MINUNILE

VREMURITOR DIN URMA

Traduceredin limba rusd:FlorentinaCristea

g,
Carte tipdritd cu binecuvAntarea
PreaSfinlitului PdrinteGALACTION,
EpiscopulAlexandriei qi Teleormanului
Foto coperti: Icoana care a inceput sd sAngereze in
Derzavino,Rusia,in anul2000.

DIN PARTEA AUTORULUI

Ce m-a determinat sd scriu aceastX carte? In

primul rAnd, mila fala de oanaenii care nu cred ln
pumnezeu.
Ugia.,s;CIu*irmplinitt-qa!9--s-e.mleleprevestitaa{e
ale celei de-a doua Veniri a Domnului nostru Iisus
Hristos, qare va avq4 lo-c,incurAnd-Din clipf, ?n clipi
vateS! la-sgPrafald$i se va arAtain mod oficial fiara,
antihdsbrllalsul-Iisus.
Antenglq -lqi se vdd deja in toate fdrile. El va
doryry 42-deluni inainte de venirea lui lisus. Qreatiq

fglosescbarut va pdtnurde Pestelal Este condus de

computerul princip ;t
.@ige
rI$L" vor inlocui banii. Acestea sunt carte-lgl9
fiutri. Pe,ele s-e.Aflfl"qpdul fiarei gi numdrul Pqrsonal
al fiecdrui locuitor al planetei noastre. Qifrele gu pgt
ti-yirzvte de ochiul obignuit. Aceste cifs: au.-incepllt
dsja-el$e+useP,@d s-a*u-pe.frunt-ee
DacXvrei, de
qnului. AgeasJl*9$1lgcelgg*f1Arei.
exemplu, sd mergi pe gratis la discotecd,doar pui
mAnasub pecete!
tot mai -dg-s-pe
Nur{rbn'l fiarei se .intAlne..gte
p
proa u sele alimentare.-gi"pe-cel iqclustri-a.le.Fiecare
 cod (sle.bare) are acest numdr (trei bare duble la
inceputi-rl,la rnijlocul gi la sfArgitulcodrrlui; ele sunt
pulin rnai lungi. decAtcelelaitebare- sunt grupuri de
gase).{.cest numdr a pdtruns in televiziLrne,la radio,
in rnedicind, ir:r artd - in toate sferele vietii umane.
Are ioc codificarea oamenilor. Qpia au apdmt chiar
pa$apoarte$ai, i41*pselg $e_AflA-666.
!.
f; Ilea-egte't€, ofl1ule, deschide Ev-anghelia gi
:T citeqte Apocalipsa Sf6ntului loan l-eologul. Cu
aproape doud mii de ani in urmd, descriind
vremurile noastre, el ne-a vorbit despre fiard, ne-a
ardtat numdrul ei, 666, gi nera,avertizatcd trd*JUj:a
fiagi sau numdrul. ei va fi pus pe mAna cea rJreaptd
sau pe frunte. ASeAsfaeste.pecefealrii antihrist. gi ea
es-le..dr,umuldirectspre"iad.
Despre antihrist au scris mulpi Sfinfi pdrinfi de-
ai nogtri. Cu toate acestea,omenirea igi ingdduie_gg.
-g1lmq4 se prosteascdgi se tArdgtespre antihrist agi
cum se duce iepurele in gura garpelui.
I4sartea.ace.as"ta sunt descriseInlllpnile care mi
ql.aui4!Sa1p,i-atmie, prietenilor. gi.cunoscufilor mei la
ryroagfefuCuviosulu! Serafim de Sarov, la sfintele
izvoare,in mdndstiri,biserici gi alte locuri.
AvAnd experienta corespondenfei,la inceput
am inregistrat povestirile rnartorilor oculari pe
magnetofon gi m-arn strdduit sd evit faptele
neverificate. 9i m-am strdduit sd plstrez stilul
expunerii.
Ndddjduiesc foarte mult cd aceastdcarte ii va
ajuta pe mulli oameni sd creadd in faptul cd pJ
pdmAnt trdim numai o clipd, cd dupd moarte ne
agteaptdviala vegnic5.$i,.infunc$ie de.c-um.vo"m"trdi.
accahtd. (du, vom ajunge fie in rai,
fJipd, in bine.s"au..in
la fericirea cea vegnicd,fie in iad, Ia chinurile cele
vegnice.Al treilea loc nu va fi.
Sd dea Dumnezeu ca ateul, citind aceastdcarte,
sd creaddin Dumnezeu,cei nebotezat- sd se boteze,
cel necununat - sd se cunune, cel rdu - sd devini
btrn.
Manuscrisul acestei cdrfi era deja pregdtit
pentru tipar. in afunuJ.preddrii.luiJa"tipograf.ie mi-a
apdrut in .vis Cuviosul.Scra.fim d-e-. Sarov. Eram la
Diveevo, stdteam in biserica Sfintei Treimi a
mf,ndstirii, iar batiugkaSerafimstdtea,nu departe de
racla sa, cu fala spre mine. Ifr..l10.na-.d,reap.tdfinea
maltugerisulcdrfii mele, ,,Trebuieinc5..otreime" - a
spus Cuviosul, adresAndu-mi-se. Aceastd
blagoslovenie a sfAntului am implinit-o. Se poate
sp-u119^c{ stare}ul Sefa_fima binecuvAntat aceastd
carte. in carte, dupd anumite istorisiri, n,r
semndturd.Sunt i:rtAmpldripovestitede mine. "*irtd
IeromonahTrifon
 MINUNITE DE LA DIVEEVO

Cum timiduieqte Cuviosul Serafim

in luna rglig s a$rhd-1991-,mqa$teleCuviosului

S-eraIimau fost strdmutate din Moscova in.PiygeySr.
Minunile au inceput cAnd moagtele se aflau incd in
Moscova. Mulli au vdzut cum po-twn_b-cii, formAnd
se4pgl crucii gi co-porr4n$.lLpe-ds trei ori, au zburat
deasupraraclei cu moagtelefHcitorului de minuni al
intregii Rusii. in chip evident, au fost trgeri.
In Moscova $i pe drumul cdtre Diveevo in
prezenla mullimii de pelerini venifi din toati Rusia
au avut loc vindecdri minunate. Pe mulli i-a
indrumat acestmare sfAntpe caleaceadreaptd.
Ei au auzit un glas lduntric care le-a dat diferite
sfaturi gi le-a prezis viitorul.
P.g19jglie, moagteleCuviosului au rdmas sd se
odihneascd in Diveevo. $i, iatl, tgcmai aici, in
c,aledJala$fmtei.-Treimi, a irrceput .tdmiduirea*in
r4aq.A-a-p9_l.eggilp.rsi-alungareade.mnn jipr.
Catedrala era arhiplind. Cet_i1d1ec!!! lAtgu,
b.ghxia*Stg:bu. Zect de oameni s-au vindecat de
ochi.
De atunci, cei bolnavi la suflet pi la tlltp vin
nefircetatla'DiveJvo 9i primeii vindecare. Bolnavii
se taimdduiesc nu numai ia rqela".Cq.v"j-CIflrlui,
dar gi la
gele patru .rzv.aare sfinte: al Cuviosului Serafim, al
Ndscdtoarei de Dumnezeu din Kazan, ai Ndscdtoarei
de Dumnezeu din Iviron qi al maicii Alexandra din
Diveevo.
Exjsie .o . mullime de cazuri minunate de
vindecare ei eEte-innp.psibil.-sdle descriem pe toate. in
cartea aceasta sunt pomenite d"oar cazurile cele.rnai
interesante.
llangg_lirea de la Dive.evo a SfAntului Serafim
este sldvitd datoritd sfinteniei sale din ziua
intemeierii ei. Ea a fost intemeiatd de insdii
Nd.s-c[tsarea. de D$nnneze!.L..c& ce].'de.al palrulea
sdlag;rl ei-pep-dmant
$i, iatd, din luna iulie a anului 1997 s-a pornit
un nou val de minuni.
Este imposibil si descriem toate minunile. CAte
boli incurabile s-au vindecat, cAfi demoni au fost
alungati cu apa cea sfintitd, cAte vedenii au avut loc
la izvoare!
Toate li se dau oamenilor a.gpl g{"di$ lor. Voi
descrie numai anumite intAmpldri.
in var4 anului 1996 a trebuit cltmva sd stau
foarte mult timp ghemuit pe lAngd casd. Dupd aceea
m-am ridicat brusc Ai ceva anume mi-a trosnit in
6;enunchiul drept. Mi-a apdrut durerea. Cu fiecare zi,
durerea se intetea, iar eu rnh migcam cu greu. Nu m-am
adresat medicilor - am inceput sd md rog cu putere
cdtre batiugka Serafim. $i l-am n-rgat pe Cuvios ca el
sd-L roage pe Domnul pentru mine, pentru iertarea
pdcatelor mele.
l0
Aveam muite griji in vremea aceea pentrtt
repararea cdsujei pe care nu de mult o cumpdrasem.
gg!ilgefA,q.e de rep ara |ie inc ep u se s.g*"ip-l-d,t-g_re
Al e"
- incepusem sd md
!:gpJnt-gjggaq#lilg, Et-b-r-s"-qric.a
rog rnai puiin gi Ia bisericdsd merg mai rar. 9i.deSpre
izyclarele.tdrnid.uitoare uitasem.Dar iatd cd Domnul
m-a dezmeticit, mi-a amintit despreSine.Cdci mulli
:tiu cd bolile noastresunt pdcatelenoastre.
-
#
Mi-am adus aminte de izvorul cel sfAnt al
Curriosului Serafim. M-am urcat in rnagind gi am
plecat sd md inchin la batiuqka Serafim.
Din povestirile multor oameni vindecati mi-arn
jzvorulscl-s-f
amintitcagebuig-s-a.^n[,eJ.unil1n intit
*_!ggj*Ati.9i sd fac acest lucru trei,.zile-la".rAnd. gi
tocmai acest plan mi s-a urzit in minte. Am ajuns la
izvor (piciorul drept il tAram pe pdmAnt), qg;p1r"g o
lumAnare.,JAng6..rruce gi .m:arn.-"rugat- Domnului
4pstru'. Iis"ug..Hrist"os, Pre-acurate-iFeeioare--.Maria 9i
C-Uviosulni Serafim de Sar:ov.Apoi m-am afundat de
trei ori gi, fdrd sd md gterg, m-am imbrdcat. $i - o,
minune! - dintr-o datd genunchiul meu a inceput sd
se simtd mai bine. Durerea a dispdrut gi am inceput
sd merg mai upor. Tot acolo i-am mulfumit cu
bucurie Cuviosului Serafim. in urmdtoarele doud zile
am repetat acest ritual gi am inceput sd umblu liber gi
comod. $i am gi uitat de boala mea, iar genunchiul
niciodatd nu mi-a mai atras atenlia asupra sa.
Slavd gi multumire Domnului pentru toate!
l1

O vindecare neobisnuiti
O credincioasd a suferit *"rr, ani de o anumiti
boali. S-a tratat la diferili doctori gi in diferite
policlinici gi spitale. Cu toate acesteanu s-a semnalat
imbundtdtirea sindtdtii, ci, dimpotrivd, cu fiecare an
ii era tot mai rdu Oi mai rdu. Deosebit de puternic o
chinuiau durerile de stomac.
$i, iatd, cineva i-a povestit despre vindecdrile
minunate sdvArgite la izvorul sfAntuiui gi pldcutului
lui Dumnezeu Serafim. Ea a venit'la Diveevo gi a
mers imediat la izvor. Cu_rugacilne, cll.credintd tare
h-Dumn ezeL$ljn-.yindecarea* datarata.--epei celei
si..dintr-odatd a simjit
sfin{ite,s-aafundat"-de*treixxi
o_gg!4_pg!ernicn.$i, cAnda iegit din apd,a inceput
sd vomite mg5ggf$ cu masavomilir1d,di1*s*t"g-.1p-49a
igsi!_un*sgsglog.de mirimea unui*pu_'dg.-gdind de
cYlgare-vede'
Durerile de stomac ale suferindei au incetat gi
femeia a plecat din Diveevo sdndtoasd.
Cuviosul a biruit garpele
Aceastd intAmplare a avut loc la inceputul
tgannei".anulgl-1996.in mdndstireaDiveevo a fost
adusd o femeie bolnavd. Dupd cum a reiegit mai
tdrziu, aceastaera indrdcite. A fost dusd in gatsdralA
a$lgi-T1g$i gi de doud ori a fost apropiatd de racla
cu sfintele moagteale Cuviosului Serafim de Sarov,
fdcdtorul de minuni.
l2
C-and.u fo-s-tajulatd si se aplececdtre moagte-,.Ie!
ggguJsi_s-a-sl$lng.ratsi s-a4b_?W!
Se"_q_LsgndiJ._fi
fqat-c,leclrcculaf' Iar cAnd au inceput sd .o.ap-ropie."de
rasli a*Ecia.oard, ea a lipat dintr-o datd cq._l+g*gbs
8l"qs9l-ar-Lde"bfuhat:
- P"gn.E, m:4!1adusi4.a.cest
e.e- locsfant?-I-.Ju;nd
anropiafi. a treia oard!.To.!i ar..trebui.sd.lrd-femeli"-.de
mine. Essunt-rur.salpe*JJnLe-"9i*inftico$fpr. Nu md
mai apropiati! Dacdmd mai apropiafi o datd - p9I}_tfu
m-ineva i4g9g^ur.4 moart-ea.
Cea indrdcitd cu greu a fost apropiatd de racld a
treia oard gi cu putere a fost aplecatdcdtre moaqte.
gglplrnq djrl qiPpttrl
Un.\rJlet.neomene.sc Sleli*{A q-a
.gSf eaSLapjerftt
Femeias-ainsdndtogit,iar tiranul a fost biruit de
Cuviosul Serafim, fdcdtorul de minuni al intregii
Rusii.
Vindecareaunei moldovence
Pe 28_dgeembrie 1qq6 a sosit la Diveevo un
autocardin Moldova.
in primul rdnd, cum era gi firesc,tofi au mers la
bisericaSfintei Treimi. Iar in bisericd,mai inainte de
toate, au inceput sd se inchine la moagtelestaretului
din Sarov. in momentele aceleaeu md aflam lAngi
racld gi am vdzut totul clar.
CAnd a incepq! sage inqhine la moagtegjan{S,
gi a inceput sd se
dglr o da.t4 -s.:_?Jl,rlt'ernurat'toat5-
zbatdca pasdreain plasi.
l3
 Eu le-am sfdtuit pe prietenele ei g3_,g m.qi
apropie de moagte de"d-quilofi. Ele au ascultat sfatul
meu gi, in ciuda impotrivirii ei, au mai apropiat-o o
dati pe indrdcitd de moapte. CAnd au ajutat-o sd se
aplece inspre moa$te a doua oard, s-a repetat totul, ca
gi in primul caz, numai cd a fost mai pronunfat.
Dar, iatd, cAnd au apropiat-o qi au aplecat-o cu
putere cdtre moagtele Cuviosului pentru a treia oard.,
priveligtea s-a schimbat putin. D-qu"d..prletene all
finuflo" de mdini din cele doud pdrli gi au aplecat-o
direct spre moagte. Mdictrla .ca,f"esfgjea la.raCla a
aplecat *S.?p#!. Si spre racld qi a tinuf-o puternic cu
ambele mAini. Prietenele in mornenful acela au
eliberat mAinile bolnavei. indrdcita se zvArcolea
toatd, suspina, se bdtea cu pumnii pe golduri gi
smucea piciorul stAng in partea opusd raclei.
- Batiugka Serafim - a
lAgnit cumva in chip
spontan din mine -, ajut-o pe aceastdfemeie sdrmand
sd se izbdveascd de diavoi.
Cred cd tofi cei care au urmdrit aceastdluptd s-au
rugat pentru nefericita femeie gi L-au rugat pe Iisus
Flristos gi pe impdrdteasa cerurilor sd-i ierte pdcatele
qi sd o vindece.
$i, iatd, in sfArgit, Lqbgyg.gi-.g gdigat capul, a
mAinile in su.,s/s-a indreptat.." 9i gi-a pierdut
4.ry1nc_4t
cunogtinta.
Diavolul a pdrdsit-o pe nefericit5.
I4
indricifii fipi 9i urli ca porcii...
Asemenea cuvinte existd in cAntecul
compozitorului gi poetului Ghenadie Ponomarev -
,,Pirinte Serafime".
Este un cAntec minunat pe care nu-l pofi asculta
fdrd sd vergi lacrimi, mai ales la refren:
Iar in jur toli ingerii,
Chiar qi Heruvimii,
Dragd strdlttcire au,
PSrinte Serafime.
1 auqust este ziua pomenirii Cuviosului Serafim
--.--...-f,
4" Sroy. In aceastd zi la Diveevo, unde se odihnesc
rnoagtele lui, vin pelerini din Rusia gi din multe alte
tdri.
a fost cu
insd ziua de l..a-lrgoraa,eJrului'-1-998
totul neobignuitd. Au venit atAlia oameni incAt
catedrala Sfintei Treimi nu a putut cuprinde nici
jumdtate din credinciogi. Toti cei rdmaqi au ascultat
prin stalie dumnezeiasca slujbd in curtea mdndstirii.
Slujba a fost, intr-adevdr, minunati. CAte lacrimi de
curdtire s-au virsat in acea zi, cAli bolnavi s-au
vindecat, cAfi demoni au iegit din nefericifii indrdcili!
Mi-a rdmas intipdritd in memorie mai ales o
f em gig _c
41e,alipst_tare -cuglasrlebdrba t :
- Gata, gata! Nu mai pot, nu mai pot. M-ai
chinuit cu rugdciuniletale.Plec,plec!
Slujbaa durat mult. Era cald gi inghesuiald.Dar
nimeni nu a observat acestlucru, deoarecebucuria
era mare.
15
 Iar oamenii mai agteptau minuni. Toatd lumea
ortodoxd gtie cd lngr.lelediugJnd Cgyiosul gg'rafim
vg*in_v-.tAAcest lucru _1, a proorocit. feric_it-a.
Pelaghia
din Siazarr. 9i l-a proorocit 9i inEugi...Cuviosul:
i,,Minunea este cd rloarte..4-,{=n-g4va fi asemenea celei a
ltinerilor din Efes, care au dormit 300 de ani in
, pegterd. Aga cum ei s-au sculat spre incredintarea
r Invierii celei de obgte, a.qg^_gi 9-t1m5-voi s_c.L{"a...!nginte
' dS qLlrptltulsJArqitqi
rrri voi ardta la Diveevo..."
IntrucAt lucrul acesta nu s-a intAmplat,
inseamnd cd nu i-a venit ceasul. Dar se va intAmpla,
gi cregtinii ortodocgi cred cu tirie in acest lucru.
- Batiugka Serafim incd doarme - se spune in
PoPor.
- Nu, nu doarme pdrintele Serafim.
Deja de cAteva ori s-a intAlnit cu nigte bdrbafi
credinciogi in Diveevo. Unuia i-a spus cd a inceput cu
mai multd putere sd-i alunge pe necredinciogi din
Diveevo. Altuia (unui gofer de autocamion) i-a
incredinlat sd-i transmitd ceva egumenei mdndstirii,
maicii Serghia.
El se gAndegte la noi, pdcdtogii, ne ajutd gi se
roagd pentru noi.
16
Negul a pierit
Eu, roaba lui Dumnezeu Nadejda, in anul 1996
arn dus-o din Nijni Novgorod pe fiica mea impreuni
cu nepoful la Diveevo.
Nepotul avea incd de cAnd era la grddinild un
neg in palm5. 9i pe mdsurd ce creqtea,cregtea gi
negul, gi crescuseintr-atAtincAtera nepldcut sb te uifi
la mAnutalui.
Mititelul, dupd ce a sosit acasd,a doua zi a venit
la mine gi mia spus: ,,Bunico, m-am scildat in
izvorul batiugkdiSerafimgi m-am rugat agacum m-ai
inv6fat. Uitd-te: nu mai am nimic in palmd. Bunico,
chiar tu spuneai cd am o palmd urAtd, iar acum
palma mea este cutatd".
Sunt atAt de recunoscdtoare incAtnu gtiu cum sd
md exprim.
Negul a pierit gi nu a mai rdmas nimic in afard
de o micufd patd.
Clopotul a bitut singur
in rudnXstirea de maici SfAnta Treime a
SfAntuluiSerafim din Diveevo a inceput dintr-o datd
sd batd clopotul. Toli au fost nedumerifi, cdci nu
existamotiv pentru acestlucru.
Atunci au inceput sd caute ldmuriri: cine gi de
ce a tras clopotul. $i s-a adeverit ci nimeni nu se
apropiase de clopotnifd (nici mdcar nu trecuse
t7
nimeni pe lAngd ea)" Tofi erau uimili. Iar concluzia
era una singurd - clopotul incepuse sd bat5 singur.
Si, iatd, chiar in acele momente, cAnd tofi
incercau sd dezlege aceastd enigmd, un muncitor a
adus la mdndstire o telegramdt ,,A murit
inaltpreasfinlitul loan, Mitropolitul de Sankt-
Pet-ersburggi Ladoga".
Acesta fusese dangdtul de doliu al clopotului qi
il trdseserd,probabil, ingerii.
Ajutorul
ficitorului de minuni Nicolae
Toamna t|rzitt, in anul 7996, am mers din
Diveevo cu magina mea la izvorul Cuviosului
Serafim de Sarov. Pe drum, in Jiganovka (la 15
kilometri de Diveevo), se afla o femeie cu chipul
suferind gi cu mAna ridicatd.
- Duceli-md Ia izvorul batiugkdi Serafim. La
Diveevo m-am depdrtat de autocar, iar in autocar mi-a
rdmas geanta cu banii gi actele.
CAnd s-a urcat in magin6, gi-a indreptat imediat
atenfia spre icoana fdcdtorului de minuni Nicolae.
- Iat6, el este izbdvitorul meu. La Diveevo m-am
rugat lui qi i-am cerut si md ajute sd ajung la autocar.
$i imediat m-a luat un gofer. il chema Nicolae. El m-a
adus pAnd in Jiganovka. 9i, iatd, in magina
dumneavoastrd md intAlnesc cu Nicolae fdcdtorul de
minuni.
l8
- Adiugafi acum la toate acesteafaptul cd gi pe
mine md cheamd Nicolae.
Am ajuns cu bine la izvor. Autocarul era incd
acolo gi femeia s-a linigtit.
- Mullumesc
fie, Sfinte Nicolae, fdcdtorule de
minuni! Nu degeaba eqti socotit unul dintre cei mai
clnstifi sfinfi in Rusia Minunile tale nu au sfArgit.
intr-o clipitd ;ri rdspuns la rugdmintea mea gi mi-ai
trimis in ajutor doud magini gi doi oameni cu nurnele
Nicolae.
La granifa dintre viaffl gi moarte
4.-34ul1ri.!92!, din cauza
in luna sgp,!ep3p.1i.e
situafiilor neincetate de stres, rn-am aflat la granila
dintre viald gi moarte. Aproape tot timpul aveam
inaintea ochilor un vil negru, vAscos datoritd fricii
fald de rude gi apropiali.
Odatd am trecut pe lAngd biserica Sfintei Treimi
gi brusc m-arn trezit in bisericd stAnd pe podea in
genunchi. Cum am ajuns in bisericd, nu imi amintesc,
dar am stat acolo doud ceasuri * acest lucru il gtiu
exact. M-arn trez,it datoritd rispunsului care mi-a
venit la una dintre intrebiri: ,,Cum sd trdiesc mai
departe?" Rdsptrnsul a fost acesta: ,,9e1 ,.ji19...."?.?
flSmAnzegti!"Eram atAt de istovitd incAt am spus:
,,Nu \roi rezistal". ,,Vg-_rs"li:!?"- a ldspuns giasu!,
care venea dinlduntru gi de undeva de strs.RidicAnd
ochii, arn vdzut un stare!in veqmintealb:azuriigi.am
inleles cd el era cel care vorbea. M-am ridicat gi am
citit pe icoand,,Serafimde Sarov".
l9
 in luna ianuarie a anului 1996 m-am aflat in
pragul rnortii. Am fost internatd la reanimare. Timp
de doui nopti au vegheat la patul meu doud femei
cunoscute gi mi-au umezit buzele, care crdpaserX. $i
in tot acest timp am simfit prezenla staretului. El
trecea oarecum cu mAinile pe deasupra trupului
merl/ uneori atingAndu-l gi ugurAndu-i suferintele.
Me simteam nevrednicd de prezenta lui gi
uneori ceream izbdvirea de chinuri, dar auzeam ca
rdspuns: ,,Nu este timpul".
Dupd cea de-a doua noapte, s-a sdvArgit
minunata vindecare. l.a ora 6 dimineiifa m-am trezjt
puternicd gi sdndtoasd, slmfind ..-o*..pu!ere.
fizicd -gi
s.ufletea_s-cd
imensd., pur gi simplu neobiqnuitd. Am
'de
auzrt cum dincolo ug6 una dintre asistente se
pregdtea deja sd plece. Brusc mi-am dorit sd o
conduc. M-am sculat qi am iegit pe coridor. Ea s-a dat
brusc in lSturi, necrezAndu-gi ochilor. A fost uimitd
de lumina ochilor mei gi de puterea mea fizicd,
neobignuitd atunci cAnd am imbrdfigat-o tare gi i-am
mulfumit. Pentru nimic in lume nu ar fi crezut dacd
nu ar fivdzut cu ochii ei!
in luna septembrie a anului 7gg7,dupd 6 ani de
la intAlnirea mea cu Serafim de Sarov, am mers la
Diveevo sd-i multumesc batiugkdi Serafim pentru
minunea lui - renagtereamea la viatd.
20
impiriteasa cereasci a vindecat-o
Md cheamd Nina gi vreau sd povestesc o
vindecare minunatd, la care am fost martord.
Izvoarele,ldmdduitoare din Dilqeevo sunt cunoscute
de mult timp. Ele au vindecat deja multe mii de
oameni. Dar, de obicei, age$g_..ylldecdri mj1-l$ale
pentru sa ce-iyindg"cgflp1_e1-9_d
rd-lqan-:.1gggnggggle,
gi
actrsd ai-ci.
se--t-ermind."t-etul.
Ar fi foarte bine dacd s-ar publica o carte despre
aceste minuni. O asemenea carte ii va intdri gi mai
mult in credinfd pe creCinciogii cregtin-ortodocq;i,iar
pe cei necredinciogi ii va indruma pe calea cea
drcaptd.
C) cunogtinld bund de-a mea avea pneumonie.
Starea ei era criticd, deoarece temperatura ii ajunsese
deja la 42 de grade. Se afla in pragul morfii.
Toli cei din jur au sfdtuit-o intr-un gias sd se
interneze in spital gi sd facd acest lucru fdrd
intArziere. Cr-r toate acestea, bolnava a refuzat
categoric sd meargd la spital.
- Eu in toate nbddjduiesc in Dumne1ev.In toate
este voia Lui cea sfAntd.
Afard era foarte frig, insd ea, rugAndu-se in
prealabil, s-a imbrdcat gi a plecat lfu*iz.garul
Ndscdtoarei de Dumnezeu Kazanskaia. Ldngd izvor
s-a rugat din nou.
- Maica lui Dumnezeu, Impdrdteasa cerurilor,
roagd-L pe Dumnezeu pentru mine, pentru iertarea
pdcatelor mele gi pentru vindecarea mea cu aceastd
apd sfinfitd a Ta.
zl
 S-a afundat de trei ori. in apa rece ca p;heafa,s-a
mai rugat gi apoi a plecat la mdnXstirea unde face
ascultare.
inainte de a se culca, s-a rugat din nou gi
minunea s-a sdvirgit: dirnineata s-a trezit complet
sdndtoasd. Temperatura era normalS gi avea o
dispozifie minunatd.
Tofi am fost foarte uimili 9i incd qi mai bucurogi.
Slavd Tie, Doamne, mullumim Tie, Preacuratd
gi PreasfAntdNdscdtoare de l)umnezeu!
Piatra Cuviosului creqte
Aceastd intArnplare uimitoare a avut loc la
gfArpituI verii anul ui 1996..
Existd mulpi locuitori din regiunea Diveevo care
nu gtiu cd ip p-r_ezentexistd douX pietre .uriage ale
- sfArgitul drumului, t1.raginas-a oprit, ingropAndu-gi
4.l.;;..;,,..:.#
batiuEkdiSerafim,pietre cg vilde-cdoamenii.
q1al9 aceeape care el s-a rugat tlnp- de o mie
{g_zil_egi de nop}i, a fost sfdrAmatdin bucd}ele dupd
moartea lui. ASSste*brrcilele ale sfintei pietre,
bucdlelecare au vindecat qrii de oameni,au fost duse
in toate colgnrile pdmAntului gi au vindecat gi
vindecd gi acum oamenibolnavi.
insd nu estevorba despre aceapiatri, ci despre
altele dou5. Nu cu mult timp inainte de sfArgitulsdu,
Qgyg_r#l a adus doud pietr-e.mici, le-a agezat in
locuri diferite gi a spus ch ag.9_q-t-g,.pietrc
vor.cregte gi
vor vindeca oameni.
22
$i oamenii au fost atragi de sfinteie pietre
tdmdduitoare gi vindecdrile au incepr-tt.Minunea nu
constd numai in multele vindecdri, cJ,-81 rAfAPlqJ Ca
rir4rimgS pie.['e]pr..a crescut in mqd vizibll de ia ?n la
an. Urra dintre aceste pietre se afld in pddure, Ia 7
kilpmetti.de satul Gluhovo.
Noi am ajuns cu autoturismul in Cluhovo
dimineafa. Am observat, insd, cd pulini dintre
localnici gtiu despre piatra sfinfitd.
Am gdsit un ghid gi am pornit la drum. Aceqti 7
kikrmetri i-am parcurs in cinci ore. Pentru mine toate
acestea erau un lucru obignuit. Lgl_q"_c".p{i1e. sfinte nu
estg_".*A!a!_"df
stipplg-p6...Aiglgt,,Y-qajmasulpune""in
ca19? ngasjrd. .tpt"J-el-ul.de'"curse."oi "piedici vdzute gi
nev6zute.
$i aici, pe acest drum scurt, magina noastrd cu
grell a r6,zbit prin nisip, iar apoi prin deniveldri. Spre
rolile in nisip. Parcd ajunseserdm ir:rSahara.
Lopefi nu aveam. Am inldturat cu mAinile
nisipul de sub magind gi tot ne-am croit drum spre
piatra sfintitd.
Acum nu mai este o simpld piatrd., ci un
bolovan uriag de piatrd, pe care se pot intinde in
acelaqitimp cAliva oameni. Bolovanul acesta a apXrut
in pdmAnt [a o mare adAncimc. in mod evident,
batir.rpkaSerafim a prevdzut gi faptul ca nimeni sd nu
poatd lua aceastdpiatrd.
lAnge piatrh se afld e","cruce.mare de lemn,
avAnd o indllime mai mare de 4 metri, pe care existd
icoanele NHscdtoarei de Dumnezeu si a Cuviosului
23
$erafim. Pe piatrX se aflau diferite legume gi fructe,
care fuseserd ldsate de vizitatorii dinainte pentru noi.
$i noi a trebuit sH ldsdm ceva pentru vizit;rtorj.i
urmitori. T.pJ..g-e,eqg sldte4 cA! de pgli*.R-e p-iejrd,
4gy-pnqa!4medg!!or. Locul cel sfAnt era irnprejmuit
cu gard, iar pe piatrd era multd ceard de la lumAndri.
Duph rugHciuni ne-am lipit pe rAnd de piatra
batiugkdi. Fiecare dintre noi s-a agezat cu fata in jos
pe piatrd cu mAinile intinse, crrprinzAnd cu palmele
obiectul sfinlit. 9i fiecare dintre noi a.sim-!r-{..o
ugurare, o minunatd curdfire. $i ne-am bucurat, gi am
iAs, 9i am plAns.
Iar la intoarcere, Domnul ne-a trimis o femeie
credincioasd, care ne-a ardtat cel mai bun drum, pe
care am ajuns repede la Gluhovo, iar apoi pe asfalt -
Ia Diveevo.
Cea de-a doua piatrd a Cuviosului se afld
undeva nu departe de Satis Pervornaisk. Pe ea mai
trebuie sd o gdsim.
Acum, nu departe de piatra sfinlitd, se dezvoitd
un schit. Chiar deasupra pietrei, in luna august a
4nultii 7998,s-a inceput constructia bisericii.
1 A
L1
Scildatul Pe viscol
Eu, roaba lui l)umnezeu Taisia, sunt din Nijni
Novgorod. Prima. datd am venit Ia l)iveevo in anul
1996"Negtiind incd nimic, ilr-am aldturat unor femei
pi eie m-au ajutat sd md instalez"
Dimineala au plecat sd se scalde la izvor. Am
plecat qi eu cu ele. insd pe drum ne'-a prins viscolui'
Aveam temperaturh, tugeam, strdntrtam qi nu
puteam respira.
CAnd am ajuns la rzvor, ele au inceput sii se
scalde. $i am inceput gi eu sd rnd scald impreunh cu
ele. M-am rugat, nri-am incrucigat mAinile pe piept 9i
am spus: ,,Batiuqka Serafim, eu nll voi muri, nu voi
muri" gi m-am afundat cu capul.
- Pai - gAndeam eu - aclrm capui imi va
inghela, iar pdrul imi va sta feapdn.
Dar nu a fost aga, ci s-a scurs totul cie pe mine
ca,apa de pe gAscd,iar pdrul rneu era complet uscat.
Uscatd 4rn iegit din apd' Apoi mi s-a rdspAndit
cildura in tot trupul gi temperatura parcd mi s-a luat
cu mAna. Nu am mai tugit, ntl am mai str6nutat'
Brusc m-am insdndtosit.
25

V. Iagcenco:despre minunile de la Diveevo
Vreau sd anunt ci materialul de fald l-am
pregdtit numai pentfu cei credinciogi gi pentru cei
care mai doresc sd mediteze la mAntuirea sufletului
ior. Iar pe tofi ceilalfl pe care ii voi necdji prin cele
expuse mai jos, ii rog dinainte pentru Hristos sd md
ierte gi si nu md judece prea aspru.
Voi povesti despre acele neuitate, fericite gi
luminoase zile aLepelerinajului meu in satul Diveevo
din {gg_1q11g.g-,_"Nij.*S_p-:.g-d
crl ocazia strdmutirii
sfintelor moagte ale Cuviosului Serafim de Sarov.
Evenimentele le descriu cu binecuvAntarea
pdrintelui Anatolie din oragul Moscova, care a fost
pdrtag gi rnartor la ele.
in cei patruzeci de ani ai vielii mele niciodatd
nu mi s-a intAmplat nimic asemdndtor, care sd md
poatd zdruncina pAnd in adAncul sufletului. Aceste
ntornente minunate, petrecute in satul Diveevo,.vor
rdrnAne pentru mine o amintire frumoasd pentru
toatd viafa.
Dupd cum stim,eS ]__l_ienge$g
J"pp],dupd mulli
ani de tdinuire, sfintele moaqte ale Cuyiosului
Serafim de Sarov au fost pentru a doua oard aflate gi
pe 7 februarie au fost cu solemnitate strdmutate la
M<lscova,iar pe 23 iulie, in prclcesiunereligioasd,au
fost trimise la mdndstirea SfAntaTreime a SfAntului
Serafim in Diveevo, la iocul nevointelor pdmAntegti
ale starelului. Istoria Bisericii noastre nu a mai
cunoscut o asemeneaprocesiune!
26
Din mila lui Dumnezeu mi-a fost dat qi mie,
unui mare p5cdtos, sd ajung la mdndstirea SfAntului
Serafirn din Diveevo cu o sdptdrnAnd inainte de
sosirea sfintelor moaqt-eaie Cuviosului.
Chiar in acel timp, acolo, incepuserd sh vind din
toatd lara cregtini sd se cazeze gi sd ajute mbndstirea
sd se orAnduiascd. Erau oameni minunafi de diferite
vArste, atAt bdrbafi cAt gi femei.
Inainte nu imi mai fusese dat sd intAinesc
oarneni de o aiemenea calitate Ei intr-un asemenea
numdr. M;ite il;*"ii'*-i" uimii in piivtnpa aieiioi
oameni, mai ales {gle}ule*.su}se{e*"*btrne-"_"g-i"
f"raFqti
dintreer.
Dupd ce am intrat in legdturd cu ei, mi-am dat
seama de ceea ce am pierdut noi! Am pierdut cel mai
pretios, cel mai important gi cel mai necesar lucru. $i
aceastii pierdere nu o putem inlocui cu nimic. Este
credinla in Dumnezeu.
Dr"rpd ce m-am instaiat in mdnistire, am f6cut
cunogtintd mai indeaproape cu cregtinii. Oamenii
aceptiaau produs asuprameao_img:,eqig.1g.qplgnralte
pri+ .ssllqra.-.Ip"
{ " $i- p*.* __Sl!_osJ9*ie,
-.tirxrplila!"e-a,
btrndtate.a,-
sincentatea si"cele.lalte
e-alr^talia_l"e-,lBr.
Ei lin postudle cu strictefe.P-pSlUfdg"Jg'^r",Un:
spfs-.b:*curie.Afi$dinea fald de spovedanieeste
pentru ei un lucru deosebitde important. Q.fe.meie
in vArstd mi-a mdrturisit cd e{*"-s.?-.sp-oyedit
la
pdrintelee:_&r}evnic q.39-dg#e!9.
Da, cregtinii acegtia care tind cdtre astfel de
spovedanii inpeqtgg,,i:rtr*adeydr *stti "_mdntuiascd
suflS-lglg,,lpr,Dupd cum m-am convins, Domnu].le
descoperdmu-l1eluc_ruri.
27
 Am avut gansa sd merg impreund cu ei la
izvorul Cuviosului .Se13f!m.Dupd ce am ajuns la
ir""i"t b"vioiuitii, u* itt.up.tt si ne scdlddm in apa
curati 9i rece. Ziua era insoritd. Eram cu totii in jur
de 25 de oameni. Printre noi erau gi cAntdrefi,care,
dupd ce s-au scdldat impreund cu noi, s-au retras
intr-o parte, la umbra unui copac Ai au inceput sd
cAntecAntdridumnezeiegti, psalmi.Eu, dupd ce m-am
scdldat in izvor, m-am indreptat spre crucea care se
afla aldturi. Deodatd,o tAndrd a exclamat alarmatd,
ardtAnd spre cer cu mAna: ,,Privlli, privili ce se
intAmpld cu soarele!" I meu sd se schimbe lin intr-o strdlucire galbend
Toli ne-am apropiat in fugd de ea gi am vdzut:
soarele isi schimba strdlucirea.Lumina soarelui se
a#.--'"'.-
j-
imprdgtia in raze mari gi se rdspAndea uniform.
Soarele igi schimba culoarea intr-un mod atAt de
viu incAt to,ti i::rtr-un glas dupd fiecare schimbare a
culorii, strigam:,,rogLr!",,,galbert!",,,aIbastru!",
,,verdel" r,,violetl." .
Pentru mine aceasta a fost o priveligte
surprinzdtoare, incredibild! CAnd au mai pufut vedea
ochii mei aqa ceva? O=.=!ucurie -nS,qbig4git5,
4epdmAntean5.,. care ardea cu yA_h.5tdi, a fdcut sd
vibreze sufletele noastre. Qchii revdrsau lacrimi,
Urip-a. trdia o stare neobignuitd. Acest lucru i-a
captivat pe toli cei care se aflau lAngd mine.
Agr__a1lzlf*glasuri care plAngeau gi se rugau:
,,Doamne, mAntuiegte toatd lumea, Doamne,
m_Antuiegte-nepe noi toli, pdcdtogii!"
Deodatd cineva a strigat cu glas tare: ,,Uitati-vd
inapoi!". M-am intors gi de uimire am tresdrit. Am
28
simtit cd din pricina celor vdzute a inceput sd mi se
ridice pdrul in cap. T9_! ggryl in spatele nostru
"__Jp-qrlru.Din carrza acestei
cdpdtgsg*"-..."s$glqg.i;_eg
priveligti gggl meu devqnip.-e-incg1!1g.lgbil,
Pic4rar.e_te-m{ d+.ggg"pe cdrare spre liziera pddurii,
in intAmpinarea aceleivdpdi.
AjungAnd in poian6, unde nimic nu md mai
putea stingheri (nici copacii, nici tufigurile), 4m-vdqlgt
totul cu pro-p-riimei"o".e,hi.
Priveligteaera incAntdtoare.
Acea vdpaie uriagd, asemeneastrilucirii metalului
topit, ir-rcepuseirL acel moment deasupra capului
uniformd, iar apoi a irceput sd se imprdgtie, sd
disparH.
Da, intr-adevdr,mari sunt lucrurile Domnului!
Dupd aceea,cdnd rle-am intors in md45stiler_all*
aflat cd.-nuplgleSergrfiminseamnd ..infldcdrat" gi cd
minunea de la izvor a avut loc i4 mgmenbd in care
pS catedtala "dln P a fost ridicati. c€o de,a
p-?gg""gfuse. Acest lucru s-a intAmplat aproximativ pe
la orele16:00.
Aldturi de catedrald(la 50 de metri) se mai afld
o catedrali, insd ea incd nu a fost reparatd. $i ce
infdtigareare aceastdcatedrald!]i-e mai mare dragul
s-o privegti!
Cine a citit cronica mdndstirii SfAntului Serafim
din Diveevo gtiece moment gi ce ceasagteaptdea.
Iati cd gi noud, pdcdtogilor, din mila lui
Dumnezeu, ne-a fost dat sd sXldgluimacolo. $i am
sdldgluit acolo aproape 300 de oameni. in vremea
aceea,la bisericd fuseserepartizat temporar pdrintele
29
Anatolie, iubitorul de Dumnezeu, cdruia m-am
adresat gi i-am povestit cele vdzute. El nu s-a mirat
de ceea ce i-am p-ovestit, ci a ascultat qi s-a bucurat. $i
mi-a mdrturisit c5, aLgnci q6pd 9 fos_!..1idicat5."B3"i43g-
qi,p{il}_!Ilgh.g"fg.gp, e-f insugi a vdzut cu ochii lui la
cupold Sipt11_ .nefdcut de mAnd omeneasc6 al
Domnului nostru lisus Hristoq. $i mi-a mai spus cd
in litia"urmetoare va fi ridicatd ultima crlrce qi cd ar
fi bine s5-i organizdm gi sd-i atragem pe toli pelerinii
la rugdciunea de obgte i:r timpul indlfdrii ultimei,
celei de-a 5-a cruci pe cupoid. ,,in acel moment pot
avea loc diferite minuni" - a sprls bhtiuqka.
in ziua urmdtoare, vremea a fost deosebit de
insoritd. incd de dimineatd, alpinigtii s-au apucat de
lucru pentru instalarea crucii.
$i, iatd, cea de-a 5-a cruce a fost aclusd pe
frfrnghii la cupolS. Oamenii au inceput sd se agite gi
sd se uite in toate pdrlile. in geana de hlmind dintre
copaci q1 vdlut cum a. inSSpH! sd se pchimbe
*iripolei,
cu.loarea iefUlpi Deasupra fiircd la
comandd, a apdrut curcubeul. Toli l-au vdzut foarte
bine. Muncitorii au inceput sX fixeze crucea pe
cupolS. $i au fixat-o toatd ziua pAnd seara. Oamenii
nu s-au imprdgtiat. Toli agteptatr ceva. Agteptam gi
eu sd vdd ce va fi rnai departe.
Soarele strdlucea, ca de Pagti. $i, iat5, a atins
orizontul. in depdrtare a..4pfg.utun Spus.neB-bignuit
de f-rumes,cu nigte ngli qiudafi, alungifi, fdrd formd.
Soarelea apus dincolo de orizont qi dll_nO-rii care
alternau in culori s-a format dintr o datd, abia
perceptibii,spre uimirea futuror, un frumos oraE.
30
in acel orag am vdztrt clar o frumoasd catedrald
cu coloanele ei zvelte. Chiar dacd soarele apusese
dincolo de orizont, totugi el a continuat sd strhbatd cu
razele lui acel orag gi cupola de aur, datoritd cdreia se
reflecta inspre partea noastrd raza soIard,.
O femeie, care stdtea in fafd gi era imbrdcatd in
negru, a intins brusc mAna inspre partea aceea gi cu
glas tare a strigat: ,,Ierusalimul!". Oamenii care
stiteau aldturi au susfinut-o cu glasuri puternice,
pline de bucurie: ,,Ierusalimul!"
Da, era intr-adevdr acel Ierusalim care este
descris in c6rlile religioase. Era, intr-adevdr, €1,
Ierusalimul!
Ajutorul de sus
CAnd ne pregdteam sd mergem la mdndstirea
Diveevo, am avut o vedenie.
Am vdzut o scard inalti din marmurd alb5 care
urca la cer gi era luminatd de o iumind
nepdmAnteand. Pe lAngd scard mergea un stare! in
veqmAnt negru gi md agtepta. Eu am simfit acest
lucru. Stareful mergea gi se gribea. Cred cd vroia sX
plece gi sd urce in sus - sd iasd din aceastd lume.
CAnd am ajuns la mdnistirea Diveevo, am aflat cd
existd un stare! gi cd il cheamd batiuqka Ieronim.
Dumnezeu m-a dus la el s5-l vid qi sd md inchin cu
smerenie inaintea lui.
CAnd ne-am apropiat de mdndstire, am vdzut
clopotnila albi a mdndstirii, care era exact_;rg4-c*qmo
vdzusem i:r vedenie. $it-am gdsit gi pe stare!.
3l
 A fost o minune felul in care am ajuns acolo. A
trebuit si imprumut mulli bani pentru cXldtorie. Lrsd
i:r ultima zi, intAmpldtor, am aflat despre un grup de
gcolari care mergeau la mdndstirea Diveevo. Nu mai
era loc Ai numai in ultimele clipe am aflat cd voi
merge impreund cu ei, pentru cd cineva a renunlat la
cdldtorie. Biletul l-am dat inapoi gi cu ajutorul lui
Dumnezeu, gi cu bani pufini, am sivirgit aceastd
minunatd cdldtorie care va rdmAne ca o razd
luminoasd pAnd la sfArgitul viefii mele. Tofi banii pe
care ii imprumutasem i-am inapoiat.
SoraLidia, orasul Celiabinsk
PimAntul Canavcii l-a ajutat
Eu lucrez ca tinichigiu la bisericaSfAntuiui Ioan
inaintemergdtoruldin Saransk.Iatd, sunt deja doi ani
de cAnd restaurdmaceastdbisericd.in toamna amrlui
1998 mi s-a intAmplat o nenorocire. M-am lovit
puternic cu ciocanul peste degete gi durerea era
insuportabild. Insi la doctori nu m-am dus, ci am
indurat. $tiam cd primisem aceasti loviturd pentru
picatele mele. Palma mi s-a umflat, iar rana supura.
Foarte greu imi era mai ales fir timpul serilor, inainte
de culcare.In momenteleaceleadurerea se intetea gi
nu md 15sasd adorm. incepusemdeja sd md gAndesc
la faptul cd am cangrend.
Odatd durerea s-a amplificat intr-o asemenea
mdsurd incAt jumdtate din noapte nu am dormit, ci
am linut mAna intinsi in sus: aga imi era ceva mai
bine.
32
Spre diminealdmi-am amintit cd, alunci,cAnd
gi l-am
am fostla Diveevo,aJn-$ap-a_t*p5mantl_a_C_?-nLygA
adusacasd.Gds,rna.pwlgula cu acestpXmAntsfinlit
de care, spre ruEinea mea, uitasem, m-arn intins in
Pat'
Din relatdrile iocuitorilor din Diveevo gi ale
-p.ilmant.A yindg-qeto
pelerinilor, 9,tial:._.qa.,eSep"t.
mullime de oameni. Chiar gi cei grav bolnavi de boli
incurabile s-au vindecat.
LdsAnd mAna in pungul6, am ingropat-o in
ptimAnt. Durerelt a incetat brusc Ai dupd cAteva
minute s-a stins de tot. Iar somnul m-a cuprins
imecliat. Am dormit fericit, iar mAna s-a odihnit in
pungula cu pdmAntul cei tdmdduitor.
Dimineata, cAnd m-am trezit, n11 mi-arn mai
reclrno-scutmAna. Buboiul era spart gi pdmAnful imi
eliminase din mAni tot puroiul. Tumoarea dispdruse,
iar mAna mea era complet sdndtoasd.Md uitam la ea
gi nu-mi credeam ochilor.
ifi mulgumesc, impdrdteasd Cereascd, iti
multumesc, Cuvioase Serafirne, Fdcdtorule de
minuni din Sarov. Rugafi-vi lui Dumnezeu pentru
noi!
Poztestireafr ateltti Vladirnir
aa
JJ
 rji"Fl i'__qpglqpu oameni
Canavcal impdritesei Ceregti
Cuviosul Serafim a spus cd
estemai scump decataurul.
,,Aceastd Canavci a misurat-o cu brAul siu Iconarul Victor a povestit cd a ydzut oameni
inshgi Maica lui Dumnezeu... Cjlg parcurge
' care mergeau de-a lungul canavcii gi care sJrdlff-g-gg"u
gi rostegte . de o .su,td
!.an-1yga, spunAnd rugdciuni cu..a-.-Iumln{ dqmrreU-e.l.Ascd blAndd $i in. jurul
qincizeci de.ori .,Ndggdtoare.deDumnezeu", acela are
fiecdruia dintre ei se vedea o lumini puternicd.
aici gi Athgpu], g|Jergs,ai.imu], Fi Ki"eyul" (Cuviosul
Cel mai bine este sd mergi pe lAng5 ea loaptea,
Serafirn de Sarov).
de la ceasuriletrsl.pAna la ceasurilepatru. in acele
Merg oamenii gi tot merg de.a lungul Canavcii.
momente illqdst impirdteasa cerurilor este acolo gi
$i primivara, gi vara, gi toamna, gi iarna. In ultimii uneori li se aratd qglor qlpgl. Odatd, pqgstiq_qtgl
ani au inceput tot mai des si meargd descul;i (chiar
Andrei, parcurgAnd toatd Canavca noaptea dupd
gi iarna pe zdpadd). Merg rugi, ucraineni, moldoveni,
ceasurile trei, a vdzut-o pe Maica Domnului pg".S-er
gruzini, armeni, englezi, nemti, francezi, americani...
deasupra Canavcii i4tr-un ngr argintiu scAnt-ei.etor.
C.3_r1a_1rca,
Diveevo, Cuviosul Serafim de Sarov sunt
Nu degeabaii sfdtuiescstaretii pe pelerini sd-se
cunosculi in toatd lumea. Ca-navca tdmdduiegte,
roagg-..-"l-ggptea. Schiegumenul Ieronim din
Canav,caculdf egte,Canavca lumineazd.
mdndstireaSanaxarspune:
CSL".gpi"."glA-{e.**hAI il dobAndesc cei care/ - Vremea noplii de_laceasurile.tf_e:.-lA_Cn_Ci gste
parcurgAnd canavca, rostesc (dupd sfatul staretilor
de aur, de la cin_cila gas.-q:,este
de argint, iar de la gase
de la Athos) rugdciuni in urmdtoarea succesinne:
la qapteestede bronz.
,,Tatdl nostru", ,,Uga milostivirii deschide-o noud..."
gi de zece ori ,,Ndscdtoare de Dumnezeu Fecioard, $i Cuviosul Serafim este uneori intAlnit de-a
lungul Canavcii de cdtrepelerini gi localnici.
bucurd-te...". Apoi totul se repetd din nou. $i apa se
,,...Canavca aceasta reprezintd gilgi!-e_. ytelcji
face de 15 ori.
Domnului, aici a fost insdgi impdrdteasa ceieiicd.
$i pdmAntul canavcii tdmdduiegte oameni. AceastdCanavci eplgi$qfta pene,"l,a.cer...
Acegtia il gi beau, amestecAndu-l in apa de la sfintele 9i cAnd va
vgg anfijgi* p"rt. tot va trece,4qr pgqtgg""tys*
izvoare,.gi il aplic{ pe locurile bolnave. PdmAntul
aceisiafruVip.d$i"(Cuviosui Seiaiimie Saiov;.
canavcii it pun in paturi, in colfurile casei gi il
ingroapd in ganturile din jurul caselor.
{g-e.glpemAnt

'
Canavca- locul unde Sfdntul Serafim de Sarov a vdzut-o pe Maica
Domnului merg6ndgi inconjurdndmdnistireade la Diveevo.
34 35
 - M-am vindecat. tsatiugka Serafirn a alungat
Locurile sfinte si indricitii
demonul din mine. Sunt sdndtoasd!
Asemenea cuvinte este imposibil sd le asculli
Locuiesc in Diveev" d; anui 1988. Am ajutat la
fdrd lacrimi.
restaurarea mdndstirii din primele pAnd in ultimele .. OdatX, in biserica Sfintei Treimi, a femeie
zile ale acestor lucriri grele gi, ir:r acelagi tirnp, pline
plAngea cu glas tAnguitor de bdrbat:
de bucurie gi pldcute lui Dumnezeu. AflAndu-md - Md tArdgti. prin rnHndstiri gi biserici, rn-ai
permanent prin biserici gi ia izvoare, am vdzttt multe
istovit de tot, aproape cd ntt mai am nici <l putere.
minuni. SA le d.escriu pe toate, desigur, este cu
Pentru ce m-ai adus aici?
neputintS.
Nu demult doi preoli o aduseserd pe cea
Cei bolnavi, in general, se vindecd, inchinAndu-se
irrdrdcitd la Diveevo. In fiecare zi o aplecau cu putere
la moagtele Cuviosului Serafim gi, de asemenea, la Ia moagtele Cuviosului. Ea dddea din picioare, se
sfintele izvoare gi la Canavci.
iinpotrivea. insd cu fiecare zi se irnpotrivea tot mai
O indricitd a purtat chiar o discutie cu peierinii
pufin. La urma urmei e-a singurd a inceput sd se
la izvorul matugkdi Alexandra. Glasul ei era gr-goi,
apropie gi sd se inchine la racld. Intr-o zi de'a clreptul
bdrbdtesc: minunatd, v.rdjmagul nu a mai rdbdat puterea
- lVId mir de ce nu se scaldd tofi in sfintele
SfAntului Serafim qi gi-a pdrdsit locagul.
rzvoare.l:Ie este atAt de rdu de la apa sfintite! lar aici Serafime, roagd-te lui
Cuvioase pdrinte
sunt multi localnici care trebuie sd se scalde. insd ei Durnnezeu pentru noi!
incd nu s-au afundat niciodatd aici! Monahtil Iosif
Re o indrdcitd am vvazut-o la mdn6stirea
Zadonsk in vrernea cdnd eram acolo la ascultare. Ea
tinea acolo concerte intregi: urla ClL glas sdlbatic
b.drbdtesc Ai,in bisericd, gi in curtea mXndstirii, gi la
sfAntul izvor. insd vrdjmagul nu iegea din ea. Au
adus-o ia Diveevo gi a inceput s5 se inchine cu
regularitate in fiecare zi la racla Cuviosului. in
vremea aceastaeram deja ia Diveevo.
Dupd cAteva zile, ea s-a apropiat de mine in
bisericd gi cu un zAmbet, cu glas normal de femeie
mi-a spus:

an
JI

Vindecarea unui chip inspiimAntitor
'1997
in anul am fost martora unei vindecdri
neobignuite.
in catedrala Sfintei Treimi, la racla Cuviosului
Serafirn de Sarov, am vdzut un grup de oameni care
se strdduiau sd acopere cu trupurile lor chipul unui
biiat.
Sincer vorbind, ntl era un chip, ci era ceva care
serndna a chip. In locul ochilor se vedeau nigte
crSpdturi mici, nas nu avea deloc, pe locul lui
rdmdseserd doar doud deschizdturi mici. Urechile
erau deplasate gi aveau nigte dimensiuni de
nedescris, atArnAnd ca la mdgdrug. Pielea fefei nu se
observa, in locul ei fiind un buboi uriag de culoare
sinistrd.
Mi s-a spus cd aceastd degenerare* cumplitd a
avut loc ftr urma operafiei.Mulgi doctori au fost de
acord cu faptul cd in timpul operaliei a fost
provocatdinfecfia.
Dupd multe luni de chinuri gi incercdri grele de
tratament, bdiatul a auzlt un glas deslugit: ,,Trebuie
sd mergi la Diveevo, acolo te va vindeca apa sfinliti
de la izvor" .
Ediatul le-a povestit totul pdrintilor, carenu mai
auziserd niciodati nimic despre Diveevo. insi au
gdsit acestloc sfAntgi l-au adus aici pe fiul lor.
Aproape o lund au stat la Diveevo. Au mers la
dumnezeiegtileslujbe, l-au aplecat pe bdiat la racla
Cuviosului Serafim gi l-au scdldatin toate izvoarele.
insd vindecareanu sevedea.
38
pfecdlii au hotdrdt sd-l afunde
$i, iatd, i-ry"ZtUA
NAspdloarei{9
,,in sernn de rdmas bun" in-i7vpryl
b.r*^"r"., Kazanp.kgi4. Dupd afundare, bdiatul intr-o
clipitd i-a vindecat. S-a afundat in apd un cap de
migdrug, dar a iegit din ea Lrnchip normal de.om'
Acest caz trnic de vindecare il cunosc aProape
toli locuitorii din Diveevo.
surorii Zota
Poaestirea
Niscitoarea de Dumnezeu
deschideochii qi PlAnge
Il&rupalim, in biserica unde se afld mormAntul
iui Hristos, esteisp-anaMaiciiD"omnului.
se afld
La intrarea bisericii, in partea."de*r-as-4rit,
temni-tain care MAntuitorul a fost inchis pentru un
timp impreund cu cei doi tAlhari,^pAn6cAnd I s-au
pregdtit instrumentelede torturd. Inaintea intrdrii in
temnild, fa dreapta, se afl5 capela ,,Lanlutilor de
piatrd". in ea, sub altar, zace vechea lespede de
piatrd cu cele doud deschizdturi in care au atdrnat
picioarele in calapoade.Pulin mai jos este locul in
carea stat Maica Domnului indureratd,plAngAnd.
Acolo se afli de mult timp icoana Maicii lui
Dumnezeu. Nu demult,*un grirgaS de altd credinld a
vdzut lacrimi in.oqhii Malqii Dggr4ului. El le-a spus
acest lucru mitropolitului gi Patriarhului, gLto^!L-au
vdzut marea minune. $j__eq.+SlN,iscitoarea de
Dumnezeu deschide.ochii$--v-#sd lacrimi pentr.u fiii
ei cei credinciogi qi temdtori de Dumnezeu.
39
Dimensiunile icoanei sunt de aproximativ 1,4 / I,2 l)espre aceastdminune a scrisgi el insugi, gi rnai
metri. amdnuntit a destdinuit f&ricif"a"Pelaghia din Riazan.
IJn necre$tin, in rdutatea lui, chiar a lovit cu Acum, majoritatea."."oarne.nilor de pe" planeta
cutitul in icoand. S-erafim,cdlrd-era"copil, a
noastrd nu, 'sliu c6"..$-fAntul
EH. vielpies,q intr,--r-ur.I,pg sfAnt,.la Diveevo. cdzut din clopotnifd, insd a rdmas intreg gi
*elpfin$: SgLq"{ a gqeglei is.qanea izvorAt mir tul casa nevXtdmat" Nu gtiu cd el z-e-gg*agii-a pe.frecut*in
Ippa dg dou-6""ori.
Maica Domnglqf a dg-sghis,qciiiipi sihjiplg.recA o*:*iq$g.*ilS qi de nopli la rAnd.--si pe
d-inei 4u c,BIPlecrirni. La.dpi pteo,ti din D"iv,eevoli s-a stdnd in
arsild, 9i pe-viEs.p-l:le,a petfgc!4 p-g-pia-Lr.a,
intArnplatacelagilucru. genunchi, in rugf,ciune gi cd a,-meffi""p-fin-yfl.z.d,,Uh,
nu
Am..d.5ruit..fptgffafiaacgsteiicoane unei Jenrei a gtiu nici celelalterninuni aie lui.
bisericii. $i la ea, in prezenta mea, impdrdteasa La ince-p-ut va invia, dupd domnia lui antihrist,
f* rq-ry...,. . . L .

cerurilor a deqch_ig Echi_igi din ei au cugslacrimi. inteiTreimi.

Mu-itpr lpSt,litgridm -Aiyeevo,le:am ddruit astf eI
d-9folqgrafii gi.la.rnulti-dintre-ei an.izvorAt mir. in
aceiagitimp, tnnpirdteasacerurilor plAngecu lacrimi
amare.
Poztestirea
suroriiFatima
Principalele minuni din viitor
Qgti.q,-sl+l.FSghi".-"d"e..,ltad,qrlelinLavraSf
va mergein ochii tuturor
pl se va...rifllga..dinracld,
pAndla catedralaAdormirii gi apoi se va indlla la cer.
Iar dupd aceea,in-Ruma-"y-a"."ayea. lqg,.a doga
mi;111pg..-.universald. va ir-rvia C-1;qlqpJ+I
h'.$3Eo',r
Sera.fianqi va fi viu mult firnp. Cine va dori, il va
vedea. El va merge pe jr:s de la Sarov pAnd la
l)iv eevo (18 km). {s*ggs"ta. .m:nune uniy-efpgi3.
"va*fi_a"
,,Oamerriicare vor veni nu vor avea numdr". [-ypr"
inqpli a.rhanghelilgiingenii gi, de asemenea,ultimul
l)o mn i tor Ei ierarhii. Y.pt,:1,9,*l,ng]fi_sjiajfu.,.deoare.ce
qr-ringnea,,a$e,aSL?. -radio.".ei
".*y-a.'"fr.*fxansm"is6."""la..,
telgyg'.ipp pe toa!d.pf4netanoastr6.
Pe drurnul cdtre Diveevo, Cuviclsul Serafim va
sdvArgimulte minuni. Iar in jurul lui va fi o mare de
oameni. inchipuifi.vd.".un.,soare care strdluceptepeste
toat5 lumea! Aga cevava fi.
C.uyia,sul va r.asli*""predici de pocdinid
universale.

41
 va deveni singura lavrd de maici de pe
P_tfg-u_-"p
pim-Ant, iar sateie din jur vor deveni orage.
SJAntul va descoperi patru moagte Ei se va
sdldglui in mijiocul lor. ,,...Eu md voi sculajnain*e de
qlfirnul sfQlgit gi md voi s[ldqlui la Diveevo. Diveevo
va fi numit nu dupd sat, ci dupd Minunea (Divo)
universald" (Serafim de Sarov).
-AIHhdSt .$p.,Va,,8,f,6.tfl-in,Amefip'a.I"gi "i. se va .
inchina toat{ ,lumea,"tn_efala"de regatul bisericii
9r!.edpxg care va fi dg h".;Sqegit in Rusia pentru
rggd,9-iunlle..p,uvio-suf
ui S,erafim.9i aie celq5lalli sfin ti.
Iar apoi Qg.nmul va ddrui turmdi Sale celei mici
br*Uf+la 4sllpra lui ptihris! 91a impdrdliei lui."
FericitaPelaghindin Riazan
Aritirile Cuviosului citre oameni
Batiugka Serafim li se aratd multor oameni 1n
vis qi in vedenii. El n9 sfdtuiegte, ne previne gi ne
aratd ceea ce noi ,,vdzdnd, nu vedem, gi auzind, nu
auzilJ.".
9ali ru pelerini. mi-au povestit faptul cd SfAntul
a inceput sd li se aratein vise gi in vedenii dupd'ce au
citit cartea Viala stareluluiSerafim.
- Imediat dupd ce am citit aceastdcarte - a spus
pflrg1,teleVretqr -, noaptea am auztt soneria. Am
deschisuga;in prag stdteaSerafimde Sarov.
Iar in camera mea in momentul acela era o
dezordine cumplitd. Paful nu era fXcut, toate
lucrurile erall impr5gtiate, pe podea zdceau
42
inc5lfdmi.ntea murdard, rufe murdare gi nigte
gunoaie. in jur erau numai praf qi rnizerie.
-
imi doream foarte mult sd il invit in camera
mea, dar mi-era foarte rugine pentru acea dezordine
Pe care o produsesem.
- 4SSgfg*e_glg_g*l_l*eliil*lAU
_ a spus Cuviosul,
ardtAnd qq.'m3na..-sprc'
camera--^r*€a. F[" or"dinein
suflg1^s1.9.t,1
In urma acestor cuvinte, vedenia a dispdrut.
in vremea aceea credeam deja in Dumnezeu,
insd pdcdtuiam des, vieluiam cu- neinfrAnare, nu md
rugam aproape deloc, r,'egnic md gribeam sp{e. cg-y_i
gi niciodatd nimic nu izbuteam, nu posteam gi tot
a$a.
Dupd aceastd vedenie am inceput sd vietuiesc
cr,rtotul altfel gi prin multe osteneli am ajuns la cinul
preolesc. CAt ii sunt de recunoscdtor batiugkdi
Serafim pentru goapta lui!
$i rnie a inceput Cuviosul Serafim de Sarov
uneori sd mi se arate dgpd ce am citit viala lui in.anul
1990.
Iatd, nu demult, inainte de publicarea acestei
ciirti, m-am vdzrtt in vis in catedrala Sfintei Treimi a
mdndstirii l)iveevo la racla Cuviosului. $i l-am vdzut
pe batiugka in racld. Se umpluse tot de mir, era foarte
strArnt gi nu mai avea loc. Ivlirul se revdrsa in
pdrAiage din racla lui pe podea, insd oamenii trecear.i
pe lAngd el qi nimeni nu observa nimic.
Eu aveam in mAini un Lighean uriag. L-am pus
sub racld gi ligheanul s-a umplut repede. Oamenii au
inceput sd se apropie de mine cu cdni, cu farfurii gi
A'
+J
 cu borcane, iar eu le umpleam tuturor vasele cu
darul cel nepretuit.
A mai avut loc Ai urmdtoarea minune. CAnd
restauram biserica din satul Seliavna, regiunea
Voronej, dup5 lucru intotdeauna mergeam acasd,in
oragul Liska, cu maginamea.
Odatd m-am urcat fir magind,am pornjt-o Si am_
plecat. -Bruscin acelemomente am inceput sd rostesc
qugdciunile: ,,Tatdl nostru" (de trei ori), ,,Ndscdtoare
de Dumnezeu Fecioar6.,bucurd.-te- (de trei ori) gi
,,CreztJl". $i afunci, deodatd, chiar la inceputul
rugdciunilor, l-am vdzut, fdrd sd'md intorc, pe
Cuviosul Serafim de Sarov. El stdteain magina mea
in spate,pe dreapta.
Este foarte greu si expiic acest lucru. L-am
vdzut cAt se poate de clar pe Cuvios pfirltr;.o"privire
liunfricd, neinleleasd.Dar nu cu ochii!
Aceastd vedenie s-a repetat la cAteva zile, iar
apoi incd o datd. De fiecare datd a durat cu toful
cAtevasecunde.
In vremea aceea aveam diferite neplXceri gi
greutdfi, iar batiugka Serafim a intdrit credinfa mea
in fapful cd tot vom restaura biserica.
44
MINUNILE DIN MORDOVIA
Mordovia... Pdqegtiprin stepelesale gi duhul te
absoarbedatoritd frumusefilor care te inconjoard din
toate pdrlile. $i ce oameni minunali sunt aici: simpli,
de o inaltd duhovnicie. Vd iubesc, frafi gi surori
mordovieni in Hristos! Tare este credinla voastrd!
Pentru credinla voastrd Domnul v-a ddruit aceste
mdndstiri,unde mai in fiecarezi se sdvArgesc minuni.
Pentru mii de oameni, aceste mdndstiri au devenit
izbdvire de multe suferinle gi le-au ddruit bucuria
comuniunii cu lucrurile cele sfinte.
MinS.stireaSanaxar
Mdndstirea Sanaxar a fost intemeiatd ir anul
1,659.Primele ei clddiri au fost din lemn. Iar dupd
exact o sutd de ani, in anul 1759, sub ocArmuirea
egumenului mdndstirii, a ieromonahului Teodor
(Ugakov),a inceput reconstrucliaagezdmAntului.Pe
locul vechilor clddiri de lemn s-au ridicat trainice gi
minunate clidiri de piatrd.
incd din primii ani ai intemeierii, mdndstirea s-a
prosldvit prin asprimearAnduietrilorsale.Toatd Rusia
le gtia. Aici'veneau monahi din alte mdnistiri,
45
 monahi care igi doreau sd se mAntuiascd in condifli
mai aspre.
Un exemplu minrrnat de ascetism gi in acelagi
timp de iubire foarte mare pentru frali gi pelerini l-a
dat insupi egumenul, ieromonahul Teodor. $i in
prezent se menlin acestetradilii. in mdndstire se simt
asprimea viefii, ordinea gi dragostea pentru
aproapele.
LAngd biserica Nagterii Ndscdtoarei de
Dumnezeu se odihnegte nepotul ieromonahului
Teodor - cunoscutul amiral Ugakov.
Amiralul Ugakov a fost un om evlavios gi in
toate s-a strdduit sf, semene cu unchiul sdu. Pe vasele
lui fusese instauratd ordinea mdndstireascd. Vasele
purtau numele sfinfilor gi ale sdrbdtorilor cregtine.
Amiralul eta un om profund credincios. Ca un
pdrinte bun, ii iubea pe marinarii lui. inainte de luptd
le spunea marinarilor sdi:
- ardtare minunatd prin care Domnui ne-a insuflelit gi
\telgAnd la luptd, rostiti psalmii 2615_Qgj.90.qt*
nu vd vor atinge nici glonlul, nici sabia!
Iatd, tocmai de aceea nu a avut legendarul
amiral nici o infrAngere in toatX cariera lui strdlucitd
de rdzboi.
Despre marea sfintenie a ieromonahului Teodor
din Sanaxar ne vorbegte urmdtorul fapt. Evgheni
Psoelianin, care a publicat in anul 1905 cartea cu
descrierea pe scurt a vielii lui Teodor din Sanaxar,
afirmX cd trupul lui, care a zdcut atAt de multd vreme
in pdmAnt, a r5mas neputrezit
CApiva pelerini mi-au destdinuit faptul cd insigi
^
Impdr5teasa cerurilor i-a adus la mdndstirea Sanaxar.
Iati una dintre acestepovestiri:
46
- PreasfAnta Ndscdtoare de Dumnezeu mi-a
ardtat drumul sPre aceastd mdndstire pentru
vindecarea fiului meu. CAnd am ajuns aici, am rugat
preofii sd slujeascd un parastas pentru ieromonahttl
teodor la mormAntul lui. $i s-a intAmplat o minune!
in timpui parastasului, starelul Ieronim l-a vdzut pe
ieromonahul Teodor, care stdtea lAngd cruce, se uita
la mine gi asculta ceea ce il rugam. Eu il rugam
pentru vindecarea fiului, iar Lugdciunea mamei afe.o
pu terc foa.rtq-1n.419.
incd din ziua fericitei adormiri a starelului
Teodor gi pAnd in ziua de astdzi se produc minuni
care au legdturd cu el.
- in anul 1991,,cAnd s-a deschis din nou sfAnta
rndnistire Sanaxar, noi - povestesc primii vieluitori
ai mdndstirii -, intrAnd prima datd pe porlile arcuite
ale mdndstirii, am fost uimili in chip binefdcdtor de o
ne-a firdemnat spre slujirea fajd de El gi de patrie. In
intAmpinarea noastrd a iegit din bisericd un monah
cdrunt, spunAndu-ne parcd: ,,Bun venit!", iar cAnd
am inceput sd ne apropiem, el s-a indreptat spre
zidul mdndstirii dinspre Temnikov gi, ajungAnd ia
zid, a dispdrut sub privirile noastre.
VdzAnd portretele ieromonahului Teodor, care
s-au pdstrat, viefuitorii-martori oculari ne
incredinteazd cd tocmai acest stare!, marele ei
ocrotitor gi rugXtor inaintea lui Dumnezeu, i-a
intAmpinat in pragul mdn5stirii Sanaxar celei
restaurate din nou.
47
 in lrrna iuiie a anului 1,999,ieromonahul Teodor
din Sanaxar a fost introdus in rAndul sfinlilor cuviogi
cinstifi in eparhia Saransk-ului gi a Mordoviei. El este
primul sfAnt al Mordoviei!
O minune foarte mare a avut loc in mdndstire in
anul 1996: in biserica Nagterii Ndscdtoarei de
Dumnezeu s-a reinnoit vechea icoand fXcdtoare de
minuni a Maicii lui Dumnezeu Teodorovskaia. Acum
ea se afld in altarul bisericii. in bisericd mai este o
icoand fdcitoare de minuni icoana Maicii
Domnului din Kazan.
inchinAndu-se la aceastf,icoand, unii bolnavi se
vindecd.
Aldturi de mdndstire se afld sfAntul izvor al
pdrintelui Teodor, sdpat de el insugi. Apa acesfui
izvor, de asemenea, ii vindecd pe oamenit, S?rg..-yin
jg .c.I9dll],g]*l
La mdndstire vin pelerini din cele mai
indepdrtate colfuri ale Rusiei gi, de asemenea, din
Kazahstan, Moldova, Ucraina gi din alte !dri. Ei gtiu
cd in aceastd mdndstire, ir afard de cei doi pldculi ai
lui Dumnezeu rdposati, mai existd doi starefi in viatd
- schiegumenul Ieronim gi schiarhimandritul Pitirim
- care ii ajutd pe cei bolnavi sd se izbdveascd de boli
gi, de asemenea, cu dragoste pdrinteasci le dau
sfaturi duhovnicegti, spunAndu-le cum sd se poarte
in cele mai diverse imprejurdri, ii blagoslovesc sau
nu ii blagoslovesc se ia o anumitd hotdrAre
important|l pentru via]i.
ComparAnd mdnistirea Sanaxar cu celelalte
mdndstiri ale Rusiei, ale Ucrainei, ale Greciei, pe care
48
am reugit sd le vizitez, ffud sd vreau aiung la
concluzia cd aici se simte cel mai mare har.
Trebuie sd amintesc qi fapful cd mdndstirea
ganax.q{se afld nu departe-..dp'el.pe-tf.y]9{!.. il;l
Maicli D.gmpufui;.de.Diyg."ey_g (cu totul aproape 40
de kilometri pe drum drept), despre care insdgi
irnpdrdreasacerurilor a spus: ,,Eu voi fduri aceastd
mare mdndstire a mea/ peste care voi, pogori !o,"1!g
binecuvAntdrilelui Dumnezeu gi ale mele, din toate
F pdmAnt- Iviria,
*-le:..J;ei".laeasilii-aiei-meie-A;
Athos gi Kiev".
Sufletul meu intotdeauna igi ia avAnt spre
mdnistirea Sanaxar, parcd plutesc cu aripi pAnd aici.
Chiar cu o lund inainte de venirea mea ir
aceastd mdndstire, mi-a fost ardtatd in vis. in vremea
aceea eram la Schitul Optina. in vis, nu departe de
arcadd (intrarea in mindstire), mi s-a ardtat mie,
nevrednicului, impdrdteasa cerurilor, PreasfAnta
Ndscdtoare de DumnezelJ, din marea sa mild. Era
Odighitria din Smolensk. impreund cu ea se aflau
gase-gaptefemei. Dupd aceastd intAlnire am iegit din
mindstire pe sub arcadd. Nu gtiu cAtezile gi unde am
fost dupd aceea, insd visul a continuat. M-am intors
gi am intrat in mdndstire tot pe sub arcadd. $i iardgi
in acelagi loc am vdzut-o pe Maica lui Dumnezeu. De
data aceastaera singurd.
Am pornit unul in intAmpinarea celuilalt, ne-am
apropiat gi ea m-a binecuvAntat.
Dupd o lund am venit la mdndstirea Sanaxar gi
deja nu mai pot trdi fird ea. Stareful Ieronim a
devenit pdrihtele meu duhovnic. Deseori am adus la
49
mdndstire pelerini din Diveevo gi, se infelege/ am
intrat gi am iegit pe sub arcada de la intrare. Acest
iucru a durat cdtiva ani la rAnd.
Dupd cAteva luni, Maica lui Dumnezeu, in
vedenie, avizitat casamea din Diveevo.
Eu dormeam. M-a trezit SfAnful Ioan
inaintemergitorul, atingAnclu-mi umdrul cu mAna.
Alhturi de el se afla Odighitriu din Smolensk. in
stAnga ei stltea SfAntul Ioin Teologul. in spate era
suita ei. Toti se aflau ia cdpdtAiulpatului meu.
- Robul lui DumnezeLt- a spus impdrdteasa
cereascdgi vedenia a dispdrut. ' pesle- mdn-dgtire s-u-bf efma .ungi lUlcgb=qu.-,Ternelia
Avusesem zile grele, iar PreasfAnta Fecioard
m-a sprijinit gi m-a intdrit.
Iertati-md gi credefi-md, dragi cititori, cd nu
pentru lauda de sine, nici pentru slavd ori pentru
autoritate povestescacestlucru. M-am temut sd scriu
despre acestea in prima edifie a cdrfii. in a doua
edilie addugitd a cdrfii, cu sfatul fiilor mei
duhovnicegti gi ai cititorilor, am riscat sd le
impirtdgesc futuror aceastdbucurie a mea. Maica lui
Dumnezeu li se aratd oamenilor in clipa cea grea
pentru intdrirea credinlei 1or, pentru luminarea qi
pentru sprijinul lor duhovnicesc.Eu gtiu c5 mi se dau
arvune pe care trebuie sd le plHtescprin muncd.
Vdd un zAmbetde compdtimire la unii cititori:
- Iatd, tocmai aga intrd oamenii in amdgire!
Satanale poate ardtatot ce vrea gi pe cine vrea.
Despre marele har al mdndstirii Sanaxargrtriesc
gi urmdtoarele'doud intAmpldri. Una dintre pelerine,
Lidia N. din Magnitogorsk, a adormit qi spre
dimineald a avut o vedenie: mdndstirea Sanaxar
50
parcd atdrna in vdzduh qi era inconjuratd de o
aureold dumnezeiascdaurie, strdlucitoare, iar in sus
era unitd cu Biserica Cereasci, ce strdlucea cu o
lumind orbitoare atbX.in jos se afla o mare multime
de oameni cu mAinile intinse spre mdndstire.
in cel de-al doilea caz, insugi Domnul a arStat
lrarul acesteirndndstiri.Pe 16mai Pg' pelerina Sofia
Muradova a fotografiat mindstirea in timpul
vecerniei. Itg. cer. erau .nuqlai nori. Insd, cAnd a
developat filmul - o, minune! - pe el se vedeau o
cruce dg fqc .Ai"a_.]wnp{d_upnezeiasid!e. se revdisa
crucii se afla deasupra arcadei de la intrare, aldtr-rri
de care se afld chilia batiugkdi Ieronim. lar in
dimineafa zilei de 6 octombrie a aceluiagi an, toti
monahii gi pelerinii au vdzut deasupra mdndstirii
aceeagicrLrcede foc, iar in stAnga gi in dreapta ei -
cAte un stAlp de foc. A treia oard, crucea s-a ardtat
deasupra mdndstirii intr-o noapte ctin luna iglie. a
anului L998.
Despre mdndstirea Sanaxar se poate scrie
incontinuu. Ag dori, insd, sd inchei povestirea cu
cuvintele unei pelerine din Omsk:
- Apropiindu-md pentru prima datd de
mdndstirea Sanaxarcu autocarul, m-am ridicat pufin
in scaun gi am vizut-o. MAinile mi s-au ridicat
singure ceva mai sus,iar buzele au goptit: ,,Cehar!".
Sufletul mi s-a lipit de aceastX mdndstire gi,
nddhjduiesc,pentru totdeauna.
51

M-au ristignit
Eu, Rodina Valentina Mihailovna, femeie foarte
picdtoasd, vreau sd povestesc tragedia care mi s-a
intAmplat.
Sunt originard din Moscova. Am terminat
gcoala vrdjitoriei. Exact la un an dupd aceastd gcoald
am fost sunatd: era inceputul lunii decembrie. M-au
sunat cei de la Academia $tiinlelor Medicale gi mi-au
propus sd studiez gratuit, fdgdduindu-mi cd, dacd
voi termina studiul, imi vor eonferi titlurile
universitare: profesor, doctor, magistru. Voi primi
diploma care imi va da dreptul sX trec peste hotarele
tdrilor lumii. In orice punct al globului pdmAntesc
voi fi un oaspete mult-agteptat gi oamenii md vor
agtepta cu bralele deschise.
Insd eu am rdspuns cd nu imi trebuie acestea,cd
sunt fii.ca Rusiei qi cX din Rusia nu voi pleca nicdieri.
Ei mi-au spus cd imi va pdrea foarte rdu pentru acest
lucru.
in acel moment trebuia sd studiez doud cursuri
(superioare) ale acelei gcoli diabolice. Dupd ce am
renuntat sd slujesc diavolului pentru bani multi, au
inceput prigoanele impotriva mea.
Puterea necuratX a hotdrAt sd md stArpeascdde
pe fala pdmAntului. $i m-a chinuit de pe 1 pAni pe 6
martie. Pe data de 3 am fost la la''.,raSfAnta Treime a
SfAntului Serghie gi acolo am intAlnit o maicd. Am
vrut sd-i dau ajutor, insi s-a intAmplat aga incAt ea
mi-a dat aiutor mie.
52
$i cAnd mi-a zAmbit gi mi-a adus sticla cu apa
cea sfAntd a Cuviosului Serghiede Radonej,mii de
sori ardeau pe cer. Femeiaaceastaera gata sd-gidea
gi sufletul pentru mine. $i atAtacdldurd mi-a venit in
suflet, niciodatd in viald nu mai simtisem atAta
fericire. Alituri se afla un suflet necunoscut,gata sd
dea totul pentru mine.
Dar iatd ce mi s-a intAmplat mai departe.
Putereanecurat5 md ridica in fiecarezi de la ora 12
noapteapAnd la ora 7 9i1,4minute dimineata.Acelea
erau infricogdtoarele ceasuri ale chinurilor mele.
Puterea necuratd md tortura. Iar intr-una dintre
nopti, diavolii chiar m*au rdstignit. M-au rdstignit
direct pe patul meu.
Necuratul m-a prins de mAini gi de picioare gi a
bdtut in ele cuie. Apoi mi-a pus cunund de spini.
SAngeleimi curgea pe fald 9i pe piept. Nu md
puteam ajuta cu nimic, mAinile gi picioareleimi erau
pironite. Esteinfiordtor gi cumplit sd nu te poli ajuta
ctr nimic pentru faptul cd nu-fi poti migcanici mAna,
nici piciorul.
Acum inteleg ce chinuri a indurat Domnul
nostru lisus Hristos cAnda fost rdstignit.
Apoi mi-au incetat bdtdile inimii, iar rdsuflarea
gi sufletul mi-au iegit.Am fost luatd de mAnadreaptd
gi dusd in sus. Md simleam ugoard- atAt de ugoard
incAtnici nu pot relata.
Mi-am dat seamacd plec din viala pdmAnteascd,
insd nu vroiam acest lucru gi am spus: ,,Ldsali-m6,
mai am treburi pdmAntegti". 9i am simlit cd md
intorc in trupul meu. Treptat mi s-au reglat gi bdteile
inimii.
53

M-au ristignit
Eu, Rodina Valentina Mihailovna, femeie foarte
pdcdtoasd, vreau sd povestesc tragedia care mi s-a
intAmplat.
Sunt originard din Moscova. Am terminat
gcoala vrdjitoriei. Exact la un an dupd aceastd qcoal5
am fost sunatd: era inceputul lunii decembrie. M-au
sunat cei de la Academia $tiinfelor Medicale gi mi-au
propus sd studiez gratuit, fdgdduindu-mi cd, dacd
voi termina studiul, imi vor conferi titlurile
universitare: profesor, doctor, mngistru. Voi primi
diploma care imi va da dreptul sX trec peste hotarele
tdrilor lumii. In orice punct al globului pdmAntesc
voi fi un oaspete mult-agteptat gi oamenii md vor
agtepta cu bralele deschise.
insd eu am rdspuns cd nu imi trebuie acestea,cd
sunt fiica Rusiei gi cd din Rusia nu voi pleca nicdieri.
Ei mi-au spus cd imi va pdrea foarte rdu pentru acest
lucru.
in acel moment trebuia sd studiez doud cursuri
(superioare) ale acelei gcoli diabolice. Dupd ce am
renuntat sd slujesc diavolului pentru bani multi, au
inceput prigoaneie impotriva mea.
Puterea necuratd a hotdrAt sd md stArpeascd de
pe fala pdmAntului. $i m-a chinuit de pe 1 pAnd pe 6
martie. Pe data de 3 am fost la la'','raSfAnta Treime a
SfAntului Serghie gi acolo am intAlnit o maicd. Am
vrut sd-i dau ajutor, insd s-a intAmplat aga incAt ea
mi-a dat ajutor mie.
52
$i cAnd mi-a zAmbit gi mi-a adus sticla cu apa
cea sfAntda Cuviosului Serghiede Radonej,mii de
sori ardeau pe cer. Femeiaaceastaera gata sd-gidea
gi sufletul pentru mine. $i atdta cdldurd mi-a venit in
suflet, niciodatd in viald nu mai simfisem atAta
fericire. Al5furi se afla un suflet necunoscut,gata sd
dea totul pentru mine.
Dar iatd ce mi s-a intAmplat mai departe.
Putereanecuratd md ridica in fiecarezr de Ia ora 12
noapteapAnd la ora 7 9i1,4minute dimineafa.Acelea
erau infricogitoarele ceasuri ale chinurilor mele.
Puterea necurati md tortura. Iar intr-una dintre
nopli, diavolii chiar m-au rdstignit. M-au rdstignit
direct pe patul meu.
Necuratul m-a prins de mAini gi de picioare gi a
bdtut in ele cuie. Apoi mi-a pus cunund de spini.
SAngeleimi curgea pe fald 9i pe piept. Nu md
puteam ajuta cu nimic, mAinile gi picioareleimi erau
pironite. Este infiordtor gi cumplit sd nu te poji ajuta
cu nimic pentru faptul cd nu-fi poli migcanici mAna,
nici piciorul.
Acum inteleg ce chinuri a indurat Domnul
nostru lisus Hristos cAnda fost rdstignit.
Apoi mi-au incetat bdtdile inimii, iar rdsuflarea
gi sufletul mi-au iegit.Am fost luatd de mAnadreaptd
gi dusd in sus. Md simleam ugoard- atAt de ugoari
incAtnici nu pot relata.
Mi-am dat seamacd plec din viala pdmAnteascd,
insd nu vroiam acestlucru gi am spus: ,,Ldsati-mi,
mai am treburi pdmAntegti". $i am simtit cd md
intorc in trupul meu. Treptat mi s-au reglat gi bdtdile
inimii.
53
 Apoi am inceput sd vizitez locurile sfinte gi am
fost la multe mdndstiri qi lavre. M-am rugat gi am
plhns mult inainteaicoanelor.
Am vizitat gi MdndstireaSanaxardin Mordovia
gi am fost la un staref pentru exorcism. in timpul
exorcismului,oamenii din jurul meu ldtrau, mugeau,
behdiau si aga mai departe. Iegea.udiavcllii din ei.
inaintea ochilor mei totul se invArtea, iar cAnd
stareful m-a adumbrit cu crucea sd, sfinlita la
mormAntul Domnului, mi-am pierdut cunogtinla.
ln aceastdmdndstire m-am impdrtdgit pentru
prima datd.,iar cAnd m-am spovedit la staret in
biserici, ciiavolii m-au rupt in bucdli (qi pe dinafard
gi pe dinduntru).
Tot aici, in m6ndstire, am ficut cunogtintd cu
batiugka Victor. Cu binecuyAntarea staretului, la
propunerea pdrintelui Victor, am mers la el acasd,
unde a inceput sd-mi facd exorcisme.
In timpul exorcismelor, diavotrul a iegit din
mine. Acest lucru s-a intArnplatvineri pe data de 13.
Era deja miezul nopfii gi vrijmagul nu iegise.
- Batiugka, tot aici este izvorul Cuviosuiui
Serafimde Sarov.
- Dar nu te temi sI mergi acolo?
- Nu, nu md tem. Sdmergem!
$i am mers. Am mers in pddurea intunecatd.
Era un frig nemaipomenit.$i batiugkamd stropeacu
apd din izvor, scolAnd-ocu g51efi1e. Eram udd pAnd
la piele.
- Diavolul va fierbe,dar pAndla sfArgitva iegi.
54
Atunci batiugka Victor mi-a dat sd lin in mAini
icoana batiugkii Serafim. $i atunci au inceput vdrnile
mele.
Pentru fiecare pdcat cAt de mic a trebuit sd dau
rhspuns. Necuratul noteazd fiecare pas gregit al
nostru. CAte sunt deja notate in cdrticica neagrS!
M-am chinuit de la 12 noaptea pAnd Ia 5
clirnineafa, pAnd la cAntatul primilor cocogi. Cum am
suportat toate acestea, nu imi amintesc, am fost in
stare de legin, mi-a fost rdu gi fuig. La un moment
dat, batiugka mi-a spus:
- Gata. Sd mergem acas[l
Iar eu i-am spus:
- Nu, nu voi merge cu el acasd. Mdcar cd voi
muri aici, dar cu el acasdnu voi merge!
Atunci el mi-a zis:
-Draga mea, bucuria mea, dacd ag fi schirnonah,
te-ag putea ajuta, dar eu sunt un simplu pdrinte. Iar
tu, sdrrrrana, te chinui atAt.
- Pentru pdcatele mele a trebuit sd trec prin
acestechinuri, nu am de ce sd cArtesc.
$i atunci am inceput sd strig la Cel Preainalt, la
PreasfAnta Treime, la Maica lui Dumnezeu, la
batiugka Serafim, la Arhangheli, la toate puterile
ceregti netrupegti gi ia toli sfinfii.
$i ajutorul a venit. Am sim,tit aceastd putere a
binelui. Ei m-au iertat, am simlit eu: m-au iertat.
Dar puterga necurati nu vroia sd mi lase gi md
linea tare. Eram toatd udd, tremuram.
55
 - Batiugka - am zis eu -, hi se pare cd acum
iese. $i pdrintele mi-a adus iardgi apd sfinlitd, m-a
stropit, iar eu am gi bdut din ea.
Am cdzut in genunchi inaintea izvorului gi am
spus:
- Batiugka, scumpule, Serafimugka, vino in
ajutorul meu/ ajutd-md sd md izbdvesc de puterea
necuratd, cdci nu mai am via!6, batiugka.
$i diavolul a ieqit.
- Rabdd, roaba lui Dumnezett, rabdi - a spus
pdrintele Victor. Primul cocogva cAnta gi va fi bine.
- Voi rdbda, batiugka - am rdspuns eu.
$i am vdzut atAtea duhuri necurate! AtAlia nori
negri!
Pddurea vuia gi rdsuna aga incAt mi s-a fdcut
pdnrl vAlvoi. Aveam o fricd de neinchipuit.
Nu imi imaginez ce ni s-ar fi intAmplat dacd
Domnui gi Maica Domnului nu ar fi venit in apdrarea
noastr6. O asemenea oaste impotriva unui singur
sufiet mic!
Cocogul a cAntat, pddurea a incetat sd vuiascd,
iar eu am devenit ugoard. Batiugka mi-a spus cd
diavolul a iegit.
Frali gi surori in Hristos, cred cd, auzind
spovedania mea, veti infelege ceea ce ne este dat
tuturor pentru pXcatele noastre. Nu pdcdtuifi gi nu vi
se va intAmpla ceea ce mi s-a intAmplat mie!
56
La ministirea Sfintei Parascheva
9i a lnnlfnrii
in anul 1993, mdndstirea a cdpdtat pentru a
doua oard viald - a fost deschisd din nou. Cu mare
bucurie gi cu nespusd rAvnd s-au apucat primii ei
viefuitori de restaurarea bisericii gi a clddirilor
mdndstiregti. Prima minune a avut loc chiar atunci, la
deschiderea mdndstirii.
Mdicula care conduce trapeza ne-a povestit:
- La deschiderea mdn5stirii s-au adunat foarte
mulli pelerini. Am aranjat mesele in trapezd., dar s-a
dovedit cd nu aveam nici o bucdficd de pAine.
Uitasem de pAine.
Ne-am agezat pe lavile gi ne-am intristat.
Deodatd s-a deschis uga qi s-au apropiat de noi trei
tineri inaifi gi frumogi, imbrdcali in vegminte
albastre. Aveau pdrul lung, ondulat, castaniu. Mi-au
rdmas bine intipdrili ?n minte. Toli semdnau intre ei,
ca nigte frali gemeni. Ne-au intrebat de ce suntem
toate atAt de triste.
$i le-am povestit necazul nostru.
- Nu vd intristati, avern noi pAine. Acum vd
punem mesele.
intr-o clipitd au pus pAinea pe mese qi s-au
retras intr-o parte. Noi ne-am bucurat atAt de mult
incAt am uitat cu desivArgire de ei. Iar cAnd ne-am
dezmeticit, nu mai erau in trapezd.
Aceastd intAmplare o cunoagte gi starelul
Ieronim, schiegumenul mdnhstirii Sanaxar. El a spus
57
 cd a fost in vizit5 la noi Sffrnta Treime, adicd cei trei
ingeri care i s-au ardtat lui Avraam la stejarul din
Mamvri.
A doua minune a avut loc dupd ce a fost pusd
cnrcea pe cupola cea rnare a bisericii - pe cupold s-a
ardtat insdqi SfAnta Mucenild Paraschiva.
in mdndstire existd o icoarrd mare fdcdtoare de
minuni a Sfintei Paraschiva cu o pdrticicd din
moagtele ei. SfAnta mucenitd s-a ardtat in deptind
.t
stafurd omeneasc5 pe fondul verde al cupolei. Ea a
stat mult timp acolo; au vdzut-o toti cei care se aflau
in vremea aceea in mdndstire. $i in prezent se aratd
uneori in acelagi loc.
indatd ce s-a sdvArgit aceastdmirrune, in bisericd
glasuri birbdteqti gi femeieqti au inceput sd cAnte
rugdciuni. CAntau clar gi frumos. Era o cAntare
nepdmdnteand. CAnd am intrat in biseric5, am vdzut
cd nu era nimeni acolo, insd cAntarea a durat mai
rnult timp. in cronica mdndstirii de maici a Sfintei
Paraschiva gi a indlfdrii se pomenegte faptul cd a fost
intemeiatd in anul 1865. Cu mult timp inainte de
deschiderea mdndstirii, SfAnta Mucenild paraschiva i
s-a ardtat unuia dintre locuitorii din Ruzaevka,
cdruia, ,,aflAndu-se in serviciul militar, i se
imbolndviserd grav picioarele". Medicii s-au convins
imediat de inutilitatea tratamentului lor gi l-au trecut
pe soldat in rAndul celor cu boli incurabile. Soldatul
igi gdsea mAngAiere numai in rugdciunea neincetatH
cu lacrimi cdtre Domnul.
Odatd i s-a ardtat in vis o femeie de o frumuseje
cereascd,imbrdcatd in vegminte albastre, cu o cruce
58
in mAini gi i-a spus: ,,Vrei sd fii sdndtos gi sd mer6;i la
tine acas5?"
Nici nu a apucat soldatul sd se dezmeticeascd si
femeia s-a fdcut nevdzutd. Vedenia s-a repetat gi a
doua gi a treia oard. Ultirna oar5, femeia i-a spus
soldatului cd dupd trei zlle se va face sXndtos gi se va
intoarce acasd. $i i-a dat ordin sf, meargd in satul
Paigarma, sd caute in pddure o groap5 cu apd, iar i:r
ea - icoana ei, gi sd construiascd peste izvor o capeld.
Soldatul s-a insdndtogit, i s-a permis sd plece
acasd gi a indeplinit ordinul Sfintei Mucenite
Paraschiva. Pentru cfl ea i se ardtasein vis. $i oamenii
au inceput sd vind Ia izvar gi sX se vindece. $i, in
scurt timp, in locul acela a apiirut mdndstirea.
Mdndstirea se prosldvegte prin trei izvoare
tdmdctuitoare: al plHcutului Nicolae, al Cuviosului
Serafirn de Sarovrgi al Sfintei Mucenife Paraschiva.
Toate cele trei izvoare se vars6 intr-un lac - intr-un
lac sf6nt. Egurnena rndndstirii, maica Serafima, ne-a
povestit cd in ultimele luni au avut loc tot mai multe
vindecdri minunate. S-au vindecat chiar gi bolnavi de
cancer.
Iatd cAteva dintre ultimele intAmpl5ri minunate.
La mdndstire a fost adus un bdiat a cdrui piele
era toatd plind de bube. Medicii l-au respins. Dar apa
sfinlite a izvoarelor l-a primit gi l-a vindecat.
Nu demult au venit la mXnistire nigte aviatori
rnilitari. Unul dintre ei a adus-o pe sora lui, care
trdiegte in Ucraina. Acesteia ii crescuse pe picior un
cucui canceros de mdrimea unui ou de gdind.
Medicii, oricAt s-au strdduit, nu au putut-o ajuta. in
59
 cele din urmd au ajuns la concluzia cd fdrd operalie
nu o pot vindeca. $i tocmai cu aceastd nenerocire a
venit ea la mdndstire.
Au venit mai spre seard, de aceea bolnava a
reugit sd se scaide numai o datd. Iar dimineafa...
cucuiul a dispdrut. Nici micar o urrnd nu rdmdsese!
Fiul goferului mdndstirii, Gheorghe, avea toatd
pielea^acoperitd de buboaie. Medicii nu l-au putut
ajuta. Insi, dup5 ce s-a scdldat numai o singurd datd,,
s-a insdndtogit imediat. $i a povestit cd dupd baie
toate cojiie de pe bube se vedeau plutind pe apd. El
era slab, pldpAnd. Dar dupd baie, diritr-o datd, a
inceput sd prindd puteri, sd creascd in umeri. Acum
are o staturd atleticd gi o sdndtate puternicd.
- Ne-am intAlnit intAmpldtor in Ruzaevka - a
povestit maica Serafima - gi nu l-am mai recunoscut.
Este un adevdrat voinic!
Doi ofiteri au venit la mdndstire pentru interes.
Unul s-a scdldat, dar celilalt nu se hotdra.
- De ce nu vd scdldali?
- Mi-e jend, mii tem pentru cinstea uniformei.
Cu toate acestea s-a scdldat gi el. Iar apoi mult
timp a multumit pentru faptul cd i-au dispdrut toate
bubele gi, mai ales, pentru ci s-a reinnoit
duhovnicegte.
Binefdcdtorul mdndstirii, A. F., doud sdptdmAni
a suferit de radiculite. O singurd dat5 s-a scdldat - gi
'.:
.l
a putut merge la lucru. Dupd baie a gi uitat de
radiculitd.
Casierita unui magazin din Ruzaevka l-a adus
.1
la mdndstire pe solul ei: pe tot trupul lui se pornise o
60
eruplie. Boala era gravd; nici o alifie nu il ajuta.
Medicii au refuzat sd il trateze. Bdrbatul s-a scdldat o
singurd datd in izvorul Sfintei Paraschivagi eruptia i-a
dispdrut.
In luna aprilie a anului 1998 a fost aici un
bdiefel cdruia din nagtere nu i se deschidea un ochi.
Cu greu a trecut el prin aceastdtragedie. Dar a plecat
din mdndstire cu ochiul deschis. Minunea aceasta a
fost relatatd in ziare gi la televiziune.
Se mai pot relata o mullime de exemple de
vindeciri minunate. S-au vindecat foarte mul1i
bolnavi de osteoporozd.,radiculitd, poliartritd gi boli
ale aparatului locomotor.
Mdndstirea se prosldvegte prin ospitalitatea ei.
Aici este intAmpinat cu cildurd orice pelerin, orice
grup de excursionigti; acegtiasunt hrdnili gi cazali. in
orice zi, aici, oamenii se pot spovedi gi se pot
impdrtXgi gi, desigur, se pot scdlda in apa cea
minunatd gi tdmdduitoare. $i acest lucru se intAmpld
in orice anotimp!
Foarte multe minuni le ddruiegte aceastd
mdndstire oamenilor - nici nu le poti descrie pe toate.
Maicile vieluiesc modest, se intrelin singure gi igi
construiesc clopotnila. Au foarte mare nevoie de
mijloace, de binefdcdtori. Ajutd-le, Doamne!
61

Schitul izvoarelor
Pulini oameni gtiu aceastd mdnistire de
cdlugdri, pierdutd prin stepele Mordoviei.
Mdndstirea este micd (cu totul doisprezecemonahi),
insd prin duhovnicia ei, prin harul lui Dumnezeu nu
estemai micd decAtmdndstirilecelemari.
in secoiul al XVIII-iea, Fp locul ardtdrii icoanei
fdcdtoarede minuni a Maicii Domnului din Kazan s-a
ridicat o bisericd. De atunci, tinnp de aproape trei
secole,in locul cel sfAnt,izvorul tdmdduitor nu a mai
secat.Tot aici, in diferite perioadegi in diferite locuri
au mai fAgnit, 17 izvoare tdmiiduitoare datoritX
cdrora multe mii de bolnavi s-au vindecat de boli gi
multe mii de indrdcifi s-auizbdvit de demoni.
Fiica duhovniceasc6a egumenului mdndstirii, a
pdrinteiui llarion, sdteanca I. din Diveevo, ne-a
povestit: ,,Eu insdmi am vdzut cum, dupd baia in
izvorul Maicii Domnului Kazanskaia, dintr-o
cunogtinfd de-a mea a iegit un garpecu o lungirne de
aproape zece metri. Eram patru femei. $arpele l-am
vilzut toate patru (printre care gi aceea in care el
sdldgluia).$arpele se tAra cu repeziciunepe pdmAnt.
Noi am inceput sd il inchindm gi sh spunem
rugdciuni. Sub ochii noEtri el s-a evaporat in vizduh
gi a pierit. Desigur, era un demon. Nefericita femeie a
simlit o nespusd bucurie gi ugurare. Pot fi relatate
foarte multe asemeneaexemple. Dar ce fel de boli
tdmdduiesc izvoarele? Thmdduiesc boli nervoase,
psihice,boli ale coloaneivertebrale,ale mAinilor, ale
62
picioarelor, boli ale organelor interne gi altele. O
influenld deosebit de puternicd o au sfintele izvoare
asupraindrdcililor.
Printre cele L7 izvoare existd unul deosebit -
,,Lacrimile Maicii Domnului", cate vindecd in chip
minunat bolile de ochi.
PAndin anui L993,pe locr"rlmdndstirii s-a aflat o
bisericd ruinatd, pirdsitd, dar nu uitati de oameni.
Localnicii satelor din imprejurimi veneau in taind la
€d, se rugau gi se scdldau in izvoarele cele
tdmdduitoare. in anul 1993 a venit aici egumenul
Ilarion de la Lavra Poceaev. El a organizat
restaurarea bisericii, a deschis mdndstirea si mai
tArziu a devenit ocArmuitorui ei.
ln vara anului 7995,cAnd a fost pusd cruceape
biserici, batiugka Ilarion gi toli constructorii au auzit
minunata cAntare ingereascd in cer: ,,Doamne,
miluiegte!"
Printre monahii cei simpli gi tdcuti s-au adaptat
in mdndstire doud maici bdtrAne - Olimpiada gi
Maria.
Matugka Maria ne-aspus:
- Eu il cunosc de mult pe batiugka Ilarion. El a
slujit mulli ani la Lavra Poceaev. Toli vizitatorii
voiau sd meargHla el. CAnd treceael, oamenii fdceau
un culoar. Cu unii dintre ei discuta pulin, iar altora le
punea mAna pe cap. Strilucea tot. Toli il iubeau
foarte mult acolo.
Iatd ce ne-a povestit matugkaOlimpiada:
- Cu un an inainte de venirea mea in aceastd
mdnhstire am avut o vedenie. Mi-a fost ardtat Schitul
63
izvoarelor. Cu deosebire mi s-au intipdrit in minte
sfAntul izvor (cel care este tot inconjurat de crini albi)
qi glasul: ,,Aici se vor mdntui multe, multe suflete".
Tot aici, in timpul reparafiei bisericii, am vdzut-o
aievea pe Ndscdtoarea de Dumnezeu, a1acum este la
Poceaev. Ea iqi muta incet privirea de la un
constructor la altul...
Dar iatd ce ne-a destiinuit batiugka Antonie:
- CAnd am venit aici impreund cu batiugka
Ilarion, ne-a firtAmpinat o localnicd gi ne-a povestit cd
nu demult ne-a vdzut in vis qi cd i s-au descoperit
chiar gi numele noastre. Numai cd pe mine m-a
numit Antonie, iar eu in vremea aceea eram incd
Andrei. $i, iatd, in momentul tunderii in monahism
mi s-a dat numele Antonie.
in vara anului 1997,un comerciant din Moscova
a ddruit mdndstirii o magind de teren noud. Dupd o
lund a spus cd afacerile au inceput si-i meargd din
plin gi cd a mai achizifionat cAteva astfel de magini.
In mdndstire sunt construite case pentru
pelerini. Aici toli sunt intAmpinali cu mare dragoste.
In zilele de sAmbdtd, duminici gi sdrbdtori, in
biserica Maicii Domnului Kazanskaia se oficiazd,
slujba, iar oamenii se pot spovedi gi impdrtXgi.
64
Firidelegea
ln coloniile JH-385 din sectorul Zubovo-
Poliansk al Mordoviei, in vremurile acelea cdnd
oamenii erau pedepsifi atdt de aspru pentru cuvAntul
lui Dumnezeu, nu pulini preoli au ispdgit pedepse.
Au fost gi episcopi,gi preoli de rAnd. Dacdin prezent
cei osAndifi pentru o fdrddelege foarte grea primesc
cea mai mare pedeapsd sau inchisoarea pe viald,
inainte se primea acest lucru pentru cuvAntul lui
Durnnezeu.
Se intAmpla urmdtorul fapt. Paznicii aflau c[
printre condamnali erau gi preoli. $i ii scoteau din
zona ,de lucru". Apoi ii duceaudepartein pddure, ii
obligau sd-gi sape mormintele, dupd care ii separau
gi ii agezauin acelegropi. Apoi ii impugcau cu pugti
automate gi ii astupau cu pdmAnt, i:rgropAndu-i
impreund cu toate lucrurile.
CAteasemeneacazuri au fost?!
Profesoarafdril mAini gi firi picioare
- Nu estechiar aga- gAndescmu$i.
- Cum pofi munci, in general, gi cu atAt mai
mult sd predai fdrd mAini gi fdrd picioare?
Cu toate acesteasepoate.
CAnd avea opt an| fata a cdzut din sania trasd
de cai. Medicii i-au pus diagnosticul: ,,atrofiere
progresivda mugchilor".
65
 - Boala este incurabild - i-au spus mamei ei.
Treptat au inceput sd-i paralizeze picioarele, iar
apoi gi mAinile.
La doudzeci de ani, infelegAnd neajutorarea ei, a
hotdrAt sd se otriveascd. A luat cAteva rAnduri de
tablete gi s-a intins si doarmd.
Dimineafa devreme, fratele ei a observat o
spumd pe buzele ei. $i au salvat-o printr-o minune.
- Iartd-md, Doamne - a spus Nina Vasilievna.
Nu se va mai repeta.
A invdlat sd scrie, linAnd in dinli creionul sau
stiloul. Picioarele gi mdinile ii atArnd ea nigte vrejuri,
insd ea citegte gi scrie intorcAnd paginile cu condeiul.
A intrat tra secfia prin corespondenfi a Facultdfii de
Filologie a Universitdjii gi a terminat cu bine. A
invdlat sd scrie pe tabld finAnd creta in dinfi.
Lucreazl. in Mordovia, in saful Potma, gi ii
invald pe copiii invalizi. in clasd sunt 18 elevi gi ei o
ajutd pe Nina Vasilievna in toate.
in afard, de programa gcolard, invald gi
rugdciuni. Iatd ce nevoinfd de via!5.
El a ridicat-o pe mama mea
intAmpldtor am aflat cd pdrintele Trifon vindeci
cu succesbolile aparatului locomotor.
Mama mea suferea de mul,ti ani de osteoporoza
mdinilor, a picioarelor gi a coloanei vertebrale. in
ultimii ani incetase chiar sd mai meargd; stdtea
intinsd in pat. CAte nu am fdcut gi eu, gi doctorii.
Oricum am tratat-o, boala tot a progresat.
66
$i tocmai aceastdamdrdciune am impdrtHqit-o
cu pdrintele Trifon. El a rdspuns cu bucurie. la
rugimintea mea pentru ajutor gi a prescris imediat
urmdtorul tratament:
1) Sd posteascdtrei zile, sd,se spovedeascdgi
sd seimpdrtdgeascd.
2) Mi-a dat un amestec din pdmAnt de la
canavcadin Diveevo, nisip de la mormintele Fericitei
Ivlatronagi ale altor sfinli gi, de asemenea,mi-a dat
apd sfinliti ca sd amestectoate acesteagi sd le aplic in
timpul noplii pe locurile bolnave.
3) Mama Ei toate rudele ei sd facd rugdciuni
in mod regulat gi cAtsepoate de multe.
Eu, trebuie sHrecunosc,am crezul mai pufin in
izbAndd,insd mama mea s-a insdnhtogit! Deja merge
ca gi cum nu ar fi avut nimic. Oare nu esteo minune?
Rugdciunile, apa sfinlitd 9i pdmdntul sfinfit au
vindecat o boald nevindecabild.Pdrintele Trif.on, se
intelege,vindecd pe gratis.
Fiindcd veni vorba, iatd ce mi-a spus cAnd i-am
multumit pentru vindecare:
- Nu eu am vindecat-o pe mama ta. Au
vindecat-o Domnul, Maica Domnului gi sfinlii. Iat6.,
Lor trebuie sd Le mulpmi;i.
Dar noi tot ii suntem foarte recunoscdtori
pdrintelui Trifon pentru bundtatea lui, pentru faptul
cd s-a rugat pentru mama mea/ pentru iertarea
pdcatelor ei gi pentru vindecareaei.
Aceastd minune a vindecdrii ne-a intdrit in
credinld pe noi, pufin-credinciogii.
Alexandru,oragulSaransk
67

MINUNITE DIN VORONEI
Trebuie doar si aprinzi lumAnarea
intr-o zi m-a sunat parohul bisericii din
Liskinski (regiunea Voronej), pdrintele Vasile, gi m-a
rugat sd-l duc cu magina in satul Anogkino. Pe drum
mi-a spus cd acolo este o bisericd minunat5, cd este
foarte greu de restaurat, dar, iatl, o locuitoare din
sat, Claudia Riazanova, s-a apucat de aceastd sfAntd
lucrare.
CAndva, in aceastd bisericS, a existat o sectie a
fabricii de nasturi, care apoi a fost transformatd in
depozit al colectivului. Claudia a adunat doudzeci de
credinciogi, a organizat paroltia gi a reugit sd redea
parohiei biserica.
in bisericd existau nigte materiale
colectivului, de aceea toatd era plind de gunoaie gi
seminte putrezite in grdmezi de pAnd la un metru gi
jumdtate indlfime.
La inceput s-a trudit singurd, apoi i-au venit in
ajutor doud bdtrAnele, dupd care au inceput sd vind gi
alti credinciogi, gi biserica a fost curdfitd pe deplin.
O priveligte tristd se infdyiga inaintea ochilor
nogtri. Biserica pe jumdtate ruinatd, fdrd, cruce gi
clopote striga dupd ajutor. Totugi, pe clopotnild am
68
vdzut nigte berze gi cuibul lor. Nu degeabase spune
in popor cd,barza igi face cuib intr-un loc curat gi
sfAnt.
inliuntrul bisericii am rdmas gi simplu uimili
de stilul ei arhitectonicunic.
Cupolele ei mirefe se ridicau direct din pdmAnt.
Mai tArziu,cucerniculnostru pdrinte Alexandru mi-a
explicat cd asemeneacupole a intAlnit numai in
mdndstirilede pe insuleleSolovdtului.
Pe unul dintre perefii bisericii am vdzut
conturul icoanei unui sfAnt. Chipul, vegmintele,
mAinile gi picioarele aproapenu i se distingeau.Era
imposibil sd determindm cine fuseseinf5ligat in acea
icoand.Pe ceilal1ipereti nu erau icoane.
La cAtevaluni dupd aceastdcdldtorie,pdrintele
Vasile mi-a spus cd in biserica din Anogkino s-a
produs o minune: pe peretii ei au apdrut icoane. $i
minunea aceastaa avut loc in timpul maslului.
Am pornit imediat spre Anogkino gi am vdzut
cu ochii nogtri aceastdminune. Pe perelii bisericii
apdruserd in toatd splendoarea icoane originale,
mari, de statura omului.
ale
Marea mucenifd Varvara era infdligatd intru
totul tAndrd, cu o cunund de mdr pe cap. in mAna
dreaptd linea un potir, iar stAngao tinea pe sabia de
ia careprimise moarteamuceniceasce.
SfAnta cneghind cea intocmai cu apostolii Olga
avea o coroand pe cap. in mAnd tinea o carte
deschisd,ir care erau scrise cuvintele proorocegti:
,,CdciDumnezeu ii va lumina pe rugi gi multi dintre
ei vor fi mari sfin!i".
69
 Pe un alt perete era infdligat SfAntul impdrat
Constantin.
Se reinnoise icoana sfAnfului, al cdrei contur il
vdzusem mai inainte. Acum se vedea clar cd era
cneazulVladimir cel intocmai cu apostolii.
Pe al patrulea perete al bisericii erau infdligafi
apostolii.
Icoanele erau pictate in mod original, minunat
gi peste tot se simtea mAna priceputd a unui mare
maestru-i.conar.
$i, iatd, cAnd Domnul m-a invrednicit sd ajut la
restaurareaacesteibiserici,am avut un vis.
Mi s-a ardtat Ndscdtoareade Dumnezeu. Nu
avea mai mult de cincisprezeceani. Nu voi uita ochii
ei pAnd la sfArgitul viefii mele. in ei era o mare de
dragostegi rnild. Dupd acestvis am simlit cd-mi cresc
puterile gi am inceput gi rnai energic sd o ajut pe
Claudia la restaurareabisericii.
Aceeagi cregtere a puterilor am simfit-o gi in
anul 1"989, in Kauminvode.
Mi s-a intAmplat ca in decurs de o lund sd
obosescatAt de mult (mai ales din punct de vedere
moral, deoareceam propovdduit CuvAntul in mod
deschis gi am fost supus atacurilor), incAt pur gi
simplu nu am mai avutputeri.
$i, iatd, in acel moment greu al vielii mele mi-a
venit un ajutor neagteptat de Sus. in timpul noptii,
din icoanele MAntuitorului gi a Ndscdtoarei de
Dumnezeu s-a pogorAt peste mine un nor luminos,
care m-a invdluit gi mi-a dat putere gi incredere. $i
tofi cei carese ndpustiserdasupramea s-au depdrtat.
70
Da, ajutorul vine la cei care se dedicd intru totul
lui Dumn"r"u. El este nu numai vddit, ci 9i tainic'
Domnulesteluminareamea9i mkntuireamea;de cinemd
aoi teme?Domnul esteapdrdtorulaielii mele;de cinemd
aoi infricogaT (Psalmul26)
Trebuie doar sI niddjduim in Dumnezeu 9i El
nu ne va ldsa.
Locahriciine-aupovestit cd,probabil, in bisericd
undeva sunt ingropate obiectelede cuit.
- Antihrigtii au aruncat clopotul din clopotnild
gi l-au sfdrAmat in bucdlele ne-a povestit o
bdtrAnicd -, dar obiectele de cult nu au ajuns in
mAinile 1or. Cu siguran!5, preotul le-a ascuns mai
inainte. Nimeni nu gtie unde, deoarece preotul
imprerrnd cu solia gi copiii au dispdrut brusc, fdrd
urma.
Am adus in biserici un genist ctr aparatul
pentru detectareametalelor prelioase. Obiectele de
lult nu au fost gdsite. in schimb am gdsit in colpl
bisericii, la adAncirneade 40 de cm, osemintelea doi
oameni gi osemintele a trei oameni (printre ei erau 9i
copii) - iAngd zidulbisericii, in partea ei dinafard.
- Aceasta este pronia Dornnului nostru - mi-a
spus ipodiaconul nostru Gheorghe. AtAlia ani au
zdcut aici fdrd ingropare! Avem motiv sd credem cd
acestaestepreotul bisericii impreund cu familia lui.
in ajunul AcoperdmAntului Ndscdtoarei de
Dumnezeu, pe L3 octombfie 1994,oseminteleau fost
ingropate in cimitirul bisericii.
-
$i cAt har estein bisericasatului Anogkino! in ea
pur gi simpltt simfi cd ili curdlegti sufletul qi trupul.
71
$i lacrimile curg singure din ochi gi inldturd toatd
murddria trupului gi a duhului. 9i oarnenii se
irsindtogesc in aceastdbisericd.
Bisericaestein curs de restaurare.in sdrbdtori gi
in zilele nelucrdtoare se oficiazl. dumnezeiegtile
slujbe. Dar nu prea existd mijloace materiale gi mdna
de lucru nu este suficientX. Este nevoie, este foarte
mare nevoie de un sponsor.
in Rusia mai existd multe sate gi oragein care
bisericile nu sunt folosite potrivit menirii lor.
Oamenii nu au unde sd se cunune, sd se spovedeascd
gi sd se impdrtdgeascd.Rdposafii pleacd dintre noi
fdrd prohodire. $i doar totul se face atAt de simplu.
Trebuie doar sd aprinzi lumAnarea, adicd sd
orgarizezi parohia. Iar apoi consiliul ordgenescsau
cel sdtesc este obligat, conform cu Decretul
Pregedintelui,sd redeaparohiei bisericagi terenul ei.
Fraf, gi surori, aprindeti lumAndrile fur toate
colpurile mu.lt-indureratei noastre !6ri 9i pregdtifi-vd
pentru a doua Venire a MAntuitorului nostru Iisus
Hristos!
Iar pentru cei care vor sd viziteze biserica din
Anogkino - adresa este: 396096,regiunea Voronej,
sectorul Liskinski, satul Anogkino, strada Centrald,
13.RiazanovaClaudia Frolovna.
72
Ultimul din neam
in anul 1994 a murit unul dintre locuitorii
satului Anogkino. Solia gi mama lui mi-au povestit
urmitorul fapt.
Strdbunicul acestui om a lucrat ca epitrop la
bisericadin Anogkino gi a cheltuit banii bisericii.
inainte de moarte i-a chemat pe fiii sii 9i le-a
spus:
- Vd rog sd inapoiafi datoria mea bisericii, cdci
altfel vor muri toli bdrbafii neamului nostru.
Fiii acestuia au inapoiat bisericii numai
jumdtate din datorie. $i bdrbafii acestui neam au
inceput sd moard.
- Ivan a fost ultimul bdrbat din neam - mi-a
spus mama lui.
Un singur om gi-a pierdut tot neamul siu!
Legile dumnezeiegtisunt neindurdtoare.
Despre minunile din Anogkino am publicat un
articol mare in ziarul regionalDimineafa.
73

Crimi qi pedeapsi
Cdnd in sglp.l S3liav.ps,din-l.egi-qlle*a Yo,ronej a
fqst dfuAmatd b.iserica,prcqe-d-intcle sovietului sdtesc
9i incd-doud*ajulpare ale lui eu -gpgl_qingq14ieoand
r.r-rare-.
a .Mdntuitor"ului Be sticli. Au cdlcat-o in
picioare Qi qu.pus- muc!-r-Iide ligard pe chipul lui
Iisus.
- Dacdtu exigti= a strigatpregedintele, - ucide-md!
in momentul acela in bisericd erau mulli
oameni.
- S-i;mi.retezemie picip-arele- a strigat al doilea.
- Igt"mre_s.d-:-mij.a,mainlle
- a strigat al treilea.
p1itlgJ.ce
Indee.u.rsul-sarcry"azjle-t.sfi-tr-el*e-1l.prf
Au.-eerut.I.Jnut a cdzut s_ub- drezinX gi i s-a retezat
plgiorul 9i jumdtate din p,a/n (mgarte ndplasnicl),
a_ltuiai-a^ru.pt.-mdnatreierdtoarea,iar pregedintele-,a
murit shiarjg-altarulbisenisii. A cdzut cu fafa in jos gi
a rdmasaga.
AceastdintAmplareo gtiu toli locuitorii vechi ai
satului. Multi dintre ei mi-au povestit-o cu
amdnunte. Pe bara, p"ovestirrlor lor am publicat un
4qlicol in zia1ul local.
ig. anul 799.J.,Domnul m-a invred.nicit sd
restaurez aceastdbisericd din saful Seliavna.
Doudzeci de credinciogi am organizat parohia,
am reugit sd reddm parohiei biserica gi am inceput
reparatiile. La inceput am fdcut repara,tiileinlduntrul
bisericii, iar apoi gi in afara ei.
74
gi, iatd,inaintede a facecomanda.pgnku.Srusea
de*fier,am avut un vis.extraordinar.Mi-a fost ardtatd
aceastd biserici deja restauratd. I-_e*gg_-p;g"ggg{
stdteau Cuviosul Serafim de Sarov gi Cuviosul
Selghig._d9_Bedgnel
Eu stdteam impreund cu grupul celor mai
rAvnitori credinciosi.in mAini aveamo cruce de lemn
cu doud fefe.
$i in vis, gi dupd aceeam-am intrebat:
- Cum poate fi aga,o bisericd de piatrd atAt de
trainicd gi o cruce de lemn?
in scurt timp,.v..echii.lp,cuitoriai satului mi au
explicat ci p.S__Ap_egSJ3--bjgeneA
a fost o cruce de lemn.
Am comandat o cruce de stejar gi am adus-o la
bisericd.
$i imediat dupd aceea am avut o discufie cu
preotul oragului Liska,batiugkaVasile.El ne-a qfdtuit
(avAnd experienld ir acest domeniu) sd imbrdcdm
ftr oglind6.
crg_qe.4
$i, iatX, s-a realizat o cruce gi de lemn, gi cu
doud fele.
75

MINUNITE DIN TUAPSE
Arn fost pe lumea cealalti
Eram in anul 1981.Solul meu venise din Siria,
rrnde vdzuse rdzboiul, moartea. Pentru noi, acest
lucru era ceva neobignuit, pentru cd tbfi trdiam in
pace. Se pdrea cd nenorocirea niciodatd nu ne va
atinge. Dupd Siria, soful a fost mutat in regiurrca
Crimeea.
Am ajuns cu magina noastrd la destinafie, in
garnizoana Oktiabriskoe:o agezareminunati. in jur
erau livezi, viti de vie, legume gi fructe din belgug.
Mi-am gdsit de lucru gi in scurt timp ni s-a dat
apartament in clddirile corpului de ofiferi. Ne-am
cumpdrat mobild noud gi televizor color. in general
totul era ,,agacum trebuia". Magina o conduceamtot
timpul eu singurd.
Intr-o seardparcammaginafir garaj.Deodatds-au
apropiat in fugd de mine doud femei cunoscute,care
m-au rugat sd le duc fir Stahanovka sd-gi cumpere
alimente. Se infelege,nu prea vroiam sd merg. gi, pe
langAaceasta,benzina din rezervor era pe terminate.
Insd mi-era jend sd refuz gi am intrebat: ,,Estemult
pAnd la destinafie?".Ele mi-au rdspuns cd nu este
foarte mult de mers gi am hotdrAt sd nu mai iau
76
benzind. La iegirea din localitatea noastr6, spre
magind s-a aruncat o femeie. Eu am oprit, iar ea-a
strigat: ,,Nu le duceti!". insd Elena mi-a fdcut semn
cu mAna gi a spus: ,,Nu o ascultali,sd mergem, este
sora mea!". $i am pornit. S*aadeverit cd mergeaupd
li!_e_gh-tpeascd in-cafea, iar mai inainte sora Elenei ii
sp-useseacesteias4,nu se urce in maginaftr care vor fi
tJei femei, cdqi va avea loc un accident.Mie lucrul
acestanu mi-l spuseserd...
Apropiindu-ne de $oseaua principald
-
$jg.nferopol Armiansk, am oprit. M-am uitat in
stAnga:nu era nici un obstacol.Pe partea dreaptd
inspre Simferopol mergeaun autocamionde culoare
aIbd.,,YAZ", ins6, el nu reprezenta pentru mine o
primejdie. DepdrtAndu-nenu mai mult de 50 metri,
4m descoperit deodatd in oglinda retrovizoare la
4fls9.1uc9un autocamion ,VNZ': de culoare rogiq care
irrcgpuse sd se agite. $i m-am furtrebat:,,De unde a
apdrut?". Mergea la intrecere, iar in intAmpinarea lui
venea celdlalt ,,VAZ". M-am gAndit - iatd' acum se
crocnesccap in cap. Pentru mine nu-mi ficeam griji,
cdci cunogteam gi respectamtoate regulile circulalirei
rgliere. $i dintr-o datd... un tunet ingrozitor. |{u se
gt-iedin ce motive mi-am luat zborul gi mi-a trecut
prin gAnd:,,Iatd,am devenit aviatoare!'.Zborul mi l-am
vdzut i:r desfdqurare lentd, ca la cinematograf. in
momentele acelea,rfgile$aginli s-au deschis qi ca la
cornande tovardgele mele de drum au aterizat cu
bine pe pimAntul afAnat de ploaie. Iar eu am
continuat sd md dau de-a dura qu magina: am fost
azvdrlitdde la volan gi strAnsXintre scauneledin fald
 gi cele din spate.Rezervoml de benzind a fost fdcut
ferfenild. Dar, pentru cd nu mai era benzind, magina
nu a explodat. Partea ei din fatd a fost strivitd gi
distrusd fur intregime. Eu mi-am pierdut cunogtinfa,
dar apoi mi-am revenit. Tofi cei care mergeau pe
traseu s-au oprit gi s-au repezit la noi, dar s-au temut
sd se apropie de magind:agteptauexplozia"..
Mi-am revenit cAnd am fost eliberatd din
,,prizor.ierat". Tovardgele mele de drum fuseserd
luate mai inainte. Larisei i se rupsese pe piept
centura de siguranld (era o femeie voluminoasd),iar
Eleneiii fusesevdtdmatdjugulara.
Am fost dusd la spital aproapede rniezul nopfii.
Doctorul gi asistenteleau ficut toful pentru a md
salva,insd fird izbAndd.Dupd aceea,doctorul a spus:
-!ni.ma i s-a oprit gi nu mai are puls, sd rdmAnd aici
pAnd dimineald, iar la oraS o vorn trim.ite la morga
din Simfeuspol". El a plecat, eu l-am v6zut cum a
plecat gi am"auzit cum o femeie din salon a spus: ,,Ce
pdcat, are doud fetile mici!". La acestea,doctorul a
rdspuns cd gi lui ii pare rdu: ce femeie tAndrd,
frumoasd gi i-au rdmas gi copiii fdri mamd. Cineva l-a
irtrebat: ,,Cum facem cu soful, ii comunicdm despre
nroartea ei?". El a rdspuns:.Deocamdatdnu trebuie,
comunicati-i mAine dimineafd". insi, dupd ce
doctorii au plecat, gga dintre femei a inceput sd
scoatdlipete ascufite gi a spus: ,,Eu nu rdmAn sd stau
cu moarta, mai bine agteptacolo,dincolo de ugd!,,$i,
ca la comandd, femeile gi-au luat dintr-o datd pernele
gi au iegit in fugd din salon. Eu, vdzAnd aceastd
intorsdfurd a lucrurilor, ca sd nu le sperii, am spus
78
i19et: .Sq4t vie!". ipsi cuvintele mele nu au produs
ryci o impresie asupra lor. Afunci am repetat mai
eu sunt vie!". Insd, iar6gi,glasul meu nu a
fare ,,D--at
r.dsunat.M-am intrebat: ,,Dar ce s-a intAmplat cu
gAtul gi cu glasul meu. Probabil le-am vhtdmat!". Cel
mai ciudat era faptul q.|_vede_ag,r oamenii de sus.
Atunci am inceput sd zg?l,tii cu mAna gAtul,
leregata, ca sd-gi dea drumul glasul. Deja fipam cu
toatd puterea.Dar degeaba.Am intrat in panicd: ,,Ce
sd fac, cum sd le spun cd sunt vie?". Am vdzut pe
noptierd un stilou gi m-am gAndit: ,,Le voi scrie
acum". Am ajuns imediat la noptierd gi am vrut sd
bu stiloul, dar stiloul nu p.uteafi luat! Atunci m-am
zdpdcit. Am intins iardgi mAn4 -cu fricd, dar stiloul
4ici mdcar nu s-a migcat. M-am infuriat gi am
incercat sd dau jos stiloui de pe noptierd ca sd atrag
atenfia lor, insd, vai, stiloul nu se migca nici un pic!
Iar femeile deja plecaserd!I.a trupul mgr nici mdcar
-
+lr-pe qitam, mi se pdrea cd sunt eu cam acest
lucru se intAmpla cu mine. Am vrut sd ating, sd iau
ceva din cuier, insd nimic nu s-a migcat... La..un
moment dat cinevam-a scosdin aceastdgroazd gi eu
,,m-am prdbuqit"... A reugit doar si-rni treacd prin
gdnd: ,,D*imineatdveli veni gi vefi vedea cd sunt
vie!". $i cu acestgAndm-am linigtit.
Ap,qi a- inceput s[ ]AzAie ceva gi nigte raze
4g.ydzgteLn-aup{ing--djn,zborgi m-au dus ire-sus.Eu
nu congtientizam cd zbor, {ar g!U:,!-e4m e.d-md-apropii
de-.lumea_dg,s*us, Ea era rotundd, ca ochiul. Am intrat
(in zbor) in ea gi imediat am ajuns pe un drum
muntos foarte. neted, de parcd ar fi fost asfaltat. $i
79
 acolo am simtit groazade aici, pe careniciodatd nu o
mai simfisem. Drept in fala mea la cd,t"iva metri stdtea
un birbat inalt cu un chip foarte rdu, care semdnacu
cel al unei fiare. Niciodatd nu mai vdzusemagaceva.
Am inceput sd fug, dar el fugea dupd mine. in jur nu
era nici un suflet, mi se pXrea cd, iatd, acum md
pri4de din urmd gi am strigat:,,Doamne, izbi.vegte.md!,,.
Atunci'intre noi a apdrut un bdrbat frumos. Acest
i4livitor al meu fugea iretrenoi in zigzag gi nu il ldsa
pe cel rdu sd md ajungd din urmd gi sd md prindd, il
impiedica, insd nu fdcea nimic altceva. Eu m-am
bucurat atAt de tare, incAt m-am istovit, dar din fugd
nu m-am oprit. Deodatd mi-a apdruf in fald o bard
nevdzutdde mine (cao barierdde sticld),de carem-im
impiedicat gi am cdzut. Izbdvitorul meu a sdrit cu
ugurintd peste aceastdbard,iar djn sune a iegit csJr,A.
El a prins qc.-e-s_!.
!.ev,a-din zbor, iar eu am rdmas
lungitd pe drum, uitAndu-md cu groazdla cel rdu gi
m-am intrebat ce va face el cu mine. M-am gAndit:
,,Cum a putut izbdvitorul meu sH md lase atat de
in voia sorfii, cAt de necinstit este din partea
fgol
lui!". QSI r5u gi-a incetinit dintr-o datd fuga gi ,,i"i
mdcar nu gi-a fdcut timp sd se uite inspre mine _ a
mers in ldturi de__-"a lungul barierei nevdzute, t?L c.a
rdspuns fali de el, cu bucurie gi cu exaltare,arl irtztt
urmdtoarelecuvinte: ,,Ceai cu ea?Estemicd gi bund,
nu !i-a ajuns?".Nu am pufut inlelege ce aveam eu ir
mine agamic Ai bun, pentru ce m-a urmdrit cel rdu gi
m-a izbdvit cel bun. Nei nici mdcar nu credeam.-cd
s:f{lp-tgl existd gi niciodatd nu dddusem importantd
expresiilor: il doare suflehrL i s-a fdcut inima cAt un
pUrice;e nelinigtein suflet,gi agamai departe.
80
CAt timp a trecut, nu gtiu; am simfit numai cd
z.!o1 ceva mai in jos, parcd se deschisesep_cfftrla
pg,lqApfulrri 9i m-am pomenit pe narginea unei
p:dpastii adAnci.Prdpastiaceafdrd fund era tr formd
de f6ntdnd de piatrd, iar in interiorul ei era
semiintuneric.Mi.s-?-Fp1ls: ,,Priveglg!".$i arn privit -
era intuneric, nu am vdzut nimic. Mi s-a poruncit
igrdqi:,,Priv:egte!". Am vrut sd rdspund cd nu se vede
nimic, dar in acel moment am vdzut trdsdturile
dlqtinste ale unor oameni. Erau atAt de mulfi, ca nigte
lLog4.p_lqciintr-un butoi cu ap5. pe acgfo venea un
asemenea"miros, doar cd nu am vomitat. Oamenii se
ridicau, igi eliberau materiile fecale(mi-era rugine si
md uit, dgr ca la comandi m-arn trezit atArnAnd
deasupralor gi m-am uitat)...qedeauin excrementele
1<rr!Din cauza acesteipriveligti abjectem-am zdpdcit.
Este posibil aga ceva?Cum au ajuns ei acolo?Cum
sd-i scot? Nu aveam funii gi adAncimeaera atAt de
mare! Chiar daci mi-era sild, totugi rni-era mili de ei.
pjrr fAntAnd se auzeau bocete, tAnguieli, suspine.
Oamenii arurlcau unul in altul gu**c_eva. M-am
_rp.Sg.
uitat atent - e4au nigte vietmi ca ventuzele. Se
infigeau in oameni. Acolo era toaleta. in ea se aflau
oameni de multe nationalitdfi,mai alesdin aceiacare
aveau_turbqls_.".pq..cg-p. Tipete neomenegti,bocete
femeiegti de disperare se pierdeau in zidurile de
piatrd ale prdpastiei. Am inteles cd nu ii pot ajuta.
Cine erau aceinenorocifi?Cum au ajunsacolo?IvIi s-a
fdcut mild de ei. $i am auzit nigte cuvinte aspre:
,,Acegtia sunt homosexualii, sodomifii, pervergii,
pedofilii, violatorii, incestuogii, desfrAnalii, adulterii,
8l
 depravafii (qi alte cuvinte neintelese de mine).
Aiested'bunt viciile omenppti.Oamenii acegtianu au {rghefat de fricd, de rugine gi de groazd! Nu gtiam
unde sd md ascund de rugine. Nu mai aveam
trecut examenulpdmAntesc.Afunci mi-am dat seama
intrebdri gi indreptdfiri: acoJo-.eraucop-iii,"mei,.eici
gi am inghefat. Dar de ce mi-au ardtat acestelucruri?
M-am speriat gi, tremurAnd de fricd,, am intrebat SgW-em.anortffii gi ne. nlel-e,-s*e-q9l-n cd este pdcat,
fircet:,,Qa-rett?". ,,Tu egti mai sus decAtei, cdci nu ai euyantul acesta nu il cunogteam! A.n*Ugit chinul gi
cunoscut acestevicii!" Nu ii vedeam pe insofitorii Qgferinla 9i deja simleam cd trgbuie sd rdspund
pentru ei. Inggilorii mei ticeau, qiAgSSdvina mea de
mei, insd ei md insoteau pretutindeni gi stdteau de
rnparte. Eemeitecare gedeauimpreund cu copiii gl.eg-
ambelepdrli. Am coborAtcevamai jos...
-- $i acolo amvdzut nigtebardciin formd derI, iar pg$egela-frytrls"noasllq nu igi ialelegeau munca lor
gi sufereau pentru rloi toate. Mi:am dat seama,de
nigele lor erau inguste, acoperitede fum. CurtJa era
q.e.a-r-tamea gi i-am ldsat pe copii sortifi pierii. $i
murdard gi toatd era plind de noroi., Noroiul era
tocmai atunci ap s-imfit cX voi fi dusd la locul meu/
sublire gi lipicios. Din.bardci iegeau nigte oameni
iar careera el - vd puteli inchipui ugor.
neingrijiti, murdari. Respirau fumul gi funinginea,
Sift- p5mdnt.sunt asezdri de piatrd, cefoase 9i
tugeaugi scuipau.Parcderau bolnavi de tuberculozd.
intunecoase (nu, nu sunt orage, ci colonii de
Qlgu.qcologi femei, 9i bdrbali. Ee_meile ardtau ca nigte gobolani). Picioarele mi s-au ingreuiat, de parcd
babe neingrijite, de condiyiejoasd, iar bdrbalii - ca
at6rnau de ele nigte haltere. Mi le-am tArAt cu greu
nigte mognegi ramoligi. ,,A_cegtiasunt fumatorii. -
prin nigte locuri inguste, furtunecategi umede gi am
qi-au spus insoltlp_fii.Nu aveam nici legdturd cu
intrat intr-un coridor lung. Pe stAngagi pe dreapta se
fumatul gi de aceeanici nu m-au obligat sd intru in
aflau nigte cdmdrufe inguste. O ugd s-a deschis
curte...
pentru mine. M'om uitat gi am vdzut o masd lungd
in partea opusd a curtii am vdzut nigte
de sufragerie, la- cate gedea o femeie foarte
coridoare deschise, ca in localitdpile rurale. Era
murdar gi dezordine. $i deodatd,ir aceastdmizerie, 4egricioasd., iar lAngX ea se afla o ceagcd goali.
Aceasta,ca o nebund, a luat cea$cagi a ros-o, ca o
arn_ vdzut nigte copilagi murdari 9i maniili. fiard., dorind sd-gi potoleascd, dupd cdt se pdrea,
impreund cu ei erau do.rr6.femei, insd ele gedeau-cu
foamea cumplitX, dar nu s-a putut sdtura cu ea,
spatele la mine, parcd supraveghindu-i pe copii. Cei
deoareceera goald. In jwul gurii avea bube gi irsdgi
ce mi insoteau, !$ au explicat: .Acegtia sunt c_o,p--iji
rrendscufi". Eu am intrebat: ,,Cum aga?,' ,,Sunt SFta ei semdna cu o lingurd mare pe jumitate
putrezitd... ,,{.ceaqtain yia}a ei nu gi-a refuzat nimic,
jertfele avorturilor." in momenful acela mi s-a
_.p*ogt nu l-a cunoscut, nici cuvdntul
Ag_v__an-t11l
iiitunecat mintea, pdrul mi s-a fdcut vAlvoi $i am
infrAnare, dbgi era imposibil sd-gi hr5neascd acest
82
83
 trup prin munca ei. $i, iatd, vegnic va linge. Nu a Ar4 furceput sh urcdm pe munte. Drumurile
l{sat in urma ei nici o binefacere: nimic nu ii
pietroaseobignuiteparc6 erau despdrlite de ape. Nu
ajungea." Eu nu gtiam ce estepostul gi m-am temut
mai era aga ugor de mers, insd dupd un asemenea
sd intreb...
intuneric am urcat mult mai sprinten decAt am
in camera urmdtoare am vdzut nigte oameni
rXticit pe jos. in partea de rdsdrit parc6 se
tineri, care se ciupeau,se bdteau gi se chinuiau unul
imprdgtiaserdnorii gi la doi metri de mine arn vdzut
pe celdlalt.Nu m-am abtinut gi am fipat la ei: ,,De ce
o clidire uriagd cu ugi mari, verzi. Am bdtut cu
vi purtali aga?", insd ei nu m-au vdzut gi au
teamd. O ugd foarte mare s-a deschispulin 9i prin
continuat sd-gifacdrdu unul altuia.
deschizdturi am vdzut doud femei. Una dintre ele s-a
It]. camera urmdtoare am vdzut o femeie tAndrd,
uitat gi, vizAndu-md, tot atunci a trdntit uga.
frumoasd, dar dinti-o datd s-a invinefit gi a inceput
Vegmintelelor erau de tipul celor monahale.M-am
sd se umfle atAt de tare incdt a plesnit, iar stropii au
bucurat qi am bdtut iardgi mai tare (vdzAnd cX
ajuns pAnd la mine. Iemeia a inceput sd verse cu
insolitorii mei nu md impiedicau). Atunci uga s-a
putere. Se sufoca, iar.ditrt^schi ii curgeau lacrimi
intredeschis din nou gi am vdzut cum ele pregdteau
legre:.,-,!.g3!t_ueste o clevetitoare,g*i
q -inJrigantd..,,,
un pat curat. Hainele lor erau modeste.Una dintre
fai femeia pfiCa se dilutaie)" du, a""""it iardgi
" femei, ar5tAndu-mi cu mAna spre partea de apus, a
subtire, invinefitd, cu mult sAngenegru. Eu simfeam zis: ,,Ascultd glasul vom primi o persoand
deja frica omeneascd: parcdfusesemuitatd acolo. gurdlitdJ" gi... a trAntit uga. M-am uitat in partea
Imi doream foarte mult sd inchid ochii, sd uit de
aeeeaspre care ardtaseea qi 3m vdzut parcX dincolo
toate gi nimic sd nu vdd, nimic sd nu gtiu, inaintea
nimdnui sd nu dau socoteald.inlelegeam deja cele Ste o movilild- nigte bardci vechi, cenuqii, cu o
mullime de ugi, ca intr-o cocind de porci sau intr-un
trdite, md cutremuram, md jeleam, md ingrozeam,
dar md uitam... cote! de gdini. pga uneia dintre ele era intredeschisd.
Prin ea am vdzut o mullime de persoane triste 9i
bE f4q1qev_oq_de grqnit am vdzut niqte oameni
s-u{erinde,lipsite de zAmbet. Triste}ea lor nu avea
c*are4rdeau. .Dupd mull_ime4c_apetelormi_4m dat
seama cX sunt oameni. insd erau urAfi qi erau qfArgi!; o imbrdcau impreund Pe o femeie 9i o
pregdteau sd urce sus. $i atunci am auzit U&gl-qs
BersecutalipAnd le_StareaAe"lhnd.Lingeau peretii,
podeaua gi buzele lor gopteau:,,Sdbem, sd bem, sd putefnis, so.lernn,care a fdcut sd rdsune locuinla lor
bem". Setea ii chinuia intr-atAt incAt, dupd cAt se cea sdracd. Tofi au inlemnit, ridicAnd capetele
pdrea, toful inlduntrul lor ardea. ,,Acegtia sunt undeva in sus. Am ridicat capul gi eu, dar tr afard de
befivanii, care gi-au vAndut gi gi-au iroiit sufleiul, rydrelie gi solemnitatenu am priceput nimic. Aga md
congtiinta,ruginea,cinstea,legeagi celelalte,'. simfeam inainte in bisericd. Apoi biserica a fost
84 85
 distrusS, tottil s-a uitat gi s-a gters din memorie.
$i, PdmAnt, care avuseserd ll-v--ig[g, iar din invidie
iatd, acum a ndvHlit F9ruaffu de izbdvire gi increlere
in faptul .d r}g*SSfe_ fd-cuserdticdlogii. In viafa pdmAnteascdigi zidiserd
tp"tulpierdut atunci cAnd (aga
."T.mi-au exphcat insojitorii mei) apa*reln-3gqpq-un ,,palate", igi pregdtiserd loc in cele mai de jos ale
i pdmAntului. N*"iftlglqgeserf pre.ful y19!ii. $i atunci a
[rygflloq,_ care dobAndegte iertareu. Am ;#;t--1" -
genunchi gi, nici eu nu gtiu de ce, am inceput apdrut deodatd chipul unei femei, chinuit gi sorfit
sd fdcut vrdji gi i-au sluji!
pleirii. ,,Iat6, ia seama,-gq..-q
plAng. fpli plAngeau gifigteptau dobAndirea
i*rffi,
pgntru-fiecare .genera,tie.Dacd cineva era. #qyolii. Acum dd socotealdpentru poftele ei. Pentru
iertat, pe viala aceea scurtd s-a lepddat de viala cealaltd..."
qcela il rugau. Err nu infelegeam, insd
pdtimeam Multe cuvinte nu le infelegeam.Nu.citis.emBiblia, nu
impreund ct1toli. Nu mai eram mAndrd gi ingAmfatd.
S:mfealn suferinfele lor. gi am gAndit: pricepeam mulli termeni qi din cauza aceasta
- Ah, dacd toful ar incepe sufeream,dar nu vroiam sd-i rog pe insolitori sd mi
de la inceput, ag fi
altfel... Dar, spre mirarea *"u, .,"_urn intors iardgi le explice in iadul cel ingrozitor. Simfeam cd nu este
in locul meu acolo, cd nu meritam acest lucru. Dupi
jor..'
dat la o parte un^zidde piatrd gi m_acuprins criteriile noastre eram bund, nu ocolisemnecazurile
...!:a sau vreo ostenealdqi nu vroiam sd fiu acolo cu toli
o cdldurd mare de foc. in cea.mai mare groupa
ir, ceilal;i; mi-era fricd, sincer vorbind, gi am strigat
stAncd fiefbpa..o".ciorbd,o ciorbH.de oameli"
lAi. ir., incetigor:
negura cenugie,ca intr_o mare, de_adrepful
clocotea - Doamne! Am inceput si cred cu tdrie. Numai
gi-.!Agnea,ca vulcanul in filme, aeest-
lichid care nu md ldsaaici!..
semdna cu metalul topit in cuptoarele
ofelarilor. - Ai vdzut axa PdmAntului. Iar acurn ne
capeteJeoamenilol re tidicu.r, reugind sd inghitd aer
gi sd strige gi iardgi se afundau inladul apropiem de PdmAnt.
neiidurAtor
al chinurilor. $i deodatd ne-am oprit la capdtul unui hangar
Eu insdmi md sufocam, pentru cd nu aveam uriag de piatrd, care era in formd de cupold (ca ale
destul aer. Uimitd, speriatd noastre,ca celein care stau avioanele)gi pe el se afla
ii fdrd apdrare u* numdrul9l. Am intrat cu bdgarede seamd,deoarece
incercat sd md irtorc, sd-mi acopdr fala cu
mAinile, sd md temeam sd nu fiu uitatd acolo. M-am uitat gi am
fug, sd strig dupd ajutor. ins}. jertfele insele
strigaula vdzut qlgk mii, d.ar,poate, milioane de oameni cale
pq* Parc5 igi blestemau cdderea,implorau, ireau
indurare, igi pierduserd minfile din {idicaserd capetelein sus. Am ridicat gi eu capul, dar
cartza durerii. am simli"t cd nu trebuia sd agtept ceva bun acolo. Am
4rgisreu--qglgq$_?qgplllogl,vr.fi
ilgaii.Aicieraucei vdztrt cum se apropia in zbor ffud, zgomot"..qnpb-ie-pt
!1Tq "9tf'bjl48asera,care nu trdiserd* in linigte p;
lg.tg ir formd de trabuc. S-adeschischepengul de jos
86
87
 $j ,l" acolo a scdpat un cAine. Cum l-am vdztrt,
imediat am simfit up.miros de hidrogen sulfurat. Am
fugit din hangar gi am strigat la toatd lumea: ,,Iegiti,e
de rdu". ins5, vai, nu m-au auzit. Mi-am ac-opelit
gura, parcd,cu o batistufd,igg-dmirgsul.a strdbdtut gi
pereteledupd care md ascunsesem. Am vdzut, stAnd
oarecLlmcu spatele (md temeam sd md intorc), cum
cAinelese ridica, iar oamenii il mAngAiaupe spate.
Deodatd a urlat la mulpime. Botul ii era plin de
sdnge. Oamenii au paraltzat gi aga au gi rdmas cu
gurile deschise.Iar eu am plecat...
$i iatd PdmAntul. Pe PdmAnt, parcd, pentru
prima datH am simtit ce este lumina gi ce este
intunericul. Am inceput sd respir aer curat gi am
mAngAiat cu privirea iarba, florile. M-am trezit Ia
poalele unui deal necunoscutmie. Acolo se afla o
scardciudatd.P*4rteg ei din stAngaduceadrept in sus.
DS-piciorul acestei scdri se apropiau bdrbafi gi femei,
se agezaupe pdmAnt gi purtau gosetealbe. Eemeile
purtau nigte bluzile simple strdlucitoare, fuste. gi
vegminte lungi cu mAneci lungi gi gulerage care le
acopereau gAtul. PJ c+pg.!g aveau nigte niframe
triunghiulare, legate sub birbie. l^9 piept le licdreau
cruciulile. Eie s-au inchinat gi au i:rceput sd urce.
Eu nu aveam cruciulitd gi md frdmAntam.Dar
d-eodatdal1_4pfugt pe mfu5l o cruciulijd 9i gosetule
glbe gi, uitAndu-md sd vdd cum s-a inchinat
urmdtoarea femeie care urca, m-am irchinat gi eu gi
am irrceput sd urc. Urcam cu indArjire, fdrd sd md
sprijin de ceva anume, cici irn rAndul sublire-,al
oamenilor care urcau nJr exista loq liber. gi, iatd,
88
tocmai cAnd trebuia sd se termine scara mea cea
scurtd, c.a,.un apendice, fixatd Ia baza scdrii ce-lei
adevirate, fg$gde dink-o datd s-au dat la o parte. $i
mi=au.cedat locul. Deodatd am simlit cd, probabil, o
femeie a fost stingheritd de mine gi am presat-o,mai-
mai sd cadd jos. Mie insdmi imi era greu sd md !in,
&r-am hotirAt sd o .ajut. Bnrsc am simfit ci piephrl
gQg4l parca s-a lirgit. Fa s-a agezatpe el, s-a odihnit gi
apoi gi-a continuat urcugul.Am simfit atAtabucurie,
ug_uraregi incredere! Jinta era deja aproape...Au
apirut primele stoluri de porumbei; ei ii intAmpinau
cu guguit vesel pe cei care urcau. O cAntarelinigtitd,
neobignuitd se aLrzea clin toate pdrlile. Corul
pisirilor nevdzute gi al glasurilor de copii cAnta o
r4elodie ca cea a,psalmului 33. il aud qi acum. Am
inceput sd md bucur atAt de tare gi m-am umplut de
un asemeneasentirnentpe carenicicAndnu l-am mai
cunoscut.Eraceva rnai presus de fi.re.Am cuprins cu
privirea toatd natura, vegetalia gi azurul bollli
ceregti.RazeleblAnde ale soarelui m-au dezmierdat
gi m-au umplut de atAta bucurie, la care imi este
imposibil sd md gi gAndesc.
D.qgdatdam simfit u1 ghion!.putgrnic Ai am
deschis ochii. LAngd patul pe care zdceamstdteain
genunchi un bdrbat care md lovea gi cu glas
tAnguitor md ruga: ,,Numai nu muriti!". Eu am
crezut cd am ajuns in rai gi am intrebat: .$i
dumneavoastrd sunteli aici?". Doctorul se afla
aproapegi a rdspuns:,,Dar unde trebuie sd fim? IatX,
ai inviat - de acum vei trdi mult timp!".
89
 $i, intr-adevdr,de atunci a trecut mult timp. Am
fost ajutatd sd-rni schimb apartamentul in Tuapse. $i
deodatd a.m recunoscutacel loc in care urcasem,in
care incepuse scara vieiii mele. Este D-ealul Eroilor.
Mai inainte acoloa fost ddrdmatdo bisericd...
Acum meditez tot mai des asupra vielii mele.
pacd inainte fXceam tg,t ce vroiam, fdrd sd md
gAndescla r-dspundere,acum totul este altfel. Toate
faptele rnele trec prin congtiinld. M-am depirtat de
toate tovdr6giile,mi-au devenit strdine intrunirile de
tot felul gi am,incetat sd-i mai osAndescpe oameni;
am inceput sd-mi dau maibine seamade'oameni,fil-drn
depdrtat de prietene,gi de clevetiri gi am inceput sd
vdd totul in altd lumind. Pggfgle-qcfiecare ceas $i
frecare zi trdite pe pdmAnt qi am aflat ce inseamnd
postul gi spovedania.Am inceput sd fiu atrasd de
bisericd, dar in garnizoandnu este bisericd.Totugi,
datoritd proniei lui Dumnezeu, m-am mutat in orag,
unde existd o bisericd micd, fir care s-a gdsit loc ai
pentru mine, pdcdtoasa.Cele trdite au fdcut viala
mea mult mai prefioas5.Am devenit mai calmX,mai
4tentd fafd de oameni. P"r,trn fieiare zi traita ii
mulfumesc Domnului gi il rog sd-mi lungeascd.viata
c4 sd reugescsd dobAndesciertare nu numai pentru
p.dcatelemele, dar gi pentru pdcateleneamului meu.
n rog pe Dumnezeu sd ierte pdcatele tufuror
cregtinilorortodocAi.
Y.N.R.,oragulTuapse
90
Alergia provocati de sof
Niciodatd nu am crezut cd alergia poate fi
provocatd de so!, insd este un fapt incontestabil. 9i
este provocatd nu numai de so!, dar gi de cunoscufi
sau de prieteni. Nu degeabasuntem preveniti: ,,Nu
aduce pe oricine acasd la hne"; sau: ,,Crt cei
impdtimifi nu te imprieteni". inainte, in vremurile de
demult, nu degeaba nu ne dddeau voie bdtrAnii
nogtri sd ne imprietenim cu oricine. Iar noi credeam
cd acesteatoate sunt rdmdgifeletrecutului.
Sopl meu era liber fa!5 de mine. Pleca,venea,
iar eu sufeream:il primeam gi ii iertam ,,plimbdrile",
,,gregelile".$i de fiecaredatd agteptamsd se indrepte.
Atunci cAnd venea, ircepeam inceful cu incetul sd
md imbohrdvesc.Ba strdnutam, ba aveam ameleli, ba
md durea ficatul, ba mi se infundau urechile. Luam gi
picdturi, gi tablete, insd nu md ajutau. Simfeam gi
raecaz,gi bucurie.
Trecuseri mai mult de zece ani. iml
zdruncinasem definitiv organismul gi nu md tratam,
umblam ca in somn.
M-am intahdt cu o cunogtinfdgi ea mi-a spus:
- O cunogtipe Liuda I...?
- Da, o cunoscdin gcoald.S-a despdrlit de soful
ei imediat dupd ce a ndscut un fiu. Dar despre ce este
vorba?
- El a plecat de la ea, dar apoi s-a intors. CAnd
esteimpreund cu el, tot hupul ei se acoperi de bdgici
gi spuzeli. CAnd el este la lucru, totul ii trece. Este
91
 normal sd fie aga? A ingelat-o numai o singurd datd,,
iar ei i se intAmpld aga ceva. Tocmai de aceea s-a
despirfit de el gi chiar il evitd. Locuiegte impreund cu
fiul lor. $i de atunci nu s-a mai imbolndvit nici mdcar
o datd!
Eu am ascultat-o gi valul congtiinfei m-a
cuprins:
- $i mie mi se intArnpld acelagilucru!
Am ajuns in fugd acasd, mi-am citit jurnah.rl gi
am inteles cd md imboln5veam din caLtzapropriului
so!! El venea bolnav, slab. La mine se intrema gi pleca
din nou la ,,plimbare". Pe el il salvam, iar pe mine
mX pierdeam. Mi-am dat seama de multe lucruri. El
nu gtia ce face. intAlnirile lui cu ,,persoane" pdcdtoase
gi cdzttte, pe care gi in care se aflau demonii
desfrAului, flu ii potoleau ,,setea poftelor gi a
patimilor". Era prins in pdcatele lor gi aducea tot
felul de boli trupegti gi duhovnicegti (nu numai
venerice, dar gi acea boald datoritd cdreia mor multe
solii, mergAnd pe la spitale gi policlinici). M-am
convins pe pielea mea de ce ne imbolndvim noi din
cAnd in cAnd. Sd nu credeli dacd vor i-ncerca sd vd
convingd de faptul cd infidelitatea conjugald nu este
infricogdtoare, cd trebuie sd o aborddm filosofic.
CAndili-vd de ce in poruncile lui Dumnezeu
adulterul se afld pe aceeagi treapti cu asemenea
pdcate infricogdtoare precum omorul OitAlhdria.
Apropo, tot aga suferd gi sofii atunci cAnd soliile
lor ii ingali.
Valentina
92
Spovedania vrij itoarei
Svetlana Egorovna impreund cu fiica ei Rita
Ivanovna au inchiriat o camerd intr-o casd
particulard. Rita I. era contabil-gef, iar mama ei era
pensionard gi, degi pensia era foarte micd, ele trdiau
in bundstare gi niciodatd nu au rdmas fdrd pAine.
intr-o zi, Svetlana Egorovna, care avea gaptezeci
de ani, se afla in stalia de autobuz. Deodatd un
bdrbat cu ciubote foarte mari de pdnzd a venit in
fugd drept spre ea. Nici nu au apucat oamenii si se
dea la o parte gi el a lovit-o pe bdtrAnici. Ea a cdzut gi
gi-a vdtdmat coloana vertebrald. Oamenii au inceput
sd se agite, sd !ipe, insd fugarul dus a fost, parcd
intrase ilr pdmAnt. A venit salvarea, chematd de
oameni, gi bdtrAnica a fost dusd la spital. Aproape
trei luni le-a petrecut acolo, iar cAnd s-a externat,
fiica ei . adus-o acasd. Acasd, stAnd intinsd, rostea fir
sinea ei rugdciuni. Deodatd a inceput sd strige: ,,Rita,
Rita! Vino mai repede, iardgi este eMatd, i se vdd
ciubotele sub pat...". Fiica s-a tArAt sub pat gi nu a
gdsit pe nimeni. Atunci nu s-a mai abtinut gi a
izbucnit in plAns, gAndindu-se cd probabil mama ei
are vedenii. insd imediat in deschizdtura ugii a
apdrut proprietara gi, incepAnd sd plAngd cu hohote,
a inceput sd povesteascd:
- Nu, Rita, mamei tale nu i s-a pdrut! Este acea
,,putere necuratd" in existenfa cdreia mulli nu cred.
Este vina mea. CAnd eram tAndrd, oamenii m-au
sfdtuit sd merg Ia o ,,babd" care fdcea vrdji. $i datoritd
93
tinerefii m-am l6sat ademenitd. Ea l-a atras cdtre aveam putere sd md cdiesc.Citeam Psaltireagi gtiam
mine pe un tAndr, iar sirmana f.atd,(logodnica lui) a rugdciuni. Cum sd nu gtiu? Cdci doar de bundvoie ii
plecatundeva. idsdm pe diavoli in trupurile noastre, iar eu i-am
Ne-amcdsdtoritgi am ndscutdoi fii' Numai cd i-am primit incd de la prima vrdjitorie prin patimile 9i
turnat in alcool ceeace mi-a dat baba 9i el a devenit poftele mele. $i aga toti cei care intrd in legdturd cu
belivan gi adulter. $i m-am dus din nou la babi. Ea ei, precum am intrat eu, incep sd se imbolndveascdin
mod ciudat. Se gAndesccd au cdpdtat gripd. gi, de
m-a invdfat cum sd fac eu singurd, cum sd invoc Ai sd
fapt, au cdpdtat unirea cu diavolul, agacum am fdcut
fac vrdji. $i md gAndeam:,,Ceesterdu in asta?"-
gi eu, gi bolesc!Deseoribolile pe care le avefi - toate
Soful meu ba pleca, ba venea, iar pe mine md
chinuia aceaputere pe care noi, toli necredinciogii, o sunt diavolegti.
negam- puterea diavolului. Eu nu mai vreau nimic. Cu fipete strig:
Eram obligatd sd md cert sau sd lnvrdjbesc, si ,,Doamne, miluiegte-md!". Md rog, citesc de toate,
dar, vai, este prea tdrziu. Diavolii rAd cu hohote gi
ponegresc Ai sd provoc tulburare. Dacd nu fdceam
toate acestea,diavolii md sugrumau (indbugireaera fipd, bdtAndu-md: ,,Nu o crede, Doamne, ea este a
noastrd!". Nu gtiu cum de imi estemild de voi, cum
precum astmul). Md duceam la bisericd gi acolo md
de v-am indrdgit. De obicei nu sunt binevoitoare fatd
strdduiam ca pe toli cei ce erau slabi in credinld sd-i
de oameni, dai mama dumneavoastrdii este atAt de
intorc de la credinld gi sd-i clatin. Pentru aceasta,
pldcutd lui Dumnezeu, atdt de mult strdlucegteprin
diavolii imi dddeau ugurare, bucurie gi pace. Am
curdtie, incAt am devenit congtientdgi md cdiesc.M-ag
cdzut in acestecurse ugor, dar cAt de greu este sd iegi
bucura sd pun capdt intregului tdrdboi, dar nu am
din ele!... Am cutreierat toli munfii, stepele, insd
putere sd fac acestlucru.
puterea necuratd imi cereatot mai mult ,,sd Lucrez".
Rita a intrebat-o:,,Dar cum de vd spovedipigi vd
ii cleveteampe oamenii buni gi ii preveneampe toli
impdrtigili?". insd rdspunsulnu i-a venit. MatnguLiuba
cei la care se duceauei, spunAndu-le:,,Esteproastd!",
a iegit plAnsd,istoviti gi numai glasul ei pierdut a ajuns
,,Este rdut" gi aga mai departe; gi mulli se purtau cu
pAndla noi: ,,$iau aflatatAtde mult...".
neincredere fajd de ei. Iar mie tocmai aceastaimi gi
in ziua urmdtoaream plecat de la ei. Iar dupd o
trebuia.
sdptdmAnd, fiul ei a venit la noi: ,,Mama s-a
Biserica era pentru mine singurul loc de
spAnzurat". Nu a vrut, in mAndria ei, sd se cdiascd.$i
izbdvire, acolo diavolii nu md sugrumau. Solul meu
doar Domnul il primegte pe orice suflet care se
murise deja de mult, iar unul dintre fii era prin
cdiegte.
inchisori, cdci cdpdtaseo sldbiciune pentru droguri.
CAt de cumplit estesd mori fdrd pocdinfd!
Vrdjmagul ne insemnasecu ,,semnul" lui, iar eu nu
LiubooV.
94 95
 Vesteadin Parteacelui mort A mai primit cinci ani de viafi

Irocika B. ltrcreazdla un chioqcin centru' Odatd
s-a apropiat de mine 9i mi-a sPus:,,Eu lucrez aldturi'
$tifi, l-am visat pe tatdl meu, era atAt de trist 9i l-am
visat atAt de clar incAt 9i acum il am inaintea ochilor
mei...".
Eu am intrebat-o:
- Tatdl esteviu?
- Nu - a sPus ea. Tocmai despre aceastaeste
vorba, cd a murit. ' rdu, gAndindu-ne ci nu mai estefir toate minlile, degi
- Dar tu, Irocika, dai pomelnicepentru ,,odihna
sufletului"?
- Nu! Cum se faceasta?
I-am spus:
- Uite aga,scrie degrabd,iar mAine eu il voi da
la bisericd.
Irocika a scris pentru zilele de sAmbdtd 9i
duminicd.
Luni a venit in fugd la mine gi cu emolie mi-a
spus:
- Tata a venit iarSgi9i de data acestami-a zis:
,,IJnde ai umblat pAnd acum, de abia fi-ai amintit de
mine?..."
Ira s-a umplut de lacrimi, dat cu ajutorul lui
Dumnezeu acum di pomelnic Ia biserici pentru
toate rudele rdposate.
Eu gi soful meu am fost chemali la Moscova
prin telegramd de sora mea Prascovia,care lucra ca
chirurg la seclia nr. 4 a spitalului Kremlinului. CAnd
am apdrut, ea s-abucurat nespus:
- Ce bine cd ali venit la timp. Vd voi da nigte
indicalii gi dispozitii. MAine seard la ceasurile 8 voi
muri.
Ne-am uitat la ea cu mare teamd gi pdrere de
irr exterior Prascovia ardtaca de obicei. Spre mirarea
noastrd,ne-a destdinuiturmdtorul lucru:
- Sd nu vd mirati de ceeace vd voi povesti, ci sd
trageli singuri concluziile pentru voi ingivd. $tili cd
nu fac parte din rAndul fanaticilor visdtori, dar fald
de intAmplarea care a avut loc, chiar gi mie imi
ingheajd sAngelein vine.
Fac o parantezd. Sora mea - medic emerit al
RSFS& veteran de rdzboi, a fost chirurg pe front gi a
vdzut moartea i:r fiecare zi. Dupd, rdzboi a continuat
sd lucreze ca chirurg in spital. Era atee convinsd gi pe
toli credinciogii ii socoteaoameni redugi, zicdnd cd
.pefltru ei plAnge in prostie". $i dintr-o datd, o
asemeneadeclarafie neagteptatddin partea ei... Cu
cinci ani in urmd i s-a fdcut operalie datoritd unei
fumori maligne la sAn gi ea, medic fiind, a inleles cd
viala i se stinge cu fiecare zi, deoarece boala
progresa.$i la un moment dat a avut un vis... Se afla
intr-un loc ne'cunoscut.Brusc a vdzut in fafa ei o

96 97
Femeie inaltd gi dreaptd, imbrdcatd in vegminte
lungi, care stdtea cu spatele la ea. Chipul nu i se
vedea, iar in jurul capuiui avea o attreoli
strdlucitoare, de parcd soarele lumina natura din jur.
$i atunci Prascovia a auz,it un glas:
- Vrei sd mai trdieqti? Roag-o Pe ea!
S-a uitat in jur - nu era nici un suflet.
- Cine ar putea fl? - a gAndit.
Cdci tocmai sd trdiascd igi dorea' $i a inceput sd
se roage:
- Femeie! Lasd-mi sd mai trdiesc!
Dar Femeia parcd rtu artzea. Atrinci a rdsunat
din nou glasul cel tAndr:
- Roag-o!
Prascovia a repetat:
- Femeie, lasd-md sd mai tr5iesc, fiul meu incd
nu s-a realizat in viafd!
Dar aceeatdcea.$i numai glasul repeta mereu:
- Roagd-te, roag-o pe Ea!
Iar Prascovia i-a rdspuns glasului pe un ton
rdstit:
- De ce sd md rog, Ea nici mdcar nu imi dd
atenlie!
- Dar tu roag-o. Ea este atotmilostivd!
$i Prascovia a inceput iardqi sd se roage. $i
deodatd a auzit un glas blAnd, incet:
- Dar fu nu crezi in mine!
- Voi crede - s-a jelit in glas Prascovia. De acum
incolo voi crede!
- Atunci e bine - a rdspuns Femeia. ili voi mai
da intocmai cinci ani de via!6, vei aranja treburile
98
fiului gi ili vei duce traiul pe pdmAntin fapte bune gi
in pocdinld. Imi este mil6 de voi tofi. Umbiali pe
pdmAntul meu, respirafi harul, dar fir CXmara lui
Dumnezetr nu pdgili. La biserici nu n'tergefigi nu vd
rugafi... Nu slava omeneascdare pre|, ci slujirea
inaintea Domnuiui. in pace trebuie sd trdili pe
pdmAnt,dar neamuriietoate luptd. Domnul paceav-a
adus-o,dar voi nu infelegefi...
Prascovias-a trezit gi a plecat in fugd la bisericd.
$i-a cumpdrat carte de rugdciuni gi a aflat ce
inseamnd spovedania,impirtdgania, maslul gi cum
este corect sd se inchine. Nu a mai lipsit de la nici cl
sh.rjbddumnezeiascd.Ore intregi nu se ridica din
genunchi, stAnd la icoana Maicii Domnului. in
aceasti perioadd, fiul ei s-a orAnduit gi ea gi-a pus in
ordine toate treburile pdrnAntegti.Boala,dupd cAt se
pirean bitea in retragere. Prascovia s-a ciit adAnc
inaintea Domnului pentru pdcatele ei (mAndria gi
iubirea de sine) pe care le-a sdvArgitprin lipsa de
intelegere, prin nedorinta de a cduta adevdrul. Celor
credinciogi le-a cerut iertare gi a inleles c5, in generaf
credinla este darul lui Dumnezeu. Unuia ii este dat
sd se ridice cleasuprapropriilor pdcategi esteprimit
de Dumnezerr, iar aihll piere in necredintd. Cea
atotmilostivd i-a descoperitaderrXrulpi i-a dat timp
pentru pocdin!5 Ei curdtire. ,,Fiecareare dreptul sd-gi
aleagdbinele sau rdul. $i, potrivit cu alegereafbcutX,
suntem apoi judecafl" - gi-aincheiatea povestirea.
Prascoviane-aporuncit sd-i pomenim pe toli cei
vii in biserici gi mdndstiri,sd dim pomelnice .pentru
sdnitate", iar pentru cei r5posafi sd ddm pomelnice
,,pentru odihna sufletului".
99
 - Si nu imi punefi monument funerar - a spus
ed -, ci o cruce simpld gi sd semdnali flori. SA
ingropafi fdrd fast trupul meu gi sd nu-mi faceti
pomeni gdldgioase. Acestea nu md vor ajuta, mai
degrabd faceli invers. Mai bine duceti merindele la
bisericd, acolo se gi face pomenirea. Eu am ldsat din
timp mogtenire la mdnfistiri ceea ce am putut din
averea mea. Sufletul va avea nevoie in lumea cealaltd
de ,,qutorul lor grabnic". Vd rog sd nu mai beti
bduturi alcoolice tari. Mai bine beli pulin vin de casd.
Sd vd inchinali peste tot gi si inchinati totul: qi
mAncarea, gi locuinla, gi patul. Sd rtu uitali nici o
clipd de Dumnezeu. Eu uitasem, pdcdtoasa.
Noi o ascultam gi nu intelegeam ce se intAmpld
cu ea. Oare igi pierduse, intr-adevdr, minlile?... Era
cu tottrl alta fald de cum era inainte. Claritatea
vorbirii, a privirilor, blAndefea, sinceritatea gi chiar
insufletirea se observau in cuvintele ei. Dupi cAt se
pdrea, din Prascovia iegea lumina caldd a binelui, a
iubirii gi a iertdrii.
PAnd sd ne gAndim la ceea ce urma sd ne aducd
trrmdtoarea ,,zi a despdrtirii", ne-am ocupat cu
treburile noastre zilnice, iar clipa fatald, se apropia.
Sora mea era la fel, pe deplin congtientd. MAnca, se
ruga gi citea Psaltirea. incepuserdm deja sd ne
gAndim la drumul de intoarcere - ea, chipurile, mai
avea cinci ani de trdit... CAnd, deodatd, exact la ora
indicatd ea a inceput sd se aglte, s-a ridicat pulin din
pat, a tras cu zgomot aer in piept, a expirat 9i... i-am
vdzut deja trupul neinsuflefit, care se rdcea gi nu mai
simtea nimic. Un tipdt de groazd a izbucnit din
100
pieptui meu. Cele preconturate in vis deveniserd
realitate...
Am fXcut totul aga cum ne-a poruncit. Ne-a fost
rtrgine pentru faptul cd ne-arn indoit. Noi, ,,cei
absurzi", am avut ceva de invdfat. Cdci moartea nu
ocolegte pe nimeni - acest lucru este inevitabil pentru
fiecare. Dar, atAt timp cAt trdim, suntem indArjili in
necredinfa noastrd nestdpAnitd, in mAndrie 9i suntem
convingi cd oamenii pot face totul. Nimic nu putem
face, toate sunt in puterea Domnului - gi a milui, 9i a
pedepsi.
Trebuie doar si ne folosirn corect de viala
pdmAnteascd vremelnicd pentru a dobAndi viata
vegnicd. Atunci cAnd Domnul ne cheamd, nu mai
putem face nimic. Aici, pe pdmAnt, avem posibilitdli
nelimitate pentru curdlirea sufletului gi a trupului'
Notite din cuaintelesurorii Prascoaia
infricoqitoareajudecati I -,,,, ., ,
intAmplarea aceasta a avut loc in Moscova.
Nigte tinere sfudente care au terminat un institut de
prestigiu au fost repartizate in suburbia Moscovei
pentru a promova in gcolilucrareaateistd.
O tAndrd frumoasd, Valentina 8., a plecat cu
trenul. in jurul ei viala clocotea: rAsete, cAntece,
muzicd. $i pentru ea,ceaplind de speranleinsuflelite
pentru viitor, viata pdrea minunatd, nesfArgitd,cu
nenunrdrate posibilitdfi. Spui tot ceea ce ili dicteazl.
mintea, inirna gi limba ta. Sufletul il treci sub tdcere,
cdci ,,elnu existd",de el te-ai lepddat.
101
 $i deodati pleoapeleau inceput sd-i cadd grele
de somn, mintea a inceput sd i se sldbeascd,o
indiferenld stupicld a pus stdpAnirepe tAndra fatd 9i
in congtiinla ei au inceput sd apard niqte imagini...
IidrnAntul, atAt de tare, de solid, atAt de vegnic a
inceput dintr-o datd sd se cutremure, au apdrut
gropi, au izbucnit incendii gi in locul terenului solid
au apdrut nisipuri nrigcdtoare/care au inceput sd
tragd maginile, sd sfdrAme asfaltul, sf, doboare
copacii gi cl5diriie cu multe etaje.Tot ceeace fusese
creat de mAinile omului pierise, oamenii intraserd in
panicd gi fugeau de fricd, allii ardea'u ca o torli
iuminoasd gi nimeni nu Lua flacdra de pe ei. Scdpa
cine cum putea. Animalele urlau, oamenii lipau -
totul intr-un vuiet se afunda in groapa uriagd de foc a
pdmAntului... Nu era nici o scdparenicdieri, muntii
cei uriagi se ndruiserd,prefdcdndu-sein praf; in jur
erau fum, funingine gi foc; mirosul greu, inibugitor
de hidrogen sulfurat intrerupea suflareaa tot ceeace
era viu gi nu era nici o geandde lumind, nici cea mai
micd nddejde de izbdvire.
Valentina s-a prdbugit impreund cu tofi in
prdpastie. Frica gi durerea i-au paralizat tot trupul.
Croaza,neputinta gi deznddejdeaau cuprins-o intr-un
haos ctrmplit. in jur erau stAlpi de praf, jar, plAnsete.
in cele din urmd, oamenii au inceput sd se ridice, sd
se scuture - unii erau pe jumdtate pArlili, altii erau
fird picioare gi nu se gtie de ce incepuserd sd se
alinieze intr-un rAnd, ca la o comandd nerostitd. S-a
aldturat gi Valentina rAndului, scuturAndu-gipraful.
102
$i deodatd au furceput sd se imprdgtie norii,
praful gi murddria au fost date la o parte, iar pe.nori
albi s-a pogorAt la ei un Om gi, inaintea Lui, pe un
nor alb ca zdpada,ca pe o masd,era deschisdo Carte
uriagd.De o parte qi de alta a Lui se aflau nigte tineri
frumogi gi lurninogi, ca nigte strijeri. Privirile tuturor
oamenilor erau indreptate cdtre strdinii care stdteau
deasupra mulfimii murdare gi speriate. $i, iatd,,
tinerii I-au deschis Aceluia cartea. El s-a uitat la
primul om gi l-a intrebat: ,,Crezi?".Rdspunsula fost
afirmativ, in Carte se gisea gi numele lui. $i tot
atunci i-au dat infdligarea corespunzdtoare gi l-au
dus sus. Urmdtorul om a negat pdrtdgia lui la
credinld gi a fost dus in parteaopusd gi aruncatin jos,
de unde se auzea pAnd sus un urlet plin de groazd,
care ifi rupea sufletul.
RAndul Valentinei se apropia, iar fur inima ei se
stArniserdemolia, frica gi nelinigtea.Cdci ea plecase
anume sd-L nege pe Dumnezeu; ea nu credea in
nimic.
Deodatd, inaintea ei a iegit din rAnd un bdrbat gi
s-a repezit sd fugd in altd parte de Cititor gi de Masd,
dar strdjerul care stdtea aldturi a ridicat mAna in
pozilie orizontald gi de sub mAnd a apirut o Sabiede
foc care intr-o clipitd l-a ajuns pe fugar, l-a stripuns
gi l-a aruncat in aceeagiprdpastie unde erau aruncaji
tofi necredinciogii. Valentinei i s-au muiat picioarele
gi parcd i se ingreuiaserd atAt de tare incAt nu le mai
putea migcadin loc, iar rAndul deja se scurtasegi mai
rdmdseserd doi oameni. Sub inimd incepuse sd-i
tremure srlfletul, plin de deznddejde gi pocdinfd.
103
 Lacrimile ii lAgniser5guvoaiedin ochi gi ii udau toatd
fa!a. Incepuse sd inghefe de fricd, iar cAnd ochii cei
luminogi s-au ridicat asupra ei, ea a vdzut in ei
iubire, durere, iertare...gi s-a trezit.
'
Lacrimile ii curgeau ca mai inainte pe fala ei, pe
geneleei frumoase,de pe care se prelingeaupe gAt gi
a trebuit sd facd. eforturi incredibile ca sd nu
izbucneascdin plAnsin vagonul arhiplin...
La statia urmdtoare a coborAt gi s-a intors la
Moscova. A renuntat la lucrul de perspectivd gi s-a
angajat la o institulie de copii pregcolari. pentru
prima datd in anul 1,978a mers la bisericd,a vdzut
icoane...gi pe una dintre ele era Acel Cititor.
ValentinaB.
Biiatul a fost salvat de inger
Micul Kolia s-a imprietenit cu un inger. Odatd,
in noaptea cea luminoasd a Pagtilor, ingerul s-a
apropiat de patul lui Kolia la miezul noplii gi a spus:
- Hristos a inviat!
Kolia nu mai vdzuse ceva mai frumos decAt
ingerul: era atAt de luminos, atAt strdlucea chipul lui
gi atAt ii sc6nteiau vegmintele cele lungi gi albe ca
zdpada!B[iatul a rdspuns,incepAnd sd rAdd fericit.
Nimeni nu l-a crezut pe micuf afunci cAnd el le-a
povestit oamenilor despre minunata cunogtintd.
,,Inventeazd.- au hotdrAt adulfli -, dar ldsali-l sd se
joace pulin. Va cregte,va merge la gcoald gi acolo,
sdrdcutul, va uita de toli ingerii lui."
t04
Vremea a trecut. intr-o dimineald minunatd
Kolenka s-a trezit cu o senzalie de sdrbdtoare,parci
venise ziua lui de nagtere.S-a gAndit de ce se simte
aga gi gi-a amintit: ,,Astdzi vine bunica! Pentru
totdeauna!"
Kolia o iubea foarte mult pe bunica. Bunica era
asprd, nu il rdsf5la cu dulciuri gi rareori il mAngAia
pe cap, dar atunci cAndil a1ezalAngi ea, cddeaPutin
timp pe gAnduri... Ochii ei cei incd tineri se intunecau
gi capul ei cdrunt se pleca Pulin... Iar Kolia,
deschizAndgura de nerdbdare,aqteptaceva minunat.
$i imediat bunica incepeasd zAmbeascdugor 9i din
gura ei iegeao poveste,agacum Kolia nicdieri nu mai
auzise gi in nici o cdrticicd nu mai citise. Povestea
dura uneori cAteva seri. Afard era intuneric, iar fur
camerd parcd se juca soarele cu razele, Povestea
babugkdi aprindea totul ca jarul.
Babugka povestea clar, poate cd inventa ea, dar
Kolenka nu stdteape gAnduri. Ba incepeasd-i spund
gi povestiri adevdrate- despre tdzboi, despre faptele
de vitejie ale bunicului lui Kolia. Pe solul ei, bunica il
ingropase de mult, iar fiica o tot chema pe mama ei
bdtrAni la ea. Dar, oare, putea bunica sd-gi
pdrdseascdsaful natal, casacea dragd inimii, curtea
cu gardul cel strAmb, livada cu merii bdtrAni 9i
nodurogi gi cu viginii cei slabi, datoritd cdrora in mai
se pornea valul parfumat al florilor.
insd in ultimele luni babugka se imbolndvise,
obosise de singuritate. $i iati: vine. Vine pentru
totdeauna. Pdrinfii lui Kolia i-au pregitit deja 9i
camera.
105
 Babugka a intrat in camel.d, s-a inchinat gi gi-a
rotit privirea ca o gospodind. intAi gi intAi a deschis
un geamantan mare negru. Kolenka s-a uitat in el cu
curiozitate. trar babugka a inceput sd scoatd icoane:
mari, mici, de hArtie, de lemn. lu-u agerut la rAnd pe
masd gi masa a inceput sd str5luceasc5, din maro a
devenit coloratd cu culorile clare ale icoanelor. Kolia
le lovea Llgor cu genele gi privea cu nesat.
- Dar acesta cine este?- gi a lovit cu degeleiul
in
infdtiEarea auritd a MAntuitorului. Bunica a z6mbit:
- Este Domnul nostru. Dumnezeu.
Nu gtii? Of,
of!
$i l-a mAngAiat pe nepolel pe pdr.
- Iar acesta, iatd, este ocrotitorul tdu
ceresc _
SfAntul Nicolae, Fdcdtorul de minuni. Aceasta este
Maica Domnuiui - preasfAnta Ndschtoare de
Dumnezeu.
Kolia dintr-o datd s-a luminat:
- Dar pe el il gtiu!
Era o iconild fragild intr-o ramd sublire, pe care
, $i imediat o lua din loc sd o ajute Pe vreo enoriaqdsd-
strdlucea un inger, sobru gi minunat, parc6 privind
inlduntrul sdu cu ochii lui albagtri, trigti. in dreapta,
ingerui tinea o cruce.
- Il gtiu, bunico, il gtiu - gi Kolia era
in culmea
extazului; el a venit la rnine la pdtu!! Este bury blAnd
gi frumos.
Bunica il asculta tdcAnd gi. punAnd mAna pe
capul nepofelului.
- De ce, buni, nu mai vine la
mine? CAnd va
veni la tine, sd stai de vorbd cu el gi sd-i spui sd vinX
iar5gi la mine. Bine?
106
in uqd stdtea mama lui Kolia 9i zAmbea, insd
cumva ca o vinovatd.
- Lena, ar trebui sd-l duceli la bisericd! --i s-a
adresatei bunica. O, fata mea,uite: irgerii il iubesc.
Mama a ridicat din umeri.
Kolenka incepuse o noud viafd' in fiecare
duminicd mergea, finAndu-se tare de mAna bunicii,
pe trotuar, drept, de-a lungul goseleiqi, mAndru, fdrd
sd oboseascd,str5bdteadrumui lung pdnd la biseric5.
Acolo erau aurul focului, al luminilor 9i al icoanelor,
cAntareacereasc6- povesteaintrupatd' Acolo nu mai
era un singul inger, era o mullime nenumdratd care
ii canta cintare-Domnuiui 9i il slulea slujbe. insd
nimeni dintre oameni nu gtia acestlucru gi nu artzea.
Iar Kolia gtia:babugkaii povestise,9i el chiar simlise!
insd in purtare nu ii urma pe ingeri. Abia dacd stdtea
linigtit, inchinAndu-se cu atenlie sau aplecAndu-se
atAt c6t sd nu dea cu capul de podea 9i cAntAnd
impreund cu corul: ,,Doamnemiluiegte" 9i ,,Amin".
gi stingd lumAnarea sau sd-i salute pe cunoscuiii
obignuifi, dar gi sd primeasci de la ei bomboane.
Bunica auzea tot timpul: ,,Sd mergem la iconi!d!",
,,Vreau sd beau ap6!". Sau, cAnd Kolenka obosea fur
agteptareaimpdrtdganiei: ,,Mai e mult, bunico?"
Nu era ugor cu neastAmpdratul.$i bunica se
ruga pentru ca mama lui, singura ei fiicd, Lenocika,
sd inceapdgi ea sd creaddin Dumnezeu gi sd meargd
cu Kolia la bisericd. Ea era deja bdtrAnd gi in curAnd
nu mai putea sd-i facdfafd.
r07
 A venit vara, oragul era prdfuit gi chinuitor, iar
la fard era incAntdtor, imbucurdtor gi strdlucitor.
Familia lui Kolia a plecat in satul bunicii - gi iar5gi au
inceput sd rdsune glasuri in casa cea veche de o sutd
de ani, ir:r livada cea bdtrAnd de vigini gi meri, in
curtea cu gardul cel strAmb.
Kolia alerga peste tot impreund cu copiii.
$trengarii mai mari cdutau cu tot dinadinsul pdlanii,
iar picii - mult mai mici decAt ei - se lineau dupd ei,
astfel cX mama nu reugea intotdeauna sd-i dea de
urmd lui Kolia. Doar se juca incet afard gi iatd - ia-l
de unde nu-i!
Kolenka fugise cu gtrengarii sd ia cu asalt o casd
veche. Casa era nu se gtie de ce pdrdsitd, fdrd,ferestre,
fdrd ugi, ruinatd gi surpatd - gi semdna cu o ciupercd
bdtrAnd. Pare-se cd vAntul o ddrAmase, bitAnd ceva
mai puternic. in ea erau praf gi mizerie din destul,
insd pe gtrengari ii interesa, desigur, cerdacul, la care
ducea din umbrd o scard micd de lemn. Imediat s-au
cdtdrat pe ea gtrengarii. Iar pe Kolia, care se avAntase
dupd ei, l-au tras. in cerdac era intuneric, sinistru,
dar era interesant. Doar printr-o fereastrd rotundd,
fdrd geam, soarele igi croia drum cu razele sale in
aceasti impdrdfie a prafului 9i a ddrdpdndrii. Kolenka
a fost atras de el. S-a apropiat in fugd de fereastrd gi
s-a aplecat in afard pAnd la jumdtate. Atunci a
priceput ,,Aga deci, ce bine cd se poate urca 9i pe
acoperig. E o frumusefe". Zis gi ficut.
- Ei, eu md duc pe acoperig! - a strigat Kolia la
tovardgi. Copiii s-au ingrdmddit la fereastrd. Micul
Kolia era deja pe acoperig gi era foarte vesel. S-a
108
intors la fereastrd,a vrut sd le spun6 cevabdielilor 9i
dintr-odatdpicioare1ei-aualunecatpepantd.
Copiii au inceput sd !ipe' Unul dintre ei s-a
- ceilalli'
repezit primul spre iegire, i1t 1"pa el
- Au iegit
,,Itolka i cdzutr." strigau pe diferite glasuri'
6uluc fur stradd gi ce iu vdzttt: Kolenka gedeavesel
lAngi perete, sub ferestruicaceaghinionistd' pe ruine
ae iieire gi bucdli de cdrdmizi,pe carecrescusede la
sine iarba, de care negreqitar fi trebuit dacd nu sd se
loveascdmortal, cel pulin sd se schilodeascd'
- Dar m-a luat ingerul qi m-a aqezataici - a
explicatel, zAmbinduqor qi luminos'
Nu departe,cu gura deschisd,stdteao vecind'
AflAnd de la icea vecind 9i din povestirile
incurcate ale copiilor despreceleintAmplate,pdrinlii
lui Kolia s-au ingrozit. Micuful, care nu avea nici o
zgArieturd,afirma un singur lu1ry:
- Pe mine m-a iuat ingerul de mAnufe!
Bunica se ruga cu emofie puternicb' Mama 9i
tatdl au mers sa vadd casa cea veche' Iar babugka'
dupd ce a chibzuit, i-a spus lui Kolia:
- Cu toate acestea,nepolelule, trebuie sd fii
pedepsitl ingerul te-a salvat in bundtatealui, iar lie
sd nu^-}imai treacdprin cap sd te zbengui, sd-l superi
pe ingerul tiu pizitor degeaba'CXciel, drdgufule' se
s"paia foarte tare cAndcinevasepoartd agacum te-ai
purtat
^ tu astdzi.
in scurt timp s-au intors 9i pdrinfii' Tatdl era
tdcut gi cdzut pe gAnduri. Mama pldngea' L-au
regdsit pe fiul lor cu capul plecat, fdrd si cracneascd
dupe .. fa.,rs" cunogtinld scurtd dar convingdtoare
cu vecheacureaa bunicului.
109
 Seara,marna l-a agezatpe fiulul ei lAngi ea, l_a
lipit de ea gi l-a i:rtrebat incet:
- inseamndcd ingerul te-asalvat?
- El m-a luat simplu de mAnule- a spus
Kolia in
goaptdgi s-a ascunscu ndsuculla pieptul mamei.
CAnd familia s-a firtclrs in orag, Kolia chiar din
prima d^uminicd a inceput sd meargd iarigi la
bisericd.insd acum il duceadeja mama, strangandcu
blAndefein palma ei calddmAnutacopilului ei.
Marina"Moscoua
Starelul inainte-vizitor
u0
4mm], de curdlia..isfuS* de sfinlenia personald'
Starelul estecdlduzavoii lui Dumnezeu"
insd au existatgi prooroci mincinogi.De aceeaa
spus {p."osleluJ :
P.eysl
-N-u",-c-Us"-4p""i-gricq-dgh.Pentrucdnisi-^vi-{jmapg}
creqtinisrnulu"i-nu-dnarme. El-S**uce. in rdticire le
oaqlerri p.Einindoiell,li:r"5fu ciri.
in Rusia Mare au fost mulli prnorocladev,trati:
@i,L-av.@i,
de miruurl-Sggtlry*ie**$alsv,
Nicnlae .laSelo*rul"
Se+-ghie-deRadon€j gi mulfi al1ii, care gi-au petrecut
viala in slujirea fald de Dumnezeu in numele
neamului lor, ca Domnul sd ne ierte noud lipsa
noastri de duhovnicie, dS.gfrAulSimand+b".
...intAmplarea aceasta a avut loc dupd tdzbcti
intr-un sat bielorus. La o izb6, a venit gi a bdtut un
bdtrAn pribeag, din aceia care Pe atunci nu erau
pufini, gi a cerut addpost pentru noapte. Gazda r-a
deschis uga gi i-a spus cd solia lui e in preajma
nagterii gi cd trebuie sd nascd in noaptea aceea.
- Dacd imprejurarea de fald nu vd impiedic5, vd
cer mild.
BdtrAnelul a intrat. Gazdele l-au agezat la masX
qi l-au ospdtat cu o cind modest5. Iar in tin, pul nopfii,
femeia a nhscut un bdiat. Dimineafa, luAndu-gi rimas
bun de la gazdele cele primitoare, bdtrAnelul le-a
sPus:
- Nu--,an*.c.e".-sf,--^vd*-ddruiesc,"'
nu am daruri
scumpe, dar vH sfrrn la lklspXrtire (mama si lind
bine minte): cdnd-hiiatut va-impJini 1-6ani" nuJ lSsa
Ia rAu,-gg- a...
-v.-q..!4ec
t1l
 ...Anii au trecut, fiul a crescut gi, iatd, a venit
ziua proorocitd. Dar mama o gi uitase. Au venit
copiii dupd fiul ei gi l-au chemat sd se scalde in rAu.
Fl5cdul a pornit in grabd, s-a agitat gi de atAta agitalie
a obosit, cduta ceva, dar nu putea gdsi. Atunci mama
lui gi-a dat seama la timp de proorocia starelului.
- Ce caufi, fiule?
- O gosetd.
Mama a aruncat o privire gi a vdzut cd fiul ei
avea un picior furcdllat cu doud gosete. Brusc Ai-a
adus aminte de cuvintele starelului. $i l-a chemat pe
bdiat in cdmard gi l-a inchis acolo. Iar copiilor ie-a
poruncit sd meargd fdrd el.
- Va veni el mai tArziu!
Dupd pulin timp a auzlt cd in cdmard a cdzul
ceva greu. S-a grdbit intr-acolo gi a deschis uga... Fiul
ei zdceamort: se inecasecu laptele.
Valentina
Am trdit firi credinti
Serviciul nostru fusese mutat in Orienful
indepirtat. Solul meu era geful Statului Major. in
garnizoane nu existau biserici. Nimic nu gtiam
despre Dumnezeu. Brusc, soful meu Iurie s-a
imbohrdvit grav. Stdtea acasd. Deodatd a sunat
soneria la ugd. Eu m-am dus sd deschid,dar nici nu
am apucat sd md apropii de ugd, cdci pe ea intrase
deja un bdrbat strdin, iar impreund cu el_o.ferneie,
ciufulitd toat6, cu guviferdrqnte. Bdrbatul era foarte
n2
voinic, cu pdr rogcat ondulat. khduealui e.ra cam
pdtlglzdlo31e_gi agerd.
Eu am intrebat:
- Cine sunteli? Afi venit la soPl meu?
insd bdrbatul qi femeia nu mi-au rdspuns,ci s-au
indreptat direct spre patul solului gi s-au aplecat
asupra lui. Soful meu dormea. Atunci am intrebat:
- Vreli sd-l trezesc?
lnsd bdrbatul cel strdin, tdcAnd, a cldtinat ugor
din cap gi dintr-o datd privirea mea a cdzut pe
,,botinele" lui. Erau .ade:4glc*saptg*qA{e*-d"oar
s.ejn5nau crr-ni Stebotine.
in garnizoana noastrd niciodatd nu existaserd
asemenea oameni. in afard de aceasta, gatnizoana
noastri era ,,de tip inchis"' Cg&-au-.in-tr"at...acegti
am- -lners-sf,=i-.
condu-e'--Wa*era
aa-meni..peW6?"..CAnd.
@dizolvas-eri.
D:pi-lum.dtats-.de an, solul"me"ua mxril''' $i nu
am dat atunci pomelnice la bisericd, nu gtiam nimic'
ABgl-clmj $-:a-'flrdtatirr vis. $edea la o masd lungd,
aga cum se gi cuvine unui gef, iar in fala lui se afla o
can5 solddfeascdde fier. M-am uitat peste urndr 9i
am vdzut cum el sorbeacAteo inghiliturd de apd'
Privirea lui era atAt de chinuitd qi de trist6.
- Iura! Nu ai nici mdcat zahdr 9i plante de ceai,
cum poli bea aga?
insd el nici nu a reaclionat la cuvintele mele...
Valentina
113

Bunica e in iad
Aveam 16 ani gi aveam o bunici pe care o
iubeam foarte mult. Am mers la ea in vizitd cAnd a
implinit 64 ani. CAnd m-am intors acasd,am avut un
vis. Bunica a venit la mine, m-a luat de mAnd gi mi-a
spus:
- Tania, hai sd mergem, ifi voi ardta unde voi
locui.
l\{-a dus printr-o pddure frumoas5, printr-un
cAmp frumos^de salatd gi secard, iar la urmd se afla
un cerc mare. In cerc era o scard,ce ducea in jos. M-am
apropiat gi m-am uitat in jos. Am vdzut oameni in
lanturi, in cdmdgi de zale gi in cazane uriage, din care
iegea o dogoare. Erau bdrbali gi femei pe jumdtate
chinuifi. Se auzea un geamdt. Erau chiar gi copii
acolo. Erau o larmh de neinchipuit, un geamdt
ingrozitor gi un miros greu. Mi se ridicase pdrul in
cap de fricd,,iar bunica mi-a spus:
- De rnAine voi trdi aici pe vecie.
M-am trezit Ei m-am dus direct la mama, i-am
povestit, iar mama a spus:
- inseamnd cd vairdi mult, sd nu crezi in vise!
Dupd doud ore ne-a venit o telegramd. Chiar in
acele momente bunica mea murjse.
Dupd un timp m-am cdsdtorit. Am ndscut doi
copii. Iatd, s-a c5sdtorit deja gi fiica mea.
Ea a rdmas insdrcinatd, iar noi ne-am hotdrAt
pentru avort: ne era foarte greu din punct de vedere
material.
1t4
Atunci am avut un vis. Am auzit un glas:
- Tania, nu te teme, vino.
Am mers printr-o pddurice. Erau brddufi,
veverifele sdreau 9i mirosea a conuri de brad'
incepuse sd se intunece. $i dintr-o datd s-a lurninat
totul. intre cer gi pdmAnt a apdrut o -femeie- toatt in
ah-agftu, 9i mi-a vorbit foarte tare:
Nu te teme, !i se va naEteun nePot!
Eu i-am rdspuns cd imi este foarte greu, cd nu
am bani gi nici posibilitdfi... Atunci femeia a transmis
undeva sus, ca prin teiefon:
- Fa spu-neci nu are bani 9i nici posibilitdli.'.
De sus s-a auzlt un glas bdrbdtesc ferm:
- Spune-i: s.d nu se teamd, totul va fi bine, va
a:veaintotdeauna ajutor,
intr-adevdr, mi s-a ndscut un nepot 9i in locul
sdrdciei am avut tot timpul bani 9i pentru hrand, 9i
penku imbrdchminte. Desigur, vAnd legume din
grddind, muncesc Ai intotdeauna vAnd totul imediat.
Iar, dacd a apdrut vreodatd Lln moment critic, au
venit cunoscufii gi m-au ajutat...
Ce bine cd nu a ficut avort' E-steun omcrr!
Valentina
115

Si demonul a iesit...
!.
!u am fost musulman6",dar m-am cdsdtorit cu
un rus gi am firceput sd merg din cAnd in cAnd la
bisericd.Eram cam bolndvicioasd.Ba aveam tensiune,
ba md dureaburta.Mediciispecialigtimi-au explicat:
- Aga sunt intestinele!
M-au linigtit gi m-au tratat. Dar din cAnd in
cAnd boala md dobora intr-atAt incAt imi strAngeain
convulsie mAinile gi picioarele gi yralaql lglli4pul
Q0ncare*cu, carne-.Figa medicald era scrisd toatd.
Medicii m-au sfdtuit gi mi-au prescris tot felul de
vitamine gi de medicamente.Boala md ldsa un timp
gi apoi durerea md lua iardgi. Au vrut sd-mi facd
operatie. Igr cAnd md hotdram sd merg la biserici,
p_ruscapdreau mii de propuneri sd nu merg. Ba
apdreau .dintr-o dati cunoscuti, ba se intAmplT
altceva.
$i, iatd, a venit din Piter in Tuapse batiugka
Teoctist. Tofi incepuserdsi vorbeascddespre el. $i
am ciulit gi eu urechile.
Era un pdrinte deosebit.
Eu, desigur, md botezasemgi primisem credinta
ortodoxd,insd boala mea progresa...
Btrtiuska venise la prdznuirea celor o mie de ani
de la cregtinareaRusiei. Desigur, am amAnat toate
treburile gi am mers acolo din purd curiozitate, sd
aflu: ,,Cineesteel gi prin ce estedeosebit?"
$i am vdzut cum din partea dreaptd tofi
mergeau la spovedanie.Am stat la rAnd. Era plin de
ll6
oameni! Stdteam,iar burta se alarma, de parcd nu
fusesem la toaletS.o suti de ani. Ribdam 9i. md
gAldeam: .J\lu am mAncatnimic,-ce,ofi.asf-a?"
mi seinvArteascd,glfbiciunea
ftpul incepuse sd
eru ai6{'de mare incAt totul incepuse sd pluteascd
dinaintea ochilor qi mi-a venit o asemeneaciudd pe
tofi, pentru ci se spovedeaumult, pentru cd vorbeau
in goaptd.Qj {eodatd am iraceputsd strig:
- Ce credefi,cd toatepdcatelevoastreagavi le ia,
nu? Nimic nu va Plecade la voi.
Tgald,erezia o purtam in mine, urlam gi dideam
dln mdini. lar-batiugka numai tdcea, dar stdtea ceva
mai departe pentru siguranld. Nu mai tin minte ce
am mai fdcut, 4par cd m-am trezit pe podea' Igglqg
c3y4-dirlmine^Dar againcAtm-a ldsatfdrd glas 9i mi-am
pierdut cunogtinta. NLam ttezlt - in bisericd nu era
n-imeni! Oamenii se uitau prin ferestre, prin ugi cu
teamd. ldrintele nostru era in altar' Numai batiugka
Teoctist citea -o-.-gugdciunedeasupra mea 9i md
s-tropeacu apd sfinlitd.. El m-a ridicat. falc{*gtlg5i
rulndqqu,sgm Pe lune. Simleam atdta bucurie! $i nu
am mai fost bolnav6.
EnoriagaF.
tr7
 SfAntul l-a izbivit
Anul acesta a fost an de recrutare pentru mine
gi tovardgii mei, insd nici*unul dintre noi nu vroia.sd
gteargd in Cecenia. Odatd am fost sfituit: ,,Mergi la
bisericd gi roagd preofii sd facd un maslu pentru
sfAntul tdu". Am mers gi rn-am informat. Credinfa
incd nu mi se aprinsese. SfArtul meu era Iqan de
Krq"nsJadJ.Am rugat preofii sd-i facd un maslu cu
slujba de sfin;ire a apei. $i am participat pentru
prima datd. Apoi m-a atras din nou. 9i am mai mers
gi parcd povara grijilor imi fusese inldturatd. O
ugoard bucurie gi cAntarea linigtitd a cdntdretilor
eliberau gAndurile mele gi in suflet imi era ugor.
Momentul plecdrii s-a apropiat, am fost chemat
la comisariatul militar gi mi s-a dat trimitere in
o;agul... Kronstadt! Am amufit. Comisarul militar
mi-a urat: ,,Succes,egti singur!". M-am intors, dar
1rr-ulfiuprieteni de-ai mei au cdzu-!in. Cecsnia, in
-masacru.La-bisericd merg regulat, cdci Dumnezeu
este Cel Care mi-a dat viala. ii mutpmesc Domnului
Dumnezeului nostru Iisus Hristos pentru minunata
Lui purtare de griji pentru mine, pdcdtosul.
luan
118
in Parteacealalti a viefii
Tatiana zdcea in spitalul din oragul Tuapse'
a
Starea ei era criticd. $i, iatd, cAnd se-.afla-insom-i'
i-a
v,izut drept in fala ei un tAndrinalt 9i frumos' El
spus cu blAndele 9i cu un zAmbetplin de bucurie:
- Fii sdndtoasd,surioard!
Ea i-a rdspuns cd;ru are nici un frate' Iar el i-a
sPus:
Aveam
Ea ai. Ag1.gg;|t inainte de nagtereata'
opt 1u11i.AiE' "91-c-9nq[91lq$, llgf*-gi s-fl*"+e
}*tg- *Lv*ni -aici .dupd moartea
digf,veJsiletj
ilt";r.e. Dar acum te intorci la mama. ocrotegte-o
gi transmite-le tuturor salutf,ri, dd' exemBlg""b$$in
toate, trAiti in pace, iubire 9i armonie' Rugafi-vd
ii
pentru *ir,". Qqloruilp-e tpli "ii--vedesip'e-tofi'
i'ubegte,.-Mie-ig-ti.-egle.h;r*e-alci,slav'dlui'Dumnezeu'
Tatiana s-a trezit. La cdpdtAigedeamama ei 9i a
intrebat-o:
- Mamd, eu am avut un ftate?
$i mama cu uimire a confirmat:
I ei1opttuni inainte de nagtereata, i3.s.da murit
p*L&c pi t'roi nu ne aducem aminte de el' dar de ce
intrebi?
el' cum l-a
$i Tania i-a povestit totul despre
vdzutin lumea cealalti.
Liubo,
119
 Mustrare din cer A venit moartea
Svetlana a sunat in ziua de luni la o cunogtintX
Eram dupd opera$egi stdteamacasdculcatdpe
de-a ei care mergea la bisericd gi i-a spus:
- Am avut un vis. partea dreaptd. Qinev.am-a inghiontit in spate.M-am
$i chiar l_am desenat pe cel uitat gi l-am v6zut pe solul meu. L-affi intrebat:
care mi s-a ardtat i:r vis, degi niciodatd nu am - De ce m-ai trezit din somn?
mai
desenat pAnd acum. {r-n visat cd din cer se
uita la in realitate, sg|1il dormea dincolo de paravan.
mine un starel, care iradia in irtregime
nespusd Dar mi-a rispuns:
bucurie. - \Jite cine std,lacapdtulpatului nostru.
Cunogtinta,la rAndul ei, a firtrebat:
- Dar tu mergi la bisericd? $i am vdzut Un bdtrAnel cu barb5. Avea o
- Da, mai merg uneori. infdligare atAt de plf,cutd gi semdna cu Serafim de
- {tunci mergi degrabd gi Sarov. Iar eu citisem o datd viala lui. El gonea pe
uitd_te la icoane sd gjggga.cumAinile, parcd alunga ceyain vdzduh. I-am
vezi dacd nu cumva se afld printre ele stareful
tdu. spus sofului:
Svetlana a mers la biserici gi dupi aceea - Starelul acestani s-a ardtat in vis amAndurora
a
sunat-o iar pe cunogtinta ei:
- fuI-am uitat, este Serafim in acelagitimp, agacd putem dormi linigtili.
de Sarov.
- Vino la mine.il i9% ;;ur.rioJru $i m-am intors pe partea cealaltd. insd atunci
Diveevo... rAfdgi m-a inghiontit c-evain spate. M-am rdsucit qi
$i femeia i-a povestit: am intrebat:
- Sveta, aceastaeste o
mustrare pentru mine, - Ce mai vrei?
pdcdtoasa.Ie5i, de ziua de nagterea SfAntului
Serafim Qar nu era-s"ofuimeu, in.camerdintrase-mo.artea
Qp Sarov am rugat preo,tii sd facd un maslu cu c-ga-.infricogdtoare. Totul inghelase in mine. IJrt
sfinfir:ea apei. pe tine pi pe fiica ta v_am
scris ssL"klklge-ryLo"rs'eL*c:qednnildil-gfu
ld.i*g$
gltimele. Am crezut cX batiugkanu citegtetot... prin
d]n'p",ase,-*q*apJgp-ta-demilg:Lmleam-cddacdease
tine Domnul m-a mustrat pe mine.
Lrp"ii S"rufirr",J" va apropia gi seva atingeugor de mine voi muri. M-am
*"tgy a vdzut pe..crrre am icris. oaci baiiuqtu .it";t" urnit gi m-am apropiat de perete. $:mleam peretele
sau nu - nu este treabanoastrd;de aceeaegti
aici cu reqe,iar ea se tot-apropia incet, venind mai aproape,
desenulgi cu mustrarea.
mai aproape, mai aproape...4i zAmbe_a.in chip
Saetlana infricogfitor. Elg acoperitd cu o pelerig"{.alb.d;dincap
pAnd in picioare. 4p-_{g-tfE|.|doar .S,6.a.n.}!n,pur 9i
120 t2l .. :rl
.:)13
 simplu instinctiv. De fricd, in momentele acelea,
ujtSggm chiar gi rugdc-iunile. CAnd degetele ei
scheleticeau ajunsaproapede ochii mei, am strigat:
- Do4_[te-.a-iut[-md!
hff.o,clipife s-a trtors cu spatele la mine gi a
inceput si se indepdrtezefircet din camerd.A ajuns la
pfag 9i a dispdrut. Lar carneras-a umplut de o-.ceafd
Alburie. $i am infeles cd rdmdsesemvie, cd totul
fusesereal. insd respiram cu greutafe gi nu puteam
nici mdcar sd-l chem pe solul meu, nu mai aveam
glas. CAnd m-am ridicat, am cdzut si el a venit
degrabd...
Prascoaia
Plasa sataniceasci
Ca intotdeauna, am citit tqelg rllrgdciunile de
seard, q!;grninchinat paful gi m-am culcat. Era deja
primul ceas din noapte. Deodatd - un ghiont in
spate. M-am intors - nimeni. De la candeld era
lumind in toatd camera. $i, iatd, am vdzut cum din
t3yg119lgla lls"^elg-e]"r., avAndldpimeade aproale -gi
jumdtate de metru gi lungimea de un metru
jumdtate. Eu am stat linigtitd, nu irni era teamd.
Atunci g gl-q.Ug parcd s-a ridicat singurd gi a
rnceput sd inchine plasa: ,,In numele Tatdlui gi al
Fiului pi al SfAntului DUh. Amin,,. Aga am inchinat-o
pAnd cAnd a inceput sd se clatine, dar nu a dispdrut
de tot, ci a inceput sd se ridice incet-incet iri sus,
parcd amenintAndu-md.$i a plecat toatd.Abia atunci
122
am inleles cd se intAmplasein realitate' Am aprins
Iuminile peste tot 9i am c.it-it-rugdciuni pAnd
dimineald-Iar dimineafd am alergat duplpreot qi am
inainte de aceasta,mtrriseld y9c11tii
sfi3lt!*qrea.
mei din aplbelePdrli..'
Dupd sfinlirea camerei, nu s-a mai intAmplat
nimic asemindtor. Dimpotrivd, am inceput sd trdiesc
gi sd respir mai ugor 9i mai vesel.
Prascoaia
Mirgiritarele credinfei
Rita A. lucra ca gef contabil, mergea des la
bisericd gi la locurile sfinte. Odatd s-a certat cu o
femeie credincioasd9i a hotdrAt sd nu mai meargd la
bisericd.S-a apropiat de*icoanaMaicii"Do4Sqlsi E"to
K?ron qi a spus in gAnd:
- Nu voi mai veni aici' Cum vine acestlucru, ca
in bisericd sd fie dezbinare?tDar ce pofi tu, icoand,
sd-mi rispunzi? Icoanaesteo bucatd de lemn'
insd in urmdtoareazi de odihnd tot a fost atrasd
de bisericd.
S-a apropiat 9i a vdzut ch pe trepte stdtea un
qlare!.S-auitat la el9i a gAndit:
- Ce mult seamdndcu SfAntulNicolae.
A intrat in bisericd, a pus lumAndri, iar in
spateleei era stareful,carea intrebat-o:
- {prinzi lumAndri?
S-a gAndit cd nu cu ea vorbegte. Ial*-e-l,P?"f-cd
citindu-i gAndunle, i-a sPus:
t23 ,(:.{
 - P-e tine, pe tine te privegte, roaba lui
M-a:gareta a inlemnit gi a amufit. Iar cAnd a
Dumnezeu Margareta. Tu ai adunat in fiecare an
mdrgdritarele credinfei gi acum vrei sd le calci in QJfigafca sd priveascd to!i, figura sfAntului parcd se
pierdusein vdzduh.
picioare gi le calci in picioare...Ai rugat-o pe-MAIcg
M. M, R,
D*o-mnuluirlin Kazan sd rezolve conflictul vostru.
Am avut o..vedeniedin partea Maicii lui Dumnezeu.
Am venit din Piter special,casd.te mrutru. yl_ergila
flserig, Domnul !i-a ddruit loc. Dacd nu rr"i-tr*.gu,
lggul Jdu- va fL luat gi vei suferi amarnic. NU.-a.u
alenlie-JaftJiclilor, pe5r(q_-c-dvrdjmagul neamului
egglgpc_11g doarme, c1'sautd pe_.eine sd furghitd,
qdcnindca un leu. r
$i multe irvdfdturi i-a dat. CAnd oamenii au
aflat despre minunatul staret,au dat ndval5 la el. Iar
el le-a dat sfaturi tufuror. O femeie s-a apropiat gi ea,
fiind -toatilJardata gi impopolonatd. gi a intins bani.
nu a luat nimic de la nimeni. El i-a spus
Da1-g"te-_relul
femeii:
- Rentru tine este deja t|rziu,
b.jligg sunt o
grFrnad 5 rle riiavoli...
in scurt timp, staretul a plecat. Margareta nu
putea inlelege despre ce ,,mergeritare,, ,uo.Lir" el, ce
erau acelea?
OdaJe se afla la"sfintirca..ap3rgi, cAnd batiugka
a inceput s5-i stropeascd cu ape sfinlite pe
credinciogr,@gdqte a vdzutdeasupra tuturor statqp
SlB.:fant ale cirui mAini erau intinse in ldtuii, i"i?"
ele atArnau ghirlande de mdrgdritare. CAnd batiugka
ii stropea pe oameni, sjantgl a luat girul de
m{rgdritare gi l-a aruncat impreund cu apa'sfinfitd
peS-t-ecei
din jur.

124
r25 :!1
,\;.l

MINUNI DIN VIATA ELENEI
Pedeapsa lui Dumnezeu
Eu am lucrat noaptea qi temporar am dus viafd
in comun. Oclatd, venind din schimbul de noapte, am
vdzut in jur numai apd. Evident) vecinii mei de
camerdse spdiaserdgi nu inchiseserdapa dupd ei. M-am
hotdrAt sd o inchid eu, iar apoi sd curdt toatd camera.
Era praznicul icoanei Maicii Domnului din
Kazan. $tiam bine cd sdvArgeamun pdcat, insd nu m-am
oprit. Iar apoi, aga dintr-o datd, m-am imbolndvit:
temperaturd nu aveam/ nici gripd, dar nici putere nu
aveam/ eram intru totul sldbitd. Lucram la sanatoriu,
aveam medicii mei. Dar, oricAt m-au consultat, totul.
a fost fdrd folos. Medicii mi-au spus cd sunt
sdndtoasd. $i tocmai atunci am inteles cd am gregit, cd
I.-am supdrat - gi pe Dumnezeu, gi pe Maica
Domnului, pe impdrdteasa cerului. Am ffrcetat sdi
mai iau medicamente gi am inceput ziua gi noaptea
sd md rog, sd plAng,sd cer iertare.
A trecut aproapeo lun5. M-am agezatcumva sdi
dorm, fiind cu totul bolnavd,istovitd.Dimineatam-am;
trezit, i:rsd ochii incd nu i-am deschis,iar cineva din i
'
coll mi-a spus:
- Te vei insdndtosi.
126
Dimineald mi-a fost mai bine. Iar in a treia zi
m-am insindtogit pe deplin. Dupi aceastdintAmplare,
cinevami-a spus odatdin vis:
- Astdzi estesdrbdtoare.
Eu am intrebat in vis:
- Ce sdrbitoare?
Mi s-a rispuns:
- A apostolului Iuda.
M-am trezit gi m-am gAndit:
- Dar de ce a lui Iuda? Doar Iuda L-a vAndut pe
Iisus Hristos.
in vremea aceeanu prea imi dddeam seamade
sdrbdtori,iar calendarelebisericegtierau foarte greu
de gdsit. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu am gdsit
unul. M-am uitat, iar acolo scria ,,Apostolul Iuda
(frateleDomnului)".
Locuiam in Siberia, dar visam sd md mut in
oragul Tuapse. La biserica lui Dumnezeu mergeam,
insd nu prea inlelegeam slujba. Oamenii credinciogi
m-au sfituit sd rog preotul si facd acatistulingerului
Pdzitor. Ce era un acatist, nu inlelegeam/ insd la
bisericdmi-au spus:
- Nu avem acatistul, dar slujba ingerului Pdzitor
o putem face.
Am fost de acord.$i exactatunci am avut doud
vise la rAnd:
Mergeam pe o poteculd.in dreapta era muntele
abrupt, in stAngaera o pri[pastiemare. Poteculamea
s-a sfArgitgi am vdzut un povArnigmare/iar in jos era
marea. Trebuia sd traversez, dar cum? Deodatd am
vdzut un pod agezatpeste toatd rApa,insd era foarte
$ubred.Mi s-a spus:
r27
 - Acesta estepentru tine, mergi, nu te teme, vei
traversa.Podul te va !ine.
$i am trecut in parteacealaltdpe pod.
Al doilea vis: am vdzut doi ingeri, care semdnau
unul cu celdlalt, erau agacum sunt inf5ligagiin icoane
gi m-au purtat pe aripile ior peste mare. Eu le-am
sPus:
- Md treceli peste mare. Sd nu md scdpati,cdci
nu gtiu sd inot gi md inec.
Ei m-au incredintat cd nu md vor scdpa.$i m-au
dus direct in Tuapse.Am stat pufin acolo gi m-au
luat iarigi gi m-au dus intr-un sat. in jur era pddure.
Mai tArziu mi-am amintit cd agaa gi fost. Am locuit
pufin in Tuapse,iar acum locuiesclAngdsanatoriu gi
in jur estepddure. Iatd ce inseamndsfAntarugdciune.
Soarelestrilucegte de Pagti
Mi s-a furtAmplat o minune la mine acasd.
Aveam 12-13ani, iar mama de Pagti m-a rugat sd md
uit devreme la soare (sd vdd cum strdlucegte).Eu
gtiam acestlucru, insd la vArsta de 56 ani am aflat cd
soarelestrdlucegtegi de Bunavestire.Am hotirAt sd
md uit. Dimineata zilei de Bunavestire era
posomorAtd. Am inceput sd citesc pravila de
dimineafd. Dupd ce am citit pravila, am inceput sd
md uit sd vdd dacd nu cumva a apdrut soarele.
Nimic. in jur erau nori. Am inceput sd mi intristez gi
cu lacrimi in ochi am spus:
t28
- Am trdit 56 ani 9i nu am gtiut cd de
Bunavestire strilucegte soarele,iar Domnul nu mi-a
ardtat; dupd cAt se vede, sunt mai picXtoasi decAt
to!i.
Am intrat in camera mea, am trecut pragul 9i
am rdmas pe loc. Soarelestrdluceape sfintele icoane'
Dar nu era luminos gi nici galben, ci argintiu. Era
imposibil sd-l priveqti! A strdlucit doud minute 9i
apoi a inceput treptat sXse stingd.Am observatcd in
parteamea soarelenu a aruncatnici o privire.
in acelagian am vdzut cum soarelea str5lucit de
Pagti, in ziua SfAntului Ioan Botezdtorul, a Sfinfilor
Apostoli Petru gi Pavelgi de Boboteazd'.
SfAntul Munte
Cind am fost in Noul Aton, oamenii mi-au
povestit cum autoritdlile au hot5rAt sd construiascd
pe acest munte un restaurant. $i se ldudau:
,,Restaurantulva strdluci atAt de tare incAt se va
vedea din Turcia".
insd Maica lui Dumnezeu li s-a ardtat
muncitorilor gi gefului lor gi le-a spus:
- Muntele acestaeste al meu 9i nu va fi nici un
restaurantaici. Nu voi ingddui.
insd geful le-a rAsmuncitorilor in fafd:
- Ce maicd ali ascultatvoi?
El i-a obligat pe muncitori sd lucreze, dar ei au
rcfuzat. Apoi i-a mustrat pdrintegtepe muncitori 9i i-a
determinat sd lucreze.
t29
 Deodatdgeful a fost doborAtde cevagi a inceput
sd lipe de durere. L-au dus la spital, dar gi acolo s_a
chinuit 9i a lipat trei zile gi trei nopfi. in a patra zi a
adormit, iar cAnd s-a trezit, i s-a ardtat Maica
Domnului in salon gi i-a spus:
- Aceasta s-a intAmplat pentru cd i_ai POVESTIRILE FRATELUI ALEXIE
!i certatpe
muncitori.
El a rimas olog, dar a devenit un mare rugdtor.
A luat crucile de pe biserici
Cu toate acestea, autoritdfile cdutau cu tot
dinadinsul si construiascdrestaurantul. insd Maica
in anul 1922 la noi in Kuban s-a trtAmplat un
lui Dumnezeu s-a ardtatiardgigi a spus:
- Dacd nu vd retragefi, tot Noul lucru iregrozitor.
Aton il voi Unui comsomolist i s-a fdgdduit un milion de
scufunda.
ruble dacdva aruncacrucile de pe bisericd.
Ceea ce s-a gi intAmplat 9i incd de doud ori.
Propunerea era atrdgitoare - si devii milionar
Dupd aceea,oamenii au construit un sfAntparaclis gi
intr-o singurX zi! Comsomolistul a fost de acord, a
paznicii fac cu rAnclul.
luat crucile gi le-a aruncat la pdmAnt. Milionul
fdgdduit i-a fost dat imediat dupd ,,lucru".
A primit o geantd de bani gi a inceput sd se
bucure de norocul lui.
Fitrl lui de cinci ani stdteal6ngd cuptorul aprins,
iar sotia ir momentul acela o scdlda pe fetifa nou-
nXscutXin cameraaldfuratd.
- Ia uite, fiule, cAfi bani am cAgtigat astdzi - a
I

ill
t.
spus tatdl, a deschis geanta gi i-a ardtat fiului
teancurilede bani.
I

I
LdsAnd geanta, s-a dus la sotia lui gi a i:rceput
'\t
sd-i povesteascdce a fdcut in ziua aceea.
CAnd s-a intors la fiul lui, l-a gdsit pe acesta,,la
i lucru". Fiul arunca ultimele teancuri de bani in foc.
in mAnia lui, tatdl gi-a lovit fiul atAt de tare incAt
acelaa cdiutmort pe podea.
130 131 :rr
lil
 - L-am ucis! - a
lipat el. Au chemat-ope solia lui la biseric5.VdzAndu-l
La lipitul lui sotia a venit in fugd pdrdsindu-o pe solul ei stAnd pe lddila cu SfAntulChivot, doar a
pe fetild. Fiul zdceamort pe podea. pt.rtit din mAini, a fdcut un senrn cu mAna-gi a
- L-ai omorAt, l-ai omorAt! - a inceput ea sd plecatacasd.
strige^.
IntorcAndu-se in camera al5turatd, femeia a
vdzut-o pe fetifd moartd,cdciseinecasein apd. Sacrilegiul
Nu a mai suportat zelosul comsomolistaceastd
pedeapsd pentru ingrozitorul lui pdcat gi... s-a Pregedintelui sovietului sdtescAi prietenului lui
impugcat. li s-a pirut pulin faptul cd au inchis biserica in sat.
Au hotdrAtsd-giconstruiascdin bisericdtoaleta1or.$i
nu in alt loc, decAtin locul ei sfAnt- in altar. Dar nu
S-auveselit... le-a fost dat sd se foloseascdmult timp de ea.
Primul a fost pedepsit pregedintele, cdci s-a
Comsomoligtii anilor '20 fdceau atAtea drdcii imbolndvit pe neagteptate.Medicii i-au descoperit
inc6t gi acum te trec fiorii cAnditi aduci aminte de ei. cancerla rect.
intAmplareaaceastaa avut loc tot in Kuban. Chinurile ii erau insuportabile 9i lungi. $i ziua
inainte de Pagti,capii comsomoligtiau hotirAt gi noaptea fdrd intreruPere igi ruga moartea. $i doar
sd-gi batd joc de Dumnezeu. I-au adunat pe tofi dupd doi ani de chinuri cumplite i-a trimis Domnul
comsomoligtiilor in bisericdgi ,,au oficiat slujba": s-au moartea.
strAmbat,au rAscu hohote, s-au amuzat. $i tovardgul lui a fost pedepsit dupd cum a
Iar unul dintre ei a ajuns pAnd acolo incAt s-a meritat. I s-au prins mAinile labatozd gi amAndoudi-au
agezatpe lddita cu Chivoful. De agezats-a agezat,dar fost retezate.
1,
i1 de ridicat nu s-a mai putut ridica - aparaLizatpe loc.
I
Veselia a incetat, deoarecetofi s-au speriat foarte
;1.
i'
ir
tare.
.i Au alergatdupi preot gi l-au adus in bisericd.
- Ajutali-l pe tovardgul nostru, cici nu se mai
L t
J
J poate ridica de unul singur.
i
'i
- Nu eu l-am rugat sd se aQeze acolo gi de aceea
nu-l pot ajuta.

t32 133

Le-au ocrotit ingerii
in Kuban, mulpi cunosc aceastd minune,
deoarecemulpi au fost martorii ei, iar aceq;timartori
au povestit-o rudelor gi cunoscufilorlor.
NouX maici in cdrufe au fost duse la impugcare.
Atr fost agezateumdr ldngd umdr deasupraunei rApe
againcAt dupd aceeasd nu mai fie ingropate,sd nn se
munceascdin plus.
Comsomoligtii s-au pregdtit sd deschidd focul,
iar maicile au inceput sd cAntecu glastare un psalm.
$i, iat5, tocmai atunci s-a intAmplat minunea. pe
neagteptate a inceput si strdluceascd o lumind
orbitoare gi au apdrut trei itrgeri. Doi ingeri au
coborAt gi s-au agezatin stAngagi in dreapta maicilor,
iar al treilea inger a coborAt gi s-a agezatin fala
comsomoligtilor, care, deodatd, au cdzut cu totii ia
' in anul 1922, in satul de cazaci Kilermelki
pdmAnt gi gi-au pierdut cunogtinfa.
-
De la cirule au venit in fugd soldalii-cdldrefi gi
i-au vdzut pe comsomoligtii care zdceau ca nigte
cadavre, pe maicile care cAntau vii gi nevdtdmate, $i
au pornit in sat,,dupd qutor,'.
-Ajutorul" buimdcit gi cu fricd a inceput sd_i
incarce in cdrute pe comsomoligti.
- Iar noi ce sd facem?
- Se fugifi - a venit comanda, pe
care au gi
indeplinit-o, fdcdnd rugiciuni.
Toti comsomoligtii din escortd au murit foarte
repede, dar secretarul lor pand la moarte a zdcut
paralizat (un an intreg).
134
Sldbeacu fiecarezitotmai mult. $i, iatd,cAndi-au
rdmas numai pielea gi oasele,i-au apdrut o mul;ime
de viermi. Nici nu aPucamama lui sd strAngd de pe
el grdmada de viermi, cdci apdreauiardgi nu se gtie
de unde.
9e chinuia ingrozitor 9i tot lipa 9i cerea:
- Rugafi-vd Pentru mine!
insd nu era nimeni care sd se roage pentru el,
deoarecein jur trdiau oameni necredinciogi,care nu
gtiau rugdciuni.
$i cele care l-ar fi putut ajuta se imprdgtiaserd
toate.
Cununile
Niscitoarei de Dumnezeu
(lAngd Maikop), s-a irtAmplat un fapt care
demonstreazdcum ii pedepseauin vremurile acelea
bolgevicii chiar 9i pe dugmanii poteniiali.
Aga ii socoteaupe toli oameniibogafi.
Astfel, in acest sat de cazaci, in ajunul
praznicului ortodox al Tdierii Capului SfAntului Ioan
inaintemergdtorul, ei au arestat 120 de oameni.
Printre acegtiaera 9i un Preot.
I-au bdgat pe toli la subsol gi le-au pus paz6'.
Paza era slabd gi de aceeabdrbalii au inceput sd se
sfdtuiascd intre ei, gAndindu-se cum sd-i omoare pe
paznici gi sd fugd, deoareceii agteptamoartea.
insd .batiugka s-a indreptat cdtre toli cu
Propunereasa.
135
 - Haidefi sd suferim pentru Domnul nostru Iisus
Hristos agacum gi El a suferit pentru noi.
$i l-au ascultat.Dimineata i-au scospe toli de la
subsol gi i-au dus pe cAmp. De la fiecare au luat
imbrdcdminteagi incdl!5mintea.Datoritd acestuifapt,
bdrbalii au rdmasnumai in indispensabili.
Apoi nelegiuifii au deschis focul. Oameni
nevinovati, fdrd judecatd gi fdrd anchetd, au fost
impugcali ir cAtevaminute.
A rimas viu numai un bdrbat. El a cdzut la
pdmint mai inainte de a-l atinge glonful. S-aprefdcut
mort. CAnd in jurul lui au inceput sd-i loveascdpe
rdniti, el a stat culcatfdrd sd semigte vreun pic.
' DrpH ce pierzdtorli de suflete au plecat, s-a
mutat intr-un stog de paie gi s-a ascunsin el; totugi
nu-gi putea lua ochii de la cei morti.
ri
I $i deodatd a vdzut-o pe impdrdteasaCerurilor,
care se apropia de fiecare mucenic Ai ii punea aceluia
pe cap o cunund. Iat5, tocmai acestmartir, singurul
salvat printr-o minune, le-a destdinuit ou-"rrilo,
aceastdcumplitd tragedie. Evident, de aceea l_a gi
izbdvit Domnul, pentru a nu rimAne necunoscutd
aceastdfdrddelege.
136
Femeiain alb
Stimali frafi gi surori in Hristos! Din anul 1995
locuiesc in Diveevo. Iar inainte am locuit in linutul
Krasnodarsk. Mama mea-,.av.ea oBtgplgzece copii.
Tatdl.,meubea. Dar mai rdu decAt orice, juca cdrli 9i
aproapeintotdeaunapierdea.
fo; anul 1931 l-au inchis, iar pe mama gi pe noi
ne-au trimis in linutul Stavropolsk. Trdiam in sdrdcie
foarte mare. Dupd un an, tata a fost eliberat, achitat.
A stat in oragul Katlos. Iar mama mult gi-a mAncat
amarul cu noi.
in anul 1935,mama i-a propus tatilui sd plecdm
in Kuban, dar el arefuzat. Ne-a cumpdrat noud bilete
gi arn plecat. Trei copii, lin minte, au murit in exiluri.
Am locuit in zona Ipatov, in satul Kivsala.
CAnd mama s-a dus la procurorul din
Gheorghinsk, el ,,a compdtimit-o" gi i-a dat voie sd
plece sd locuiascdin Psibai.
Desculli gi infometafi, trei zile am mers pAnd la
Psibai (105 km). Aveam aproape gapte ani. Mama a
mers la cules de cartofi. 9i. mAncam cartofi fdrd sare,
pentru cd nu aveam sare.
Locuiam intr-un apartament fdrd sd pldtim
datoritd faptului cd o incdlzeam pe bdtrAna gazdd.in
,,semnde recunogtinld",eu i-am tdiat prunul. Mama
a rupt trei nuiele pe mine atunci.
In anul \937, tata s-a intors gi a inceput sd ne fie
cevamai ugor.
t37
 Mama niciodatd nu a cArtit cu privire la soarta
ei. $i niciodatd nu am vdzut-o la rugdciune. Ea iegea
noaptea din casd gi se ruga pe stradd.
Am inceput sd merg la bisericd la gaptesprezece
ani. $i tocmai atunci mama mi-a mdrturisit ci, atunci
cAnd se ruga, pe muntele Vengherka deseori i se
ardta o femeie in vegminte albe. PAnd la munte erau
aproape 10 kilometri. Femeia stdtea oarecum in
vdzduh.
in anul Ig44, mama a fost atrasd in secta
baptigtilor.
Tata i-a spus: , arglld, gi sd o punb in gdieatd. $i dintr-o dgtd. bolta de
- In credinta ortodoxd te-ai ndscut, in ea trebuie
sd gi mori.
Mama mea era cu totul neinvdtatd gi nu gtia
foarte multe rugdciuni, dar le citea cu regularitate.
h. ^*!i, ce ea a intrat in secta baptigtilor, femeia
in alQ nu i s-a mai ardtat pe munte. $i nici chiar dupd
aceea/ cAnd a iegit din sectd gi a venit iardgi la
ortodoxie, mama nu a mai vdzut-o.
Povestesc acest lucru pentru ca lectia ,mamei
mele sd-i fie de folos fiecdrui mirean,
Ii chem pe tofi la pocdinld gi ii indemn sd nu
tr ddeze credinta ortodoxd.
138
Au hrinit-o pisirile
Lucrul acesta s-a intAmplat in oraqul
Gheorghievsk. Cunogtinla mea locuia la rnarginea
acestui orag. Era o femeie credincioasd, clar .o
incurcatq dtgvS:lif ii puneau curse.
C*.Feizitu inaintede Pagtii-? yeniiln mi!!e se
rneargd pe cAmp in afara .olagului.gi sX sape argil5 ca
de Pagii sd-gi puni in ordine casa ei ldrdneascd. A
coborAt intr.a.groapd adAncd gi a inceput sd sape
e$il5 s-a Furpat. $i s-a produs o mare prdbugire.
Femeia a fost rostogoliti. Un bolovan uriag de argild
a inchis pe deplin iegirea din groapd. Era intuneric,
irrsd departe, in sus, rdmf,sese o micd deschizdturl'
prin care se vedea cerul.
J5g 1y;{ ?.trei!.sg-b*.p-amantcunoqtin}amea. Au
hrhnit-o pasarle cerului. in acesttimp, ele ii aduceau
fur
diferite feluri de hrand sdracdng$te.i..in"g,r^e-1e.2ifR
care ea ddduse mil.gg"!9"rue. $i acestlucru se intAmpla
rar. Deseori a fost ca gi moarte. i{1--19gkJl.g_11-9n}"S-"a
tfgsu!_vamile. Le-a vdzut pe rudele gi cunogtinjele ei
care muriserd inainte. Cgi ca,rgin viala.pdmdn-te^ascd
ttiip-.""ffl*dt9Pj*qt"susctsc erau imbrdcali in haine
lgminoase, iar.unii aveau chiar gi cununi pe cap. $i
condiliile in care se aflau erau minunate. Trdiau
acoloinbucurie, cAntAndlaudd Domnului.
gregiserdmult pe pdmAnt indurau
Iar -c..9[.93{.e-
cumplitele chinuri vegnice.
139 :\,
ilr
 - D.aedam avea posibilitateasd ludm totul de la - Unde estefetila pe care afi luat-o din cdrucior?
igcepu! spuneau. .ei mai bine toatd viata - Noi nu am luat nici o fetifd.
pdmAnteascdam arde in foc Ai am fierbe in smoali.
Au cdutat prin camere.intr-adevir, fetila nu era
Numai sd avem nddejde de mAntuire in viata nicdieri. insd un mililian priceput a_-.g?-gjl".o,
vegnicd. *$A
+SSEA, care ducea in c{ma1a unde erau atarna}l pe
Dupi trei.luni, un gofer, care a trecut pe lAngd pgrg!.e'patru.copilagi.-fdri lria+d.Printre ei era gi fetila
groapa surpatd, a vdzut peg{rite c4re se invArteau in
jqful. qnei gropite, s-a apropiat de acel loc a auzit pe care o cdutau: scurseserddin ea ultimele picdfuri
Ai de sAnge.
un geamdt. Femeia a fost dezgropatd,eliberatd gi ea
insdgi a povestit cu amdnunte totul despre sine.. Din cadrul anchetei acesteicrime a reiegit cd
$i fesg:lej4qe4spqrtg .Iar
mai-amdnunfit a povestit despre,tofi cei pe care.La 4i*
- - - - + copii ii aduceau ca iertfe. indeplinind
oe un anumit
lntAlnit in lumea cealaltd: cme S*l a..gj.e..-ql!
. pe ritual.
p-amAn!
gic.q.,.{applatdll
a primffintr" pa*t"iuruG.
Rar, foarte rar dobAndim mdrfurii despre viata Dar iatd un fapt infricoqdtor,carei s-a intAmplat
de dincolo de mormAnt. unui qqJroscutde-al.meu in-anul .1922nu departe de
slgfia Gubsk din tinutul Krasnodarsk.
'
Fratele lui era intr-o tabdrd de nomazi, unde se
Atenfie!Masonii! .! :" aflau vite gi era singur in cAmp. intr-o .-seard.a
" presimfit cd fratele este amenintat de o primejdie -
in ultimii ani dil c_ein ce mai des pier-.copii, i+cepuqe.AgL*qg{q6$fl gtul p entru el.
qregILSl ads$i. pje{,,fAlgJtgd. Tohrgi, existd situalii LuAndu-gi sabia cu el, a pornit cu calul in galop
cAnd urmqlg _fUn"L.d.escoperite. in sus spre tabdr6.
Iatd un caz recent- un exemplu. LAngd tabdrd se afla o cirufd la care erau
in Moscova, lAngd un bloc, o femeie a ldsat o inhdmafi nigte trdpagifrumogi,necunosculi.
fetifX in cdrucior. A ldsat-o cAtevaminute, dar, cdnd Dupd ce gi-a priponit calul, s-a apropiat de
s-aintors, a gdsit cdruciorul gol. fereastrd gi a vdzut urmdtorul tablou sinistru. in
O bdtrAnd care vdzuse intAmplitor cum -eloql ppjfgculcamerei**g;fuaplglui, leg3!d9 scg,sg, i4r
fgffrgi au luat copilagul, i-a povestidtotut jupuiau.-dc*pe
9i1i -EIi in-hegg-npgre
t.1g,Lhftrha[i !e cdlugdri
unde locuiau acelefemei. fircepAnd
piglea,
g.lr.Sare,eta:ziu, dela picioare.
respectivd a sunat la milifie. Magina in acele momente au inechezatcaii, simfind om
... Yu-u
milifiei a venit repede. Au intrat in apartamentul cu strdin.
pricina. Acasderau doud femei.
140 t4l :nr
_c"1
 CSi care jupuiau .piel.ga au inceput sd se Au murit de foame gi de frig, unul stAnd in
nelinigteascd. picioare, altul gezAnd,altul intins pe jos"
- Du-te si vezi de ce se agitd aga- i-a spus unul Dupd aceaintAmplare, fratele cunoscutului meu
altuia. a mai trdit trei zile gi a murit, deoarecede pe picioare
Cunoscutul meu gi-a scossabia din teacdgi s-a ii fusesejupuitd prea multd piele.
agezatintr-un loc infunecat. _C6nd"monstrula trecut
pe lAngd el, cu o loviturd puternicd i-a retezataceluia
capul. $i aga incAt acelanici sd lipe nu a apucat. $i
iardgi s-a apropiat de fereastrd. Dupd trei minute
unul i-a spus altuia:
- E cam mult de cAnd nu s-a trtors
ftAtglg
+oqFU, du-te sd vezi ce se intAmpld'acolo.
Cunoscuful meu i-a luat capul gi celui de-al
doilea tot aga gi, cu sabia descoperitd,a intrat in
camera.
lugyjtpJlll care rdmisese in viali -La-.pgys.sJ.tt.qa
ej&-Jl3:9!1l,. lpt---bd*!i+ees slAnq*1-".-lpl
..r-iJs-al,
u9-q:9*9Y.:l-gJg*fe:sgaJete"ui.
Haina monahald o foloseau pentru a atrage
bdnuiala asupra mdndstirii Mihailovskaia, situatd la
70 de kilometri de tabdrd.
Calculul lor, desigur, a fost naiv, deoarece tofi
monahii acelei mindstiri in scurt timp gi-au dovedit
prin nevoinla lor adevdratul devotament fald de
Domnul.
CAnd toli au fost arestali 9i izgonifi in Armavir,
au declarat:
- Nu vom sluji dragonului.
Apoi au fost trimigi in taiga, dar nici acolo nici
unul dintre ei nu a muncit.

r42 t43

POVESTIRILE SURORII ELISABETA
L-a ajutat Dimitrie Donski
Vreau sd povestesc o intAmplare care a schimbat
viala fiului meu, iar pe mine m-a intdrit in credintd.
AvAnd formatie pedagogicd, lucram
metodistd, md interesam de ?nvifdtura fiului meu gi
il ajutam. $i, iatd.,la un moment dat am hotdrAt sd
aflu rezultatele lui Andrei la invdfdturl, deoarece
l incepuseri examenele de promovare in clasa a IX-a.
t: In acelagi an, se infiintase un liceu la care mergeau
cei mai br-rnielevi.
FdcAnd o vizitd la gcoald, am aflat cd Andrei
invdla de nota 2. Profesorul de istorie rn-a avertizat,
spundndu-mi cd, dacd la examene el va lua doi, in
situalia gcolard se va consemna aieeagi notd. Situatia
luase o intorsdturd periculoasd. Ce era de fdcut? Nu
md gAndisem cd fiul meu invafX prost, cd principala
lui atractie este sportul gi nu studiul. in suflet imi
apdruse tulburarea. Iar in ziua urmdtoare erau
examenele la istorie.
Atunci, venind de la Scoale acas5, am cdzut in
genunchi gi, inundAndu-m5 de lacrimi, am inceput sX
md rog gi sd-i cer binecredinciosului gi Marelui
Cneaz Dimitrie Donski sd-l ajute pe fiul meu.
144
De ce anume Binecredinciosului Dimitrie, nici
acum nu inleleg aceastdpronie a lui Dumnezeu..insd
am inceput s5-l rog cu lacrimi: ,,Dimitrie, ia{ pe fiul
meu sub ocrotirea ta. Vreau ca el sd semene cu tine.
Ajutd-I, te rog, Dimitrie. Vreau ca el si devind ostag.
MAine sunt examenele la istorie, fii cu el, Dimitrie.
Ajutd-l aga incAt sd tragX biletul cu urmdtoarele
subiecte: 1) Cneazul Dimitrie sau Alexandru Nevski;
2) Cregtinismul;3) Ivan cel Groaznic".
Lacrimile qi rugdmintile mele nu se mai
sfArgeau.
ca $i de dimineafd, inainte de a pleca la lucru,l-am
trezit pe fiul meu gi i-am spus: ,,Andrei, repetd toate
subiectele, pentru cd in dimineala asta ai examen, dar
lie ili va pica: 1) Dimitrie Donski; 2) Cregtinismul; 3)
Ivan al IV-lea.
Am plecat la lucru, dar mi frdmAntam pentru
fiul meu. Seara, cAnd am ajuns acasd, l-am ?ntrebat:
,,Cum a mers la istorie?". $i mi-a rdspuns: ,,Bine. Am
tras biletul cu urmdtoarele subiecte: 1) Fericitul cneaz
Dimitrie; 2) Cregtinismul; 3) Ivan al IV-lea. Am luat
nota patru".
Iatd minunea care s-a sdvdrgit. Fericitul Cneaz
Dimitrie a fost cu fiul meu nu numai la examenul de
la istorie, ci l-a ajutat sd ia toate examenele cu notele
4 qi 5. $i a intrat la liceu. El, care mai ieri luase nota
doi! TerminAnd liceul, a intrat la Academia lVlilitari
din Irkutsk. Dupd ce a studiat gaseluni, m-a anuntat
cd nu mai doregte sd studieze acolo. Eu am inceput
iardgi sd plAng gi sd md rog lui Dimitrie Donski: ,,De
ce pdrdsegtdfiul meu gcoala,de ce ntr{ 1ii acolo?"
t45 :r'
t;i
 Am mers la directorul gcolii.
- imi pare rdu cd un asemeneastudent pdriseqte
institutul - a spus el. Eu am obiceiul de a spune:
,,Dacd. nu vrei sd inveti, mergi in atmatd". Dar
dumneavoastrd vd spun cd il voi transfera pe bdiat la
altd institulie de invdtdmAnt superior. Este un tAnir
modest gi ordonat.
Atunci m-am gAndif ,,Iatd pronia Domnului,
inseamnd cd aga trebuie". $i fiul meu a fost transferat
la Institutul Politehnic. Iar eu am mers gi m-am rugat
cneazului Dimitrie: ,,Pentru ce l-ai luat de la
Academie, doar vroiam ca el sd sern€necu tine?"
Fiul meu, dupd ce a inceput sd studieze la
institut, a spus hotdrAt: ,,Aruncd uniforma mea
militard. Niciodatd nu voi mai umbla sub soareie
arzdtor pe cAmpul de instrucfie in cizme". insd eu am
pdstrat uniforma. El studia fdrd atraclie 9i fdrd
dragoste, absentAnd de la cursuri.
$i, iatd, la un moment dat m-a anuntat: ,,Voi
deveni aviator pe avion de vAndtoare". Nu am crezut
ceea ce mi-a spus. insd, intr-adevdr, dupd ce a trimis
scrisori la toate gcolile, a plecat in Barnaul. Nddejde
de intrare nu prea era, gi-a luat cu el numai
pagaportul gi foaia matricold de la institut, unde avea
numai note de trei. Concurenfa era de 4 candidati pe
loc. Cu sdndtatea nu era la indllime (trecuse pe la
comisia medicald din Irkutsk).$i, iatd, Andrei sustine
iardgi examene, trece de comisia medicald gi intrd la
BWAUL. in momentul de fatd este student in anul
III. Pe Fericitul Cneaz Dimitrie il iubegte foarte mult
qi ii roagd pe preofi sd-i facd maslu.
146
MAntuiegte-l, Doamne! Slavd lui Dumnezeu
pentru toate. Mullumescu-fi !ie, cneazule Dimitrie!
Ce il va agteptade acum inainte pe fiul meu, numai
tu gtii.
Eu voi plecala lerusalim,la mdndstire.
Aviafia destinatd frontului este a doua mamd a
fiului meu. El gtie cd poate muri pentru patrie printre
primii. Zboard impreund cu icoana SfAntului
Dimitrie Donski gi nu se desparteniciodatd de ea.
Niscitoarea de Dumnezeu
le-a diruit o lumAnare
O mamd gi fetila ei trdiau in sdrdcie foarte mare.
Hainele lor erau vechi, uzate toate. De asemenea, se
hrdneau pufin. in schimb, duhovnicia lor era destul
de inaltd. Credeau cu tdrie in Dumnezetr, ii erau
devotate Lui cu toatd inima gi mergeau des la
bisericd.
Odatd, in drum spre bisericd, au intrat intr-un
magazin. Mama a pus de-o parte patru mii de ruble
pentru lumAndri, iar de restul banilor i-a cumpdrat
fetifei brlnzicd gi incd ceva.
Ele iubeau foarte mult icoana ,,Bucuria tuturor
celor necdjifi" gi puneau lumAndri la ea.
Iatd, gi de data aceasta mama vroia sd pund
lumAnare la aceastd icoani, dar se pdrea cd
lumAndrile se scumpiserd gi pentru o lurnAnare
trebuia sH pldteascd cinci mii de ruble. $i mam.a gi
fetifa s-au tulburat gi au izbucnit in plans.
147
 - $i pentru ce ne-a trebuit aceastdbrdnzicd!
- Nu aveam nevoie de aceastdbrdnzicd!
Lacrimile le curgeau din ochi pe hainele lor
vechi qi pe podeaua bisericii.
$i atunci s-a intAmplat minunea. Din icoana
,,Bucuria tuturor celor necdjili" s-a desprins o
lumAnare de ceard foarte mare qi a inceput sX
coboare incet, iar un glas lduntric le-a spus:
- Nu plAngeli, nu vd intristati. Iatd, vd dau o
lumAnare, luali-o!
Pentru ele a fost o bucurie gi incd ce bucurie!
Au aprins qi au pus lumAnarea inaintea icoanei
Ndscdtoarei de Dumnezeu ,,Bucuria tuturor ceior
necdjiti". intAmpiarea aceastaa avut loc in anul1997.
Mama m-a luat acasd, plAngAnd cu lacrimi
amare. Ce sd facd? Nu avea nici medicamente, nici
bani. Iar in brale avea fetila pe moarte. Oare nimeni
nu o putea ajuta?
$i a inceput sd se roage lui Dumnezeu. S-a rugat
toatd noaptea, de seara pAnd dimineala. $i
rugdciunea ei nu a fost o simpld rugdciune. A fost o
rugdciune fierbinte, cu lacrimi de pocdinfd'
Toati noaptea, de la apus pAnd la rdsdrit, mama
nu a inchis un ochi.
$i minunea s-a intAmplat. Dimineata eram
complet sdndtoasd.Am luat micul dejun gi toatd ziua
m-am simlit minunat. Spre seari mi-a apdrut chiar
imbujorare in obraji. Boala md pdrdsise.

Rugiciunea mamei

in copildrie md imbolndveam des, eram

pldpAndd. CAnd aveam trei anigori, am fdcut
enterocolitd. imi aduc aminte clar cum am stat la
grddiniti o zi intreagd pe oli1d. Seara m-au luat acasd
gi in ziua urmdtoare totul s-a repetat de la inceput.
Medicamente nu aveam de nici un fel, deoarece nu
aveam bani. TrXiam in sdrdcie. '
$i md topeam sub ochii tuturor. in cele din
urm5, directoarea grddinilei i-a spus mamei mele:
- Copilagul dumneavoastrd va muri din clipd in
clipd. Eu nu vreau sd se intAmple acest lucru in
grddinifd. Luati-o acasdgi nu o mai aduceli aici.

148 149

POVESTIRILE MAICII TIUBOV
Domnul face minuni
In ultimii ani am avut o ascultare foarte
important5. Am strAns donatii pentru constructia
bisericii. ' rugdciunii m-am adresat MAntuitorului:
Odatd am vdzut lAngd bisericd un peierin tAndr
care plAngea cu amar.
- Mi-au furat geanta cu banii - mi-a explicat el
amdrdciunea lui -, rar eu trebuie sd plec acasd gi stau
foarte departe, fir Siberia. Nu mai am nici o copeicd.
Cum de a puhlt ingddui Dumnezeu una ca asta?
- Nu cArti fatd de Dumnezeu! Poate ci Domnul
pune la incercare cAt de mult a crescut duhovnicia ta.
Multumegte-I Domnului pentru aceastd ispitd.
Vai, cAtd mild mi se fdcuse de acest tAndr!
DeschizAnd cutia mea de metal cu inscripfia
,,Donatii pentru construcfia bisericii", i-arrr turnat lui
tofi banii. I-au ajuns gi pentru bilet, gi pentru hrand.
Iar spre seard am avut cutia plind de bani - atAt de
mult au donat oamenii.
150
Bancnotele au cizut din cer
Cu cAliva ani in urmd mi s-a intAmplat un fapt
de-a dreptul incredibil. Aveam foarte mare nevoie de
un milion de ruble. Oricui md adresam, peste tot, sub
diferite pretexte, intAmpinam refuz' Mergeam pe
stradd gi eram tristd. Dar ndddjduiam cd Domnul nu
md va ldsa in r.ecaz.
Oprindu-md drept in mijlocul strdzii, am ridicat
mAinile la cer gi am inceput sd md rog, iat la sfArqitul
,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluiegte-ne pe noi, pdcdtoasele,trimite-ne un milion
de ruble."
Nici nu am apucat sd rostesc pAnd la sfArgit
ultimul cuvAnt gi din cer au inceput sd cadd peste
mine bancnote. Exact un milion de ruble ne-a trimis
Domnul.
Slavd !ie, Doamne, slavd Tie!
151

POVESTITTILE FRATELUI
VI,ADIMIR
Trebuie si bem mai putin
O cunogtinfd bund de-a mea l-a ingropat pe
tatXl ei. Cu tofii ii iubirn pe pdrinfii nogtri. Totuqi
dragostea ei era deosebit5, foaite puternicd gi
jertfelnicd.
In Dumnezeu credea pulin. $tia cd El existd, dar
nu avansa in credintd. Nu gtia nici mdcar cum sd-l
pomeneascd pe tatdl ei.
S-a adresat pdrintelui nostru, care a sfdtuit-o sd
meargd pe la biserici gi mdndstiri gi pretutindeni sd
dea pomelnice pentru odihna sufletului tatdlui gi,
desigur, sd meargd mai des ia mormAntul lui, sd se
roage cu rAvnd gi sd ingrijeascd mormAntul.
Un an gi jumdtate a urmat cu sArguintd sfaturile
pdrintelui: a fost la multe m5ndstiri gi lavre gi a mers
des la mormAntul tatdlui.
$i, iatd, dupd un an gi jumdtate, cAnd era ia
mormAnful tatdlui ei, tatdl a iegit din monumentul
funerar gi i-a spus:
- Pentru rugdciunile tale sdrguincioase, Domnul
ne-a dat voie sd ne revedem. Hai cu mine. i1i voi
ardta unde locuiesc.
Toate acesteas-au intAmplat ca in vis.
r52
Tatdt a dus-o la un mare bazin de apd in care
inotau o mullime de oameni. Fiecare se strdduia sd
inoate pAnd la perete. in spatele fiecdruia, de o funie
scurtd, atArna o greutate Pe care el o trdgea prin apd.
- in spatele fiecdruia - a spus tatdl - este toatd
cantitatea de alcool pe care el a bdut-o in timpui vielii
pdmAntegti.
Cei care ajungeau inot pAnd la perete incercau
sd se catere pe el, insd pe toli ii impiedica greutatea,
care le era legatd de mijloc.
indeosebi un om i-a rdmas intipdrit in memorie.
Ajunsese aproape de marginea de sus^a peretelui, ii
mai rdmdsese doar jumdtate de metru. Insd greutatea
nu i-a dat voie sd parcurgd aceastd distant6 9i
nefericitul a cdzut iardgi in bazinul cu apX.
- Dincoio de perete este mAntuirea - a sPus
tatdl.
- $i mult timp vor inota aici?
- in veci.
" I-a ajutat Cuviosul Serghie
O attd cunogtintd de-a mea mi-a povestit un caz
interesant.
Pe fiul ei incepuserd sd-l doard picioarele. Cu
cAt mai mult trecea timpul, cu atAt mai mult il
dureau. Medicii au incercat sd-l ajute, insd fdrd folos.
$i, iatd, cineva a sfdtuit-o sd meargd la Lavra
Sfintei Treimi a SfAnhrlui Serghie, sd-i Puna o
lumAnare Cuviosului Serghie gi sX se roage pentru
fiul ei.
153
 A ajuns la lavrd gi a cumpdrat o lumAnare. Dar,
cum sd pune lumAnarea, nu gtia. Ce rugine! Era deja
spre sfArgitul vielii (avea aproape gaptezeci de ani) 9i
nu gtia lucruri elementare.
CAnd stdtea cu lumAnarea in mAini, s-a apropiat
iNrAuprAnI DE NECREZTJT
de ea un bdtrAnel gi i-a spus:
- Dd-mi, surioaro, lumAnarea, o voi pune la
picioare.
S-apribugit satul
A luat lumAnarea gi a pus-o la picioarele
Cuviosului. Apoi bdtrAnelul s-a dat intr-o parte.
in primdvara anului 1998, in Moldova, in
Prima datd femeia a irtors capul gi s-a uitat la el. Iar
regiunea HAnceg,s-a prdbugit satul Leugeni.
cAnd a intors capul a doua oard, bitrAnelul nu mai
Oamenii au plecat din sat imediat ce au inceput
era la locul lui.
sd li se surpe casele.Tot satul a intrat in pdmAnt, cu
CAnd a ajuns acasd, au intAmpinat-o douX
excepliabisericii qi a cisutei bisericegti;a rdmas din
minuni. Fiul ei se insdndtogise - prima minune, pe
sat numai insulila bisericii.
care a aflat-o imediat. Iar a doua minune a constat in
Un locuitor al acestuisat se afla in vremea aceea
faptul cd bdtrAnelul care pusese lumAnarea ei in lavrd
in pivnild, turnAnd vin in damigeand. VdzAnd cd se
era Cuviosul Serghie de Radonej. I-a fost ardtatd
intAmpld ceva rdu (fircepusesd se strAmbetocul ugii),
icoana Cuviosului gi l-a recunoscut imediat.
a luat damigeanacu vin gi a iegit in stradd.Pe stradd
a vdzut cum casele se scufundau in pimAnt.
NeldsAnd din mAini damigeanacu vin, a fugit din sat
intr-un loc sigur. O damigeand cu vin - iatd tot ce i-a
rdmas din gospoddrialui.
Prin asemeneaexemple, Domnul ne pedepsegte
pentru pdcatele noastre.Ne aratd cd El existd, iar noi
continudm cu incdp5lAnare sd nu credem gi si
pdcdtuim.
Poaest ir eamoldooencei Lidia

154 155 :rf

-ii-11

Minunea SfAntului Nicolae
Bunicul meu Andrei a plecat intr-o zi la orag,
ducAnd o intreagd cdruld cu mdrfurilabazar.
PAnb seara tArziu a fdcut negustorie labazar qi a
vAndut totul cu bine. CAnd a plecat din orag, deja se
inserase, se l5sase amurgul. Bunicul se temea sd
meargd singur gi s-a hotdrAt sd innopteze in orag. Cu
acest scop a cerut adipost peste noapte la ultima casd
de la marginea oragului.
Dupd cind, cAnd s-a dus la. culcare, a pus
stdpAnire pe el o oarecare nelinigte. Nu avea somn, ci
avea un sentiment de tulburare gi de fricd. StdpAnul
casei avea trei fii voinici, sdndtogi care discutau ceva
dincolo de perete.
Ciulindu-gi urechile, bunicul a inteles cd ei vor
sd-l ucidd.
- Vine delabazar. Are mulli bani la el.
- Dar gi caii cu cdruta ne-ar prinde bine.
- Nimeni nu a vdzut cd a trecut pe la noi.
- Desigur, cAt vom mai putea trdi in sdrdcie?
Situalia luase o intorsdturd periculoasd gi fdrd
iegire. Afard era deja noapte adAncd gi nu avea de
unde sd agtepte ajutor. Frica il paralizase pe bunicul
meu.
$i atunci gi-a adus aminte de Dumnezett, a
inceput sd se roage Lui, iar apoi SfAntului Nicolae,
fdcdtorului de minuni:
- Sfinte Nicolae, fdcdtorule de minuni,
roagd-te
lui Dumnezeu pentru mine sd md scape de aiegti
bandifi. Am acasdpatru bdieli micufi.
156
Dupd acestecuvinte s-a auzit o bdtaie puternicd
in geam.
- Aici la voi a poposit prietenul meu Andrei.
Trebuie sd-i spun ceva.
StdpAnuli-a dat drumul bdrbatului necunoscut.
Acestaera tAndr,hotdrAtgi aveaun trup voinic.
- Andrei, trebuie sX mergi acum cu mine.
Suntemagteptali.imbracd-te.
Bunicul s-a imbrdcat in grabd. Au inhdmat caii
gi au pornit inspre satul lui natal.
CAnd au ajuns la mare depdrtare,necunoscutul
i-a spus: ,,Acum egtiin siguranld,mergi in pace pAnd
acasd,nimeni nu te va ataca Ei cu nimeni nu te vei
irtAlni".
UitAndu-se inapoi, bunicul nu gi-a crezut
ochilor. Necunoscutul nu mai era in cdrufd,
dispXruse.
Bunicul meu a ajuns acasd cu bine. $i le-a
povestit tuturor cum l-a izbdvit pe el SfAntul Nicolae,
fdcdtorul de minuni.
AceastdintAmplare a intdrit credinla bunicului
in Dumnezeu.El a deverritpreot gi toli cei patru fii ai
lui, de asemenea,au devenit preoti. $i nepolii lui au
pornit pe urmele bunicului lor gi vor deveni preoli.
unui preot
Poaestirea
t57 .-al
i$.1

A ajuns rugiciunea mea
Am doi fii. in luna martie a anului 1993, fiul
meu cel rnare a fost condamnat pentru o perioadd
lungd.
M-am indreptat cdtre icoana Maicii Domnului
din Kazan in rugdciune gi au inceput sd-mi curgd
versurile:
Maica Domnului, o, Maica lui Dumnezeu,
La tine in rugdciune vin:
De pe cdilecelestricatd,
Gdtite de soartd,sd ne iei.
PreasfAntdMaicd, ne ajutd
Soartasdne-o biruim
$i ne agterneo calecuratd,
Citre mAntuire, te rugdm.
ZIIele negre prin puterea cearea,
Fird sd ceardvoie, au ndvdlit in casamea.
$i ajutor nu aqcereeu,
Dacdnecaznu ar fi irr ea.
Nu pentru mine cer mila ta,
Cu chinuri mi pot obignui,
De necurateleputeri vreau tu a-i apdra,
Maica lui Dumnezelr,pefiii mei.
Jie, celei pline de har, metanie ili fac,
Pentru ei,lui Hristos tu te roagd,
Ca nesfArgitamea durere
Sdnu strige pe buzelemele.
Dd-le infelepciunea,bund tatea ta,
Pentru pdcateiartd-i pe nesibuili,
t58
Ca prin sfinfenia 9i iubirea ta
Fiii mei sd devind curali.
in fiecare zi am repetat aceastdrugdciune a mea
gi am citit CeI ce locuiegteintru ajutorul (Ps. 90) la
icoana Nbscdtoarei de Dumnezeu.
$i la un moment dat, la intrevedere, fiul meu
mi-a spus cd in rucsacul lui cu lucruri i-a apdrut un
tablou cu un bdrbat cu pdl5rie de panama gi cu o
cirticicd. Nici mdcar nu gtia cd aceea era icoana
MAntuitorului, iar ,,pdl6ria de panama" era aureola
dumnezeiascd din jurul capului Lui.
De cAteva ori a pus icoana in duldpior, dar ea a
apdrut iardgi in rucsacul cu lucruri, parcd
prevenindu-lcu privire la ceva.
in scurt timp a fost eliberat anticipat. Nici o
gansd de eliberare nu exista, deoarece categoria lui
nu era supusd amnistiei. Dar s-a sdvArgit o minune!
Domnul l-a eliberat pe fiul meu pentru
rugdciunile mele. Fiul mi s-a intors acasd cu o
cruciuli;d la gAt, a devenit un om credincios. Slavd
lui Dumnezeu pentru aceasti fericire!
Saetlana,oragul Celiabinsk
159

Impuqcitura
intAmplarea 'aceasta a avut loc in vremea
rizboiului in satul meu natal N. Mihailovsk din
Ktrban. in anul 7943,in satul nostru s-a instalat o
companie de pugcaqi.in casaprietenului meu Iacov
s-au incartiruit doi soldali. Unul dintre ei linea acasd
o pugcd,atArnatdin camerdde un cui.
intr-o seard, cAnd toatd familia era adunatd
acasd,fratele mai mic al lui Iacov a ochit in mama lui
gi a apdsatpe trdgaci.Bdiatul (careaitea zece ani) gi
toatd familia erau convingicd pugcanu era incdrcati.
- impugcdturdneizbutit5!
Tofi cei din jur au izbucnit in rAs.Apoi a ochit in
tatdl lui:
- Din nou impugcdturdneizbutitd!
Apoi a ochit in frateleIacov.
- Numai impugcdturineizbutite!
Apoi, proptindu-se cu coatele de masd, a
indreptat leava pugtii spre lampa cu gaz. Ochind in
sticla lampei, a apdsat pe trdgaci 9i... a rdsunat o
impugcifurd ca un tunet. impugcdturaa fost reald,iar
sticla s-a fdcut |dnddri gi s-a imprdgtiat in toate
pdrlile.
E infricogdtor gi sd ne gAndim ce tragedie s-ar fi
dezl5nfuit in aceastXfamilie dacXDomnul nu i-ar fi
salvat pe tatdl, mama gi fratele acestui,,lunetist".
Domnul a spus clar: ,,Sdnu ucizi!". Iar copiii
nogtri invatd din fagdsd ucidX.Seconsiderdluptdtori,
se impugcd unul pe altul cu mitraliere, pugti
160
automate,gi pistoale de jucdrie gi citesccdrli poliliste
al cdror subiectestecrima.
Chiar pugtile automate de jucdrie nasc in copii
duhul urii, al rdutdlii gi al uciderii.
Omul nu are dreptul nici mdcar sd accepte
gAndul la ucidere, cdci un asemenea gAnd este
pdcdtos.
Invazia OZN-urilor
Acum a mai scdzut pulin valul aga numitelor
,,OZN-uri" gi al aganumililor,,extrateregtri".
Dar la inceputul anilor '90 tema aceasta
umpluse de-a dreptul minfile oamenilor. Presa,
televiziunea, radio-ul umpluserd minlile oamenilor.
Presa, televiziunea, radioul indopaserd poporul cu
faptele zguduitoare ale intAlnirilor cu,,reprezentanlii
lumilor indepirtate" gi cu ,,navele lor
interplanetare" .
Studiind aceastd problemi importantd pentru
mAntuirea sufletului, a trebuit sd-mi insugesc o
multime de cdrli, reviste qi ziare, sd ascult mul1i
oameni care au participat la evenimente
extraordinare 9i... chiar sd iau parte la lucririle
Simpozionului Internafional al Ufologilor de la
Tallin. Despre toate acestease poate vorbi mult gi
bine, se poate chiar gi scrie o carte mare.
Insd toate acesteanu sunt atAt de importante.
Importante. sunt concluziile. Iar concluziile sunt
laconice. Faptele intAlnirilor cu ,,OZN-uri" gi cu
:!'
l6l ,q'd
 ,,extrateregtri", zborurile pe alte planete impreund cu
ei gi aga mai departe - toate acestea sunt poznele
diavolilor. Ei i se pot ardta omului sub orice
infdligare gi in orice imbrdcdminte, ii pot ardta tot
ceea ce ii trebuie lui gi il pot convinge cd acelea ii
sunt de folos.
Principaiul lor obiectiv este sd cAgtige
increderea omului, iar apoi sd pund st5pAnire pe
sufletul lui. Dar, dacd omul incepe sd citeascd
rugiiciunile de apdrare Sd tnaiezeDumnezeu, Psalmii
26, 50 gi 90, dacd el folosegte apa de la boboteazd,,
dacd preotul ii sfinlegte casa, magina gi curtea - toate
cogmarurile se sfArgesc.
Eu personal niciodatd nu m-am intAlnit nici cu
,,OZN-uri", rtici cu vieluitorii lor. Dar, iatd,, ir:r luna
ianuarie a anului 7997, probabil, pentru a le
transmite celorlal;i informafiile, Domnul mi-a trimis
urmdtoarea incercare.
Mergeam cu magina micd de la Diveevo la
mdndstirea Sanaxar. Pe locurile din spate se aflau trei
persoane: locotenentul major la cazaci Oleg
impreund cu doi colegi, iar in fafd,ldngd mine, gedea
cazacul sutag Vladimir.
De multe ori mi-a fost dat sd md conving de
faptul c5, dacd merg citre un loc sfAnt gi tot drumul
spun rugdciuni, ajung ugor, repede gi cu bine. Dacd
inh'efin disculii degarte, atunci neapdrat mi se
intAmpld ceva. Ba se sparge o roatd, ba se rupe
cureaua de ventilalie, ba se opregte magina fdrd nici
un motiv gi aga mai departe.
r62
Iat5, gi de aceasti datd, la inceputul drumului
ne-am rugat, dar apoi oarecum fdrd sd ne dim seama
am pornit la discujii degarte.
Era seard.La un moment dat, nu departe de
mdndstire, dfir vdzut cum din flacdra purpurie a
apusului s-a desprins un glob rogu de foc Ai a pornit
inspre noi, mXrindu-gi viteza gi schimbdndu-qi
forma. Devenise ca un balon de sticl5 cu dclud
deschizdturi.
Tofi am inceput sd ne inchindm gi sX spunem Sri
tnaiezeDumnezeugi Cel ce louLiegtetntru ajutorul.
Globul gi-a incetinit in mod vizibil zbortl sdu
amenintdtor, apoi s-a oprit, iar apoi a inceput si
meargd inapoi, reducAndu-gidimensiunile gi, in cele
din urmd, a dispdrut in fAgia rogu-portocalie a
apusului.
Totul s-a intAmplat atAt de repede incAt nu am
apucat nici mdcarsd ne speriern.
ContinuAndu-ne mersul, am fXcut o altd
gregeald.in loc sdne rugdm cu rAvnd,noi am inceput
si discutdm cu insuflefire despre cele intAmplate,
lucru pentru care am fost iardgi pedepsili. MaEina
ncrastrd,care mergeacu vilezd micd (nu mai mult de
40 km/ord), a fost intoarsd ,,cu spatele i:r fa!d",
scoasdde pe goseagi azvArlitd in mesteceni.$i am
rHmasagdlali de unul dintre ei.
Totul s-a intdmplat, de asemenea., repede. Eu, e
adevXrat am reugit sd zic de trei ori ,,Doarrme,
miluiegte-ne!"
163
 Dacd nu ar fi existat acest mesteacdn salvator
mic, de care s-a agdfatmagina, ne-am fi dat de-a dura
in groapd.
- A fost un atac impotriva voastrd - ne-a
spus
staretul schiegumen al mdndstirii Sanaxar, batiugka
Ieronim.
Rugul nemistuit
Mergeam din Arzamasla Diveevo.impreund cu
mine era in magind fiul meu Vladirrlir, care venise in
vizitd.
Brusc, nu departe de biserica de la intrare,
maginanoastrds-a oprit. Afard era un ger de aproape
minus patruzeci de grade,gi incd cu vAnt.
Fiul meu Vladimir este mecanicauto. Dupd ce
am deschiscapota,am verificat totul temeinic, dar nu
am descoperit nici o nereguld. Nu mai pufin de 20
'degeaba.
minute ne-am ocupat de magini, dar
MAinile refuzau sd lucreze,inghetam din ce in Je mai
mult.
$i atunci s-a apropiat de noi o femeie.
- Locuiescpestedrum, iatd, in casaaceea.
V_am
vdzut pe geam cum furcercalisd pornili magina.
Haideli sd o impingem la mine in curte, iar
dumneavoastrd puteli innopta la mine. Deja se
innopteaz5.
- Domnul sd te mAnfuiascd,
soro. insusi
Dumnezeu ni te-a trimis.
164
in casd ea avea foarte multe icoane, in fiecare
camerd. CAt este de minunat gi frumos atunci cAnd
omul intrd intr-un apartament sau intr-o casd gi il
irrtAmpind MAntuitorul, Ndscdtoarea de Dumnezet),
sfinfii. Dintr-o datd simfi marele har al acelei case, iar
bucuria plind de pace gi fericirea se revarsd ir tot
trupul tXu!
Nina (cdci aga se numea stdpAna casei) ne-a
fdcut un ceai fierbinte gi ne-a hrinit.
Mult timp am discutat cu ea. Ne-a povestit
cAteva intAmpldri interesante din viala ei. O minune
mi-a rdmas amdnunlit intipdritd in memorie.
- Casa aceasta,in care vd aflali acum, printr-o
minune nu a ars.
Odatd, intr-o vard toride, pe strada noastrd a
izbucnit un incendiu. Eu nu eram acasd. Aici totul
este din lemn gi arde ca chibriturile.
CAnd, aflAnd despre incendiu, am venit in fugd
acasd, casa vecinilor ardea cu vAlvdtdi. Focul era
pAnd la cer. VAntul bdtea inspre casa mea gi deja
incepuse sd ardd aripa laterald, care era din lemn.
Am dat buzna in casd, am luat icoana ,,Rugul
nemisfuit", am iegit in fugd cu ea in stradd gi am
inceput sd md rog. $i am rugat-o pe impdrdteasa
cerurilor sd-mi ierte pdcatele mele gi sX-mi salveze
casa.
Focul s-a stins brusc, de la sine. Nu au venit
pompierii gi nimeni nici mdcar nu a incercat sd stingd
focul. S-a stins singur. Minunea aceasta au vizut-o
zeci de oameni. Chiar gi oamenii necredinciogi s-au
inchinat gf au pldns de bucurie.
165
 Cunosc multe cazuri tr care icoana ,,Rugul
nemistuit" i-a izbdvit pe oameni de foc. in fiecare
casdtrebuie sd existeaceastdicoand.
I
adus pe furig gi a pus toful pe masd gi, de asemenea/
a plecat in linigte.
- Lucrul acesta l-a fdcut un om cu adevdrat
credincios, care infelege cd trebuie sd facd binele in

I taind. Tii minte ce exemplu ne-a dat tuturor

Domnul a trimis Fdcdtorul de minuni Nicolae cAnd i-a adus in taind
'rl de trei ori acelui om s5.racsdculelecu aur pentru ca
.il Colegul meu Valeriu locuiegte irnpreund cu
el sd le poatd cdsdtoripe celetrei fiice ale lui?
s{ solia gi cu fetiia lui in oragul Tallin. Familia aceasta Iat6,, aga trebuie sd proceddm gi noi, toli
este atAt de devotatd lui Dumnezeu incAt noi,
ortodocgii.Am fdcut o fapti bund, imediat sd uitdm
prietenii lor, am luat exemplu de la ei gi ir toate ne
de ea.
str[duim sd-i imitdm.
$i atunci au bdgat de seamdcd uga de la camera
Ag dori si vd povestesco minlne pe care le-a
lor era inchisd pe dinduntru gi cheia se afla in
trimis-o lor Domnul.
incuietoare.
Trdiau in foarte mare sdrlcie, salariul capului
Au copt pldcinte cu mere, au umplut cu ele un
familiei fiind foarte mic. in ajunul Sdrbdtorii Meielor,
sac irrtreg de celofan gi toatd ziua au mers prin orag,
Valeriu gi sofia lui, Valentina, nu prea aveau nici
ospdtAndu-i pe tofi prietenii, cunosculii qi
alimente, nici bani.
necunoscutii din darurile Domnului. $i pe mine,
- Valia, nu te tulbura. Dupd cAt se vede, aga
pdcdtosul,m-a invrednicit Domnul sd gust din darul
voiegte Domnul, ca noi mAine sHnu avem pldcint6 cu
Lui cel binecuvAntat.Asemeneapldcinte gustoasenu
mere. Cdci doar nici firul de pdr nu cade din capul
am mAncat de cAnd sunt.
omului fdrd voia Lui cea sfAntd.Vom ndddjdui in El.
Avem pAine gi cartofi, nu vom rdmAnefldmAnzi.
Cu acestgAnd s-au gi culcat, dupi ce s-au rugat
cu rAvnd gi l-au multumit lui Dumnezeu pentru tot
ceeace fdceaEl pentru ei.
Dimineala, cAnd s-au sculat, au vdzut cl masa
lor era de-a dreptul plinX cu alimente. Erau mere,
feind, ulei, zahdr gi oud.
- Valia, uit5-te la masi, ce minune! Dupd cAt
se
vede, cineva dinhe prieteni, cAnd incd dormeam, a

t66 t67 :n:

_,ql

Au vrut si-L ingele pe Dumnezeu
Moscova, toamna anului 1995. Aproape de
centrul oragului s-a intAmplat un fapt minunat, dar
pulin cunoscut, cdci nu s-a scris despre el in
publicafiile ortodoxe. Oamenii care au fost in bisericd
fur timpul acestei minuni vidite, povestesc cu dragd
inimi despre ea. Dar iatd ce s-a intAmplat. intr-una
din zilele obignuite, aga cum gi este rAnduit, dupd
Dumnezeiasca Liturghie s-a sdvArgittaina cununiei.
Toate erau deja pregdtite,tofi erau Ja locurile lor, iar
batiugka,aqacum se cuvenea,i-a intrebat pe cei ce se
cununau dacd sunt de acord cu acestpas. Pdrea cd
totul era normal, nimic nu tulbura Dumnezeiasca
Taind, ritualul se desfdgurair bundcuviinfd. TAndra
pereche era emolionatd" Dar, se inlelege, avea multe
motive. Batiugka a inleles totul: cunogteabine emolia
mirelui gi a miresei. insd acolo nu era totul aga cum
trebuia sd fie. TAndrapereche era emotionatd (dupd
cum a reiegit apoi) din cu totul alt motiv. Tinerii
cdsdtorili gtiau deja taina aceasta, doar c6, iatd,,
emofia era prea puternicd gi cum sd nu se frdmAnte
cAnd vroiau, poate, dirr pulina lor credintd, poate,
din negtiin!6, sd-L ingele pe Domnul - cdci erau frate
gi sord. Insd Domnul Cel ilrdelung-rdbddtor gi mult-
milostiv nu voiegtemoartea pdcXtosului.
Iatd, preotul a ridicat cu mAna sa cununa de
cdsdtorie,incd o clipd gi o va pune pe capul celui ce
se unegtefurchip nelegiuit.
168
in momentui acela, sub privirile celor prezenfi,
care au amupt, cununa s-a smuls din mAna
preotului, care, de asemenea,a rdmas uimit. UrmAnd
o traiectorie in formd de arc, ea a ieqit in zbor din
bisericd gi s-a ldsat pe capdtul de sus al crucii de pe
cupola principald a bisericii celei cu cinci cupole'
Slavd lui Dumnezeu!
Ce si mai spunem, tinerii gi-au recunoscut
imediat viclegugul.
Iar cununa a continuat sd stea pe vArful crucii
aproapeo lund. Pentru ce?Poatepentru ca unuia sd-i
fie spre furvdldturd, altuia sd-i fie sPre intdrirea
credinfei, iar altuia ca mdrturie cd existd
Dumnezeu, Care faceminuni.
Oleg,enoriaQul bisericiiicoaneiMaicii Domnului
,,lzaorulpurtdtordeoiafd",oraqulMoscoaa
Blagoslovifi sn mi sPAnzur
La starelul mdndstirii Sanaxara venit un mirean
pulin credincios gi s-a adresat cu cuvintele:
,,Blagoslovegte, batiugka,sd md spAnzur!"
- Nu te blagoslovesc!- a rdspuns starelul.
Biserica nu-i recunoagtepe sinucigagi. Aga cd mergi
gi gAndegte-tela acestlucru.
Dupd cAteva zile mireanul respectiv a venit
iardgi cu aceeagirugdminte:
- Du-te acasd,iar eu md voi ruga pentru tine 9i
md voi gAndi la tine - a sPusstaretul.
9i, iat6,,bdrbatul a venit 9i a treia oard 9i a sPus:
t69 :rl
,ll
 - M-am sdturat de toate. MAine mii voi
spAnzura.Blagoslovegte, batiugka!
- Bine.Numai sd indeplineqtio conditie - a spus
stareful. CAnd ili vei pune gtreangul de gAt, sd nu uifi
sd spui: ,,Diavolilor, trupul meu vi-l dau voud, iar
sufletul - Domnului!"
A ajuns mireanul la el acasd.A intrat in garaj,
gi-a pus gtreangulde gAt pi a rostit cuvintele pe carei
le-a spus staretul:
- Diavolilor, trupul meu vi-l dau voud, iar
sufletul - Domnului!
$i deodatd,din spate,a primit o loviturd atAt de
puternicd in spinare fircAt a fost aruncat fur stradd.
$i
in acelagitimp a auzltmai multe voci de tap:
- Nu ne trebuienoud trupul t5u murdar!
Bdrbatul s-a speriat atAt de mult de ceeace i s_a
furtAmplatincAt i-a pierit pentru totdeauna dorinla de
a se spAnzura.
Poaestireafr atelui AI exandru
Bisericas-a clidit singuri
in satul NArov din regiunea perm se afld o
bisericd minunatd, nu prea mare, avAnd o arhitecfurd
parcd nepdmdnteand;aceastdbisericd se deosebegte
de orice altd bisericd.
Locuitorii acestui sat afirmd cd biserica aceasta
s-a construit singurd.
$i s-a construit pAndIa aganumita ,,revolutie,,.
Iatd ce mi-a povestit mama mea. Ea a iocuit
lAngdlocul acelafir care se afld acum biserica.
t70
intr-o dimineaf[, cAnd s-au trezit, locuitorii
satului at vdzut biserica.Toli au fost foarte miraf gi
bucurogi. Nimeni nu angajase nici un muncitor,
nimeni.nu adusesenici un materiai de construcfie.
Totugi mama mea a vdzut cum nigte oameni
construiau ceva, insd tot ce construiau intra in
pdmAnt, de parcd se surpa. De aceeanu existau nici
sciri gi nici schele.9i in ultima seardau pus crucile
direct din pdmAnt, iar dimineafa, biserica se in51!a
deja deasuprasatului in toatd frumuseleaei.
Desigur, mai drept ar fi sd spun cd biserica au
construit-o ingerii. Dar din generalie in generalie
locuitorii satului spun: ,,Biserica s-a construit
singurd".
Dupd ce a apdrut biserica,locuitorii au incercat
incd mult timp sd-i gdseascXpe cei care au finanlat
aceastdconstruclie gi pe cei care au realizat-o sau
mdcar pe cel care a adus materialele. insd toate
cdutdrile au fost fdrd rezultat. Enigma a rdmas
nedezlegatd.
in anii '30, cAnd in toatd regiunea bisericile erau
prddate gi ddrAmate,aceastdbisericd a lui Dumnezeu
,,s-a inchis pe diniuntru gi nu a ldsat pe nimeni sX
intre in ea". In zilele de sdrbdtoare,induntru ardea
lumina, se sdvArgeaslujba, dar nimeni nu intra acolo
gi nimeni nu i.egea de acolo.
Mama mi-a spus cd biserica aceasta,o dat5 cu
cea de-a doua Venire a Domnului nostru Iisus
Hristos, se va indlla la cer.
PoaestireasurariiAntoninadin Perm
t7l

IntAlnirea cu moartea
Lucram la seclia sportivd gi md ocupam de
cursele cicliste. Pe atunci locuiam in oragul Rostov.
Participam la competifii. in vremea aceea,la
competifii luau parte multe oragegi era o mullime de
oameni prefutindeni.
Odatd, aga s-a intAmplat, am coborAtpe podul
din traseu gi am pdtruns chiar unde era multimea
mai mare, multime care m-a indepdrtat gi m-a
aruncat de pe pod,
I cdrui indlfime era cam de
doudzeci de metri. In momentul acela, in care
zburam in jos cu capul, s-a desprins de mine trupul
zburdtor, care avea infdligarea trupului nostru brut.
Toate mddularele lui * pdrul, chipul, inima - toate
erau fur el gi, de asemenea,simfurile: mirosul, vdzul,
auzul, pipditul.
$i tot acel trup greu, care zbura, pdrea un
invelig. Noul meu trup mergea in urma acelui trup
greoi; gi drept in fala mea, ca pe un ecran, incepuserd
sd aparl imagini de pe drumul vielii mele, din anii
de gcoald.Am parcurs oarecum din nou un drum
deja parcurs, fixat intr-un mod minunat. in acel
moment existau in mine: rafiunea, voinfa, congtiinla,
gAndurile, osAndirile, indreptdlirile - tot ceea ce
intrunea omul meu lduntric. Numai cd fiecare faptd a
mea ardta altfel gi era perceputd in alt mod.
Apa rAului sub pod era micd, pAnd la brAu. Era
mai mult mAl. Noul meu trup era ugor gi plutea in
vdzduh, ca vAntul.
172
Apoi am simfit cd truPul meu a avut
,,aterizatea" fatald.9i a intrat cu coastele in mAlul
inghefat. Capul 9i tot trupul au fost astupate de mAl'
Am urmdrit cum oamenii au alergat la locul cdderii
mele, cum a venit salvarea9i cum au tras de picioare
trupul meu. Apoi am vdzut cum era tot plin de noroi,
cum oamenii mi-au spdlat trupul 9i au curdlat
noroiul. Eu md aflam sus in deplind linigte, iar cAnd
au inceput sd-mi sufle in gutd',am simlit un zgomot
nedeslugit, care ba se apropia de mine, ba se
indepdrta. Acest zgomot - ba apropiindu-se, ba
indepdrtdndu-se - imi transmitea o anumitd greutate'
Ceea ce se intAmpla cu mine este imposibil de trecut
in rAndul halucinaliilor- Md impdrfisem in doud'
Aveam doud trupuri, insd al doilea trup nimeni nu
mi-l vedea.
$i dintr-o dati ,,am intrat in trup", mi-am venit
in fire gi a inceput sd-mi fie foarte greu, rhu' De data
aceastasimleam durerea, loviturile, trupul meu era
frAnt'
Pouestireaunui sportia
r73

Un cufit in inimi
(povestireaunui preot)
in vremea cAnd mi s-a intAmplat acest fa1
inspdimAntdtor nu eram incd preot i asistenta.
Trhiam rdu, pdcdtuiam. Dar in
credeam gi gtiam cd pentru pdcatele mele, rnj
devreme sau mai tdrziu, va trebui neapdrat ,e
pldtesc. ,,,
Intr-o seard, fir apartamenful cunoscutei melt
mi s-a intArnplat sd intAlnescun eriminal inrilit.
Deja md pregdteamsd plec acasi cAnd,deoda
pe acest recidivist l-a gdsit nebunia:
- Nu pleci nicdieri!
Am inceput sd md imbrac, nelinAnd cont
porunca lui. Atunci el l-a prins pe co
cunoscutei mele gi m-a amenintat:
- Dacd nu md ascul,ti,te tai.
Nu era chiar aga de simplu sd-mi ia via,ta,c
aceeanu am dat importanjd ameninfArii lui.
- De-i mamei copilagul inapoi - i-am spus eu (
fermitate.
Atunci el a luat culitul gi mi l-a infipt i:r pAnte
in zona splinei.' Dupd curn a reiegit upo1, mi
strdpuns-o cu cufitul. Eu nu am cdzut. A dorr
lovifurd mi-a dat-o ceva mai sus. Dar tot nu ai
cdzut. Iar a treia oard mi-a infipt cufitul drept 1
inimd Pltt"
pAndrdla rrrarter'
mAner.
I i
Imi amintesc totulr clar.
r +
imi amintesc curn iu
ir:rceputsi md rog in gAnd lui DUMNEZEIJ in timpt
primei lovituri.
r74
- Doamne, am pdcdfuit atAt de mult, nu md ldsa
sd mor, mai lasd-mi vreme de pocdinfd.
Nu gtiu de ce eram convins cd nu voi muri. Am
cdzut, tofugi eram congtient. lmi amintesc cum tot
timpul imi curgea sAnge,cum au venit doctorul gi
- Nu are puls - a spus doctorul - este mort.
Ducefi-lla mprgd.
Au mai vorbit despre ceva intre ei gi cu
cunoscuta mea. Toate disculiile lor le auzeam gi mH
uitam la ei, daf nu puteam nici si md migc, nici sd
scot vreun sunet - nu aveam putere" $i deodatd
asistentaa observatprivirea mea vie.
- Doctore, se uitd la noi, esteviu!
Doctorul mi-a verificat iardgi pulsul.
- Nu are puls. Inima nu-i bate. Estemort.
Dar tot m-au dus repede la spital, l-au chemat
pe chirurg gi m-au agezatpemasa de operafie.
Operalia a durat gase ore. In timpul acesta,
sufletul meu a kecut vdmile. Ele sunt descrise in
, multe cdrli, de aceeanu voi vorbi mult. Voi spune
numai cd, pentru aflareain viala vegnicdin impdr5fia
cerurilor, aici, pe pdmdnt, in viala noastrX
vremebricd, putem gi trebuie si indurdm tot felul de
ispite, tot felul de nenorociri gi lipsuri, mulgumind
Domnului pentru toate. Mai bine aici, pe pdmAnt,
toatd viala sd ardem i:n foc, decAt acolo, in viala
vegnicd. Trebuie sd facem bine hi orice moment din
.l zi qi din noapte, cu orice ocazie. Trebuie sd ne
lepddXm de sine, sd trdim numai pentru ceilalli. Iar
principalul - si nu pXcdtuim. Trebuie sf, invd!5m sX
biruim pdcatele.
r75
 Si ne inchipuim cd suntem praful de pe
de care toli igi scuturd picioarele. Sd viefuim ca aceg
praf. $i atunci vom avea gansede mAnfuire.
Operafia s-a efectuat cu succes. r
ln practica medicald a fost urt caz unic. POVESTIRI DIVERSE
strdpunsd de cufit, incepuse si funcfioneze. Asprd ,,
fost sentinla medicilor dupd operafie:
- Dupd o asemeneaoperafie poli trXi nu Icoana a venit singuri
mult de trei ani.
Dupd acest fapt mi-am revizuit viala, ls-Sarafov,irt .!a-iseri. Nicolae.,
sa-Sfanrr,rlui "pe ?F
inceput sd triiesc cu totul altfel - dupd poruncile li m91,,.p17,in prezenla unei mari mu$imi de oameni,
Dumnezeu (pe cAt am putut) - gi am devenit preot. isoan rulUi,"dg*r-4#gu*
Domnul mi-a prelungit zilele. De la operafie Nispleeaf-o.,st-SusLde.-arhiePiscnfrrl"Saratovului,
trecut noud ani. Ceea ce este cu neputinld la oamen Algxmdru"in altar-
este cu putinld la Dumnezeu. Slavd Jie, Eu, enoriaga acestei biserici, Tamara, cunosc
pentru mila Ta cdtre mine! istoria acesteiicoane.
Despre ceeace s-a irtAmplat cu el, mi-a pov Icoana aceasta a ajuns in chip minunat la o
firsugi batiugka la sfArgitul anului 1997Ia bdtrAn6. BdtrAna mergea pe stradd gi a vdzut in
Sanaxar, cAnd aqtepta sd fie primit la s dreptul curfii unei case o minunatd icoand veche a
Ieronim. FicXtorului de minuni Nicolae. S"-"amirat foarte.rnult
de-fapjul gA-ag-sernenea-icoan[€e.a"flape.stradd.
Aiungmd*aseglr-q.jnssp-ul--"qi
-iL. ra-agepe
M3ntgi!q3Ul_s_*-i_trgr*[_er.-a-ee""astiicoand.
Dimineafa, cAnd a iegit h tinde, impreund cu
fiica ei a_uvdztltaceastil=icoani. Au dus-o ir cameri
gi au inceput sd se roage.
Appt-asea$tLicoani"a--heg1$*sJ-r{pPAn[e-ascd
bg1U-
mrreeg4si-gt-qi- mir.
-iavo"rascd
DgPd.gtgArjge.bf,trAnei,potrivit testamentului
ei, icoana.afost donatd bisericii.

176 177
 Ea continud_eljZvgraXt mir si 4gtdzi.$lujito;
au observatc6, r+""psfida*"fusrfuilox-'
Qig*-elicii
t€e-taurare"1ggna -ffu1ege-.-lq-t*.ti c
Niciodatd nu existd pe ea nici mdcar un fir de pral
degi nimeni, niciodat[, nu o curd]d.
Cutia diavoleasci
Nu existd,,.nimic.
T-e.ley-izsrul... -mai atrdgd
decAtaceastdminune.a"eiyiliz.a,tre.:,
Paq"."gi
jnt,s{qeito6-$Lnoatp$imddjr0.sdecAtaceastd
i*d#hti."99!e greu. de..g.dsit-Aceastd cutie mi
rezolvi partea leului tr ceea ce privegte prob
dobAndirii supremaliei mondiale, expuse
,,Convenfiile internalionale ale inlelepfilor sionig
-!9,-lyen;iileinternationalealeintelep$orsi9"ig_ti".'l
to;*#mulfostutilt"aiieii"r.fr
_ffi_s,"_ru
"Pullsq.
Iatd nigte qxtrasedin acestedocumente: , iM
-.Treb-l+ies@,
U qi.
4ig.Si$e4 oamenilor principi.ul__Duqu-rg_?e-lf
p_shului";
e$raq[dinarH, .infocat5", .&L*ggt*.p,Jg*fit,
h#ob itocil Si-ag.pS.lgc.rftJineretul";
- ..Noi ii vom sustine si ii
gjlgesgl" ^ae@, ca.qs-vl
tnt19dUgg_ll_Sglliinp_omului EiltuLserutui
vjglg$gl _?,!*SffidgUg+gg_ddiei- intr-un cuv
i
el-tlEegi imP-ralitilti". a1
t78
Mai addugdmaici faptul caruUruetg_tele]tizor
se efectueazd
":-'-*-""--*"..-"-'" . codificarea in masi a oamenilor.
#
Numdrul*lut-effiist eS-666. inrrodus subtil in
,liferiteimeguri,ier-gsegrigi fAraim lt
fiecare zipe ecranul albastru. $Lde,sigur, 9i radiafiile
- tot kleviznrulnlle"..transmite.
9qg,*qur_*cledhc-lpEi,-s*eslrddgigqc_sdscapgde
a-qeaq!.{ cgf.te--d-iav-oleasca
prin care diavolul lucreazd
asupra oamenilor. inse uneori nu este simplu sd faci
acest lucru, 4gqAfeee**lnft:CI*.-familie deqeori
conviefuiesc..*;ii--.crerlinciogi. .gi rlrgclerlincieFi. Iar
1eclggiglg$li, de obicelnu pot. televizor.
Cdci are, blestemaful, o mare putere de atractie.
Dar nu existi situafii fdrd iegire. La mine a stat
cAteva zile o cred-incioasddin Niini-Novgorod, sora
Lidia. E4...-mi:a.--povestif*c6-*a-sxporfat m'u$i* ani
tglsaizprul, ps..carein fiecare zi il.de_sshideapentrU
cAteva ceasuri $eam--SnF.rl"ei _LaJugAninFIaeL de a
gi, mai mult, de a-l vinde, el nu
reacpona deloc. $i foarte mult se tulbura gi plAngea
femeia din cauza acesteiamdriciuni. 9i.-iati ct odatd,
simlind deznddejdeasituafiei ei grele, tuinseput€f,"5e
@u, pl6ngdnd "cujacrimi..amare:
- Doamne, nu mai am puteri, ajutd-md..""hc-hide
tekyiaord ! eflci,nrunatasenictrnSear-sfln 5"rog.
hgment*e acelea,solul ei stdteala televizor
gi se uita la o emisiune"$1,dintro.datfuteleviuoruls-a
sq q.gr€9a414*ile$1.Solul a crezutcd s-aintrerupt
curenful electric. S-a apropiat de intrerupltor, l-a
declangatgi...beculelectrics-aaprins.
179
 Atunci a alergat la un cunoscut, care
televizoare. QAf*gfic-A-[s a strd{uit acela sd:l rgp4rs,
nu l;g putut "..ajuta.cu ""nimic. .- . televizorul nI
funcliona.
Dupd cAtevazile, soful a chemat un depa
TV de la atelier. Dspanatorul a ajuns.la concluziai,
televizorul nu $ a arsr nu s-a sfdrAmat,nu s-a stfi
tirltp-cilt"..a locuit.-.in'casa aceea, nu i-a mqi aqSit
sonorul.
$ceeagi influenjh ffitaare/ precum cea a
televizorului, asupra omului o au gi g-aJ4p-l1Jefg_l_9.
Mi-a povestit un inginer .ut" tffiitffi*u.tt
'
intr-o sald de computere cd ggggg,dupi..e-e,..spunea
cA_teva:ggdsiuni,cqplp-ute{elgq_ein-qhi-d-e-au.su.'Igure,
.r@ry'

Cu toate acesteaeg*h*p".U!Ut_Apro-de. A dat di i41djgrinealaeede,-s-c"hideau

singure.
mAini gi a plecat. Centrelede computeresunt unite-intreele si
,,.4,...r'
"".
-, --. ..i.#@F

De atunci a trecutaproape un an. Sotul incea aq-e?

to,gld_ ..glp qlgTglpri". ip?1
qt-4releao"_q-9_ry_4lda
uneori sd aprindi televizorul, dar degeaba. ,,Fk$a"- Numggl]utsste506. Chiar gi cele mai mici
' cgmputere qi. lelevizoare sunt primeidioase petttru
t?ce.
Un caz asemdndtor mi-a povestit om. U_trji pameni mi-au povestit cum au-"iegit"d1n
Diveevo. Locuia intr-un apartament
Qlp.-o-peHa"din. televizor niM gi au declarat cd,.ele
cunoscutii ei. $i avea o camerd miculd. Ip"6 m ptgtl-s_tapegelg*a-e-e*qtei.cutii.
timp nu 9:?-B-1dut,.,ruga.Eu m-am convins de aceg O cunogtinld de-a mea mi-a povestit cd qyg.AUt
lucru, deoarece maica Cleopatra a locuit gi in casl din televizor. un"",cap..*c1r.^coarne.
cum .-a--^apdrut"-.
mea aproape o lunH. , Coarneleau inceput sd creascdsub privirile ei gi s*au
Cea mai mare parte a timpului gi-o petrecea i1 proptit furtavan.
camera ei micutd in rugdciuni. i Trebuie sd ne rugdm gi iar sd ne rugdm!
Insd acolo,.la cg4oscufii ei, 5[ggqlg- d.e,pqre Doamne,miluiegte-nepe noi, pdcitogii robii Tdi!
deqeori,gi in fiecare seard)"f,nqrge.a*mult-finp.
WtJerc.."lele-vizorul, iqrpJgdi
$i se sfia sd le roage pe gazdesd inchidi telev
sau sd reducd sonorul. Qi.aSa.sra.$I&?t.mult tiqp,E
f"l"q*g!"_ele"y.-rf,j:napului.
$i, iatd, cqn{ ap.gs![uc-ru.a.devenit
P]Ilerile ei gi cAnd s-a hotdrdt sd-gi eaute.."s-
gazdd, s;?.f**-e_s_*_..D*o_n$tlui cu rugd"ciunl..gi
rugdmintea de .a, o aiuta. ll|ier*_nU._a-_"apgeal,
"stina. gi a
termine rugiciunile gi. tgl"e\dzo{ul._s.ra

180 181

Pe alcoolici ii izbhvesc rug&ciunile
O boaid grea gi inspdirnAntdtnar:e a iovit
p*portil ru$ - alcoolisrnul. Bdrbafii gi femeile care se
inrbatd crifd igi iroscsc congtiinta, cc;piii 1or, patria Ior.
C6te boli gi fdrdderiegiaduce demonul alcoolulni! $i
c6te rnijloace bfinegti gi vaiori rnateriale consumd!
Alcoolicul igi pierde treptart ruginea, r:ongtiinta,
den"rnitatea lui de onr. Treptal se degladeaz5 gi
ajunge pAnd ia delirunl tremens ori ia inchisoare sau
la nroarte (deseori aceastavine prin sinrrcictere).
$i cAtd amErHciune gi suferintb le aduce
alcoolicul tutunor cei<ir c1irr.jur - gi in farnilie, gi la
ILlcru,gi pe straclii.
I.a mine acasXin Diveevo, in iarna anrrlui 1992
a stat o credincioasd ctin Nijni Novgoroci, care opt ani
de zile a trdit sau mai bine zis s-a chinuit cu un
bdrbat alcoolic. in fiecare zi, sotul ei venea acasd in
stare de ebrietate. Rea in aga mdsurd incAt abia se mai
finea pe picioare.
Solia niciodatd nu i-a ocdrAt, nici mdcar nu i'a
reprogat acest lucru. Toate le indura, le rlbda gi cu
rAvntt $e ruga; il ruga pc Domnul nostru Iisus
Hristos sd o ajute in necazul ei.
$i Domnui a auzit rughciunea ei. Soful a inceput
s5 creadX cu tdrie in Dumnezelu, sd meargii la bisericd
$i...a incetat sd rnai bea.
Un caz gi mai interesant este cei al cunoscutulul
rneu c{in Moscova, Nicolae.
r82
Acesta a stat la mine cAtevazile; se mESactt
mergeala bisericd9i se scdldain sfintele
r:egtrlaritate,
izvoare. intr-un cuvAnt, ducea o viald dreaptd,
cucernicd,ia fel ca aProapetofi pelerini"ipe care ii
c111rosc.
'
inainte de a pleca acas5,mi-a povestit o mini"rne
care i s-a intAmPlat.
JVIulli ani a hdtrt vodcd cur regularitate 9i ir-r
c;rntitate mare. Ajunsese pAnH la delirum tremens,
dar continua si bea.
Deseori auzeacurn vorbeau diavolii despre el:
- Acesta este al nostru!
$i multe alte discufii de-aie lor ;r auzit' $i a
inceput sd se gAndeascdcurn sd se srnr-rlgHdin robia
lor. Odatd a rostit chiar cu voce tare aceast[ dor:infd,
ia care a attzlt un hohot general de rAs 9i un glas i-a
raspuns:
- Ia te uitd ce-Pidoregte!
$i tocmai in acel mr:rment critic al vielii lui Ei-a
arnintit de l)umnezeu. $i a inceput in tot timpul lui
liber sd se roage. $i-a recunoscut phcatul 9i cu lacrimi
s-a ciit inaintea Domnultli.
- Doamne, miluiegte-md pe mine, blestemahrl, qi
ajutd-rnd in necazul meu. Singur nu o pot scoate la
capdt cu aceastd problern5. Numai Tu, Doamne, md
pofi scipa c{eaceastdnenorr:cire.
$i a ascultat Domnul rugdciunile 9i lacrimile lui.
Niccilae a incetat sd mai bea.
- Iatd, sunt deja patru luni de cAnd nu mai beau
Ei nu md atrage - mi-a spus el.
183
 Dupd jumdtate de an a venit iardgi la Div
M-am interesatde starealui.
- Toate, slavd lui Dumnezert, imi merg bine.
De
vodcd am gi uitat. Acum
ad gAndesc numai fu
mAntuirea sufletului meu. in toate ndd5jduies]r
numai in Domnul.
garpele a iegit
in vara anului 1996,puterile md pdrdsiserd in
intregime, iar trupul mi se innegrise gi devenise,
indiferent fafd de orice. , de ,,avedea lumea".
Am inceput sd fac bdi 9i sd iau apd sfinlitd. lnt
-
luna septembrie a anului 1997am *ui, la bisericd.;
De la tdmAie imi mirosea a lAnd in jur. Dar amt,
hotdrat cd trebuie sd merg la bisericdgi cd acestaeste,,i
locul rneu.
Foarte rdu mi-a fost in ziua AcoperdmAnfului
Ndscdtoarei de Dumnezeu. Aveam crampe lar
stomac, am ciizut in genunchi gi le-am cerut iertare i
Domnului gi Ndscitoarei de Dumnezeu. pe 4
decembrie am fost la mdndstirea din Verhoturie, m_a;i
invrednicit Domnul. Am precatde ra mdndstire seara,i
tArziu, era infuneric Ai un cer fdr5 stele. gi doar,
deasupra mea striluceau stelele gi drumul er4,
luminat gi aga a fost pAnd la gard (cam 5 km). Stelele,i
m-au insotit.
inainte de Nagterea lui Hristos mi s-a
incredinlat sd spil iconostasurdin biserica noastr{.,
M-am bucurat foarte mult de cinsteacare mi s_afdcut
184
pi pentru har. Am spdlatchipurile sfinlilor rugdndu-md.
Dupd o zi gi o noapte a iegit din mine un garpe-lung
de 5 metri (din osul gezutului).
SoraTatinna,orasulCeliabinsk
Povestirile de pe mare
ale surorii Valentina
Cu cA,tivaani in urmd a cdldtorit cu vaporul un
pelerin sau mai bine zis un turist, mAnat nu de
dorinla de a se inchina la locurile sfinte, ci de dorinla
Stdteape punte singur (nu imi amintesc numele
lui, parcd Nicolae). Deodatd,in fafa lui a apS.rutun
om; dupd cum a reiegit apoi, era Fdcdtorul de minuni
Nicolae. El i-a spus cdldtorului cd kebuie sd
primeascdsfAntul botez.
Dupd ce a ajuns acasd, Nicolae s-a botezat.
Acum merge cu vaporul la Ierusalim nu pentru ,,a
vedea lumea", ci pentru a se inchina la mormAntul
Domnului Dumnezeului Celui Atotmilostiv gi a-I
mulgumi pentru minunea gi mila pe care i le-a aritat.
Maica Solomonia din mdndstirea de maici
Korelk (Ucraina) a mers cu vaporul din Odessa in
Israel (in decembrie1997).in a doua zi a cdldtoriei cu
vaporul s-a stArnit o furtund puternicd (de pAnd la 9
grade, dupd pdrerea mea). Timpul trecea,iar furfuna
nu vroia sd se potoleasc5.Maica Solomonias-a rugat
185
fierbinte zi gi nclapte pldcutului Nicolae, l-a rugat se
potoleascd furtuna gi sd o ducd cu bine in locul cel
atAt de dorit. $i, iat5, dup5 o vrerlre, credincioasa l-a
vdzut pe fereastra cabirrei sale pe punte pe SfAntul
Nicolae. in scurt timp, furtuna a incetat qi s-a
instaurat liniqtea.
Vaporul a ajuns cu bine la uscat.
Acest caz mi i-a povestit o credincioasi
ortodoxH. Toate cele descrise mhi departe i s-au
intAmplat ginereLui ei. Era cdpitan de cursX lungd. Pe
atunci nu credea in f)umnezeu gi era nebotezat. $i
glumea pe seama soacrei lui credincioase.
Dar odatd, in timpul unei curse obignuite, i s-a
intAmplat o nenorocire: vasul a fost avariat gi pdrea
cd nimeni nu mai putea sd-i salveze pe oamenii care
piereau. $i atunci, cdpitanul gi-a adus aminte de
ocrotitorul ceresc al tuturor celor ce cdldtoresc ai s-a
adresat in gdnd Fdc5torului de minuni Nicolae,
cerAndu-i ajut<lr gi fdgdduindu-i sd primeascd sfAntul
botez in cazul in care nu va pieri.
Printr-o minune, oamenii au fost satrvati.Iar
cipitanul, dupd ce a ajuns acasd,s-a botezat gi mai
tArziu s-a cununat religios cu solia lui.
PAnhin ziua de astdzi nu a uitat curn i s-a ardtat
atunci,in momentul marii primejdii, un bdtrAnelgi i-a
incuviintat intentia de a deveni copilul lui Hristos.
186
inainte de cilugirie
Cu o sdpttimAnd inainte de tunderea in
nronahism affI avut un vis neobignuit" Umblam
cazarrrndsolcitileascxin uniforma soiddleascd
;r::intr-o
irlrisnr.lit5.In cazarmh nu era nir,eni.
treEinci dii"l cazarrnX in piala. pentru exercitii
rnilit;rre, am rrf,zut mulli soldali care stdteau in
l:ormatietirn"brXcafiin haine de paradS. Hainele erau
p.lrt:i spilatc, insd eu arll observat ch elau negre Dl
:ierflSnalrcu vegmintele rnonahale. Tofi soldalii erau
r:hipegi, inalti, tineri 9i frumogi. $i stdteau dupA
cunianda ,drepfI" . Sepreg5teausd depund jurimAntul'
- Am irrtArziat - am gAndit eu.
Apropiindu-md de formatie,^ am incercat s6-l
vdd pe vreunul clintre c-ifi1eri.Insd ei toli erall
inArrntrul formafiei. DouX sute de oameni stdteau
solemn in t6cere, fdrd sd se migte.
La o sutd de rnetri de aceastd formalie stdtea o
alt5 formafie. Aici soldalii erau imbr6cafi in uniforme
obiqnuite. Ca staturd erau rnai scunzi, clar tot aqa de
chipegi, ingrijifi qi stdteau tot dupd comanda
,,drepti".
Apropiindu-md mai mult de ei, am incercat 9i
aici sd-i vdd pe ofiferi, dar ei se aflau tot induntrul
formatiei.
- $i aici am intArziat - m-am mAhnit eu.
Deoctratdarn vdzut cum din prima formafie au
inceput sd alerge spre rnine trei soldali: unul inainte,
iar d<li in spate.
187
 - Au aprobat sd-!i schimbi hainele - mi-a strigat
cu bucurie cel ce alerga inainte.
Iar eu am alergat inaintea lor sd-mi schimb
hainele cu uniforma de paradd ca sd depun
jurdmAntul.
Dtrpd o sSptdmAni am fost tuns in monahism.
Am depus jurdmAntul de credintX inaintea
Domnului gi am devenit ostaEul lui Hristos. Toate
pdcatele mi-au fost luate impreund cu haina cea veche.
S-a ndscut un oln nou cu un nume nou, Trifon. Ce
bucurie, ce fericire esteacetrstapoate intelege numai cel
care a simfit toate acesteape pielea lui.
Mirul Niscitoarei de Dumnezeu
Satui Nijniaia Baigora, care se afld la o sutd de
kilometri de Voronej, nu se rernarcd prin nimic
deosebit. Casele tdrdnegti de lemn sunt urAte, cu trei
capete, in fald au grddinite, iar in spate au cAmpuri
cu cartofi, petice de grddind...
CAndva a existat aici o bisericd frumoasd a
Preasfintei Treimi, care se indlfa deasupra caselor gi a
grddinilor gi avea cupolele aurite, insd in anii de
ateism a fost ddrAmatd din temelii. Icoanele au fost
acoperite, iar obiectele de cult au fost intrebuintate in
gospoddrie. in hula lor fatd de Dumnezeu ateii au
ajuns pAni acolo incAt au folosit sfintele icoane ca
scAnduri gi au fdcut ugi pentru cotelele de gdini.
Tineretul a plecat la orag in cdutarea unei viefi
mai bune. Marele sat dinainte a decdzut. Au rdmas in
188
ei aproape o mie cinci sute de locuitori, dar gi din ei o
treime sunt pensionari, in mare parte necredincioqi.
S-au inisprit sufletele oamenilor, s-au t6bdcit.'.
Nu e de mirare cd s-au inmulgit aici jafurile,
hofia, violenfa. Fie cd sunt violenli strdinii, fie cd sunt
ai nogtri - totuna este. Ba dau buzna intr-o casd, ba
golesc gridinile, ba furd in pddure ultima vdculd 9i
rdmAn din ea numai coarnele gi copitele.
Chiar gi la preotul safului au atentat, degi cdsuta
lui este sdracd gi urAtd. intr-un cuvAnt, un tablou
trist. Sunt uitate de Dumnezeu depdrtdrile Rusiei.
insd odatd...
i,ntr-o zi inviforatd de februarie, spre seard,
protoiereul Chiril Meleqko mergea in parohia lui
modestd, la biserica amenajatd cu un an in urmd pe
locul fostei gcoli sdtegti, lAngd biserica ddrAmatd
inainte, unde, intr-adevdr, incepuserd lucrdrile de
restaurare. Mergea gi se gAndea la un lucru trist: te
pomenegti cd iardgi se vor aduna cinci-gase bibufe.
Dar gi aga e bine. $i cu totul sunt doi-trei foarte
rAvnitori. Dar poate cd nu este nici unul. $i atunci el,
pdzitorul de gaizeci de ani al credinlei ortodoxe, care
a indurat toful: foamea, prigoanele, fiind doborAt,
dar nu biruit, va sluji in bisericula pustie pentru ca
Duhul lui Dumnezeu sd nu pdrdseascdaceastdcasd gi
acestsat.
Cu aceste gAnduri gi suspine s-a aproPiat de
clddirea posomorAtdfdrd cupold, iar in intAmpinare i-au
iegit nigte bibule, tocmai acelea ia care se gAndise pe
drum; alergau spre el, doar cd nu strigau, dar dddeau
din mAini: ,,Batiu$ka, iatd ce minune!"; ,,Maica
189
 Domnului plAnge, se inundd de lacrimi, draga dg
ea"; ,,Batiugka, pSrinte Chiril, Ivirskaia noashe
izvordgte mir!"
...Trebuie sd spun cd icoana Maicii Domnului
din Iviron apartinuse clin timpuri strdvechi bisericii
din sat, iar dupi ce biserica a fost dirAmatd, ea a
ajuns la o locuitoare din Nijniaia Baigora. CAncl s-a
deschis parohia in sat, femeia a inapoiat icoana.
Tocmai clr aceasti icoand s-a intAmplat
minunea.
Iati cum ne-a povestit cele intAmplate insugi
pirintele Chiril: -Am intraf in altar, m-am
invegmAntat gi m-am apropiat de sfAnta icoand.
Chipul Maicii Domnului izvorar mir: binemirosi.tor. El
curgea in guvoaie, umplAnd toate adAncihrrile de pe
sfAnta icoand. Am slujit un maslu gi i-am rniruit pe
toli. Apoi vecernia gi-a urma.t rAnduiala. Sub sfAnta
icoand am pus un gtergar alb, el a absorbit lacrjmile
Ndscdtoarei de Dumnezell... $i acest lucru a lintrt trei
zlle".
Minunea ar5tatd in Nijniaia Baigora a ahas
pelerinii.
...Nu se gtie cum, dar a sosit la bisericd un
autocar plin cu copii. Iar icoana Maicii Domnului din
Iviron nu a trddat deloc minunea ei dinainte. Din
partea opusi se vedea cum curgea pe dedesubt mult
mir; iar din el iegea o aromX... Am inceput slujba. La
un moment dat, copiii s-au idsat fur genunchi gi
deodatd, sub privirile lor uimite, din icoand a inceput
de-a drepful sd curgd un guvoi binemirositor. ,,pircd
se revdrsa un rAu" - a spus pdrintele Chiril.
t90
intr-un 6rrr, icoana a izvordt mir de
doudsprezeceori... Mai mult decAtatAt,a inceput sd
izvorascd mir gi cea de-a doua icoani a acestei
biserici-,,Rugul nemistuit".
irr ultimul timp au inceput sd izvorascd mir
rnulte icoane ale. Preasfintei Fecioare Maria 9i in
multe fdri. Maica Domnului plAnge pentru noi,
pdcdtogii cei fdlarnici gi rdtdciti, plAnge chiar cu
lacrimi de sAnge.
Vindecarea fiicei
Fiica mea cea fiiare avea 3 ani. in vremea aceea
eram insdrcinatd, dar mii chemau la lucru. CAnd
comisia a plecat, dupd ce m-a verificat la lucru, fetilei
a inceput sd i se faci rdu. Temperatura i se ridicase
pAnd la 42 de grade.
Am venit acasdcu copilul, i-am dat imediat apd
sfinfitd, am spus ,,Taldl nostru" gi l-am inchinat de
trei ori. $i am repetat tohrl de trei ori.
Dar dac6 ali fi vdzut ce se intAmpla cu copilul!
Era o grozdvie de nedescris! Se chircea ca pe scaunul
electric. Fetila era ba ridicatd, ba azvirlitd. CAnd i-am
dat a treia oard apd sfinlitd gi am stropit-o, spunAnd
,,Tat5l nostru", a fost ridicatd cam la treizeci de
centimetri, chircitd, cu fafa urAt schimonositd.
Ajunsd la epuizare, fetila a cdzut in pat.
Temperatura i-a scdzut bmsc Ai ea s-a insdndtogit.
l9r

A rezistat
Locuitorul Ivan S. din oragul Kropotkin iegisela
pensie.Pensianu era mare, de aceeamai cAgtigaceva
in plus cu magina lui micd.
Odatd l-a sunat cunoscutul om de afaceri Victor:
- Ivan, magina mea este la reparafie. Du-md gi
pe mine in Krasnodar.Cdldtoriava dura doud zile. in
prima zi vom face o plimbare prin orag, iar in a doua ,
zi ne vom ocupa de afaceri gi apoi vom pleca acasd.
Igi voi pldti un milion.
Ivan a cdzut de acord. Nu existau prea des
asemeneacomenzi avantajoase.
Au ajuns in Krasnodar fdrd pdfanii. PAnd seara
tArziu,Ivan l-a dus pe Victor pe la diferite firme gi
depozite en gros. Au innoptat la hotelul ,;Caucaz".
Victor a luat un apartament de lux. Au fdcut baie gi
au mers sd ia cina la restaurant. Victor a comandat
coniac, gampanie, icre negre, carne de nisetru, iar
Ivan a cerut pentru sine vinegretX, cagd de hrigcd gi
ceai. Era un om credincios, iar toate acestea se
intAmplau in timpul Marelui Post.
Victor a bdut 9i incetul cu incetul s-a imbdtat.
CAnd a inceput sd cAnte muzica, s-a ridicat de la
masdsXdanseze.
Dupd unul dintre acele dansuri s-a firtors cu
doud domnigoare.Aveau cAtegaptesprezece ani.
- Fd cunogtinld, Ivan. Ele sunt vechile mele
cunogtinle Svetagi Liusia.
192
- Astdzi vorn dormi cu Sveta - a glumit una
dintre ele.
Domnigoareleau mAncatgi au bdut cu plXcere,
iar apoi Victor a achitat nota de platd gi ne-a invitat
pe toli la el in camerd.
- Am acolopentru voi o surprizd - a spusel.
Surpriza erau sticlele de coniac armenesc 9i
coniac ,,Napoleon".Aga cX petrecereaa continuat in
apartamentul de ltrx.
Lui Ivan toate acesteanu ii erau pe piac. El s-a
scuzatgi a plecatin cealaltdcamerd.
- $oferul trebuie sd se odihneascd- a spusel.
in zadar au incercat Victor gi domnigoarelesd-l
convingd ,,sdse telaxeze".
La ora trei noaptea, uga de la camera lui s-a
deschisgi a apdrut Liusia pe jumdtategoall.
- Vanecika, lasd-mi sd md incdlzesc,am inghelat
toatd - a spus ea gi s-a agezatla el fir pat.
Ce ispitd cumplitd a fost pentru Ivan!
- Fetilo - a spus Ivan - dar nu, mai bine zis,
nepotico,unde te bagi?
- Bunicutule, o singurd datd trdim pe pimAnt.
Termind cu filosofia ta gi lasd-mdsub p[turd!
- Ei, uite, acugiau cureaua gi vei afla tu filosofia
mea.Hai, pleacddin patul meu! Staipe scaun.
Liusia s-a mutat speriatdpe scaun.
- Iar acum ascultX-md,. Da, trdim pe pdmAnt o
singurd datd gi foarte pufin. Dupd moartea noastrd
va urma viata vegnicd:in iad sau in rai. in fun.cfiede
cum am petrecut acestscurt timp pe pdmAnt. Dacti
vom picdtui - vom ajunge in iad, dacd vom face
193
fapte bune, ne vom ruga gi vom implini poruncile lu.i
Dumnezeu * vorn ajunge in rai. Iatd, eu arn o sotie
acasi qi, dacd voi cddea T plasa ta, voi sdvdrgi un
pdcat cumplit - adulterul. In afarXde asta, gi pentru
tine, 9i pentru mine exist5 primejdia bolii SIDA gi a .
bolilor venerice. Vino-fi in fire, copilagule,gi incepe o
altd viapd!
Discutia a fost lungd. Liusia a plecat de la Ivan ,
cu capul plecat.
CAnd lvan s-a trezit, domniqoarelenu mai erau
in apartament. Pe Victrrr ii durea cumplit capul. A
dat apartamentul in primire gi 'au plecat la un
depozit en gros. Acolo au fdcut afaceri gi apoi au
plecat acasd.
- Liusia ne-a povestit totul - a spus Victor. Ai o
voinld de fier!
$i cu Victor a trebuit Ivan sd discute indelung
despre sensul vietii, desprebine gi rdu, despre viala
vegnich gi aga mai departe. ,
Iar discutia nu a fost in zadar. Victor a inceput 'i
';;-'*il;;
literatura bisericeascd. Iar apoi a inceput sd ajute
energic la restaurarea bisericii. it
194
PovestireacredincioaseiAlla
Am fost martorX gi pdrtagdla o minurte. PAndsd
mi se intAmple acest lucru, gtiam cd existd firaltele.
puteri. ceregti,cd existd Dumnezeu. lnsd credinfa rnc'a
in Dumnezeu era nesigurif, nu mergeam la bisericd,
nu spuneamrugdciuni qi agamai departe.
Iar intAmplarea aceasta a avut loc la
rnaternitate, unde md aflam datoritd apropiatei
nagteri"
imi amintesc cd era o sdrbdtoare- Nagterea
NdscS,toarei de Dumnezeu.StdteamlAngdfereastrdqi
deodatd am vizut-o pe PreasfAntaFecioar6 Maria.
Era pe geafirgi parcf,era vie.
Nu mi-am crezut ochilor gi am inceput sd mi-i
frec cu degetele. InsX Maica Domnului era la locul
dinainte. Am vdzut-o clar. Niscdtoarea de
Dumnezeu mi-a zAmbit. $i o bucurie nespusd rni-a
cuprins tot trupul. Am vrut sX prelungesc acel
moment fericit. $i aga,t6cdnd, ne-am uitat mult tirnp
una la cealaltd.
Apoi m*am adresatvecinelormele de salon,dar
nici una, in afard de rnine,nu vedeaaceastdrninune.
Apoi, chipul imp5rhteseiceregtia inceput sd se
stingd gi a pierit cu totul.
- Astdzi rrei na$te- mi-a spus o vecind de salon
cdnd i-am povestit'minunea.
$i, intr-adevdr, dupd dou5 ceasuri au inceput
durerile gi destul de ugor am ndscuto f.eti!6.
Pe fetild, fireqte,am numit-o Maria.
r95
 Dupd nagtere mi s-a intdrit credinla in
Dumnezeu. Am inceput si merg des la bisericdgi sd
citesc literaturd bisericeascS.Cdt de neinvXjatd am
fost pAndatunci!
Am aflat despremarile noastremodele - vielile
sfinfilor. Slavd gi mulfumire impirdtesei ceregti
pentru cd m-a indrumat pe caleaceadreaptd.
Md strdduiescsd nu fac pdcate.in fiecare seard
imi scriu intr-un caietgregelile- pdcatele,pentru a le
evita in zilele urmdtoare.
Fiica mea, Maria, este in al gapteleaan. Toate,
slavd lui Dumnezelr,merg bine. $tiu gi simt ci ea se
afld sub AcoperdmAntulNdscdtoareide Dumnezeu.
Timpul nu poate fi schimbat
in Ierusalim la poalele Golgotei se afld stAlpul
de care a fost legat Domnul Iisus Hristos cAnd a fost
torturat la Pilat. Noi (grupul de pelerini) ne-am
apropiat de acest stAlp la ora 11 ziua. StAlpul de
marmurd are diametrul de 20 cm gi indllimea de 70
cm. Pe el se afld o placd de marmurd, iar pe placd ard
lumAndri. $i tot acolo,printre lumAndri,pelerinii pun
capetele gi ascultd ceva. Am mers gi eu in jurul
stAlpului gi mi-am pus capul pe placd.$i nu am auzit
nimic. Insd cAnd mi-am aldturat capul de stAlp, am
tresdrit din cauza unui rdsunetputernic de bici, care
bdtea cu o putere ingrozitoare un trup. Biciul se
avAnta in mod regulat gi izbea trupul. Rdsunetul era
atAt de puternic incAt, atunci cAnd inchideai ochii,
agteptailovitura.
196
intr-o dimineald, cu aproape 2000 de ani in
urmd, Domnul Iisus a fost bdtut, iar noi in dimineala
de 13 noiembrie a anului 1997am atrzit.
A doua oard am venit la mormAntui Domnului
Iisus la liturghie la ora L2noaptea.
inainte de slujbd am mers iardgila stAlp,am pus
capul intre lumAndri gi am auzit bdtaia unei inimi.
Bdteainima Domnului.
$i am in}eles:este noapte, Hristos nu mai este
bdtut cu biciul, de aceea nici nu aud rdsuneful
biciului.
Momentele acelea in care Domntrl a sdvArqit
anumite fapte rdmAn in veci!
Timpul aparline Domnului! Domnul este
Creatorul, El este temelia tuturor. Acest lucru ni-l
aratd focul cel binecuvAntat,carein fiecarean, in una
gi aceeagizi, in unul gi acelagimoment, in principala
sdrbdtoarecregtinortodoxd a Pagtilorse pogoard din
ceruri.
PelerinaValentina
^':
*f",-o
197

Povestireasurorii Liudmila
Robul lui Dunmezeu Sergheia innoptat odat5 la
prietenul lui. $i s-a cuicat singur intr-o canlerd.Dupd
ce s-au culcat toli, pe Serghei l-a ndpddit frica. A
simlit cA st5 cineva pe pahrl lui. Fiind paralizat de
fric6,, nu a pufut nici sd se inchine, nici sd-gi
aminteasci vreo rugiciune. Totugi a inceput apoi sX
facd rugdciunea lui Iisus gi pAnd dimineafa nu a
inchis un ochi.
Dimineafa a aflat cH in 'acea camerH se
spAnzurasefoshrl proprietar al apartamentr.rlui.Nici
actualii proprietari nu puteau dormi fir cameraaceea,
dar socoteaucd frica estenefireascd"
Pedepsifi pentru sfadi
Estedeja al doilea an de cAndtrudescla brutdria
mdndstirii. impreund cu un alt cdlugdr - tovardgul
meu de muncd - coacempAine gi prescuri. Muncim,
ca de obicei, rugAndu-ne in bund intelegere gi ne
ajutim unul pe celdlalt.
Odatd, la sfArgitul lunii iunie a anului 1997,
trebuia sd coacern pentru proscomidie agneful gi
norma pentru slujbd. in afard de aceasta,tiebuia sd
coacem pentru pdrintele nostru duhovnic prescurile
pe carele dddeain dar.
Nici nu ne-am apucat de lucru, cdci am primit
vestea cX autobuzul nostru merge la Diveevo gi
tovarXgului meu de muncX i s-a dat voie sd meargd la
198
mdndstireade acolo. El s-a bucurat foarte muit, m-a
rugat sd fac Aimunca lui gi a plecat.
Munca mea gi agaera grea,iar atunci am primit
sarcind dubld. insd aga eram de bucuros pentru
tovarigul meu incAtam fdcut fald pentru amAndoi.
CAnd el s-a intors, norma mea gi a lui erau
aproape gata.Totugi, tovardguluimeu, nu gtiu de ce,
nu i-a plf,cut. in loc de recunogtinld pentru truda
mea indelungatd gi grea a inceput si-gi arate
nemulfumirea gi m-a cicdlit ctr fleacuri.
Iar eu, in loc sd-i cer cu smerenie iertare, am
inceput sd-mi dovedescdreptatea.Pe scurt vorbind,
intre noi apdruse o micd sfad5. $i niciodatd pAnd
atunci nimic asemdndtor nu existase intre noi.
Dimpotrivd, intotdeaunafuseserdpacegi armonie.
Sfada noastri a fost opritd de o explozie. in
aceiagitimp au sdrit in aer toatecocdturilemele gi ale
lui.
O asemeneacatastrofd nu mai vdzusem. Au
fost, desigur, situalii cAnd s-au crdpat doud-trei
prescuri. Dar, ca sd sard ftr aer totul in acelaEitimp gi
incd din cele doud cuptoare dintr-o datd, un
asemenealucru estegreu chiar gi sd ni-l inchipuim.
Imediat am cdzut in genunchi gi am inceput si
ne cerem iertare unul alfuia.
Ni s-a dat o lecfiepentru toatdviata!
CdlugdrulAnatolie
t99

Ingerul gi diavolul
in galeria nationald englezd se afl| doud
portrete. Soarta lor este unicd. iatd ce--a_destiinuit
Itimii renurnitul. pictor care a pictat aceste doud
portrete.
- - C.fl+.l nri-a venit in gAId.9d pletez un inger, am
rug3!"pre_c.rfii p"dfaci trrr"maslu, am luat binecuvAntare
de la preot gi a4.i-ncepr.rt.sdcaut medelul p"ecare ag fi
l-autut sai-i pictez. Am vizitat institutiile de copii, am
rners pretr-rtindeni unde igi duceau pdrinlii copiii.
Dar, vai, un asemel-rearnodel nLr arn ghsit.
$i, iath, m-am aqezat odatd sb md odihnesc
ilntr-unul dintre scualurile orapului. $i am vdzut
drept in fata mea un copilag cu pdr ondulat, care se
juca ir:r nisip. CAnd gi-a ridicat cdpgorul gi mi-a
zhnbit, prin tot trupr.rl m-au trecut fiori de bucurie -
copilagulacelaera un adevdratingerag.
- $icufule, eu te voi picta, Semenicu ingerul.lui
I)umnezeu.
Bdiefelula consimtit cu bucurie...
Tabloul lneu a ocupat un loc vrednic de laudd t
in lume gi in galeria nafionald, igr e"q..amdobAndit
bucurie duhovniceascA$i rdspldtire. 'il
Trecuserd mulpi ani de atunci. Eu ajunsesem
celebru,tablourile mele aveausucces.
- qi deodatd mi-a venit_ru*_gdnd-.sd_:lpje_te*2. pe
dia_vpl.$i am inceput gd caut un model. Am mers pe
strdzi, prin scnaruri, prin baruri gi aga mai departe,
dar rrn asemeneamodel nu am vdzut. in cele din
200
urrnd m-am hotdrAt sX vizitez inchisorile, dar tot ntt
am gdsit agaceva.
La un moment dat geful unei ffrchisori mi-a
spLls:
- Avem un astfel de otn, dar este condamnat la
pedeapsa cu moartea. Nu ig."-mai. r.dmas nici un
sentiment omenesc. Este o fiard cu chip de orn.
Agresiv 9i indArjitl
Pe mine to-ema-iacest lucru md interesa 9i i-am
cerut.sd mi'l arate pe condamnatul la moarte.
9i, iat6., am coborAt intr-o incdpere de la
demisol. Lumina aproape cd nu ajungea la cei
osAndili. S-a deschis o ugd de fier 9i prin deschizdturi
sla uitqt la mine un adevdrat diavol' Chiar m-am dat
inddrit gi am spus ,,ah". FdcAnd zgomot cu lanlurile,
a sJrecurat nigte -c.u.yintede ocard cu. indrdzneali gi
mdndrie. Pentru o clipd am amutit, iar cAnd mi-am
revenit, arn spus bAlbAindu-md:
- Ieftali:md cd v-am tulburat singurdtatea (9i
atunci a tunat iardgi, rostind nigte injurdturi).
Dar eu am continuat:
- Aq-nexgie*de.un*morlel ca sd Pictea-chrp:rl
$ dlavpl-utui pentru galeria de picturd.
,I Nici. 11u,am apuce-t g_e- !e.1min f_raza,cdci el a
c4rulp-lAngd"ndJa,.pdmAnt gi a lncep-ut sH-s-e."abat6*in
f.g!i gardienii inchisorii au fost
cony-g1_s-ijp-g!9gnice.
qocati. $i, deodati, Blrnlte*b-qcelele- lui -am-auziLun
lucru care m-:a- or:
"fdcul.sd-.mi-.?nJi
- e$-mulfi-anl in*.-urmd, cAnd eram inci un
copilag, qdjuEa.m-rn 1pglpnu departe rle casd.Le--un
moment'dat--t*11pi-c-Lo:'tandr mi-a spus cd va picta
201
p.ortretul unui Inger $i ei.r am {ost moclelul lui. $i,
iatd, dupd,.at6fiq"_3ni dumneavoastrd ati venit aici
inainte de rnoartea mea ca sH md inf5liqapi ca
di"Rvoll,.'
P,lctomlq 1iig14sincrqinexrit9i a inceput el fnsugi
sd plAngfi.
Iatd ce i-a destdinuitcriminalul.
- Arn crescut ca un copil mod-est,care avea
succesin toate. AflAndu-rnd irn pragul tineretii, ,t1H
qlserydn:I curn se apropiau ispitele. Grista:n cAte
pu,tin, furam cAteputin, qninfeamcAteputin" $i aga,
Lqgglr&Ltifl" m-a tra,sin vAltoare.imi ingelam sofia,
fqram, devenisem crud gi cunogteary,,satisfacliile,,
bdrbdtegti.Absorbearndin ce ir"lce n-laimult in mine,
ca un burete, LO_aj-e.pafimile.omeni"rii. ipi. b61-eam. j gc
d_ecurdfie, de cinste. Odatii am ucis gi am simfit
mirosul sAngelui, ca o fiard. Ar-n.diptrq_g. in mine
e,An$trinta,'"cinstea, bundtatea-..ni." .celelatte calitdji
_morale.QAnd am.infeles cd -ng_mai*rUnffn-SftUesd
md ridic, am -incep.utsd.i atrag.in".tfe.ta.{r-rea.pe cei
tine ri, neexp erimentati gi creduli. E;am__d e
i"*?:fg"lU.}*p
Bam"6nt.W*dabunam.pe ei pentru mor.a.litatealor.
eh,ipul_41=.Uincepuse sd se schimb_e,_.
Q=
ftgqra lmi
s-ql}-'B"+a"qu*9-*s-h$tie,"de-&iahd"Desnssii*deshduhri
pofta. Nu md puteam sXtura cu
3p'1i*_4--e.eU.in..mjne
pldcerea si ng"*qp, gg,ggn--ngl,--ai-
":x:i- -peryersiunr, le
q1pune?m in reviste gi ziare gi eu insumi pldteam
qari onol4rii penlr1r fcrtografi.i. qi articole de
{epravare. JAnjeam ln agonia generald sd fiu
n,sacerdotuliubirii diavolegti", e-y4m in culmea slavei
cuceritorului depravdrii sexuale.Strigampe str5zi:
242
- SHtrdiascdregii gi reginelesexului nebun'
gjtt*tl cd deja slujeam di-arrolului'.'9i iat{;p$
aici. 9L. d.acd. Dumnezeu nu. v:or fi.. adgq- Pe
rlumneavoastrdla mine pe aceastdcale, ag-fi"*{l-gJit
pXc6.topenia,chderea*mea' Nu -a-{rt
fflr 5 9,,ftgi",1n"]gls,S
cunoscut chinul, dq1.3cum lpfa{. Jni.ma*gl"srrflelul
r+e,-uau inleles to3:td greU.leleg*gdstll-,,,Ssle' O,
I)oamne, c6t de mult ai rdbdat sacriiegiul meu! C),
curse ale diavoluli"li, cAt de tare m-afi prinsl Insd
acurn sufletul meu s-a eliberatdin lanlurile voastre,
eu lucrul acestal-am in leles: qgp!-"je1ft yrt-lt5-Ogolo t
s.q!,Angi.Vreau sd mi pocS,iesc,arn nevoie de
spovedanie,an nevoie...
Glasul lui se auzeadin ce in ce mai incet, parcd
veneadin celemai de jos ale pdmAntului.
M-am intors ia lumind, la cdldurd, la oarneni 9i
la via!5. Pqi"pmi4g Domnul i.a-trimis acestui nefericit
p-ocdinfa.Dacd a fost iertat, nu am de unde sd gtiu'
Nurnai c6. portretul i l-am pictat qi .l-am nu-mit
,,diavolul".
dp-.p-igUrd-.a"furglieise afl d
I*a,,,ga.1eria"na6ir:nalA
doud portrete renumite ale unuia 9i aceluiagiom cu
o$p-"dS*"i*g-e"f l"i.gidc..*disvs-1".L^.gqhipneobservat
se produc in om gg*gfgma$Ar-dgggryqr-area- Cum s-a
produs transformarea -U,nUi',copilag- intr-gn pn
a-?emeneafiarei. Viala ne invajd 9i aceste doud
portrete ne inva|5 cd drumu{ile cele drepte ale
sine,
omului sunt statornicia,.."..".-s-tdpAnfuea,-."".de.-...
rrdrgne$es:*h1+nrt
tale.si$ @-akgi
chizuL minunat. Cglqr supuqi rdutdfii li*se
*k*&lf,$fu
4eformeardalffil omengsc.Qhipul lui f)umnezeu
se transformdin chip de fiard.Esteugor sd te lagiin
243
voia ispitelor gi este mai greu sd alegi calea cea
adevdratd a dreptdlii, a luminii 9i a bundtdfii.
Ingerul s-a transformatin diavol.
SfAntul Nicolae l-a izbivit
Cunoscuful meu Nicolae a plecat in Crimeea sd-gi
vizlteze rudele, sd se odihneascd gi sd se trateze.
$i, aga cum se cade sd se intAmple in asemenea
cazLrri, gi-a luat cu sine foarte multe lucruri:
geamantane gi diferite pachete. PAnd la Simferopol a
mers cu trenul, iar din Simferopol la Ialta s-a format
un grup pentru taxi: el gi trei caucazieni. Se pdrea cd
tofi patru vroiau sb ajungd in Livadia.
Deja se intunecase cAnd s-au apropiat de Ialta.
$i atunci caucazienii au inceput sd vorbeascd cu
insuflefire despre ceva anume in limba lor, trdgAnd
cu coada ochiului la Nicolae. Un glas lduntric i-a
goptit acestuia cd ei chibzuiesc cum sd-l ucidi si sd-i
ia lucrurile.
I s-a fdcut frici.
- Iatd,,am luptat ir:rrdzboi gi am rdmas viu,
iar
aici pot fi omorAt pur 9i simplu ln doi timpi gi trei
migcdri - a gdndit el. Bine cd sunt un om credincios.
Doar gi in rdzboi credinla in Dumnezeu m-a salvat
204
de la moarte. Ce trebuie sd fac in aceastdsifuafie?Sd
md rog, doar sd md rog.
$i a inceput sd se roage cu rAvni SfAntului
Nicolae, a inceput si-l implore sd-l izbdveascd de
moarte. lndelung gi cu sdrguinli s-a rugat Nicolae.
$i, deodatd, chiar l6ngd Livadia, magina s-a oprit.
Taximetristul a iegit din magind, a deschis capota gi
nedumerit a dat doar din mAini: magina era in
ordine.
Situalia devenisegi mai infricogdtoare.
- Urcd-te in cdrufd, te duc eu - a auzit un glas.
Nicolae s-a uitat pe geamul maginii. Pe drum se
afla o ciruld la care era furhdmatun cal, iar in cdruld
gedeaun vizitiu.
$i-a luat lucrurile, s-a mutat i:r cdrufd gi a plecat
cu vizitiul.
Au mers cam zeceminute.
- Uite, acolo in jos este Livadia ta - a spus
vizitiul.
Nicolae gi-aluat lucrurile,le-a pus pe pimAnt gi
a hotdrAt sd-l rdspldteascdpe izbdvitorul sdu. insA,
cAnd gi-a ridicat capul, cdrufa cu calul 9i cu vizitiul
dispdruserd.Ca gi cum nici nu fuseserd.
Multe zile dupd aceea, inainte de culcare,
Nicolae l-a rugat pe Domnul:
- Doamne, arat6-mi cine m-a izbdvit de moarte.
$i, iatd, odatX in vis a venit la el SfAntul Nicolae
gi i-a spus:
- Tu m-ai rugat sd te izbdvesc!
Poaestireasurorii N ina
205
 $i-a pierdut mAini.le
Ruda mea de departe Fetru a trdit pe pAmAnt 37
de ani f.iind ,,necregtin", adici netrotezat; a fost un
om necredincios.
CAnd Gorbaciov a declarat perestroika, a apdrut
posibilitatea de a citi cdrfri bisericegti gi cle a intra in
legdturd cu oamenii credinciogi gi cu slujitorii
Bisericii.
Astfel, incetul cu incetul, Petru a fost atras cdtre
Dumnezeu.
Vecina lui Petru, fiind o fqmeie ortodoxX, i-a
spus acesfuia cd un om nebotezat este sortit pieirii, cd
dupd moarte ii este pregdtit drurnul spre iad. Chiar gi
pomelnice pentru ,,c'rdihnasufletultri" este interzis sE
dai pentru cei nebotezati.
Ea l-a mai sfeittrit gi si se cllnune religios cu
sotia lui.
Faptul cd sunteti inregistrat impreund cu solia
dumneavoastrd la oficiul de stare civili - i-a spus ea
- nn are nici o insemndtate inaintea lui Dumnezev.
lnaintea lui Dumnezeu tr:diti in clesfrAu gi copiii
dumneavoastrd sunt nelegiuifi inaintea Domnului.
Sunt copii ai desfrAului.
Petru a ascultat sfaturile vecinei gi a hotdrAt sd
se cunune religios cu sotia lui, iar inainte de cununie
a hotdrAt sd se boteze.
A venit la bisericd. $i aici s-a intAmplat
nenorocirea: l-a zdpdcit vrdjmagul. petru a hotdrAt sd
economiseascdbani Ia botez.
Pdrintele de la biserica noastrd este bun, clfar
foarte bun, gi pe unii sdraci i-a botezat fdrd bani.
Aitora le-a spus: ,,Iatd., acum aveti bani, venili la
206
.j
bisericd 9i ldsafi in cutie nigte donalii pentru
bisericd".
Petru in vremea aceea lucra la o cooperativh gi
cAgtiga foarte bine. Aga cd avea bani. Dar aici, ftr
bisericS, s-a prefdcut sdrac, fdrd bani. Batiuqka l-a
botezat fdrd sd-i ceardbani.
Foarte bucuros a fost Petru: s-a 9i botezat 9i
banii gi i-a ptistrat.
A trecut o lund. Petrtr s-a afundat in treburile lui
qi a uitat cu tottrl de datoria Pe care o avea inaintea
lui l)urnnezeu.
$i, iatd, l-arn intAlnit odatd la bisericd. $i mi-a
povestit tot ce vd povestesc ell acllm Ei mi-a intins
mAinile, ardtAnclu-mi cd nu mai ar.rpabne.
- Mi s-a ardtat pentru ce rni-a fost dat sd sufdr -
mi-a erxplicat el. Mi-a fost dat si sufdr pentru cd am
vrut sd-L ingel pe Dumnezeu.
Deseori subestimdm importanfa ingeliciunii.
Este un mare pdcat.
,,Sd nu ingeli" - gldsuiegte una dintre poruncile
Domnului. Dar trebuie si iei in considerare cd, dacd
vei insela un om simplu, vei suferi o pedeapsd.Dacd
vei ingela un monah sau un preot, pedeapsa va fi de
cAteva ori mai mare.
Iar dacd vei ingela biserica (casa Domnului),
pedeapsa va fi foarte asprX.
Aceeagi progresie geornetricd are loc ai cu
privire la faptele noastre bune.
Mare har il dobAndegtecel care ajute bisericile gi
mhndstirile.
Valentina
201
 Ilugiciunile i-au vindecat
Roaba lui Dumnezeu Liubov gi-a dorit sd ajute o
familie vecind ?n care beau Ei sofui gi sofia. $i aveau
certuri nesfArqite, scandaluri - numai trai nu era
acela. Si, iatd, s-a dus la ei acasd cu cartea de
rugdciuni (pravila SfAntului Serafim de la Diveevo) Ei
a inceput sd le citeascairugdciuni.
De atunci, familia respectivd nu mai bea gi in
rnijlocul ei s-au instaurat pacea qi linigtea.$i Liubov a
inceput si trdiascd mai bine. Acum se poate mga cu
calm gi in linigte.
Valentina
Si izbAndifi in viafa pimAnteasci
Socrul meu s-a imbolndvit de cancer la stomac.
Deja se qtia cd va muri. I-arn propus si se trateze aga
cum mX tratez eu insdmi.
I lipsitd de apd de cinci zlle, dar aceasta nrt era de
Tratamentul meu este cu rugdciuni, biserici,
icoane, mdndstiri, pocdinfd. El Si-a dat
consimtdmAntul. Dar in sinea trui a hotdrAt cd
niciodatd nu s-a rug;atgi nici nu se va ruga.
CAnd zdceain spital in pragul morfii, am vrut sd
i se facd un maslu, dar nu am gdsit preot. Al nostru a
refuzat.
Apoi am avut un vis: doud duhuri necurate m-au
luat de suhliori gi m-au tdrdt printr-un coridor larg,
la capetele cdruia se aflau alte duhuri necurate cu
diferite infdtigdri.
208
M-au tAr6t spre tron, unde gedeao fiinld mare
(vedeniaa fost clard).$i el mi-a sPus:
De ce ifi bali gura aici, stai liniqtitai'Socrr-rltirr
estede mult in mAinilenoastre'
$i agaa gi mtrrit, fdri maslu.
Piatra Domnului
in anul 1990, fiind in Grecia, am hotdrAt ca in
Postul Mare sd nu mdnAnc nimic 40 de zile"
Am rezistat cu tottrl 23 de zile, iat apoi tin'rp cle
incd o sdptdmAnd m-am deprins incet cu mAncarea'
Pentru Dumnezeu, P€ nimeni nu sfdtuiesc sd facd
aceastX experienld 9i incd fdrd binecuvdntarea
preotului. A merge la infornetare Pe termen lung fird
Ltapeie premergdtoare ale infometdrii este un risc de
moarte.
E adevtirat, mai flimAnzisem 9i pAnd atunci cAte
trei, cinci qi opt zile qi chiar trecusem de infometarea
ajuns.
$i, in general, nu pofi face nir:i nlhcar tln r;as
fdrd binecuvAntarea pdrintelui tdu duhovnic'
in a dotrdsprezecea zi de infometare anl vdzut
in vis o lespede uriapi glefuitd din marrnrirh roz 9i
am attzTt un glas. Cineva rostea clar' incet,
accenfuAnd fiecare cuvAnt, ,,Tat51 llostru". Iar eu
pAnd la acest vis rosteam ,,Tatdl nostrtl" foarte
repede. $i, iatd, mi s-a dat invdldturd de sus cum cd
,,Tatdl nostrt-t" este principala noastrS rugdciune, este
piatra noastrd. $i trebuie sd citim aceasti rugiciune
incet gi congtient.
209
 Vjgfir.este @ ei gl]sgg
PAni cAndvom ticea?
{S-teaZd - la acest n-e-pfeftrit dar va "suferi, grea
pedeaps^d"de la Durnnezeu trlffg nu estenumai cel
Ln zlua de 19 august 7991,in oragul Moscova, carcugjgir:,qi gi eeicarei€jdi sgpldglFauruLpIeyIIl
am ajuns cu totul intAmpldtorla un miting. g!g!ggr, c'are @-le sc-,-Frteaz5
Tofi cei care au fost acolo alJ-atJa,rtblesteme o3menilor *y.iifia, -qg1g, bdu-t-r"rrileaicoolicc
_-la adresa cornuniqtilor. Dar dupd aceea
s-ll11.r.piite ddunbtoaregi pri.mejdioasepentru sdndtate,-care
nimic nou gi nici o schimbarein bine nu s-a produs
BJgymgrnulte r"aclialiimortale,d-aqamei"d,epa4e.
in viata noastrd. V"g!--*dg_*ucigasii acqia care. pe p3fimifg
$coala modernd, agacum a fost, agaa gi rimas, nelencrtrlo
nefericililor iqi ciddesc astfel bogSlia lor vremelnicd
,, :,, . ..,.-t.,*-
atee,gi programeieei au rdmasaproapeneschimbate. aici., perle pdmAnt,D cale parti-clpd sau conllibuie ia
Cuplurile tingre, cAnd vor sd-giaicdtuiascdo farnilie, rispAndirea acestei otrdvi, care cum
in loc sd-giconsolidezeca inainte iegdturile familiale otravh Si se v'esc ca sinucigaq4 gi care aieargd
prin cununia rAnduith de insugi Dumnezeu, lu s_e dupd ajutor nlr la biserici, ci la r:r6ima"eji"lui.
irtdreapt5spre bisericaortodclxd,ci, din pdcate,merg de
Dumne-zeu/ care fac fiole pentru ,,vir-_rdecale-a"
sd.se lrchine la idol-i, la-.diferite statui gi la ,foc - alcoolism"
simboltrl vegnical pieirii vegnice.I(lffi de unde provin
d-ivoriurile in masd, copiii vagabonzi - gi atei, Nu se poate sd nu observdm qi faptul cd, in
n4Jgon-ranii,tAlharii gi violatorii. prezent, egsa+tuhgqqqc a f.ostinvadat cgviqlenie gi
I)acdnu s-aadeveritnddeldeain comunism,ne-au fdrd nici o niedici de toatd oasteadiavoleascdcu
.1., -&.-!*+F5d.:s:-*/:S

clatnidejdea in perestroika,in piala capitalistS. arqgpqlui e-i uriag @, g\L"f4!gii.t5rr

' Dar pretutindeni, i ...Sl-edinla.Pentru noi a d€
{gpd cum vedem, prosperd
fgrddclegea,iro$q $i t;ilhiria HSg[." estesora bUtA obignuit ca in diferite sili gi chrburi sectanfii,
il irpsegtepe om de bdtAnclu-secr-lpumnii in piept gi fdcAnd sprurnela
@.Fa
guri, sd dovedeascdfaptul cd existdDumnezeu.$i.irr
E}ig4g, il duc,qla nebunie. Iisus le-a spus ucenicilor
Sdi: Adeadratzic aoudcd un bogatuL greu an intra in ag-el?9ltimP q&S$-lggun{nsed,Biqe4issfJ-rtodoxd,ai
tnryfrr
dtia cerurilor(Mt. 19,23). d$:"-s"ap.'este F-Ilisten"
in vrernea noastrd au devenit mai frecvente fngiuii se r)or ridica bdrbafi,g!g!4
$i dintre uoi ingiuii
c-az,urile-dg climd c;rganizatd.De ua.adrsacineaasLnge tnusldturi fW, ca_ fi!Rd__pf,-
*Qg lggy 9J*'4 i ^g
!:!y
omenesc, shngele acelriademknddeom seaa udrsn(Gen. Gepte"ig_Ap. 20,
30).
9,6). Vgi"ffi $Lg?gfgieniidin toat;i
lurnea, inzestrafi cu toate rnijloacele necesate,
210 111
Lt I

.f
intinzAndu=,stcwseb, au incep,ut sd p-ri4dd sgflgtefe_ Un cAine de rasd curnpdrat cu rnulli bani
noastre.CgvAntul lui Dumnezeu sub frica rnorlii ne trdiegte acum nu in cugcd, la curte, aga cum era
sd ne adresdm vrdjmagilor lui Hristos,
-i*tef.Zic,.e inainte, ci in apartamentul frumos amenajat gi se
ghisftsrlp.:sl -d{er-i!_elpr
&g*s$aa1srllss,"vJailtprilqrn bucurd de toate bunurile la fei ca iocuitorii
b3be-.,f2une". apartamentului.
in nici unul dintre ei nu se poate increde Lucruriie au ajuns pAnd acolo incAt cAinilor nu ii
sufletul. se mai dau nume de cAini, ci nume de oameni: Rada,
Cregtinii care li se adreseazdlor il vana gi it Dina, Michael, Tom, Vica, lulica, Marusia; gi chiar
Aceastd hait.l numeroasl de
i"gg.llg[Lg-qC".-Pe"-.Hristos. nume de sfinfi: Pavel, Gheorghe, Vasile gi aga mai
lupi, ?mbrdcatiuneori in piei de oi, g1g_y1*qlnggl-Jgl: departe. Dqpgopteq pentlu {Aptu1ile lui Dumnezeu
-pg.a4ee__c_ale.De la e*|"*Td*g5a#e decAt drqggqtea pentru Dumnezeu.
9*sgt, psHgggJli,Mi,
-a!3-e-91-e_99! *la --"fa,plg:i este
& e3glg*,idqJ"q,!"t.e.*si---nshi{ta}e-
pe*4.bjl'p_S:'lgl9,g..pJ"e-ai_el-lor. nelegiuitd gi nepldcutd lui Dumnezeg.
Iq|f_qdiypJgli reprezentanti ai acesteihaite de In asemenea imprejurdri, ingerul pdzitor igi
lupi nu existd nici un fel de vrdjmdgie, cff:LUne+te pdrdsegte locagul gi acesta devine diavolesc, lipsit de
.fel: acela de a .spori",*dSSf.rAqL orice ocrotire dumnezeiascd.
ill]*._"Fif"r.g*r.".
Dupd rnonuffrentele funerare gi inscripfiile de la
e i"_nff*, nouiirapentru
a pierclesufleteleortodocgilor. morminte se poate vedea adevdrata noastrd atitudine
fafd de viafa de dincolo de mormAnt.
+g!q"gS.gl"3ntiise tin energic dupd copiii noqtri.
Ei se perindd liber prin gcoli 9i le strecoar5pe furig De exemplu, a citi pe monumenful funerar
copiilor nogtri invdtdturile lor, literatura lor. inscriptia ,,Aici odihnegte roaba lui Dumnezeu saLl
At-enfie !!! @intl-q robul lui Dumnezeu..." in vremea noastrd este
r_iblle
_gs,e
ag[gyqr4_td aproape imposibil.
9i biblia pe careo rdsp6ndbscsectan]ii,veti
c_qn-s!.gtg IEtd, inscripfii precum: ,,Vegnic vei fi cu noi"
cd lipsesccAtevacdrFidin ea. De aceea,fdrd
indoialh, niciodati nu veli ajunge la cunogtinla sau ,,Te vom iubi, te vom tine minte, te vom plAnge"
putem vedea aproape pe orice monument funerar.
adevdruiui.{tlt_-at_enE*_v_rdimagul_-e_s_te^-y_i.eJ_ean-_Si
Dar despre ce vegnicie.estevorba gi, oare, ii va fi mai
p-e-rfid.
* Pro uqor celui riposat datoritd acestui lucru? Cel rdposat
nda expozitiilor de cAini
nu are nevoie de acest fel de iubire a noastrd. El a1e
nevoje de rugdciunlle npaptre. cd!1e.Dpm4ul pentru
odihna sufletului lui. 9i lucrul principal pentru
*'
212 213
 mfint,irea sufletului celui rdposat egte ra ortodocai
pentru ce md inchin idolului? Nu este, oare/ slujire
$i ce_adrlacasX pentru el. pe
I"Tgj5ilqll":e_q-bisericeascd "!1 inaintea lui? Cititi, vd rog, ,,inleiepciunea lui
ffiiil*fngiopfifii-?iegtinutui se asazd intotde;runa l1' Solomon", cap.13,1-10gi cap.1"4,8-37.
Cruceaortocloxi. iil
I Este trist, dar este adevdrat gi fqptul cA {3g fg
D g t-MMfa ce sd ne..pulthrn. cu $i.mai
vorbe Am^in-c-_e-put
Parte gi inphiga@js-.srrrnumente* qele-"ilslifersn$6 decAtinainte. Intr-una din chrfi era
Acestemonrlmentenefire;ti,lipsite de orice oseminte
I descris cgm prqncql care ggl5: ):p-ib,e
"A111dalej9r
suh ele, Cgn-f.a"rm"."hatdrarii-*aukrr_i.telllor
locale gi a
fpsteior ar{undri.de partid au apr}1i11
, spuse, -gi. clrm - se
inf-4F*eaz4.-#agisea c.e-lor
la vremea lor contamineazd iirimg- lui. $i p3!qg"---agea$
ptetutindenj. $,1 a fost nunritd c{e cdtre contaminare a inimii pruncului si rrentru fiecare
admiratorii focului - fo__c-r.r,L"vsgn_ig,-
$j, *1*Jf:.g.d_eJdr, votblg!3g1 roqtltd ei figqaqe.g6nd .Tyl{gr,
p,gpfry""p"-dsa-toaii.nepnedili
nestins v"a fi acBle. in iad. vinovatul cel nenociiit va trebui sfi rdspundd ia
Focul vepnic, care afd,e este
M
rtumai o-'iimha-dg .foc care iese printr-un tub clin i u decatajrtj D=u*nereu.
- Frumuseleava salva lumea! - a rostit in eter
adA'crrlce ?i amintcatecrestinuruiclespreiadul care
un glas. $i totul h ju{ a inceput sd sclipeascd,a
dcja cxista
inceput sd strdluceascd. In acestecuvinte nesdbuitese
, inchi4arei i au sufletele gdsesc o dorin!fl nestinsd gi o justificare pentru
yd., Iar r iubitorii de argint, care ii ademenesccu marfa lor pe
doar spre pieire" Diferitele parastase,cu atAt mai
compatrioli. Ratriru:ea, ca la .con4n"{_qr "{intl--o- d"afdse
mult cele bisericepti, la*idCIfui cu focul veqnic
rep,rezintd madasee*dififsfd ;r credinfe,i no-astre.la
tulb".-urd ""gi incepe .sd se inchidd numai in fala
f ruglugelj j extsrip are.
fu1nina zjlei. Ace"staeslg ritualul ineh.ur6rii.direete p-fin fiurnuselea lui i-a qderne$!.!n
inaintea satanei. f;4[4@:lt
trqgq_t p_eplotopdrinlii noqtri. Acum, in rnagazinelegi
T*o..godnjcuicare ;qste itape"iiiA* sentirnentele
chiogcurilenoastre,tot ce se vinde strdlucegtegi ale
ciudate ale q-neidatorii neiqelese uneori chiar o ia in
un invelig frumos, original. Hainele multicolore,
brate pe iubita lui gi o duce cu entuziasmpe treptele
bogate, excesiv de strdlucitoarecu diferite etichete,
cdtre focul vegnic.if.r*eaUr"h. inr& *lji a
cu stele in cinci colturi qi cu triunghiuri rdsturnate igi
g.iifsruLsda, p.eso"li,?-*s"*gi, i:rc5 nenXscu!. 56 au sensul gi lelul lor. Nimic nu se face ia noi numai
nedezmeticimlAsqagt_a_e_s-t_e-_q*t"p]luniet
aga,fdrd intentie. Guma de mestecat,simpld la prima
Fiecare credincios sd cadd pe gAnduri pi sd se
vedere, il deprinde pe copilag incd din copiiHrie cu
intrebe. Dacd eu cred in fdgdduinla rui Dumnezeu,
un mod rumegdtor de viald, asemdndtorcu cel al
{
i
214 215
l
 animalelor. Surprizele din gumele de mestecat ii
deprind cu rnaterialismul, cu idolatria gi cu diferite
jocuri nesdbuite 9i ddundtoare. Nici mdcar continutul
gurneridr: mestecat nu il cunoagtem. Prin ce mAini au
trecut ele gi nu este,oare, primejdios sd le folosim?
irr rnomentul de fal6,
lzuoarele minc.iunii, ale
erezieri,ale desfrAului gi agamai clepartestrnt multele
mijloace de informarc in masd.
, QAcd omui yg5|9 un film. despre tAlhdrie gi
desfrAu,pgltiqp5 cu inima la eqea"lalhirie-
g.|!1aEei
r{ssfrau.
$i * -itipffi;nr;; bo;""t"i t;i'"
$1[ry-Eg -!e_a contaminatai de patimi, pentru
s_entintenteJ,e*
"g_gllg4*.AteSi pentru
".Eale, [).ggtfr.]_.
inter:estrlfnld dg_gele_1gjeIzlge.
Qa"a".rc"* deql'rA_nare, pg!!9!5l, Ilgculale,
Lq fel de primejdioase,mai ales pentru copii,
sunt f-ilmele de la cinematograf, Precum:
,,Vrdjitorul", ,,tmpugcdturadin mormAnt", ,,Profu' de
se'x"gi altele.Indeosebifilrnele cu conlinut desfrAnat
surrt ctrmplit de pri*J]ffiil'iti" #"murite ublii
mortale, care se rdspAndegtedin ce in ce mai mult -
SIDA. Atraclia fa!5 de aceste!$agini monstruoase,
cg1}t3gloap-e- $i incd de proporfii mari, p,oate"duce-la
pieire or4se intr (a$a -c-umau pierit odinioard
Sodomagi Gomora).
Q,umneezu nu va rdbda c-a. cei. .ce se
in deletnjc esc cu,.perve:s,iFnilj: sex,,r,i4lgiii-infro due-d
prellindeni in_ tbieei -yra1a_faaniliald dupi legile
r,:ite,fdrd deosebirede inrud.ire, vArstd gi
cif"eaii.fl_q
SCX.

inchipuirilSr desfrdnate sunt Venifi-vd in fire, srrrueigagilqrpi u_clgagllgl_de

@t'
4t"iztrg_dg-]gge_11 lpri Hristos. _Ce folos sd fi pdstrezi sufleta omeneqti, ca-r-e- rdspAndili asemenea
frumusetea exterioard - scrie Cuvlggg!*Macq-rie - vr-d.gocasele,asemenealiteraturd gi p ornografie!
d3cii inima ta gqt-eplia{-dse9fte*ffiurats.l. @ nu.slrnt- ugo?fgr sulljg
Ett tnsd r,tdspun uoud:Cd oricines.eJitdIa femeie, sinisttg. Acesta este timpul pe care Domnul ni l-a
p-af"tjnd-0,
g qi sdahrgitgfu.ft_eyar ea tn inirna hri (Mt. S, llsat pentru pocdint5.La soovedanienu trebuiesd ne
2.8). rgg1nalLd€_p.Ag.4telg rroastre. Domnui pedepsegtecu
Dezrdddcineazd toate firele electrice din sufletul moartea primirea cu nevrednicie a Sfintelor Taine.
tdu. Decupleazd-te pe tine, capul tdu de minciund, Eieca*e trebuie -sAjhd,qmte cd din sufletul celui
l. vioientS, clesfrdu gi rdu. nspocdit vghgSgl face groapd de gunoi. fi..pg-ggl
.t Teleecranul reprezintd de,seori dominatia
care.n"U.,Qgimg[rti$e$te, la judecata l-ui"Dumnezeunu*
i
I ngJiryritatda satangi asupra oamenilor. ilyo1a jutanlgi_lqp_lqle-bgle,,liciposturile.
I
t Trebuie sd fii vrdjmaqul clar gi adevdrat al In a patra publicalie a ,,Legii lui Dumnezeu" (la
I
lr sufletului tdu ca s,Aili quplJlcu+alfn gi Etdndiferen+d pagina 569) este scris: ,,Toatecunoqtintelegtiinlific-e
l omenegti,drui rus t luminat_ef*ule_rnic de lumina
ii
ulntea-la, sgfletgltA.u?-c€
gtei,?trq_c,tj
i .!1congtiente.
@u, igi pierd adevdratul lor
sens gi tel"
'216
2t7
 in loc de bine, acestecunogtinte aclrtcmult rdu.
IJazAndu-ne pe cele scrise, trebuie sd amintim ceea ce
fac autorii diferitelor povepti alcbt-uite pentru
prostirea copiilor, ceea ce fac scriitorii de orice
nuantd, fantezigtii, poefii gi specialigtii iscusiti 9i
sArguinciogi in preltrcrarea generatiilor intregi de
copii prin interrneclii,rl confinutului falselor
programe pcolare gi, de aserlerlea, toti adcpfii lor:
educatorii, prcfesorii ctin qcoli, licee, gcrili medii
tehnice gi institute.
inridicinarea ateisntuh-ri profund nrincinos la
noi in tarai s-a realizat, in principal,'cu forfa. L-Tnnratre
rol i-a jucat aici introcirlcereain toate instituliile de
invdtdmAnt a argumentelor pseudo-gtiintifice
impotriva existentei lui Dunrnezetl. Pe acestea se
intemeiazX gi acum toatd pedagogia noastrd nebund,
criminald. Lucrurile satanei se manifestd in vremurile
noastrepretutindeni.
I]i4-v-otulse strdduiegte prin toate rn.ijloacetresd-l
ispiteascd chiar gi pe cel ce merge la biserica lui
Dumnezeu. Femeii se striduieEte sd-i insufle sd
meargd la bisericd imbrdcatd in haine str5lucitoare,
multicolore, de import, aplicAndu-$i pe fald diferite
cosmetice Ei aga mai departe. $i diavoLrrlui ii reugegte
acest lucru. El le gdsegtepe cele care ii slujesc. Unele
indrdznesc sd-I. supere pe Domnul, apropiindu-se de
SfAnta impdrtiganie cu br.rzele vopsite, cu pdrul
coafat, fdrd basma, in pantaloni bhrbdtegti gi, mai riu
decAt orice, in fustd mini.
in prezent pretutindeni se restaureazi bisericile
ortodoxe. $i banii pentru acest lucru nu ajung. De
218
uncle sd-i ludm? Din pdcate,ne-am dezobignuitsd
n5ciSjc'luimin ajutorul lui Dumnezeu. Degi in
asemeneasitualii Domnul nu ne re'fuzdajutorul. T'ot:
ceea ce vedern gi sirnfim in jtirul rrostru, toate
comorilelumii, toateacesteasunt ale Lui. $i, oare,nu
ne va ajuta El dacSne vonl adr:esaLui?
Cuviosul Serafim a sptrs cX gy tofi banii.surrt
incuvilnlali de Domnul gi cie Preircural.aLui Maicd.
EXi,,sJqbq*i proveniti din asupiil5;,"tggr;imi
9i sAnge.$i
Cuviosul Serafimcel inainte-vizdtora respinsbanii
acegtia.
Sfinlii Pdrinfi ge .augrtizeazf,,spunAndu-necd in
rSemyJllg_din.Wni diavoltri ii va atragela iubirea de
ar$int nu numai pe mireni,.l gi pg glii dintie pleoli.
De exemplu, in publicalia bisericeascd, Sfintenia
stb obroc(SergheiNiius) pentru anul 1991.,Iapagina
71, toateacesteasunt descriseamdnunlit.
\'. Ingcertko,
N. Nougorod
Minunea minunilor
in iarna anului 1997,in regiunea Diveevo, in
unitatea militar5 s-a deschiso bisericdnoud. Cine ar
fi putut crede acestlucru cu zece-doudzecide ani in
urrnd?! Regimul tare de fier a fdcut totul pentru a
scoate din congtiinta oamenilor credinla in
Dumnezeu. Oamenii credinciosi erau pur gi simpltr
nimicili, bisericilegi mdndstirileerau ddrAmate.
Dar de ce I s-a declarat rdzboi iui Dumnezeu?
Perrtru ci Domnul ne invaff,: ,,Sdt:trtrtc.izi",,,Sdnu
2r9