A doua epocă a fierului în spațiul dobrogean

Lucrarea de față este împărțită în trei capitole. În primul capitol am abordat

problemele cronologice al perioadei halstattiene din România.
Hallstatt este numele convențional al primei perioade a fierului, denumită astfel
după localitatea cu același nume din Austria. Aceasta cuprinde intervalul de timp dintre
secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. La Congresul Internațional de Științe Pre si
Protoistorice din 1874, Hans Hildebrand a propus împărțirea epocii fierului în două
perioade distincte: Hallstatt și La Tène. Hallstatt este o localitate din Austria unde în
1734 a fost găsit un cadavru de om bine conservat în sare. Hallstatt-ul - prima perioadă a
epocii fierului - cuprinde intervalul 1200-500 î.Hr. din cea mai mare parte a Europei.
Într-o prima elaborare,apentru Hallstattul de pe teritoriulaRomâniei s-au
stabilit trei perioadeede baza:
1) perioada timpurieaa Hallstattului (aproximativ Ha A - B), cca.a1150 - 800
a.Chr;
2) perioada mijlocie a Hallstattului (aproximativ HaaC), cca. 800 - 550 a.Chr.;
3) perioada târzie a Hallstattului (Ha Ds- Lat. A - B), cca. 550s- 300 a.Chr.
Pentru Hallstattul mijlociu limitele variaze între 800 – 550: 800 – 600;
mijlocul sec. VIII -sec. VI, 800 – 650; 850 -650; 700 – 600.
În interiorul perioadei sunt operate în două subdiviziuni: Ha III a, respective 800 -
700 a.Chr. și Ha III b ori 700 - 600 a.Chr.
Capitolul II este dedicat Hallstatul mijlociu. Ultima fază a culturii Babadag
(Babadag III) aparține Hallstattului mijlociu. Aspectul cultural BabadagaIII este apreciat
că rezultat al unei evoluții locale în zona în care a fost documentată și faza Babadag II.
Aria fazei Babadag III coincide aproape în totalitate celei din faza Babadag II, cuprinzând
Dobrogea, sudul Moldovei (estul judejului Brăila și la Stoiceni, Cavadinești Suceveni -
județul Galați) și un sprijin, în estul Munteniei (până la Dridu, la confluent (a Prahovei cu
Ialomița și în zona orașului Calarași, la Gradiștea - Calarași)
Capitolul III este despre manifestările culturale ale Hallstattului. Întâlnim așezări
deschise De exemplu în așezareaade la Celic, de sec. VI - V a.Chr., situatăape un platou
deecca. 5 ha, este semnalatăași o locuire hallstattiana, susținută deeprezența ceramicii
deetradiție maiaveche, de tip Babadag III.

            Garvăn - Mlajitul Florilor  

            Dinapunct de vedere stratigrafic, cel deeal treilea strat arheologic aparținând
așezariiade aici este puținaconsistent, pe de-o parteadatorită locuirii sporadice din
fazaaBabadag III, iar pe deealtă parte datorită lucrărilor agricoleeși eroziunii rapide a
soluluianisipos. În 1992 au fostacercetate două complexe (un bordeiași o locuințăade
suprafață) aparținandafazei Babadag III; în 1994anu s-a descoperit nici un complexacare
să aparțină acesteiafaze.
În concluzie putem afirma că cea mai veche civilizație a fierului de pe teritoriul
României cunoscută sub numele de civilizația hallstattiană s-a evidențiat prin depozitele
mari de obiecte de bronz și într-o oarecare măsură mai este cunoscută prin asezări și
necropole. Denumirea de Hallstatt poate fi menținută prin indicarea complexelor culturale
ale primei epoci a fierului de pe teritoriul țării noastre și a ținuturilor învecinate.
Trecerea de la epoca bronzului l-a epoca fierului s-a realizat datorită dezvoltării
interne a triburilor locale.
Hallstattul mijlociu din România s-a suprapus cu, cultura Babadag III. Aspectul
cultural Babadag IIIeste apreciat ca rezultatul al unei evoluții locale în zona în care a fost
documentată și faza Babadag II.