Istoria - Farmaciei 5

Istoria Farmaciei
China Antică. Farmacopee originală, yi-shen
Cronologie. Tehnică avansată

▪ China:
→ a intrat în istorie în jurul anului

2000 î.Hr.: a fost invadată frecvent
de nomazi veniţi din nord.
▪ chinezii:
→ singurul popor însemnat care şi-a

început evoluţia în aceeaşi ţară pe
care o locuiesc şi în prezent.
Harta Chinei Antice.

▪ cca. 1500 î.Hr., în plină epocă a bronzului:
→ chinezii au descoperit:
¥ tehnica preparării ceramicii

albe;
¥ ţesutul etc.
▪ în sec. XIII î.Hr.:
→ China a fost ocupată de mongoli:
¥ din rândul cărora s-a ridicat o linie dinastică.

Tehnica preparării ceramicii albe, inventată de către chinezi.

Ţesutul firului de mătase, în manufacturi din China Antică.

În sec. XIII î.Hr., China a fost ocupată de mongoli,

din rândul cărora s-a ridicat o linie dinastică.
▪ limba chineză:
→ în care cuvintele sunt monosilabice:
¥ s-a cristalizat după anul 1066 î.Hr.:
√ sub cea de a III-a Dinastie;
√ în epoca următoare:
≈ s-a format o numeroasă

clasă cultivată.
▪ în sec. V î.Hr., chinezii:
→ poporul cel mai avansat al lumii:
¥ din punct de vedere tehnic;
¥ răspândit pe un teritoriu foarte întins;
¥ probabil şi numeric.
→ organizare politică timpurie:
¥ datorată unităţii geografice şi izolării

de celelalte regiuni civilizate.
▪ orientarea socială proprie:
→ favorizată de importanţa agriculturii:
¥ dezvoltată incomparabil mai mult decât

creşterea vitelor şi navigaţia.
▪ comparativ cu nivelul atins la acea vreme în Occident:
→ dezvoltarea producţiei de mărfuri şi a
sclavagismului nu au fost permise din cauza:
¥ preponderenţei producţiei agricole;
¥ lipsei schimburilor maritime;
¥ absenţei unor popoare vecine la fel
de civilizate.
Cronologie. Tehnică
avansată
▪ în sec. III î.Hr.:
→ chinezii au început
construirea Marelui Zid:
¥ ca o măsură de
apărare împotriva
migratorilor din nord.

▪ invenţii chinezeşti, vechi de milenii:
→ roaba;
→ restaurantul ca loc pentru mâncare şi întâlnire;
→ praful de puşcă;
→ au dat valoare şi strălucire prelucrării:
¥ mătăsii;
¥ porţelanului;
¥ jadului.
Invenţii chinezeşti, vechi de milenii: roaba, restaurantul, praful de puşcă.

Timp de milenii, chinezii au dat valoare şi strălucire prelucrării

mătăsii, porţelanului, jadului.
▪ cu puţin înainte de era creştină:
→ chinezii au dezvoltat:
¥ matematica;
¥ astronomia;
¥ medicina etc.
▪ în primul secol creştin:
→ au inventat hârtia şi tiparul.

Cu puţin înainte de era creştină, chinezii au dezvoltat

matematica, astronomia, medicina.
În primul secol creştin, chinezii au inventat hârtia şi tiparul.

Ştiinţă empirică, fără perspective
▪ China Antică:
→ ştiinţa nu a progresat pe măsura cunoaşterii

tehnice:
¥ limitare strictă la observaţii practice:
√ metoda nu i-a condus pe chinezi

dincolo de nivelul ştiinţei empirice;
√ chinezii nu au făcut pasul spre ştiinţa

propriu-zisă.
Daoism şi confucianism
▪ în China Antică au fost elaborate:
→ două doctrine filosofice specifice Extremului

Orient:
¥ daoismul (taoismul);
¥ confucianismul.
Daoismul
▪ în jurul anului 550 î.Hr.:
→ un fost arhivar imperial, pe nume Lao-Tzî:
¥ a elaborat daoismul (taoismul);
¥ cartea scrisă după dictarea lui Lao-Tzî:
√ intitulată Dao-de-jing:
≈ „Cartea despre dao şi

acţiunea sa”.
Daoismul
Lao-Tzî (Lao-Tzu) a fondat daoismul (taoismul): în limba chineză

Daojiao, în traducere „învăţătura lui Tao”.
Daoismul
Dao-de-jing (Tao te ching), cartea scrisă după dictarea

lui Lao-Tzî: „Cartea despre dao şi acţiunea sa”.
Daoismul
▪ Dao:
→ considerat principiul ordinii necesare în Univers.
▪ conform daoismului:
→ omul: modest, cufundat în introspecţie, pasiv;
→ idealul său: retragerea din viaţa socială;
→ stimularea căutării unor noi remedii:
¥ din dorinţa de a descoperi ierburile nemuririi.

Confucianismul
▪ Confucius, Kung-Fu-tseu (551–479 î.Hr.):
→ descendent al unei familii princiare;
→ a ocupat înalte funcţii oficiale, la curtea suveranilor

Lu din statul Song (actuala provincie Shan-dong);
→ 496 î.Hr.: a început un exil de 13 ani, timp în care a

călătorit;
→ a revenit la suveranii săi:
¥ după alţi patru ani: a încetat din viaţă.

Confucianismul
„A studia şi a nu gândi este

o risipă. A gândi şi a nu
studia este periculos”.
(Confucius)
Confucius (551–479 î.Hr.).

Confucianismul
▪ ca învăţat foarte renumit, a avut cca. 3000 de elevi:
→ aforismele, discursurile şi ideile sale:
¥ înregistrate de elevii săi în lucrarea Lun-Yu

(„Convorbiri”):
√ organizată în 20 de secţiuni;
√ singura dintre cele cinci cărţi ale

confucianismului clasic: la care
Confucius a colaborat direct.
Confucianismul
Lun Yu („Convorbiri”), lucrarea care cuprinde aforismele,

discursurile şi ideile lui Confucius.
Confucianismul
▪ confucianismul:
→ mai mult o doctrină etico-politică:
¥ decât un sistem filosofic.
→ se întemeiază mai degrabă pe interesul practic:
¥ decât pe determinarea teoretică.
→ natura este impregnată de esenţa divină, celestă:
¥ din care derivă şi natura umană.

Confucianismul
▪ ideea care a generat confucianismul:
→ imaginarea unui sistem de guvernare care să

asigure ordinea în societate → Confucius:
¥ adversar al revoltelor populare: recomanda

poporului supunere faţă de conducători, iar
conducătorilor grijă faţă de popor;
¥ a dorit răspândirea învăţăturii în popor:

a întemeiat prima şcoală particulară din
antichitatea chineză.
Confucianismul
▪ buna înţelegere între oameni şi ordinea socială:
→ desăvârşirea interioară a individului;
→ înţelegerea necesităţii structurilor sociale şi

culturale;
→ ideal împlinit prin:
¥ respectarea riturilor, a obiceiurilor şi

tradiţiilor din cele mai îndepărtate vremuri;
¥ supunere, omenie şi curaj.

Confucianismul
▪ confucianismul ca sistem s-a construit pe:
→ respectul ierarhic în familie şi în societate;
→ respectul pentru învăţătură şi învăţaţi;
→ respectul pentru binele public;
→ virtuţile admirate de Confucius:
¥ pietatea filială;
¥ respectul de frate;
Confucianismul
¥ loialitatea;
¥ fidelitatea;
¥ iubirea;
¥ curajul;
¥ virtutea cardinală:
√ ren: principiul
iubirii între oameni.
Confucianismul
→ Confucius: gânditorul care a influenţat covârşitor

civilizaţia Extremului Orient Antic;
→ confucianismul:
¥ ca şi budismul: s-a răspândit din China

până în Coreea, Indochina şi Japonia;
¥ după o evoluţie de trei secole:

transformare treptată într-o doctrină
religioasă.
Vraci şi vrăjitori. Yang şi Yin
▪ în China Antică:
→ prezenţa şi priceperea farmacistului (yi-shen):
¥ nu a însemnat dispariţia vracilor şi a

vrăjitorilor.
▪ magia vindecătoare din China Antică:
→ a dat naştere unei concepţii bizare:
¥ despre existenţa principiilor antagoniste

yang şi yin.
▪ lui yang („cel luminat”) îi corespund numeroase lucruri şi

noţiuni, dar şi sexul masculin;
▪ lui yin îi corespund întunericul, celelalte noţiuni, numerele

impare şi – bineînţeles – sexul feminin.
Magia vindecătoare din China Antică a dat naştere unei concepţii bizare,
despre existenţa principiilor antagoniste yang şi yin.
▪ de aici o serie de deducţii:
→ despre legături stranii, oculte, care ar exista între

diverse obiecte, fenomene, fiinţe, organele corpului
etc., iar ca urmare:
¥ ideea căutării înverşunate a apei vieţii

(elixirului vieţii):
√ devenită foarte rentabilă alchimiştilor,

în Evul Mediu european.
Ideea căutării înverşunate a apei (elixirului) vieţii a devenit

foarte rentabilă alchimiştilor, în Evul Mediu european.
Shan-Nong Ben Cao (Farmacopeea lui Şan-Nong)
▪ cunoştinţele despre medicament s-au dezvoltat empiric:
→ farmacia chineză a atins un prim apogeu în

sec. II î.Hr., de la finele căruia datează Shan-Nong
Ben Cao („Farmacopeea lui Şan-Nong”):
¥ 365 de remedii:
√ 230 de produse vegetale;
√ 89 din regnul animal;
√ 46 de minerale.
Shan-Nong Ben Cao (Farmacopeea lui Şan-Nong)
Devenită manual oficial, Shan-Nong Ben Cao („Farmacopeea lui

Şan-Nong”) cuprinde câte un remediu pentru fiecare zi a anului.
Este considerată cartea legendarului împărat Shan-Nong,
adorat ca zeu al medicinii, descoperitorul ceaiului
(2737 î.Hr.) şi al plantelor cu virtuţi terapeutice.
Shan-Nong Ben Cao (Farmacopeea lui Şan-Nong).

Clasificarea remediilor: inofensive, utilizabile cu grijă
şi otrăvitoare
▪ produse vegetale cunoscute în acel timp: iarba de

Ephedra, rădăcina de Ginseng, frunza de Ginkgo etc.;
▪ remediile din „Farmacopeea lui Şan-Nong”, grupate în trei

categorii, după toxicitatea lor: inofensive, utilizabile cu un
anumit discernământ şi otrăvitoare;
▪ valoarea lucrării: cucerirea unor cunoştinţe mai temeinice

despre efectul plantelor tămăduitoare;
Shan-Nong Ben Cao (Farmacopeea lui Şan-Nong).

Clasificarea remediilor: inofensive, utilizabile cu grijă
şi otrăvitoare
Ginseng radix.
Ephedrae herba
(ma huang). Ginkgonis folium.
Yi-shen, farmacist. Controlul calităţii materiilor prime

medicinale
▪ începând din sec. IV î.Hr.:
→ cu 2–3 secole mai înainte de apariţia Farmacopeii

lui Şan-Nong:
¥ a fost înfiinţată o profesie foarte

interesantă pentru istoria farmaciei:
√ yi-shen:
≈ farmacistul în China Antică.

Yi-shen, farmacist
Yi-shen, farmacistul în China Antică.

Yi-shen, farmacist. Controlul calităţii materiilor

prime medicinale
→ yi-shen:
¥ datoria de a verifica personal calitatea

fiecărei materii prime medicinale cu care
urma să prepare reţetele:
√ în prezent, aceste verificări revin:
≈ expertizei farmacognostice;
≈ farmacistului analist.
Yi-shen, farmacist. Forme farmaceutice
▪ farmaciştii Antichităţii chineze ştiau să prepare:
→ soluţii;
→ colire;
→ decocturi; → infuzii; → sucuri vegetale;
→ unguente; → mixturi; → emplastre;
→ paste; → pilule; → prafuri.

Yi-shen, farmacist. Doze terapeutice pentru săruri de

mercur, arsen, plumb ş.a.
▪ urmărind concepţia yang şi yin:
→ chinezii au stabilit cantităţile active terapeutic ale

unor substanţe minerale:
¥ în prezent se numesc doze terapeutice;
¥ cu secole înaintea elaborării farmacopeilor pe

principii galenice: chinezii precizaseră aceste
cantităţi pentru unele săruri de Hg, As, Pb ş.a.
Yi-shen, farmacist. Doze terapeutice pentru săruri de

mercur, arsen, plumb ş.a.
▪ probabil că la obţinerea acestor date:
→ au contribuit şi cei şapte împăraţi:
¥ care şi-au găsit sfârşitul otrăviţi cu pilule

de nemurire:
√ ei au făcut parte din Dinastia Than:
≈ care a dat Chinei 22 de

împăraţi.
Yi-shen, farmacist. Numeroase plante binefăcătoare
▪ farmacia Chinei Antice:
→ rămâne apreciabilă în istoria medicamentului:

selecţionarea unui mare număr de plante cu adevărat
binefăcătoare.
▪ de-a lungul secolelor, originalitatea civilizaţiei chinezilor a

stârnit curiozitatea europenilor:
→ medicina lor tradiţională: renumită şi încă prea

puţin cunoscută lumii.
Viziune raţională asupra lumii. Nimic transcendent şi

inexplicabil
▪ încă din antichitate, chinezii:
→ au avut o viziune raţională asupra lumii:
¥ nimic nu era transcendent şi

inexplicabil.
Asemănări cu ştiinţa indiană
▪ analogii:
→ mai numeroase între ştiinţa chineză şi cea indiană:
¥ decât între ştiinţa indiană şi cea occidentală:
√ chinezii nu au trecut la etapa

superioară → experiment şi verificare:
≈ nu au ajuns la concluziile care

devin definiţii: nu au făcut pasul
spre ştiinţa propriu-zisă.
Spătarul Nicolae Milescu
▪ în sec. al XVII-lea:
→ Spătarul Nicolae Milescu (1636–1708):
¥ întors dintr-o misiune diplomatică în China:
√ în lucrarea „Descrierea Chinei” a scris:

„Ei au tipărit multe cărţi despre medicină
şi despre multe alte meşteşuguri, iar cât
priveşte pe cel al tămăduirii, acesta este
la ei mai presus decât al doctorilor
noştri...”;
√ „… Ei au multe cărţi
doctoriceşti în care sunt
descrise şi desenate tot
felul de ierburi, rădăcini
şi pietre... În spiţerii se
vând foarte multe
rădăcini de leac, dintre
care unele nu se găsesc
în Europa”.
Marcă poştală aniversară „Nicolae Milescu-Spătarul” (9.05.1998).

Istoria - Farmaciei 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Istoria - Farmaciei 5

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Istoria Farmaciei

China Antică. Farmacopee originală, yi-shen

Cronologie. Tehnică avansată

Cronologie. Tehnică avansată

→ a intrat în istorie în jurul anului

→ singurul popor însemnat care şi-a

Cronologie. Tehnică avansată

Harta Chinei Antice.

Cronologie. Tehnică avansată

▪ cca. 1500 î.Hr., în plină epocă a bronzului:

¥ tehnica preparării ceramicii

▪ în sec. XIII î.Hr.:

→ China a fost ocupată de mongoli:

¥ din rândul cărora s-a ridicat o linie dinastică.

Cronologie. Tehnică avansată

Tehnica preparării ceramicii albe, inventată de către chinezi.

Cronologie. Tehnică avansată

Ţesutul firului de mătase, în manufacturi din China Antică.

Cronologie. Tehnică avansată

În sec. XIII î.Hr., China a fost ocupată de mongoli,

Cronologie. Tehnică avansată

→ în care cuvintele sunt monosilabice:

¥ s-a cristalizat după anul 1066 î.Hr.:

√ sub cea de a III-a Dinastie;

≈ s-a format o numeroasă

Cronologie. Tehnică avansată

▪ în sec. V î.Hr., chinezii:

→ poporul cel mai avansat al lumii:

¥ din punct de vedere tehnic;

¥ răspândit pe un teritoriu foarte întins;

→ organizare politică timpurie:

¥ datorată unităţii geografice şi izolării

Cronologie. Tehnică avansată

▪ orientarea socială proprie:

→ favorizată de importanţa agriculturii:

¥ dezvoltată incomparabil mai mult decât

Cronologie. Tehnică avansată

▪ comparativ cu nivelul atins la acea vreme în Occident:

→ dezvoltarea producţiei de mărfuri şi a

sclavagismului nu au fost permise din cauza:

¥ preponderenţei producţiei agricole;

¥ lipsei schimburilor maritime;

¥ absenţei unor popoare vecine la fel

▪ în sec. III î.Hr.:

construirea Marelui Zid:

migratorilor din nord.

Cronologie. Tehnică avansată

▪ invenţii chinezeşti, vechi de milenii:

→ restaurantul ca loc pentru mâncare şi întâlnire;

→ au dat valoare şi strălucire prelucrării:

Cronologie. Tehnică avansată

Invenţii chinezeşti, vechi de milenii: roaba, restaurantul, praful de puşcă.

Cronologie. Tehnică avansată

Timp de milenii, chinezii au dat valoare şi strălucire prelucrării

Cronologie. Tehnică avansată

▪ cu puţin înainte de era creştină:

▪ în primul secol creştin:

→ au inventat hârtia şi tiparul.

Cronologie. Tehnică avansată

Cu puţin înainte de era creştină, chinezii au dezvoltat

Cronologie. Tehnică avansată

În primul secol creştin, chinezii au inventat hârtia şi tiparul.

Ştiinţă empirică, fără perspective

→ ştiinţa nu a progresat pe măsura cunoaşterii

¥ limitare strictă la observaţii practice: