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

Leoaica rănită, basorelief: capodoperă sumero-babiloniană.

Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Artă viguroasă, convenţională

Regele Assurbanipal (Sardanapal) ucigând un leu.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti
Valori cultural-artistice. Iarba vieţii.
Buruiana zămislirii

▪ remarcabile valori cultural-artistice sumero-babiloniene:

→ „Epopeea lui Ghilgameş”;

→ „Legenda lui Adapa”;

→ „Poemul despre Etana”;

→ mitul despre facerea lumii;

→ vechimea şi dimensiunile lor: aşează aceste opere

înaintea tuturor creaţiilor literare ale Antichităţii şi ale
omenirii în general.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Valori cultural-artistice. Iarba vieţii.

Buruiana zămislirii

▪ „Epopeea lui Ghilgameş”:

→ redă fantasticele fapte de vitejie ale unui erou

hotărât să-i facă nemuritori pe supuşii săi, oferindu-le
iarba vieţii, să le aducă pacea şi fericirea;

→ Ghilgameş:

¥ 2/3 zeu şi 1/3 om;

¥ în altă variantă: un conducător al cetăţii Uruk,

de pe la anul 2800 î.Hr.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Valori cultural-artistice. Iarba vieţii.

Buruiana zămislirii

Tăbliţă de lut care cuprinde Uruk, primul oraş din perioada

un fragment din vechiului imperiu babilonian.
„Epopeea lui Ghilgameş”.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Valori cultural-artistice. Iarba vieţii.

Buruiana zămislirii

▪ „Legenda lui Adapa”:

→ Adapa, fiul unui zeu cu o sumeriană şi deci muritor,

s-a urcat în locaşul celest al zeilor, de unde a izbutit
să se întoarcă, după ce a străbătut abisul;

→ pentru că reuşise să cunoască toate tainele

universului:

¥ i-a învăţat pe oameni cum să lucreze

pământul şi să-şi procure hrana.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Valori cultural-artistice. Iarba vieţii.

Buruiana zămislirii

▪ „Poemul despre Etana”:

→ narează o ascensiune a eroului (regele Etana) spre

cer, până la zei, pe spatele unui vultur, pentru a aduce
reginei sale buruiana zămislirii;

→ foarte realistă este imaginea pământului şi a mării,

micşorându-se treptat pe măsura ascensiunii până la
dispariţie, în timpuri în care omul era atât de departe
de a zbura.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Valori cultural-artistice. Iarba vieţii.

Buruiana zămislirii

▪ mitul despre facerea lumii:

→ mit cu caracter liturgic:

¥ consacrat celei de a doua faceri a lumii, după

Potop;

¥ recitat o dată pe an, de către marele preot al

templului zeului Marduk:

√ primăvara: la sărbătoarea Anului Nou.

Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Valori cultural-artistice. Iarba vieţii.

Buruiana zămislirii
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Boala sinonimă cu păcatul. Penitenţă purificatoare.

Sacerdoţi prezicători, descântători, vrăjitori,
exorcişti, magicieni. Medici sacerdoţi

▪ în Mesopotamia, oamenii erau supuşi zeilor:

→ boala era sinonimă cu păcatul;

→ boala ca pedeapsă divină: doar purificarea prin

penitenţă putea aduce vindecarea păcătosului;

→ vindecarea era lăsată în seama sacerdoţilor:

prezicători, descântători, vrăjitori, exorcişti, magicieni
şi medici.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Boala sinonimă cu păcatul. Penitenţă purificatoare.

Sacerdoţi prezicători, descântători, vrăjitori,
exorcişti, magicieni. Medici sacerdoţi

▪ sacerdoţii prezicători:

→ astrologi:

¥ îşi formulau profeţiile citind în stele.

→ haruspici:

¥ pricepuţi să citească viitorul în măruntaiele

vietăţilor sacrificate pe altarele zeilor.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Boala sinonimă cu păcatul. Penitenţă purificatoare.

Sacerdoţi prezicători, descântători, vrăjitori,
exorcişti, magicieni. Medici sacerdoţi

▪ sacerdoţii descântători, vrăjitori, exorcişti sau magicieni:

→ nu interveneau decât în bolile care treceau drept

fenomene supranaturale: şi nu erau puţine;

→ în celelalte cazuri, dacă cei din jurul bolnavului nu

puteau să-i aplice un tratament: sfatul lor era să se
adreseze sacerdotului medic.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Boala sinonimă cu păcatul. Penitenţă purificatoare.

Sacerdoţi prezicători, descântători, vrăjitori,
exorcişti, magicieni. Medici sacerdoţi

Sacerdoţi la patul unui bolnav.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Medicina şi farmacia în Mesopotamia. Izvoare istorice

dinainte de Herodot

▪ existenţa medicinii şi a preocupărilor de farmacie în

Mesopotamia:

→ confirmată cu mult înainte de epoca „Istoriilor”

lui Herodot:

¥ nenumărate tratate medicale:

√ cele mai cunoscute: tăbliţele de

la Nippur (cca. 2100 î.Hr.).
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Medicina şi farmacia în Mesopotamia. Izvoare istorice

dinainte de Herodot

▪ despre medicii din Mesopotamia:

→ referiri şi în legile din Codul lui Hammurabi:

¥ redactat în jurul anului 1760 î.Hr.;

¥ una dintre legi:

√ prevede dispoziţii referitoare la

onorariul şi la responsabilitatea
profesională a chirurgilor babilonieni.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Informaţiile lui Herodot

▪ pe de altă parte, marele Herodot (484–425 î.Hr.):

→ într-un fragment din renumitele sale „Istorii”:

¥ relatează un comportament foarte diferit

de cunoştinţele adunate din tăbliţele de lut,
cu privire la medicina de acolo:

√ „... în Babilonia, pe bolnavi ei îi scot

în mijlocul pieţelor, deoarece nu au
medici”;
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Informaţiile lui Herodot

√ „…Trecătorul se apropie de cel suferind şi amândoi stau

de vorbă, discutând despre boala celui în cauză; cel care s-a
apropiat poate a suferit el însuşi cândva de aceeaşi maladie
ca şi cel care zace, sau a văzut-o manifestându-se la altcineva.
Astfel, oamenii discută cu bolnavul şi îi recomandă aceleaşi
mijloace cu ajutorul cărora s-au vindecat ei înşişi de o boală
asemănătoare, sau au văzut cum s-au tămăduit alţii. Nu-ţi
este îngăduit să treci pe lângă bolnav şi să taci din gură,
fără să te interesezi de boala de care suferă”.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Informaţiile lui Herodot

„Historia magistra vitae est”.

Cicero, De oratore

Herodot din Halicarnas (484–425 î.Hr.), părintele istoriei.

Statuie din faţa clădirii Parlamentului Austriei (Viena).
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Informaţiile lui Herodot

▪ relatarea lui Herodot despre inexistenţa medicilor în

Mesopotamia trebuie privită ca verosimilă:

→ nu se referă la Cetatea Babilonului, ci la Babilonia;

→ informaţiile par primite de la contemporanii săi;

→ revăzând cronologia locurilor:

¥ constatare: nu prea departe de timpul în care

a trăit Herodot, ţara dintre Tigru şi Eufrat fusese
cucerită şi pustiită de oastea lui Cyrus al II-lea.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Informaţiile lui Herodot

Cyrus al II-lea (cca. 600/576–530 î.Hr.), supranumit Cyrus cel Mare,

regele perşilor. I-a eliberat pe evrei din Babilon, ţinuţi captivi în
acest oraş încă din vremea domniei lui Nabucodonosor.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Informaţiile lui Herodot

▪ la vremea aceea, de aproape un secol, ţinutul dintre Tigru

şi Eufrat se afla sub stăpânirea perşilor:

→ relatând la timpul prezent:

¥ Herodot arată cum se trata populaţia de rând

din Babilonia, în epoca sa:

√ valorificându-şi ea însăşi cunoştinţele

tradiţionale despre boli şi despre
resursele naturale medicinale.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Animism şi demonism

▪ gândirea şi sensibilitatea sumero-babilonienilor:

→ dominate de animism şi demonism.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Animismul. Pulberea de simpatie. Unguentul armar

▪ conform concepţiei animiste:

→ fiecare din obiectele şi fenomenele naturii poseda

un spirit, o forţă vitală şi intelectuală;

→ când substanţa spirituală imaginată de animişti se

afla în pericol de volatilizare din organismul uman, în
urma unor boli:

¥ se proceda la înlocuirea ei cu un medicament

aducător de forţă vitală şi intelectuală.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Animismul. Pulberea de simpatie. Unguentul armar

▪ magicienii caldeeni şi egipteni – primele cunoştinţe despre

un remediu animist rămas în terapeutică milenii de-a rândul:

→ pulberea (pudra) de simpatie:

¥ a supravieţuit până la sfârşitul sec. al XVIII-lea;

¥ se credea că remediul avea puterea de a

închide şi vindeca de la distanţă orice rană,
chiar de la mare distanţă şi chiar în absenţa
bolnavului.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Animismul. Pulberea de simpatie. Unguentul armar

▪ compoziţia remediului era păstrată în mare taină – în plus:

→ era necesar puţin sânge de-al bolnavului:

¥ în lipsa unei picături de sânge: un veşmânt

pătat de sânge sau de puroi din rană, sau măcar
un obiect care fusese în contact cu rana.

→ vindecătorul să aibă el însuşi capacitatea de a

emana fluidul binevoitor: fără de care virtuţile
produsului nu dădeau întotdeauna rezultate;
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Animismul. Pulberea de simpatie. Unguentul armar

→ ideale: spada sau cuţitul care provocaseră rana;

→ pudra de simpatie trebuia presărată pe sânge, pe

veşmintele pătate sau pe armă, de către vindecătorul
care emana fluidul uman:

¥ dorinţa de bine, atât de puternică, precum o

influenţă supranaturală:

√ fuziona cu virtuţile balsamice ale

pudrei şi vindeca plaga.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Animismul. Pulberea de simpatie. Unguentul armar

▪ cele mai vechi ingrediente ale remediului secret:

→ fire de licheni din genul Usnea: recoltate din cranii

umane;

→ caolin de Armenia;

→ pulbere de mumie egipteană;

→ grăsimea de ursoaică, inclusă în reţetă mult mai

târziu: preparatul a avut o variantă numită unguent
vulnerar şi încă una ca unguent armar.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Animismul. Pulberea de simpatie. Unguentul armar

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Animismul. Pulberea de simpatie. Unguentul armar

▪ pulberea (pudra) de simpatie:

→ a atins apogeul celebrităţii sale pe la mijlocul sec.

al XVII-lea:

¥ apărători care încercau să-i dea o explicaţie în

acord cu credinţele din vremea lor:

√ dr. Nicolas Papin, unchiul cunoscutului

Denis: a scris chiar un tratat – De pulvere
sympathetica dissertatio (1657).
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Animismul. Pulberea de simpatie. Unguentul armar

▪ succesul acelei iluzii:

→ credinţa în existenţa unei aşa-numite „simpatii

universale”:

¥ de unde venea însuşi numele remediului.

→ cunoştinţele primitive despre magnetism;

→ publicitatea care se făcea cazurilor care de altfel

s-ar fi vindecat şi netratate;

→ misterul legat de natura preparatului.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Demonismul. Descântece. Amulete.

Pazuzu – demonul febrei

▪ demonismul, cealaltă concepţie antică:

→ se întemeia pe credinţa că originea unei boli:

¥ era în posibilitatea ca un demon să pună

stăpânire pe om.

→ în concordanţă cu demonismul, medicamentul

era şi el locuit de un spirit: dacă era mai puternic,
putea să alunge spiritul bolii.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Demonismul. Descântece. Amulete.

Pazuzu – demonul febrei

▪ sacerdoţii descântători confecţionau

chipuri de demoni, din lemn, aluat,
ceară sau lut:

→ pentru a le arde în timpul unor

ceremonii magice:

¥ cu scopul de a învinge spiritul

rău din trupul bolnavului.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Demonismul. Descântece. Amulete.

Pazuzu – demonul febrei

→ în aceeaşi concepţie, obiectele

stăpânite de spirite bune – amuletele:

¥ fie ţinute în casă, fie purtate

pe corp:

√ puteau apăra casa

şi oamenii, ţinând la
distanţă demonii.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Demonismul. Descântece. Amulete.

Pazuzu – demonul febrei

▪ conform textelor de pe tăbliţele de lut, descântecele rostite

în timpul ceremoniei de alungare a demonilor sunau astfel:

„Zburaţi, zburaţi!

Plecaţi departe, departe!

Întoarceţi-vă, plecaţi, fugiţi!

Răutatea voastră să dispară ca fumul spre cer!

De trupul lui (numele bolnavului) îndepărtaţi-vă!”

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Demonismul. Descântece. Amulete.

Pazuzu – demonul febrei

„Din trupul lui (...) plecaţi!

Din trupul lui (...) ieşiţi ruşinându-vă!

De la trupul lui (...) alergaţi!

În trupul lui (...) să nu vă întoarceţi!

De trupul lui (...) să nu vă apropiaţi!

Spre trupul lui (...) să nu veniţi!

Trupul lui (...) să nu-l mai chinuiţi!”.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Demonismul. Descântece. Amulete.

Pazuzu – demonul febrei

▪ vrăjitorii din Evul Mediu rosteau în descântecele lor

cuvintele neînţelese:

→ „Hilka, beşa!”, care au fost regăsite peste tot,

în incantaţiile asiro-babiloniene:

¥ cu înţelesul: „Dispăreţi, ruşinaţi-vă!”.

→ multe expresii cu origine în demonism: „îl apucă

frigurile”, „l-a doborât boala”, „l-a trântit la pat”.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Demonismul. Descântece. Amulete.

Pazuzu – demonul febrei

▪ între demonii de care era plină religia sumero-babilonienilor:

→ Pazuzu, demonul febrei:

¥ într-o sculptură în bronz:

√ reprezentat ca un om, cu figura făcând

o strâmbătură îngrozitoare, cu degete
terminate cu gheare, cu picioarele
îngroşându-se sub genunchi până devin
oribile labe, de asemenea cu gheare;
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Demonismul. Descântece. Amulete.

Pazuzu – demonul febrei

√ de spate îi sunt prinse patru aripi mari,

orientate două în sus şi două lungindu-se
în jos, solidare cu braţele şi cu spinarea.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Unguentele şi fardurile erau preparate doar de

farmacişti. Farmacişti femei

▪ este sigur că mesopotamienii aveau farmacişti:

→ ca şi la egipteni: cu prepararea remediilor se

îndeletniceau unii dintre sacerdoţi;

→ în special unguentele şi fardurile: preparate

exclusiv de către farmacişti;

→ un fapt foarte avansat şi original pentru acel timp

îndepărtat: şi femeile erau uneori farmacişti.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Unguentele şi fardurile erau preparate doar de

farmacişti. Farmacişti femei
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Iarba vieţii. Buruiana zămislirii.

Plante medicinale

▪ din punctul de vedere al istoriei

farmaciei:

→ este remarcabilă credinţa în:

¥ miraculoasele iarba vieţii

şi buruiana zămislirii;

¥ în puterile binefăcătoare
ale plantelor.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

„Tăbliţa lui Nabû-Leû”

▪ o amplă scriere pe trei coloane, cunoscută cu titlul de

„Tăbliţa lui Nabû-Leû”:

→ dovedeşte că prepararea medicamentelor avea la

bază o lungă tradiţie;

→ în prima coloană:

¥ sunt înşirate peste 150 de preparate vegetale;

¥ se indică partea utilă care se prelucra din

planta medicinală şi regulile de recoltare.
Mesopotamia şi primele femei farmacişti

„Tăbliţa lui Nabû-Leû”

→ în coloana a II-a:
boala în care se
recomandă;

→ în coloana a III-a:
prepararea şi modul
de administrare.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ingredientele reţetelor. Lipsa ritualurilor şi a

incantaţiilor referitoare la demoni

▪ în reţetele lor, sumero-babilonienii:

→ utilizau cca. 250 de materii prime vegetale, 180 de

produse animale şi 120 de remedii minerale:

¥ multe aveau denumiri intraductibile, fie erau

secrete, fie fanteziste: înţelesul lor s-a pierdut.

→ din acele tratate şi tăbliţe lipsesc ritualurile şi

incantaţiile referitoare la demoni !
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ingredientele reţetelor

▪ în prescripţiile lor utilizau ca ingrediente obişnuite:

→ produse vegetale: răşina asa-foetida, bradul, caisa,

capsula de mac, ceapa, chimionul, cimbrul, haşişul,
mandragora, măselariţa, mirtul, muştarul, opiul, părul,
salcia, smirna, şofranul, usturoiul etc.;

→ aproape oricare parte din corpul animalelor

sălbatice sau domestice:

¥ mai ales creier, ficat, testicule.

 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ingredientele reţetelor

▪ prelucrau şi administrau:

→ ceară, grăsimi animale şi vegetale, lapte, miere etc.;

→ din regnul mineral: sarea de bucătărie, salpetrul,

argile, prafuri alcaline preparate din cenuşile unor
plante, prafuri calcaroase şi silicioase etc.;

→ ca vehicule: apa, berea, vinul de palmier;

→ în plus: şi ingrediente din flora şi din fauna unor

teritorii străine.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Ingrediente în părţi egale, cântărite

▪ spre deosebire de contemporanii lor egipteni:

→ care măsurau ingredientele în volume şi frecvent

le prescriau în părţi egale:

¥ asiro-babilonienii le cântăreau.

→ balanţele destinate activităţii farmaceutice au fost

destul de precise:

¥ cea mai mică subunitate de greutate avea mai

puţin de o jumătate de miligram.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Polipragmazie. Forme farmaceutice

▪ reţetele lor conţin prea multe ingrediente:

→ polipragmazia face neinteligibilă raţiunea

recomandării a numeroase dintre cele cunoscute.

▪ rezultate din observaţii atente:

→ medicamentele lor asigurau succesul unor

tratamente:

¥ din care succes au profitat atât astrologia,

cât şi magia.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Polipragmazie. Forme farmaceutice

▪ formele farmaceutice prescrise mai frecvent:

→ infuzii, poţiuni, unguente, supozitoare, clisme,

cataplasme, fumigaţii;

→ rezultate ale demonismului:

¥ poţiunile amare;

¥ fumigaţiile fetide;

¥ drogurile excremenţiale.
 Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Strada vânzătorilor de droguri medicinale

▪ mesopotamienii erau renumiţi în toată lumea orientală:

→ pentru priceperea cu care utilizau plantele în

domeniul farmaceutic şi în parfumerie;

→ cu extracte medicinale: făceau un mare comerţ;

→ după anul 1800 î.Hr., sub domnia lui Hammurabi:

¥ în oraşul Sippar ar fi existat o stradă a

vânzătorilor de droguri medicinale.

Mesopotamia şi primele femei farmacişti

Strada vânzătorilor de droguri medicinale

→ denumirile akkadiene pentru numeroase plante

medicinale: au ajuns până în timpurile prezente,
prin intermediul grecilor şi al romanilor.