Sunteți pe pagina 1din 103

Universitatea „Al. I.

Cuza" Iaşi
Facultatea de Drept

Elemente de
DREPT BANCAR-VALUTAR
Lect. univ. dr. Ionel BOSTAN

111128
B.C.U. - IAŞI

Iaşi • 2000
„[...] Autorul cursului de faţă este permanent preocupat
de conturarea clară a unor concepte şi mecanisme (neocolind
elementele de istoric) privind banii şi sistemul bancar. In
cadrul cercetărilor efectuate pentru realizarea lucrării, autorul
a parcurs o bogată literatură de specialitate, inclusiv legislaţia
de profil, şi a investigat, în bună măsură, realităţile financiare
şi bancar-valutare din Româna [...].
Cursul este alcătuit pe o structură logică adecvată, cu o
înlănţuire firească a domeniilor de cercetare, pe parcursul
celor cinci capitole fiind asigurat un bun echilibru între
teoretic şi practic, retrospectivă şi actualitate, economic şi
juridic [...]."

Prof. univ. dr. loan MACOVEI


Decanul Facultăţii de Drept
din cadrul
Universităţii „Al.l. Cuza" Iaşi
CAP. I.
BANII
1.1. Inconvenientele trocului, apariţia şi evoluţia monedei
l .2. Apariţia circulaţiei băneşti pe teritoriul României
1.3. Natura şi funcţiile banilor în economia contemporană
l .4. Masa monetară şi echilibrul monetar
l .4. l. Structura şi dinamica masei monetare
l .4.2. Echilibrul monetar
1.4.3. Lecturi suplimentare: Despre inflaţie

f
• Nevoia de coincidenţă a necesităţilor. Este i m p o s i b i l a
se face troc, decât dacă A are ceea ce doreşte B, şi A
doreşte ceea ce B are. Uneori această dificultate poate 11
CAP. I. învinsă prin întârzierea uneia din părţile tranzacţiei pentru
BANII o perioadă de timp, dar acest lucru cere încredere şi un
bun simţ al onorării o b l i g a ţ i i l o r . Ea devine mai uşoară
dacă părţile implicate ştiu să scrie şi să citească, astfel
„Inventarea şi apariţia banilor constituie una încât datoria să poată fi înregistrată, înregistrările cetăţe-
din cele mai însemnate realizări ale umanităţii, care nilor din trecutul Statelor Unite conţin o mulţime de
se alătură altor descoperiri esenţiale, cum au fost asemenea rubrici. Independenţa a curmat utilizarea
focul, arcul cu săgeată, roata sau ambarcaţiunile cu monedei britanice înainte ca Statele Unite să fie gata să
pânze." asigure un sistem al dolarului. „Datorez l u i Nathanian
[C. Kiriţescu, Sistemul bancar al leului si precur- Hawke o legătură de frânghie de 20 yarzi", se putea citi
sorii lui, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 3]
într-o rubrică de epocă.
• Dificultatea de a s t a b i l i valori egale. Chiar şi a t u n c i
când fiecare din părţi doreşte ceea ce cealaltă parte
Astăzi, termenul de bani este o denumire generică atribuită
posedă, nu rezultă neapărat că ele pot conveni asupra unui
tuturor tipurilor de monede şi de semne de valoare. Banii au apărut
schimb cinstit. Valorează oare un vas pictat cât o găină
spontan, pe o anumită treaptă a dezvoltării societăţii, ca o consecinţă
grasă? Ar putea fi necesar mai mult timp pentru a echili-
a anumitor relaţii de producţie istoriceşte determinate, fiind un
produs necesar al procesului de schimb 1 . bra astfel de ecuaţii de valoare.
• Indivizibilitatea articolelor mari. Dacă o vacă valorează
cât doi saci de grâu, cât valorează un sac de grâu? încă o
dată, trebuie amânată o parte a tranzacţiei până la o dată
1.1. Inconvenientele trocului, apariţia şi ulterioară. Acest lucru nu este uşor, n i c i chiar într-o
evoluţia monedei comunitate stabilă; în ceea ce priveşte popoarele nomade,
lucrurile se complicau enorm.
în perioada de început a producţiei de mărfuri, trecerea Dezvoltarea schimbului a făcut să apară cu t i m p u l o măria
bunurilor de la producător la consumator avea loc prin schimbul căreia să i se dea preferinţă la schimb. Această marfa a început să
direct, cunoscut sub denumirea de troc sau trampă. Formele exprime, prin valoarea ei, valoarea tuturor celorlalte mărfuri; a deve-
posibile de schimb erau2: marfă contra marfă, serviciu contra nit un echivalent general. Rolul acesta de echivalent general 1-au
serviciu, bunuri pe servicii şi servicii pe bunuri. Dezavantajele jucat diferite mărfuri în decursul istoriei. Subliniem rolul jucat de vite
unui astfel de sistem erau nenumărate; Geoffrey Whitehead le-a în vechea Romă. Dar nu numai vitele, ci şi alte mărfuri au slujit ca
sintetizat astfel 3 : echivalent general, până când 5-a recurs la metalele preţioase, a u r u l
şi argintul. Metalele preţioase puteau servi pentru exprimarea valorii
celorlalte mărfuri (în primul rând) pentru că şi ele erau mărfuri,
1
C. Kiriţescu, Moneda. Mică enciclopedie, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. produse ale muncii sociale, având şi ele valoare. De la folosirea
Bucureşti, 1982, p. 63 aurului şi argintului, ca echivalent general, până la transformarea
2
Lefter Chirică, Romeo V. lonescu, Sinteze de economie politică, Ed. acestor metale preţioase în monedă, nu a trebuit să treacă prea mult
Economică, Bucureşti, 1982, p. 63.
3
în lucrarea Economia, Ed. Sedona, Timişoara, 1997, p. 183. timp.
0
acelaşi timp valori de întrebuinţare.'
Motivele pentru care metalele preţioase au fost larg acceptate / D i v i z i b i l i t a t c perfectă. A u r u l şi argintul se pot împărţi în
4
ca echivalent general sunt următoarele :
bucăţi oricât de mici. Suma valorii părţilor este întotdea-
/ Metalele preţioase reprezintă o valoare mare într-un una egală cu valoarea întregului pentru că micile bucăţi de
volum mic. Pentru producerea lor se cheltuieşte foarte metal pot fi oricând retopite la un loc fără nici o pierdere.
multă muncă, în cele mai bogate zăcăminte de aur trebuie Pentru măsurarea valorilor, acest fapt constituie un mare
scoase mai multe tone de minereu pentru a se putea avantaj. „O vită n-ar fi putut fi tăiată în două, fără ca acest
extrage din ele câteva grame de aur. Reprezentând o fapt să influenţeze asupra valorii. V i t e l e erau deci mai
valoare mare într-un volum mic, metalele preţioase sunt greu de folosit, şi din acest punt de vedere. Diamantele
uşor de transportat, ceea ce reprezintă un mare avantaj. reprezintă şi ele o valoare mare sub un volum mic. Dar
/ Proprietăţile c h i m i c e ale metalelor nobile fac ca a u r u l diamantele nu pot fi sfărâmate în bucăţi mai mici fără ca
şi (într-o măsură m a i mică) a r g i n t u l să fie i n a l t e r a b i l e 6
valoarea întregului să sufere."
faţă de a c ţ i u n e a o b i ş n u i t ă a a e r u l u i . Alte metale se
/ Metalele nobile s u n t uşor de i d e n t i f i c a t după câteva
oxidează. Dimpotrivă, valoarea de întrebuinţare a aurului
proprietăţi fizico-chimice (culoare, sunet, greutate spe-
şi a r g i n t u l u i nefiind supusă degradării sub acţiunea unor
cifică), ceea ce face ca ele să fie greu de falsificat. Un
agenţi naturali, posesorii acestor metale au o relativă
comerciant experimentat nu putea fi niciodată înşelat
garanţie de invariabilitate a valorii metalului lor. In mod
dându-i-se o monedă de aur falsă, de exemplu.
evident, acest lucru nu scuteşte metalele preţioase de o
variaţie a valorii lor din pricina creşterii productivităţii La început metalele preţioase au fost întrebuinţate ca instru-
muncii în producţia a u r u l u i şi argintului, dar acest risc mente de schimb sub formă brută de bare de metal sau lingouri. Orice
este inerent producţiei de mărfuri şi nici o altă marfă nu ar operaţie de schimb presupunea cântărirea m e t a l u l u i şi verificarea
putea fi un etalon absolut, deoarece orice marfa poate fi calităţii sale. Pentru a se evita aceste dificultăţi, l i n g o u r i l e de aur sau
folosită ca echivalent general doar pentru că este marfă, argint au fost înlocuite cu monede în forma unor discuri circulare de
adică are valoare care se estimează la fel ca valoarea dimensiuni cunoscute, având imprimate pe ambele feţe un desen
oricărei mărfi. oarecare (de obicei c h i p u l suveranului şi stema ţării). Aşadar, avem
de-a face cu baterea monedei, în felul acest, statul garantează greuta-
/ P u r i t a t e a desăvârşită. Toate metalele, şi p r i n urmare şi
tea monedei şi calitatea m e t a l u l u i , iar desenele imprimate pe feţe şi
aurul şi argintul, pot fi obţinute în stare aproape pură. z i m ţ i i de pe margini fac să nu se poată sustrage n i c i o cantitate de
„Prin urmare, nu pot încape discuţii în privinţa calităţii metal preţios din monedă. Desigur, prin circulaţie îndelungată şi
metalului care se negociază. Oricare ar fi provenienţa sa, monedele se uzează şi până la urmă trebuiesc retopite; însă astăzi
aurul sau argintul este totdeauna acelaşi. Nu s-ar putea aurul şi argintul în formă de monedă stau mai m u l t în tezaure, circu-
spune la fel despre vite sau alt echivalent. Nici un bou nu laţia lor fiind înlocuită prin alte sisteme.
e identic cu altul, şi dacă şi astăzi vitele ar continua să fie Dacă rândurile de mai sus au fost consacrate doar uneia din
considerate ca instrumente de schimb, s-ar ivi numeroase etapele evoluţiei banilor, şi anume etapei banilor marfă 7 , în cele ce
d i f i c u l t ă ţ i d i n cauza diferitei valori de întrebuinţare pe
care o au diferite vite. Acest fapt arată şi mai bine dublul
caracter al mărfurilor, care nu pot fi valori dacă nu sunt în 5
Ibid.
6
0
7
Ibid.
Ibid.
Sintetizând, arătăm că banii marfă au reprezentat prima formă de existenţă
a banilor şi erau reprezentaţi de bunuri cu rol intermediar (de echivalent) şi,
4
B. Zaharescu. E c o n o m i e p o l i t i c ă , Ed. Cartea Românească, Bucureşti, totodată, de etalon pentru măsurarea celorlalte b u n u r i . Bunurile care s-au
1948. pp. 92-94.

8
Iniţial, cantitatea de bani de hârtie emisă nu trebuia să depă-
urmează ne vom opri asupra altor două etape importante: etapa bani-
şească stocul de metale preţioase deţinut de către bănci.
lor de hârtie (şi metalici) şi etapa banilor de cont.
Un alt aspect important este acela că, pe parcurs, statul a
Etapa banilor de hârtie şi a banilor metalici (monedă divi-
zionară) debutează odată cu sec. XVI, când, alături de monedele din restrâns dreptul tuturor băncilor de a emite bani de hârtie, acest
metale preţioase, încep să circule şi banii de hârtie sub forma bancno- privilegiu revenind Băncii centrale a statului, care se mai numeşte
telor, care erau caracterizate de convertibilitate, putându-se schim- şi Banca de emisiune sau Banca băncilor.
Prin dezvoltarea considerabilă a producţiei şi a schimbului de
ba, la cerere, în aur şi argint.
în legătură cu această etapă, trebuie reţinute următoarele8: mărfuri, cantitatea emisă de bani de hârtie a depăşit stocurile de
Moneda de hârtie (bancnota sau biletul de bancă) este o metale preţioase.
Ca o primă consecinţă, monezile din aur şi argint au încetat să
bucată de hârtie specială, cu dimensiuni şi format special, imprimată
mai circule, iar convertibilitatea banilor de hârtie în aur, pentru
faţă-verso de către un organism public şi a cărei valoare nominală
persoanele particulare, a fost suspendată.
indicată era atestată de stat. Până la încheierea primul război mondial, aurul a rămas doar un
Apariţia monedei de hârtie s-a datorat băncilor care păstrau
etalon al preţurilor şi o măsură a valorii, fiecare monedă naţională
d i s p o n i b i l i t ă ţ i l e băneşti ale comercianţilor sub formă de aur şi argint.
Debutul 1-au făcut băncile olandeze, care în schimbul banilor definindu-se într-o anumită cantitate de aur.
în perioada 1944 (conferinţa de la Bretton Woods) - 1971, în
de aur şi argint depuşi de comercianţi la bancă, le dădeau bilete de
lume a funcţionat un sistem valutar aur-de_yjiz,e.
bancă care conţineau suma depusă.
Banca devenea astfel depozitarul b a n i l o r , iar b i l e t u l pe care îl Conform acestui sistem, dolarul american era singura monedă
primea comerciantul confirma depozitul şi angajamentul băncii de a convertibilă în aur şi recunoscută ca valută pe plan internaţional.
Deoarece emisiunea de dolari în perioada 1944-1971 a depăşit
restitui, la cerere, cantitatea de piese metalice depuse.
echivalentul stocurilor de aur din Rezervele Federale ale SUA, stat
Cu timpul, aceste bilete de bancă, devenite bani de hârtie, au
care se angajase ca garant al convertibilităţii tuturor datoriilor în aur,
înlocuit monedele de aur şi argint în circulaţie.
convertibilitatea dolarului în aur a fost suspendată (vezi Tab. 1.1.
- evoluţia monedei înainte şi după Bretton Woods).
NOTA: Practic, în 1976 Fondul Monetar Internaţional a decis demone-
Banii de hârtie se mai numeau fi monedă fiduciară, sau monedă de
încredere, de la latinescul „fiducia", care înseamnă încredere, în sensul că tizarea aurului, adică aurul nu mai îndeplineşte funcţia de bani.
reprezentau simbolul încrederii în capacitatea băncii emitente de a în prezent, toate ţările lumii îşi definesc moneda naţională, în
rambursa echivalentul banilor de aur şi argint înscris pe biletul de bancă. funcţie de fluctuaţia liberă de piaţă a raportului cerere / ofertă
pentru moneda naţională.
Deoarece nu toţi posesorii de bani din aur şi argint îi depuneau Banii contemporani, adică banii de hârtie, sunt practic nişte
la bancă, până la primul război mondial a existat o circulaţie paralelă titluri_de valoare emise de stat şi investite cu putere de cumpărare şi
a banilor din metale preţioase şi a banilor de hârtie. plată.
Deci actualii bani de hârtie nu au valoarea intrinsecă, ei
fiind acceptaţi pentru că există o convenţie artificială acceptată de
manifestat sub forma banilor marfa au fost animalele, sarea, blănurile, tutu-
nul, scoicile, metalele. Treptat, pe parcursul dezvoltării societăţii omeneşti şi toată lumea.
a economiei de schimb, rolul de echivalent, de intermediar sau etalon a fost Utilizarea banilor de hârtie prezintă următoarele ajj
preluat de metalele preţioase, respectiv aur, argint şi uneori cupru, prelucrate / se pot stoca şi transporta uşor;
în formă de bare, drugi, inele etc. [cf. Lefter Chirică, Romeo V. lonescu, op.
cit., p. 36] 'Ibid.
s
Ibid.. pp. 37-38.

K)
/ îşi pot multiplica sau diminua puterea de cumpărare; Apărută ca urmare a unor inovaţii tehnologice, aceasta permite
/ pot fi astfel marcaţi şi gravaţi încât să nu poată fi f a l s i - stocarea unei puteri de cumpărare într-o cartelă p l ă t i t ă a n t i c i p a t ,
ficaţi şi să fie uşor recunoscuţi. cartelele eliberate de către bănci clienţilor (titularilor de conturi) f i i n d
Procesul de evoluţie a banilor a continuat prin apariţia şi utilizate pentru efectuarea plăţilor. Suma stocată într-o cartelă
extinderea monedei s c r i p t u r a l e sau a b a n i l o r de cont.
magnetică diferă faţă de cazul monedei scripturale, prin faptul că
Se mai numesc hâflisdiaaSD'' deoarece nu circulă în societate „sediul" monedei nu mai este un depozit la vedere, i n d i v i d u a l i z a t , ci
aşa cum circulă banii de hârtie, ei existând doar sub forma unor
chiar cartela însăşi, a cărei simplă deţinere este dovada creanţei
înscrisuri bancare în c o n t u r i sau la casele de economii
purtătorului asupra emitentului (banca).
Banii de cont sunt deci depozite bancare aflate la dispoziţia
economiei sau persoanelor fizice, iar atunci când apare o tranzacţie
NOTA:
de vânzare-cumpârare între două persoane care deţin depozite Această caracteristică apropie această sumă stocată de monedele c/c
bancare, b a n i i nu mai circulă între aceste două persoane, ci doar se aur sau argint, diferenţiindu-se, totuşi, sub două aspecte:
transferă din c o n t u l c u m p ă r ă t o r u l u i în contul v â n z ă t o r u l u i . • nu au curs legal:
In economia contemporană, prin noţiunea generică de bani (sau • nu pot f i reutilizate (ca bancnotele, de exemplu).
monedă) se înţelege:
• b a n i i de hârtie, biletele de bancă sau bancnotele; Tabelul 1.1.
• moneda metalică;
• moneda scripturală; Evoluţia monedei î n a i n t e de Bretton VVoods

• alte instrumente de plată şi credite.


Secolul V I I î.e.n.: apariţia pri- 1870-1878: curs forţat al
Toate aceste instrumente monetare au forme şi denumiri
melor piese metalice din aur francului francez;
specifice, sunt diferite de la ţară la ţară, fiind general acceptate
şi argint; 1871-1874: abandonarea
pentru schimburi şi plăţi într-un spaţiu economic, de regulă spaţiul bimetalismului aur-argint şi
Secolul II: cursul de schimb
unei economii naţionale (ţări).
între monedele metalice la adoptarea etalonului aur în
Astăzi, în cadrul „altor instrumente monetare", s-au impus Roma: aurul cota de 2 ori mai Germania şi ţările scandinave.
cartelele magnetice 1 0 (moneda electronică). mult decât argintul; Crearea U n i u n i i Monetare
1447: stabilirea la Geneva-a Latine; Debutul demonetizării
10 aurului ca singurul t i p de a r g i n t u l u i în S.U.A.;
Ch. Mano/eseu, Moneda si ipostazele ei, Ed. Economică, Bucureşti, 1997,
monedă având curs legal; 1874-1875: instalarea de facto a
pp. 11-12. Evoluţia monedei a condus la apariţia monedei imateriale (dispa- m o n o m e t a l i s m u l u i aur în
r i ţ i a totală a suportului material), sub forma cărţilor de credit, facilităţilor de 1519: apariţia t a l e r u l u i emis de
bancherul Fugger, d e v e n i n d Franţa;
casă, l i n i i automate de credit, creditele confirmate, permiţând efectuarea de 1897: adoptarea e t a l o n u l u i aur în
monedă>dominantă în Europa;
cumpărări sau reglarea datoriilor în acelaşi fel ca biletele sau conturile; Rusia şi Japonia;
frontiera dintre creditul automat şi monedă devine foarte fluentă. Talerul va da naştere
dolarului; 1890: abandonarea bimetalismu-
Succesiunea cronologică a formelor s c h i m b u r i l o r monetare, utilizată din
Secolul XVI: creşterea de şase l u i şi adoptarea monometa-
motive didactice, nu corespunde totuşi unei r e a l i t ă ţ i istorice, în acesl sens, în
ori a numerarului şi de trei l i s m u l u i aur în România;
forma sa pură, trocul nu pare că ar fi .existat, schimburile în comunităţile
ori a preţurilor şi efectuarea 1900: adoptarea etalonului aur în
p r i m i t i v e făcându-se în modalităţi complexe. De exemplu, operaţiunile în
de importuri masive de S.U.A.;
cont curent sau cunoscute în Babilonul secolului VII î n a i n t e de Cristos;
b i m e t a l i s m u l aur sau argint exista în Lidia, f i i n d introdus de Crcsus în metale preţioase (argint, în 1913: crearea unei bănci centrale
secolul VI înainte de Cristos; moneda-hârtie a fost emisă în China secolului special) provenind din federale în S.U.A. (Sistemul
III înainte de Cristos. America; Rezervelor Federale).

12
13
1650: crearea unei pieţe mone- 1914: suspendarea convertibili- 1946: reforma monetară în 1976-1978: punerea în f u n c ţ i u n e
tare mondiale la Amsterdam; tăţii bancnotelor în aur în Germania şi crearea DM; a A c o r d u r i l o r de la Jamaica
1690: emiterea monedei-hârtie toate ţările beligerante 1949: devalorizarea monedelor p r i v i n d reglarea f l o t ă r i i mone-
în Imperiul Britanic; (inclusiv România); europene şi i m p l i c i t a l i r e i delor şi demonetizarea auru-
1697: Banca Angliei monopoli- 1922: recunoaşterea principiilor sterline (£); l u i . Redefinirea DST pe baza
zează emisiunea bancnotelor; etalonului aur-devize (gold- 1958: restabilirea convertibilită- u n u i coş de 16 monede;
1720: curs forţat al biletelor exchange standard) la Confe- ţii externe a monedelor euro- 1979: punerea în f u n c ţ i u n e a
emise de bancă în Franţa rinţa Monetară de la Geneva; pene între ele; Sistemului Monetar
(John Law); 1925: restabilirea etalonului aur 1961-1968: pool-ul a u r u l u i . 8 European. Crearea ECU
1774: curs legal în exclusivitate în Anglia: £ regăseşte parita- ţări se angajează să intervină definit pe baza u n u i coş de 9
tea sa d i n a i n t e de război; pe piaţa a u r u l u i pentru menţi- monede ale ţ ă r i l o r
acordat a u r u l u i în Anglia;
nerii preţului de 35 S uncia; comunitare;
1792: instituirea bimetalismului restabilirea convertibilităţii
francului-francez; 1967-1971: revizuirea grilelor de 1980: redefinirea DST pe baza
aur-argint în S.U.A.;
paritate; devalorizarea £, u n u i coş de 5 monede (cele
1797: suspendarea convertibili- 1928-1930: crearea Băncii
liber-utilizabile);
tăţii în aur a biletelor de Reglementelor Internaţionale revalorizarea DM, devalori-
(România - membru 1985: acordurile de la Piaza p r i -
bancă în Anglia şi stabilirea zarea francului francez etc.;
fondator); vind coordonarea p o l i t i c i l o r
u n u i curs forţat al acestora; 1969: primul amendament la
1931: suspendarea convertibili- de s c h i m b între 5 (apoi 7)
1800: crearea în Franţa a Băncii statutul FMI privind crearea
de către acest organism a unui mari ţări industriale;
de emisiune; tăţii £ în Anglia. Generaliza-
nou activ de rezervă definit 1986: punerea în funcţiune de
1803: crearea francului germinai rea controlului schimburilor şi
şi instituţionalizarea bimeta- flotarea monedelor. Crearea prin raportarea la aur şi către FMI a u n u i mecanism
blocurilor monetare; anume DST; de supraveghere monetară,
lismului. Raport legal între
1971: suspendarea c o n v e r t i b i l i - bazat pe un set de i n d i c a t o r i ;
argint şi aur este de 15,5 la 1; 1934: fixarea parităţii $ S.U.A.
la 35 S uncia (l uncie = tăţii în aur a S S.U.A. şi pră- 1990: Conferinţa interguverna-
1816: limitarea puterii liberatorii
a monedei în Anglia; 31,102 grame aur fin). Apli- buşirea e t a l o n u l u i aur-devize. mentală a CEE p r i v i n d Uniu-
carea etalonului aur-devize Prima devalorizare a S S.U.A. nea Economică şi Monetară
1821: restabilirea convertibilită-
ţ i i în Anglia; care permite guvernelor străi- după 1934. Lărgirea marjelor Europeană;
1867: instituirea b i m e t a l i s m u l u i ne să convertească în aur de fluctuare a c u r s u r i l o r de 1992: Tratatul de la Mastricht
în România; crearea sistemu- dolarii pe care-i deţin în schimb ale monedelor p r i v i n d integrarea economică
lui monetar naţional; rezervă la banca centrală. aderente; şi monetară a celor 12.
[Sursa: C. Basno (et al.), Monedă, credit, b ă n c i , EDP.
Bucureşti, 1997, pp. 18-19]
E v o l u ţ i a monedei d u p ă Bretton Woods (1944)

1944: crearea sistemului mone- 1972: crearea şarpelui monetar


tar internaţional şi a Fondului european, limitând marjele de
Monetar Internaţional; fluctuare ale monedelor
1946-1958: punerea în funcţiune aderente;
a SMI bazat de p r i n c i p i i l e 1973: a doua devalorizare a S
e t a l o n u l u i aur-devize pe S.U.A.; generalizarea flotării
dolarul S.U.A. ca principală monedelor şi amplificarea vo-
monedă de rezervă; latilităţii cursurilor de schimb;

14 15
Apoi, negustorii greci au început să u t i l i z e z e , în s c h i m b u r i l e cu
p o p u l a ţ i a localnică, şi monede emise în oraşul H i s t r i a (sec. V î.e.n.).
Este de remarcat faptul că şi aceste monede, ca şi cele d i n
Olbia, erau confecţionate prin turnare şi nu p r i n batere, ceea ce
1.2. Apariţia circulaţiei băneşti constituie o continuare a tehnologiei prin care se obţineau l i n g o u r i l e .
pe teritoriul României" Pătrunderea monedei restrânge trocul şi m e t a l u l cântărit. Din
acest moment, moneda începe să-şi exercite şi ce-1 de-al doilea rol -
Descoperirile arheologice şi cercetările efectuate pe teritoriul acela de tgzjjujrjxate, care a adus de-a lungul istoriei atâtea avantaje,
ţării noastre au condus la ideea că primul metal folosit ca echivalent dar şi dezavantaje.
general a fost axanja (cuprul). în secolele V-IV î.e.n. se bat în Histria primele monede din
După obţinerea prin turnare a bronzului, acesta, fiind mai argint. Specific acestor monede este faptul că au fost e m i s i u n i oficia-
rezistent la uzură, ia locul cuprului în cadrul schimburilor. Dar, le, de stat şi că au păstrat efigiile tradiţionale o lungă perioadă de
comunităţile situate în zone lipsite de zăcăminte native nu puteau timp, putând fi uşor individualizate.
obţine bronzul decât pe calea schimbului. Spre exemplu, în Moldova, Nevoile crescânde de monedă, ca urmare a intensificării schim-
lipsa zăcămintelor de cupru nu a permis dezvoltarea unei metalurgii a burilor comerciale şi lipsa materiei prime (argintul), au determinat fie
bronzului astfel că pătrunderea acestuia în zonă a fost posibilă numai scăderea concentraţiei în argint a monedei, fie reducerea greutăţii
pe calea schimbului de animale cu comunităţile din Transilvania. acesteia, pentru aceeaşi valoare.
în procesul de trecere de la marfa-bani la monedă pe teritoriul în secolul al IV-lea î.e.n. apar la Histria monedele divizionare
ţării noastre, un factor stimulator important 1-a constituit contactul cu din argint - obolii şi hemiobolii - care au uşurat tranzacţiile comer-
oraşele greceşti de la Marea neagră, mai avansate din punct de vedere ciale. Din acest moment se poate vorbi de primul sistem monetar
economic, astfel că în zona dobrogeană procesul de adoptare a mone- aplicat pe teritoriul României.
dei metalice a fost mult mai rapid decât în restul ţării. întrucât uniunile tribale aveau o activitate politico-economică
Necesităţile schimbului de produse între populaţia localnică şi independentă, iar iniţiativa baterii de monedă nu putea porni decât de
negustorii greci a determinat apariţia - în primă fază - ca echivalent la şefii acestor uniuni, răspândirea acestor monede s-a făcut neuni-
general, a unor obiecte din bronz. Având în vedere stadiul în care, în Ibrm, în mai multe puncte situate în teritoriul geto-dac. Numărul ma-
perioada respectivă, se afla tehnologia topirii şi prelucrării bronzului, re de emisiuni succesive şi tehnica rudimentară a baterii au făcut ca
este discutabilă compoziţia şi omogenitatea acestor obiecte, ceea ce monedele autohtone să se prezinte cu variate forme şi t i p u r i a căror
'influenţează direct şi „corectitudinea" echivalentului (schimbului). f i l i a ţ i e nu poate fi determinată cu precizie. Confuzia cu monedele
Se apreciază că pasul hotărâtor în apariţia monedei a fost macedonene (care probabil au servit ca model) a făcut ca monedele
e m i s i u n e a de mici d e l f i n i din bronz puşi în circulaţie în oraşul Qlbia*, autohtone să circule împreună cu cele macedonene, depăşind astfel
care au început să circule şi pe teritoriul ţării noastre. graniţele u n i u n i i tribale emitente şi, amestecate cu celelalte, s-au
îndepărtat de locul baterii.
Astăzi se apreciază că monedele de provenienţă autohtonă apar
" După materialul omonim apărut în lucrarea Bancnota şi falsificatorii de pentru prima dată în sec. al III-lea î.e.n. şi încetează să fie bătute în
bancnote, de Ion Vochescu şi Vasile Bercheşan, Editura Şansa, Bucureşti, sec. I î.e.n.
1996, pp. 28-47. Sursele de bază (ale lucrării menţionate) le constituie opere- Pare paradoxal faptul că tocmai în perioada statului centralizat
le reputatului specialist Costin C. Kiriţescu, în speţă fiind vorba de Sistemul sub Burebista, când s-a cunoscut o înflorire a c u l t u r i i geto-dacice, nu
bănesc al l e u l u i şi precursorii lui, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1964.
Colonie grecească întemeiată de milesieni la sfârşitul sec. V I I î.e.n., pe se mai bate monedă. Situaţia poate fi explicată prin abundenţa denari-
coasta de Nord a Mării Negre, la gura f l u v i u l u i Hypanis (Bugul de astăzi) lor romani care, fiind de o bună calitate, satisfăceau nevoile schimbu-
[cf. Mic d i c ţ i o n a r enciclopedic, ESE, Bucureşti, 1986, p. 1210].
17
16
l u i de mărfuri, dar şi de tezaurizare. De asemenea, renunţarea la
moneda autohtonă satisfăcea şi o altă necesitate şi anume aceea că se
Circulaţia monetară în perioada trecerii
înlătura diferenţierea dintre banii folosiţi pe piaţa internă şi cei
folosiţi pe piaţa externă. Moneda romană devenea astfel moneda la feudalism şi a feudalismului 1 3
universală.
Perioada ocupaţiei romane în Dacia constituie un element Specific perioadei de trecere la feudalism este sărăcia izvoare-
distinct al circulaţiei băneşti în sensul că există o autoritate legală lor istorice şi arheologice, în general, şi monetare, în special. Abia
investită cu dreptul de a bate monedă precum şi o legislaţie referi- din a_ doua jumătate a secolului XVI-lea apar primele date despre
toare la emisiunea şi circulaţia monetară, existând, deci, un sistem moneda autohtonă şi sistemul monetar.
monetar bine închegat Se consideră că volumul scăzut al producţiei de mărfuri, fărâ-
în perioada domniei lui Traian (98 e.n. - 117 e.n.), datorită mai miţarea statală şi micşorarea schimburilor de mărfuri nu au necesitat
ales imenselor prăzi de război, printre care aurul şi argintul Daciei emisiuni monetare proprii şi nici imitarea monedei romane, cu atât
ocupă un loc de seamă, conţinutul în metal nobil al monedei este mai mult cu cât aceasta nu prezenta interes pentru multe din popoa-
îmbunătăţit, moneda este sigură şi poate fi folosită drept mijloc de rele migratoare care au trecut pe teritoriul ţării noastre.
tezaurizare. Nu este lipsită de importanţă în acest sens măsura luată Extinderea periodică a graniţelor Imperiului Bizantin în stânga
de Traian în anul 107 de a retrage din circulaţie toţi denarii anteriori Dunării a determinat şi folosirea pentru o perioadă lungă de timp,- a
(al căror conţinut în argint devenise din ce în ce mai slab) şi de a-i monedei bizantine. Ocupaţia de bază a populaţiei autohtone -
rebate în compoziţia stabilită. creşterea animalelor şi agricultura - asigurau satisfacerea nevoilor
în ceea ce priveşte p o s i b i l i t ă ţ i l e de tezaurizare ale populaţiei proprii, pentru care trocul era suficient, astfel că relaţiile comerciale
băştinaşe, acestea erau destul de modeste. Tezaurele descoperite pe „externe" erau foarte slabe, cu consecinţe directe asupra circulaţiei
teritoriul ţării noastre sunt constituite, în medie din 200 denari, foarte monetare.
rar trecând de 1000 denari. Pe teritoriul Transilvaniei apar, începând cu secolul al IX-lea,
Tăbliţele cerate găsite pe teritoriul ţării noastre arată şi valoarea monedele ungureşti, care circulă alături de moneda bizantină. Deşi
pe care o aveau diferitele obiecte sau produse în raport cu denarul. din această perioadă s-au găsit numeroase „depozite" monetare, în
Astfel, un miel se vindea cu 3,6 denari, un porc cu 5 denari, un n i c i u n u l dintre acestea nu s-a găsit nici o monedă ungurească
litru de vin cu 1,8 denari, un sclav bun cu 500-600 denari. Câştigul amestecată cu monedele bizantine. Acesta demonstrează că populaţia
• zilnic al unui muncitor liber era de 0,40 denari. Din alte surse, aflăm autohtonă continuă să folosească moneda bizantină, în timp de pătura
că soldele ce se plăteau unui legionar roman: 300 denari sub sus-pusă, nou constituită, folosea moneda ungurească, de valoare
Domiţian, 500 sub Septimiu Sever şi 750 sub Caracalla. 12 m u l t mai mare.
Tăbliţele cerate conţin şi informaţii despre formarea şi folosirea Ceea ce caracterizează întreaga perioadă de un mileniu, cuprin-
capitalului cămătăresc, precum şi despre condiţiile de acordare a să între secolele III şi XIII, este circulaţia unei mari varietăţi de mo-
împrumuturilor. nede: bizantine, ungureşti, ale Hoardei de Aur, apusene, bulgăreşti,
După moartea lui Traian, timp de circa 2 secole, moneda roma- sârbeşti etc. Un loc aparte îl are dinarul banal din Slovenia, care
nă cunoaşte fluctuaţii serioase, iar dificultăţile imperiului se încearcă constituie amintirea păstrată până astăzi în terminologie monetară
a fi atenuate prin dreptul acordat unor cetăţi sau autorităţi locale de a românească- banul.
bate monedă din bronz. în Transilvania, la mijlocul secolului al XlII-lea, se introduce în

13
C f. ibid., pp. 31-33 şi D.D. Şaguna, C.F. Donoaica, Drept bancar şi valu-
12
/. Vochescu, V. Bercheşan, op. cit., p. 30, şi V. Jinga, Moneda şi proble- tar, Ed. Proarcadia, Bucureşti, 1994, pp. 17-33.
mele ei contemporane, voi. I, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1981, p. 41 şi urm.
19
18
primul tratat internaţional al unei ţări române în materie de e m i s i u n e
circulaţie monetară marca. Chiar dacă marca nu a fost folosită monetară. Ieremia Movilă, domnul Moldovei, încheie cu Polonia un
efectiv în schimburile comerciale, ea a constituit principalul instru- tratat prin care se încearcă unificarea sistemelor monetare ale celor
ment de evaluare şi echivalare a produselor, deci principala unitate de două ţări. Regele Poloniei dă dreptul lui Ieremia Movilă de a bate
măsură a valorii, unitate de calcul. monedă după modelul celei poloneze, astfel încât să poată fi primită
Feudalismul dezvoltat, rezultat al nivelului ridicat al dezvoltării oriunde; însă tratatul în cauză nu a fost urmat de ratificarea Seimului.
forţelor de producţie, cunoaşte şi extinderea schimburilor, astfel că Secolul al XVII-lea se caracterizează prin circulaţia aproape
rolul banilor în economie a crescut atât de mult încât a determinat exclusivă a monedei străine. Poate fi întâlnită nu numai moneda
crearea unor sisteme monetare proprii, mai întâi în Ţara Românească statelor vecine, dar şi monede ale unor state îndepărtate, a căror
şi, apoi, în Moldova. Prin baterea monedelor proprii, domnii ţărilor circulaţie s-a impus în primul rând prin valoare, în acest sens trebuie
române doreau să demonstreze atât autonomia cât şi independenţa şi evidenţiat t a l e r u l olandez care, datorită reprezentării pe revers a
suveranitatea ţărilor lor. De asemenea, monetăriile pe care le patro- u n u i leu ridicat în două picioare, a fost d e n u m i t talerul-leu apoi,
nau le asigurau venituri importante, inclusiv din diminuarea conţinu- prescurtat, leu. Monedă predominantă începând cu sfârşitul secolului
tului de metal nobil, dar şi din falsificări. al XVIII-lea, talerul-leu se bucură de o mare popularitate şi recu-
Din datele cunoscute până în prezent, primele monede muntene noaştere, astfel că îşi va pune amprenta asupra denumirii viitoarei
au fost emise în timpul lui Vladislav-Vlaicu (1364-1377) în Ţara unităţi monetare româneşti - leul.
Românească şi Petru Muşat (1375-1391) în Moldova şi constau, după
valoare în: ducaţi, dinari şi bani.
Din domnia prosperă a l u i Mircea cel Mare (1386-1418) au
Circulaţia monetară în perioada destrămării
rămas monede numeroase şi variate. Marele domnitor martir
Constantin Brâncoveanu, care a realizat în epocă o cultură înaltă şi
orânduirii feudale şi trecerii la capitalism 1 4
durabilă, a bătut, de asemenea, o mare cantitate de monedă, între
în perioada destrămării relaţiilor feudale şi a trecerii la capita-
capetele de acuzare aduse împotriva sa de înalta Poartă este şi acela
lism se remarcă încercarea de a reglementa circulaţia bănească prin
de a fi bătut monede din aur cu chipul său.
Regulamentele organice (1830 în Ţara Românească şi 1832 în
Deşi moneda autohtonă deţine rolul preponderent, aceasta
circulă în paralel cu moneda străină, fapt atestat atât de izvoarele Moldova). Se adoptă bimetalismul, în raportul aur-argint stabilit de
scrise ale s e c o l u l u i al XV-lea, cât şi de descoperirile monetare izola- stat. De o importanţă deosebită este faptul că în regulamente se pre-
.te. Influenţa I m p e r i u l u i Otoman se face resimţită şi pe plan monetar, vedea uniformizarea cursurilor monetare ale celor două principate pe
astfel că la mijlocul secolului al XV-lea îşi face apariţia asprul ba/.a etalonului - aur: „Monedele vor avea acelaşi curs şi acelaşi preţ
turcesc, piesă mică din argint, cu titlul foarte ridicat. în nmbe prinţipaturile". Astfel, prin Regulamentele organice, încă
Dominaţia otomană, intensificată din secolul al XVI-lea asupra î i u i i n t e de unirea principatelor, se i n s t i t u i e unitate monetară a
Ţării Româneşti şi Moldovei, a însemnat desfiinţarea aproape totală a acestora.
sistemului monetar autohton, rezultat mai ales al monopolului exclu- Extinderea relaţiilor comerciale, schimburile de mărfuri din ce
în ce mai intense şi mărirea distanţei dintre locul producţiei şi cel al
siv turcesc asupra comerţului exterior. Acest monopol a durat aproa-
desfacerii au necesitat găsirea unor soluţii prin care să se asigure o
pe trei secole, astfel că imense cantităţi de produse care odinioară
corelaţie a valorii de întrebuinţare pe diverse pieţe, dar şi alegerea
luau drumul unor ţări europene, se îndreaptă acum exclusiv către
celei mai avantajoase pieţe, în acest sens, încă din 1830, în presa
Poartă. Pentru nevoile interne se bate monedă atât în Ţara Româ-
nească, cât şi în Moldova, dar lipsa metalului nobil (care lua drumul
Porţii) face ca emisiunile să fie mai reduse.
A n u l 1597 poate fi considerat ca acela în care s-a încheiat "(T. i b i d . , p p . 33-37.

20
băncilor.
timpului se publică cursul de la Constantinopol urmat de publicarea A p a r i ţ i a bancnotei a însemnat o adevărată r e v o l u ţ i e în toate
cursului oficial al principalelor specii existente în circulaţie şi d o m e n i i l e de activitate. Dacă baterea monedei s-a efectuat c e n t r a l i z a t
raportul dintre ele. De remarcat este faptul că există o diferenţă între sau descentralizat, cu control sau fără control (mai ales în funcţie de
cursul la care vistieria primea la plată speciile monetare declarate n e v o i l e de moment), d r e p t u l de a t i p ă r i bancnote este rezervat în
liberatorii şi cursul pieţii (ceea ce se constată şi astăzi). exclusivitate băncilor centrale, sub control riguros.
După aplicarea regulamentelor organice se poare constata că în Principatele Unite, haosul financiar existent din perioada
sistemul monetar al principatelor, pentru circulaţia internă a mărfuri- îndelungatei stăpâniri otomane reclamă luarea unor măsuri energice
lor, s-a fixat asupra a două specii monetare: leul şi paraua (ca subdi- pe plan economico-financiar. Lipsa unei monede naţionale şi exis-
viziune). Stabilirea acestora a fost relativă, atât sub raportul echiva- tenţa unei mulţimi eterogene de monede străine îngreuna c i r c u l a ţ i a
lenţei cu monede de largă circulaţie, cât şi în ceea ce priveşte pieţele mărfurilor şi încuraja specula. Se apreciază că în această perioadă
monetare. circulau peste optzeci de specii de monede străine, d i n care u n e l e
Odată cu Unirea Principatelor, printre primele măsuri ce trebu- proveneau din a c t i v i t ă ţ i l e comerciale ce avuseseră loc cu secole în
iau adoptate era şi aceea a i m i t a ţ i i monetare. Chiar dacă prin Regu- urmă.
lamentele organice s-a instituit unitatea monetară, fiecare principat Reforma agrară din 1864 a determinat sporirea producţiei şi
bătea propria monedă, în noile condiţii se simţea nevoia unei monede intensificarea circulaţiei mărfurilor care, implicit, a dus la intensifica-
unice, motiv pentru care primul domn al Principatelor Române Unite, rea circulaţiei băneşti, în c o n d i ţ i i l e existente, aşa-zisul sistem mone-
Alexandrul loan Cuza, instituie un sistem monetar naţional cu o tar constituie o adevărată frână a dezvoltării. Aşadar, adoptarea în
monedă efectivă ca etalon. anul 1867 a măsurilor de organizare a circulaţiei băneşti, după o
Influenţa franceză, percepută în toate domeniile de activitate, îndelungată perioadă de haos, se justifică pe deplin. Abia de acum
îşi pune amprenta şi asupra sistemului monetar preconizat. Astfel, avem de-a face cu un sistem monetar naţional.
dacă moneda naţională franceză se numea „franc", moneda naţională Influenţa franceză îşi pune amprenta şi de această dată asupra
română a fost denumită „romanat", având ca subdiviziuni „banul" sistemului adoptat în Principatele Unite. Astfel, deşi majoritatea
(1/10 ramanat) şi „centima" (1/100 ramanat). Denumirea de „para" ţărilor europene dezvoltate renunţaseră la bimetalism' 6 , România,
dispare din sistemul monetar instituit de Alexandru loan Cuza. după modelul Franţei 1 7 , a pus bimetalismul la baza sistemului mone-
Sistemul monetar instituit în Principatele Române Unite nu a tar naţional, cu toate consecinţele negative care au decurs din aceasta.
exclus din circulaţie moneda străină. Mai mult decât atât, lipsa Instabilitatea raportului real dintre aur şi argint, o s c i l a ţ i i l e perma-
posibilităţilor materiale şi financiare pentru baterea monedei a făcut nente ale valorii acestora, nu puteau fi reglementate prin lege, ci erau
ca schimbările comerciale să se facă tot pe baza monedei străine, iar dictate de piaţă.
leul să rămână un etalon fictiv. în condiţiile intensificării schimburilor internaţionale de măr-
Pentru ţările române, în special pentru Transilvania, anul 1762 f u r i şi a diferenţelor apreciabile între monedele naţionale cu aceeaşi
(15 ianuarie) constituie un element de referinţă. Este anul în care, în valoare nominală (raportată la etalonul argint, dar având în realitate
baza unei patente emise de împărăteasa Măria Tereza au fost puse în concentraţii diferite), s-a încercat o uniformizare a valorii pe plan
circulaţie primele „bancnote", emise de Wiener Stadtbank. Este de european, ceea ce ar fi trebuit să stimuleze comerţul internaţional. La
remarcat faptul că deşi primele bănci fuseseră înfiinţate în urmă cu
aproximativ un secol şi jumătate 1 5 , activitatea lor nu s-a bazat pe
bancnote, dar emisia bancnotelor a venit să impulsioneze activitatea "' A n g l i a - 1816; Olanda- 1847; Belgia şi E l v e ţ i a - 1850; Germania- 1871
(ibid.).
17
Conform Legii monetare din 1847, monedele noastre trebuiau confecţiona-
15
Bank of Amsterdam ; 1609; Bank of Hamburg - 1619; Bank of England - te „identic cu monedele franceze" (ibid.).
1694etc. (ibid.)
23
22
confecţionate la Paris, în atelierele Băncii Franţei şi aveau cupiura
23 decembrie 1865 se încheie o convenţie între Franţa, Italia, Belgia (valoarea nominală) de 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 lei. Emisiunea era
şi Elveţia privind înfiinţarea unei uniuni monetare, convenţie care garantată prin valoarea moşiilor la data respectivă (care trebuie să fie
este considerată ca fiind cea mai importantă încercare de unificare a de două ori mai mare decât valoarea întregii emisiuni).
sistemelor monetare ale lumii. Fără a adera la această convenţie, Circulaţia biletelor ipotecare a fost stabilită până în anul 1885,
România a luat toate măsurile pentru a se conforma prevederilor ei. 20
când Banca Naţională a reuşit să răscumpere majoritatea acestora.
Trebuie subliniat faptul că, deşi în unele ţări ale Europei se Imposibilitatea statului de a despăgubi Banca Naţională a dus la
trecuse de peste un secol la emisia de bancnote, Legea monetară din prelungirea perioadei de răscumpărare până la 30 iunie 1912, timp în
1867 s-a bazat pe un sistem exclusiv metalist. care trebuiau vândute moşiile cu care s-au garantat emisiunile bilete-
Principalele caracteristici ale Legii monetare din 1867, în afara lor ipotecare.
instituţionalizării sistemului bimetalist, deşi Conferinţa monetară de Sub aspectul emisiunii monetare sau al circulaţiei băneşti până
la Paris (17 iunie 1867) a stabilit ca cele 21 de state participante să în anul 1914, când primul război mondial începe să influenţeze
treacă la monometalismul aur, pot fi rezumate la următoarele: întreaga viaţă social-politică şi economică a României, nu se constată
• chiar dacă la baza sistemului stau aurul şi argintul, prime- probleme deosebite.
le monede care se bat (divizionare) sunt din bronz; De menţionat este faptul că, din 1867 şi până în 1935, moneda
• paralel cu circulaţia monedei naţionale, pentru perioadă românească este confecţionată preponderent în străinătate: Bruxelles,
determinată, se permite şi circulaţia monedelor străine; Hamburg, Londra, Paris etc. După 1935 baterea monedei româneşti
• cursul monedelor străine este s t a b i l i t de către stat; s-a făcut exclusiv la Bucureşti.
• baterea monedei se face în străinătate 1 8 . Primul război mondial poate fi considerat ca un moment impor-
tant şi în istoria banului românesc. Astfel, dacă până atunci bancnote-
le care se preschimbau pe aur au circulat paralel cu monedele de aur
Circulaţia monetară în perioada contemporană 1 9 şi argint, de la această dată emisiunile de monedă din metal preţios
(din aur şi argint) au devenit excepţii, practicate doar la evenimente
Criza monetară în care intră România impune găsirea unor noi deosebite din viaţa ţării.
soluţii. Astfel, la 10/12 iunie 1877 se votează şi promulgă legea privi-
toare la punerea în circulaţie a banilor de hârtie. Intrarea efectivă în
circulaţie s-a făcut cu o întârziere de un an de la adoptarea legii. Fără
a lua în calcul celelalte consecinţe ale introducerii bancnotei se poate 1.3 Natura şi funcţiile banilor
afirma că aceasta a contribuit la dispariţia treptată a bimetalismului. în economia contemporană
Se trece astfel de la circulaţia metalică (în care exista într-o oarecare
măsură o concordanţă între valoarea reală şi cea nominală) la aceea a în concepţia clasicilor economiei politice, fondatori ai teoriei
circulaţiei semnelor valorii, în acest mod, statul a găsit soluţia ieşiri valoare-muncă, banii sau moneda reprezintă o marfă specială, detaşa-
din crizele frecvente datorate faptului că veniturile încasate nu-i erau tă de celorlalte mărfuri, care îndeplineşte rolul de echivalent general
suficiente - emisiunea de semne ale valorii (bancnota). în procesul schimbului.
Primele bancnote româneşti (denumite bilete ipotecare) au fost Astăzi există diferite opinii cu privire la bani. Astfel, se consi-
deră că banii sunt „un instrument acceptat de toată lumea în schimbul
18
Prima comandă se face în 1867, în Anglia, iar piesele comandate sosesc în
10
ţară începând cu februarie 1868 (ibid.). Banca Naţională a României a fost înfiinţată printre ultimele din Europa,
19
/. Vochescu, V. Bercheşan, op. cit., pp. 37-38, şi V. Jinga, Moneda şi pro- prin Legea din 29 aprilie 1880 (ibid.).
b l e m e l e ei contemporane, voi. I, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 48.

25
24
21
mărfurilor sau serviciilor sau la plata unei datorii" , sau „moneda ca calcule economice şi de măsurare în bani, nu este necesară prezenţa
instrument comod de efectuare a schimburilor va fi ca uleiul în roţile fizică a sumelor de bani respective (de exemplu, pentru evaluarea
economiei reale: ea va uşura funcţionarea lor, dar nu va juca decât un producţiei de cărbune, de zeci de miliarde de Iei, nu este necesară
rol secundar"22. Alteori, se afirmă că moneda „este un semn - con- această cantitate de bani), ci banii se folosesc doar ca instrument de
cretizat într-o hârtie, o piesă sau o cifră înscrisă în cartea unei bănci - calcul, de măsurare.
care simbolizează dreptul de a lua o parte din ceea ce este produs şi Pentru exprimarea în bani, adică pentru calcularea preţurilor,
oferit vânzării, în cadrul naţiunii, unde această monedă este recu- este necesar etalonul monetar; aceasta înseamnă o unitate de măsu-
noscută"23. Paul Samuelson, laureat al premiului Nobel, referindu-se ră care poartă denumiri monetare naţionale (de exemplu, leu, dolar,
la bani în condiţiile actuale, spunea că „moneda este o pură convenţie liră sterlină, franc, rublă, coroană, zlot etc.), căreia i se atribuie o anu-
socială"... sau că „moneda este intermediarul modern al schimburilor mită valoare, în condiţiile etalonului aur, valoarea unităţii monetare
şi unitatea de calcul în care sunt exprimate preţurile şi datoriile"24. era exprimată într-o anumită cantitate de aur, considerată ca unitate
Ţinând seama de opiniile exprimate în literatura de specialitate, de măsură: de exemplu, conţinutul în aur al monedei noastre naţiona-
ca şi de realităţile din economia de piaţă actuală, se poate formula le, leul, era stabilit, în anul 1954, la 0,148112 gr. aur fin, faţă de
următoarea definiţie: banii reprezintă un instrument economic gene- 0,888671 gr. aur fin la dolarul S.U.A., faţă de 2,13281 gr. aur fin la
ral acceptat, de măsurare, şi de mijlocire a schimburilor, de efectuare lira sterlină şi faţă de 0,987417 gr. aur fin la rublă.
a plăţilor, de transferare a titlurilor de proprietate de la o persoană la în condiţiile actuale, când s-a renunţat la etalonul aur, valoarea
alta; ei exprimă dreptul deţinătorilor de a cumpăra bunuri sau alte banilor pe piaţa internă este reprezentată de puterea lor de cumpărare.
monede naţionale pe teritoriul ţării emitente. Astfel, s-a trecut la etalonul valutar, în sensul că stabilirea valorii
Caracterizarea conţinutului şi rolului banilor necesită cunoaşte- monedelor naţionale respective are loc prin raportarea la dolar, la lira
rea şi a funcţiilor pe care ei le îndeplinesc. Dincolo de diferenţele de sterlină sau la alte valute, formându-se astfel cursul oficial (din 1976
opinii, exprimate în literatura economică despre bani, există nume- nici o monedă nemaifiind convertibilă în aur).
roase elemente comune, pe baza cărora pot fi puse în relief mai multe • Funcţia banilor ca mijloc de circulaţie, în cadrul aces-
funcţii ale banilor 25 : teia, banii participă ca intermediar sau mijlocitor al schimburilor, al
• Funcţia de calcul, de măsură a valorii şi de etalon al tranzacţiilor de vânzare-cumpărare. Trecerea din posesia unei mărfi
preţurilor. Aceasta constă în folosirea banilor la măsurarea cheltuie- în posesia altei mărfi are loc prin monedă. Ca mijloc de circulaţie,
lilor de producţie şi rezultatelor, la efectuarea de calcule economice banii, prin cantitatea şi prin viteza lor de circulaţie, facilitează enorm
prin care se stabileşte costul activităţilor desfăşurate sau programate schimburile de mărfuri.
în viitor, se apreciază eficienţa, se determină preţul bunurilor, al tran- • Funcţia banilor ca mijloc de plată constă în folosirea
zacţiile imediate şi al celor viitoare etc. Această funcţie are o particu- lor pentru achitarea mărfurilor şi serviciilor cumpărate, pentru plata
laritate faţă de celelalte funcţii, şi anume, în momentul efectuării de salariilor, dobânzilor, chiriilor, impozitelor şi taxelor, pentru restitui-
rea creditelor etc.
21 • Banii sunt folosiţi ca rezervă de valoare sau putere de
Henri Guitton, Economie politique, Dalloz, Paris, 1976, p. 10, apud
Costinel Lazăr (et al.), Teorie economică generală, Ed. Economică, 1993,
cumpărare în aşteptare, la agenţii economici şi la populaţie. Este vor-
p. 41. ba de economisirea şi acumularea unor sume băneşti în vederea unor
Michel Didier, Economie - Ies răgles du jeu, Economica, Paris, 1984, p. activităţi viitoare sau de sume băneşti constituite ca mijloc de precau-
96, apud ibid. ţiune necesar unor cheltuieli neprevăzute.
23
J.M. Albertini, Leş ruages de l'economie naţionale, Paris, 1988, p. 169, • Banii sunt, de asemenea, folosiţi în cadrul relaţiilor inter-
apud ibid. naţionale, în acest caz, este vorba de funcţia de bani universali,
2
Paul Samuelson, L'economique, voi. I, pp. 384-385, 401, apud ibid., p. 42. care, în prezent, este îndeplinită de către valute, adică acele monede
25
Ibid., pp. 44-45.

26 27
bunuri şi servicii şi pentru achitarea datoriilor. Din punct de vedere
naţionale recunoscute pe plan internaţional ca mijloc de cumpărare, al proprietăţii, această masă monetară se află în posesia gospodă-
de plată şi de rezervă (dolarul S.U.A., lira sterlină, francul francez, riilor, întreprinderilor, instituţiilor financiare, statului şi străinătăţii.
marca germană, yenul etc.). Tot în acest sens, se utilizează şi unităţi La început, masa monetară s-a considerat că ar fi constituită din
monetare convenţionale - DST (Drepturi Speciale de Tragere), ECU moneda cu valoare integrală din metal preţios şi din moneda divizio-
(European Currency Unit) - până la l ianuarie 1999, dată după care nară. Ulterior, au fost acceptate şi bancnotele. Abia în ultimele dece-
ECU a fost înlocuit cu EURO. nii s-a admis ca făcând parte din masa monetară şi banii de cont, dat
îndeplinirea acestor funcţii presupune prezenţa, în economie, a fiind că şi aceştia, ca şi numerarul, servesc la operaţiuni de încasări şi
unei anumite cantităţi de bani. Masa bănească (sau masa monetară) plăţi.
reprezintă cantitatea de bani aflată în circulaţie, la un moment dat. Ea Potrivit literaturii de specialitate, structura masei monetare
se concretizează în totalitatea mijloacelor de circulaţie şi de plată, este dată de:
existente în economie, sub forma banilor în numerar şi a banilor în / numerar
cont. Determinarea masei băneşti necesară în economie ia în conside- • monede principale şi divizionare, bancno-
rare cantitatea de bunuri şi servicii ce urmează a fi realizate în perioa- te la populaţie;
da respectivă, nivelul preţurilor şi al tarifelor, viteza de circulaţie a
/ banii de cont
banilor, relaţiile de credit etc.
• depunerile la vedere;
Folosirea banilor în activitatea economică, în viaţa socială în
• soldurile creditoare ale conturilor curente
general, este legată de puterea lor de cumpărare; aceasta reprezintă
la bănci (cu excepţia activelor altor bănci
cantitatea de bunuri materiale şi servicii care pot fi obţinute cu o
la banca centrală);
unitate monetară, la un moment dat. Puterea de cumpărare a banilor
• depozitele în conturi curente deschise la
se află în raport invers proporţional faţă de preţuri; creşterea acestora
oficiile poştale (serviciile de cecuri
atrage după sine scăderea puterii de cumpărare a banilor (cu aceeaşi
poştale).
sumă de bani se obţine o cantitate mai mică de bunuri) şi, invers,
Astăzi se manifestă tendinţa de scădere permanentă a ponderii
reducerea preţurilor duce la mărirea puterii de cumpărare a banilor.
In general, nivelul de dezvoltare a economiei, corelarea ofertei cu numerarului în masa monetară în favoarea banilor de cont (= 90%).
cererea de bunuri, starea generală a economiei favorizează caracterul Sistemul Rezervei Federale 2 7 din S.U.A. utilizează mai mulţi indi-
relativ stabil al puterii de cumpărare a banilor. catori ai masei monetare, în funcţie de înţelesul care se dă acesteia:
M, = numerarul şi depozitele la vedere^accepţiunea tradiţională
a termenului - masă monetară în sens restrâns;
M2 = M, + depunerile bancare la termen + conturile de econo-
1.4. Masa monetară şi echilibrul monetar mii la băncile comerciale = M! + cvasibani = masa mone-
tară în sens larg; ,
M3 = M2 + depunerile la termen la casele de economii, casele
1.4.1. Structura şi dinamica masei monetare26 de ajutor reciproc şi cooperativele de credit;
M4 = M2 + certificatele de depozit negociabile;
Toate semnele monetare constituie împreună masa monetară. M5 = M3 + marile certificate de depozit negociabile.
Aceasta reprezintă o mărime eterogenă formată din suma activelor Ca urmare a introducerii de noi instrumente de plată şi de noi
care pot fi utilizate pe teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de metode bancare de administrare a activelor financiare, sfera noţiunii
26
După Măria Bodnar (et al.), Finanţe - monedă, A.S.E., Bucureşti, 1994, 'Cf. ibid.
pp. 226-228.

29
28
se lărgeşte din ce în ce mai mult.

2
NOTĂ: 1.4.2. Echilibrul monetar *
Dată fiind structura masei monetare, atât în sens larg cât şi în sens
restrâns, este evident că reglarea ei se află aproape exclusiv în mâinile Este o componentă a echilibrului general economic. Poate fi
băncilor: ale băncii centrale pentru sfera circulaţiei bancnotelor şi ale
prezentat (ca tendinţă) drept concordanţa dintre masa banilor în
celorlalte bănci pentru sfera circulaţiei banilor de cont.
înS.U.A., în 1985: circulaţie şi cantitatea de bani necesară circulaţiei bunurilor şi servi-
M, = 625 mild. S, din care 171 numerar (25% M,; 6,6% ciilor precum şi derulării normale a tuturor operaţiilor economice
MJ; care se realizează prin intermediul banilor.
• M! = 2564 mild. $; O circulaţie monetară sănătoasă se reflectă în stabilitatea
• M} = 3214 mild. î; preţurilor, apreciată la nivel macroeconomic, în medie şi ca tendinţă.
• M4 = 3684 mild. S. Cu alte cuvinte, în condiţii de echilibru monetar, puterea de
In Franţa, în 1987 - la 100 F masă monetară - IO F erau numerar, cumpărare a monedei se conservă şi, pe această bază, şi cursul ei
iar 90 F monedă scripturală., valutar.
Cât timp au circulat monede cu valoare intrinsecă şi bancnote
In România se folosesc încă următoarele agregate monetare convertibile, echilibrul monetar se stabileşte în mod spontan, în pre-
(vezi tabelul 1.3): zent el nu mai este caracteristic decât unor economii, majoritatea
• MI format din numerar şi fiind confruntate cu dezechilibre cronicizate. în condiţiile circulaţiei
• depozitele agenţilor economici în conturi bancare; monedei fiduciare, fără valoare proprie, masa monetară are o tendinţă
• MI format din MI plus cvasimoneda. Aceasta cuprinde:
• depozitele populaţiei la CEC; 28
Ibid.
• depozitele în valută ale persoanelor fizice.
Problema echilibrului monetar are şi o expresie matematică.
• Primul care s-a ocupat de această problemă pare a fi fost Marx
Tabelul nr. 1.3. şi el a denumit această expresie matematică, legea circulaţiei banilor:
D i n a m i c a structurii masei monetare în România jrp,Qi+S-C-Cr
în perioada l ian. 1991 -3 martie 1992
M=-
' — - ««^^^ Perioada IrvingFisher(1911):
3 1 martie
1 ian. 1991
1992
Componenta "
• numerar în circulaţie 18,0 17,18
• A. Marshall - Şcoala de la Cambridge:
• depozite ale agenţilor economici 30,6 55,48 TPB
M=
• depozite ale populaţiei 48,5 23,10 v
• depozite în valută 2,9 4,24 unde: k =—
i =
proporţia în care populaţia, în ansamblu, vrea ca masa mo-
TOTAL 100 100 netară să exprime valoarea mărfurilor schimbate în cursul unui an. Este
[Sursa: M. Bodnar, op. cit., p. 228] rezultantă dobânzilor particularilor privind cheltuirea sau economisirea bani-
lor, păstrarea lor ca activ.

30
31
de creştere permanentă, necorelată, de regulă, cu creşterea economică indicatori ai indicelui preţurilor se bazează pe media ponderată a preţu-
(PNB). Statul intervine prin măsuri de politică monetară pentru a rilor de vânzare ale bunurilor şi serviciilor curente. Aceştia sunt: PNB în
stabili această concordanţă şi a asigura astfel stabilitatea preţurilor, în preţuri constante, indicele preţurilor producătorilor, indicele consuma-
condiţiile liberei circulaţii a monedelor convertibile aceste măsuri nu torilor.
mai sunt suficiente, ele trebuie corelate cu politica valutară şi politica Amploarea fenomenului inflaţionist este exprimată prin rata infla-
financiară. ţiei. Aceasta se exprimă în procente, pentru o perioadă de timp dată şi se
calculează ca diferenţă între indicele preţurilor şi 100.
în funcţie de valorile acestui indicator, putem întâlni următoarele
situaţii:
1.4.3. Lecturi suplimentare a) rata inflaţiei este nulă; în acest caz se apreciază că există un
echilibru monetar şi se asigură stabilitatea puterii de cumpă-
rare a monedei;
Despre inflaţie" b) rata inflaţiei este pozitivă - dezechilibru monetar caracteri-
zat prin diminuarea puterii de cumpărare a monedei naţio-
nale şi inflaţie;
Inflaţia este înmulţirea materială a semnelor monetara - creşterea
c) rata inflaţiei este negativă - situaţie caracterizată prin echi-
în general a masei monetare - sau creşterea preţurilor; ea exprimă o stare
libru monetar şi creşterea puterii de cumpărare a monedei
de supraîncărcare, peste nevoile circulaţiei, a unui mediu economic la
naţionale - deflaţie.
care se adaugă, în acelaşi timp, creşterea preţurilor.
C) Formele inflaţiei
A) Inflaţia prezintă unele aşa-zise avantaje:
a) In funcţie de nivelul ratei inflaţiei, din punct de vedere al inten-
/ cu ajutorul său se procură uşor şi repede mijloacele de care
sităţii lor, procesele inflaţioniste pot fi:
statul are nevoie;
• latente sau târâtoare: rata inflaţiei 2-5% pe an;
/ nu necesită urcarea impozitului - măsură anticipată oricăror
• deschise sau declarate: rata inflaţiei în jur de 10%
guverne;
pe an;
/ urmările sale nu se văd imediat, constituind o problemă • galopante: rata inflaţiei peste 20% pe an.
pentru cei ce se succed la cârma treburilor publice; b) Din punct de vedere al consecinţelor procesului inflaţionist la
/ nu afectează de la început toată populaţia, ci numai pe cei nivel macroeconomic:
care au capital în numerar. • inflaţia simplă sau clasică: nu afectează ritmul de
Principala trăsătură a procesului inflaţionist o reprezintă creşterea creştere al PIB sau chiar contribuie la creşterea aces-
preţurilor, care este generală şi continuă. O creştere generală a preţuri- tuia şi la reducerea ratei şomajului;
lor se înregistrează la toate produsele şi serviciile, chiar dacă ea se mani- • stagflaţie: proces caracterizat prin inflaţie deschisă
festă cu intensităţi deosebite. Creşterea continuă apare deoarece proce- sau galopantă şi stagnare economică. Creşterea ratei
sul inflaţionist se manifestă ca un cerc vicios: creşterea de preţuri se inflaţiei atrage capitalul productiv în sfera circulaţiei,
reflectă în costuri, ceea ce generează o creştere ulterioară a preţurilor. investiţiile nu sunt rentabile, şomajul creşte;
Procesul, odată început, continuă de la sine, chiar dacă nu este alimentat. • hiperinflaţie: rata inflaţiei depăşeşte nivelul de 100%
pe an, indicatorii valorici sunt distorsionaţi, creşterea
B) Măsurarea inflaţiei ridică probleme conceptuale şi practice preţurilor nu mai reflectă adevăratul raport între
legate de aprecierea valorii banilor, în cadrul unei economii date, nivelul cerere şi ofertă, ratele înalte ale dobânzii descu-
preturilor este măsura doică a valorii monedei naţionale. Cei mai folosiţi rajează investitorii dar nu pot proteja băncile de
erodarea capitalului avansat, se creează o stare de
29 dezechilibru economic general şi apar conflicte
După Luminiţa Roxin, Inflaţia, apărută în lucrarea Finanţe - monedă, aut.
sociale.
M Bodnar (et al.), A.S.E., Bucureşti, 1994, 229-235.

32 33
D) Cauzele inflaţiei sunt numeroase, iar de cele mai multe ori nu / sectorul secundar producător de b u n u r i de capital faţă de
acţionează independent asupra e c h i l i b r u l u i monetar, în funcţie de aceste sectorul terţiar şi sectorul secundar producător de b u n u r i de
cauze, există patru t i p u r i de inflaţie: consum - cazul Româpiei şi a altor ţări în perioada in-
I ) inflaţie prin cerere; în acest caz dezechilibrul monetar se produce d u s t r i a l i z ă r i i (1948-1989).
la n i v e l u l macroeconomic ca urmare a creşterii n i v e l u l u i cererii agregaţi 4) Inflaţia importată poate să apară în două s i t u a ţ i i :
• când o economie naţională este dependentă de i m p o r t u l de
sau în urma d i m i n u ă r i i ofertei agregate; efectul este oricum acelaşi, cere-
rea apare ca fiind mai mare faţă de ofertă. resurse primare (cazul clasic al şocurilor) sau t e h n o l o g i c
Creşterea cererii agregate, concretizată în creşterea lichidităţii eco- (cazul ţărilor în curs de dezvoltare);
nomiei, poate avea drept cauze: • când balanţa de plăţi prezintă sistematic excedente; aceste
excedente pot genera inflaţie în două feluri:
S d e f i c i t u l bugetar cvasi-pcrmancnt şi de valoare mare (peste
^ în mod direct prin creşterea f l u x u r i l o r nete de capi-
3% din valoare PNB);
tal spre economia respectivă;
/ introducerea bruscă în circulaţie a unor economii anterioare
1> în mod indirect prin monetizarea excedentului ba-
sau a unor sume rezultate d i n l i c h i d ă r i de plasamente;
lanţei comerciale de către banca centrală.
/ excedentul de durată al balanţei de plăţi dacă excedentele
i
valutare sunt monetizate (transformate în monedă naţională) :
'E) Efectele procesului inflaţionist
sau moneda naţională nu se apreciază;
Cele mai semnificative consecinţe ale inflaţiei se înregistrează prin
/ emisiunea arbitrară de monedă de război. intermediul redistribuirii suplimentare de venit naţional. Această
Reducerea ofertei agregate este determinată de grave tulburări ale redistribuire se manifestă pe mai multe planuri:
e c h i l i b r u l u i economic şi social provocate de:
/ între sectoare şi ramuri ale economiei. Sectorul terţiar este
• cauze naturale sau calamităţi ca: seceta, inundaţia, cutremu-
favorizat în detrimentul primelor două sectoare. Capitalul se
rul, uraganul, furtuna de zăpadă;
orientează către ramuri cu ciclu de producţie mai scurt căci,
• cauze sociale ca: războiul, răscoala, revoluţia, epidemia.
pentru aceeaşi rată a profitului şi acelaşi capital avansat,
2) Inflaţia prin costuri este determinată de creşterea costurilor de
producţie ca urmare a: profitul real va fi mai p u ţ i n afectat de i n f l a ţ i e decât în
/ creşterii c h e l t u i e l i l o r cu munca vie datorită: ramurile cu ciclu mediu sau lung;
% creşterii salariilor peste creşterea productivităţii / între membrii societăţii. Inflaţia afectează veniturile reale
muncii în urma unei sporite presiuni sindicale; ale celor cu v e n i t u r i fixe (neindexate) între care o parte d i n
salariaţi, funcţionarii p u b l i c i , pensionari, rentieri. Creditorii
^ creşterii cotei de contribuţii la asigurările sociale
neprotejaţi de rate v a r i a b i l e ale dobânzii sunt în pierdere
sau de impozit pe venitul personal (salarii);
datorită procesului de erodare a dobânzii şi chiar a capitalu-
/ creşterii cheltuielilor materiale determinate de: rilor, cei care au economisit îşi văd aceste economii depre-
"î> suspendarea unor subvenţii la produse şi servicii ciate. Pe de altă parte, sunt avantajaţi debitorii care îşi ram-
de bază (de exemplu energie); bursează creditele contractate într-o monedă depreciată,
"î> creşterea fiscalităţii sau înlocuirii unor taxe şi câştigă cei care speculează şi împrumută pentru a investi;
impozite; / pe plan internaţional, între ţări, prin export de inflaţie,
/ d o m i n a ţ i e i monopolurilor sau o l i g o p o l u r i l o r pe mai multe atunci când cursurile valutare reacţionează cu încetinire sau
pieţe care permit creşterea p r o f i t u l u i de monopol. în sens contrar.
3) Inflaţia structurală este generată de cauze economice deşi se
manifestă pe plan monetar. Este expresia unor dezechilibre grave şi F) Politici antiinflaţioniste
persistente în structura economiei ca de exemplu între: Reprezintă un set de instrumente şi decizii folosite pentru restabili-
/ agricultura subvenţionată şi celelalte ramuri - cazul Franţei; rea echilibrului monetar, fiind întrebuinţate instrumente specifice politi-
/ sectorul primar subvenţionat şi celelalte sectoare ale econo- c i i monetare, valutare şi fiscale. Acest set de măsuri mai este denumit şi
miei, cazul României, o lungă perioadă de timp; deJMje ceea ce. în acest context, ar însemna un proces de reducere a

35
34
masei banilor în circulaţie, cu efecte economice. Conform teoriei mone- • obţinerea upor excedente bugetare, folosite pentru rambur-
tare însă, deflaţia reprezintă un dezechilibru monetar, invers celui infla- sarea datoriei s u i t u l u i |sau pur şi s i m p l u urniâiul a II s t e r i l i -
ţionist, caracterizat printr-o reducere generală a preţurilor. zate de banca centrală (nemonetizate)].
a) Politici antiinflaţioniste bazate pe măsuri de politică 'monetară Combaterea f e n o m e n u l u i i n f l a ţ i o n i s t urmăreşte oprirea procesului
sunt cele mai frecvent folosite deoarece asigurarea stabilkăţii puterii de de creştere a preţurilor, o rată a i n f l a ţ i e i între 0-3% f i i n d considerată
cumpărare a monedei naţionale reprezintă obiectivul central al politicii chiar benefică pentru economie.
monetare. Din punct de vedere al consecinţelor economice, f e n o m e n u l i n v e r s
în acest caz, măsurile sunt implementate de banca centrală şi al celui inflaţionist - deflaţia - reprezintă un pericol la fel de mare.
vizează: Reducerea preţurilor diminuează profitul făcând, în u n e l e cazuri, impo-
/ devalorizarea: atunci când restabilirea echilibrului se face sibilă continuarea activităţii. Numărul mare de falimente are ca efect o
prin reducerea puterii de cumpărare a monedei naţionale; a reducere - atât nominală cât şi reală - a v o l u m u l u i a c t i v i t ă ţ i i şi creşterea
avut efecte sensibile în perioada etalonului aur şi a etalo- şomajului.
c) Măsuri de politică economică. Pentru oprirea creşterii preţurilor,
n u l u i aur-devize; după trecerea la etalonul putere de cum-
părare a devenit un instrument folosit mai rar, cu o eficienţă politicilş_monetare şi fiscale acţioneazji în p r i m u l rând asupra cererii
mai redusă. Devalorizarea poate.fi folosită şi ca instrument solvabile, urmărind reducerea masei monetare. Dacă însă se adoptă doar
de politică valutară pentru promovarea exporturilor; aceste măsuri, eficacitatea lor este redusă deoarece:
/ vânzarea de t i t l u r i ale datoriei publice pe piaţa liberă sau / o serie de cheltuieli au un caracter relativ rigid (amortizare,
d i m i n u a r e a n i v e l u l u i cumpărării de t i t l u r i pe această piaţă materiale, salarii, c h e l t u i e l i bugetare) şi comprimarea lor ar
de către banca centrală; naşte o reacţie socială negativă, sau pur si s i m p l u imposi-
f bilă;
/ creşterea n i v e l u l u i taxei oficiale a scontului sau stabilirea
unor platforme mai ridicate pentru n i v e l u l maxim al diferi- / restabilirea e c h i l i b r u l u i bugetar se poate realiza fie p r i n
telor rate ale dobânzii percepute / oferite de bănci; creşterea impozitelor şi taxelor (ceea ce reduce p r o f i t u l şi
deci i n i ţ i a t i v a de a investi) sau prin reducerea cheltuielilor
/ plafonarea v o l u m u l u i creditelor acordate de bănci, în
(ceea ce poate duce la reducerea i n v e s t i ţ i i l o r p u b l i c e pro-
funcţie de destinaţia acestor credite. Primele afectate sunt
ductive) în ambele cazuri efectele fiind de reducere a v o l u -
creditele de consum;
m u l u i producţiei;
/ stabilizarea monetară sau reforma monetară care implică o
/ creşterea n i v e l u l u i dobânzilor scumpeşte creditul s t i m u l â n d
schimbare a semnelor băneşti aflate în circulaţie sau chiar a
economiile, descurajând i n v e s t i ţ i i l e (cu efect p o s i b i l reduce-
u n i t ă ţ i l o r monetare si o restructurare a sistemului monetar.
rea v o l u m u l u i p r o d u c ţ i e i ) şi atrăgând c a p i t a l u r i străine sub
Preschimbarea vechilor semne monetare se poate face inte-
forma plasamentelor financiare şi nu a i n v e s t i ţ i i l o r directe;
gral sau parţial la un singur raport de schimb sau folosind
raporturi diferite în funcţie de proprietar şi sursa semnelor / creditul fiind p l a f o n a t (chiar temporar), băncile forţate să
preschimbate; plaseze resursele p r i m i t e spre fructificare - se vor orienta
mai ales către operaţii speculative sau către piaţa financiară
/ plafonarea sau îngheţarea preţurilor şi a salariilor.
internaţională;
b) Politicile antiinflaţioniste bazate pe măsuri de politică fiscală se
/ devalorizarea are ca efect creşterea v o l u m u l u i e x p o r t u l u i şi
adoptă, de regulă, în sprijinul instrumentelor de politică monetară atunci
reducerea i m p o r t u l u i , deci în final reducerea v o l u m u l u i
când inflaţia este deschisă şi lupta împotriva inflaţiei este declarată
mărfurilor şi s e r v i c i i l o r oferite spre vânzare pe piaţa internă.
obiectiv politic prioritar. Ele vizează:
Toate aceste măsuri pot avea deci efecte pozitive asupra cererii
• restabilirea e c h i l i b r u l u i bugetar, considerat o măsură in-
solvabile (diminuând-o) şi negative asupra ofertei de bunuri şi servicii
directă din punct de vedere al combaterii inflaţiei, elimi-
(reducând-o de asemenea), în acest caz, dezechilibrul monetar se poate
nându-se una din cauzele inflaţiei;
menţine, în ciuda eforturilor depuse pentru a-1 elimina.
« achitarea datoriei statului la banca centrală din veniturile
Din această cauză este necesară integrarea unor măsuri de politică
bugetare ordinare;
economică, cu caracter eeneral. ne lan ea cele de ordin monetar si fiscal.

37
36
Creşterea producţiei sau cel puţin păstrarea aceluiaşi nivel pentru oferta
agregată devine o condiţie necesară, în acest sens, plafonarea creditului
trebuie să fie selectivă, reducerea cheltuielilor bugetare să nu afecteze
CAP. II.
semnificativ n i v e l u l i n v e s t i ţ i i l o r p u b l i c e productive, iar ratele dobânzii la CREDITUL ŞI SISTEMUL BANCAR
creditele pentru investiţii să fie mai reduse decât la celelalte credite, în
acest scop, băncile pot fi compensate cointeresate sau obligate să promo-
veze o astfel de politică de credite prin pârghii financiare specifice (rate 2.1. Creditul: conţinut, funcţii şi caracteristici
ale dobânzii stabilite administrativ, plafoane minime pentru credite pro- 2.2. Formele creditului
ductive, monopolul cumpărării obligaţiunilor publice la emisiune, acope- 2.2.1. Lecturi suplimentare: Creditul ipotecar...
rirea diferenţei dintre dobânda de piaţă şi cea percepută etc.). 2.3. Titlurile de credit
Oricare ar fi însă tactica adoptată de guvern şi banca central^, 2.4. Principiile creditului bancar
combaterea i n f l a ţ i e i este o acţiune costisitoare ale cărei efecte le suportă 2.5. Băncile şi rolul lor. Sistemul bancar
şi guvernul (austeritate bugetară şi n e m u l ţ u m i r i ) şi băncile (cerere mai
redusă pe p i a ţ a c r e d i t u l u i ) şi p o p u l a ţ i a (reducerea v e n i t u r i l o r reale) şi
agenţii economici (scumpirea resurselor financiare necesare pentru con-
tinuarea sau dezvoltarea activităţii). Aceste costuri sunt cu atât mai ridi-
cate cu cât măsurile necesare se adoptă mai târziu şi nu sunt amortizate.

39
38
Creditul este o relaţie bănească care ia naştere în legătură cu
acordarea de împrumuturi băneşti sau sub formă de bunuri materiale
şi servicii unor persoane fizice sau juridice, iar rambursarea urmează i
CAP. II. să se efectueze la o dată ulterioară, numită scadenţă".
Caracterizând s p e c i f i c u l c r e d i t u l u i , V i r g i l Madgcaru scria că.
CREDITUL ŞI SISTEMUL BANCAR p r i n credit se înţelege „schimbul de b u n u r i actuale contra b u n u r i l o r
viitoare, valorificarea unei obligaţii viitoare pentru o afacere prezen-
tă. Deci, creditul este o afacere în care prestaţiunea şi contraprestaţiu-
„Creditul este timp sau bani. Este timp care se nea sunt separate în timp" 3 .
dă aşteptând bani sau bani care se dau aşteptând un
Relaţia bănească de credit presupune:
timp."
a) un raport j u r i d i c contractual, p r i n care o persoană, n u m i t ă
[Emmanuel de Size]
creditor, pune la dispoziţia altei persoane, n u m i t ă debitor,
o sumă de bani, un bun material sau s e r v i c i u , evaluate în
Alături de monedă, creditul şi sistemul bancar constituie un bani;
suport important al vieţii economice, căruia, în condiţiile contempo- b) suma respectivă sau p r e ţ u l b u n u l u i respectiv se rambur-
rane, îi revine un rol d i n ce în ce mai mare. sează creditorului, de către debitor, după o a n u m i t ă
perioadă, n u m i t ă scadenţă;
c) pentru folosirea î m p r u m u t u l u i , debitorul plăteşte credito-
2.1. Creditul: conţinut, funcţii rului un anumit preţ, sub forma dobânzii.
Creditul este, în economia de piaţă, o formă specifică de mişca-
şi caracteristici re a capitalului care este dat cu împrumut, având un rol deosebit ca
forţă ce dirijează resursele, capacităţile de producţie, eforturile uma-
Potrivit literaturii de specialitate 1 , economia de piaţă presupune ne spre anumite obiective, lucru reflectat de|funcţiile creditului:)
libertatea creditului, respectiv posibilitatea întreprinzătorului de a a) funcţia distributivă, dată de aceea'clTiîbbilizează resurse-
avea acces liber la capital, pe baza mecanismului pieţei, precum şi le băneşti d i s p o n i b i l e în economie, redistribuindu-le, şi de
libertatea proprietarului capitalului de a şi-1 valorifica în aceste acordarea de împrumuturi;
condiţii. b) sporeşte forţa de a c ţ i u n e productivă a c a p i t a l u l u i , p r i n
faptul că pune în mişcare forţe economice latente;
Cuvântul credit are o origine latină, „credere" desemnând încrederea c) este un important factor al creşterii economice, ca urmare
pe care creditorul o are în debitor. a r o l u l u i său în procesul transformării economiilor în
Existenţa unor relaţii de credit este atestată arheologic din cele mai investiţii;
vechi timpuri, încă înainte de apariţia băncilor. Codul lui Hammurabi de la d) prin libertatea creditului în economia de piaţă, acesta
începutul m i l e n i u l u i al II-lea î.e.n. conţine reglementări referitoare la rapor- contribuie la proliferarea întreprinderilor mici şi mijlocii,
turile de creditare. La fenicieni, greci şi romani, precum şi în evul mediu,
stimulându-se concurenţa;
activitatea cămătarilor era considerată un „rău necesar". R e l a ţ i i l e de credit au
devenit i n d i s p e n s a b i l e pentru funcţionarea mecanismului economic abia în
t i m p u r i l e moderne, odată cu dezvoltarea pieţelor financiare.
[Sursa: M. Bodnar (et al.), op. cit., p. 185] ' M. Negruş, F i n a n ţ a r e a s c h i m b u r i l o r i n t e r n a ţ i o n a l e . Politici. Tehnici,
Ilumanitas, Bucureşti, 1991, p. 87, apud Costinel Lazăr (et al.), op. cit., p. 96.
1
V Madgearu, Curs de economie politică, Bucureşti, 1944, p. 200, apud
1
Costinel Lazăr, Gh. Gorincu, Liana Enahe, Teorie economică generală, Ihkl
Ed. Economică, Bucureşti, 1993, pp. 96-98.
41
40
e) creditul are şi funcţia de emisiune monetară a banilor de Riscul de imobilizare constă în aceea că pe toată durata relaţiei
cont; de credit, creditorul (deşi proprietar al sumei de bani sau al m ă r f i i
f) are un rol important în desfăşurarea relaţiilor economice avansate) nu se poate servi de obiectul creditului deoarece a cedat
externe. debitorului dreptul de folosinţă asupra acestuia. Riscul de imobilizare
Creditului, în general, îi sunt specifice următoarele caracte- este accentuat de riscul de rambursare a cărui producere face ca
ristici 4 : subiectul creditor să nu se poată folosi de obiectul creditului n i c i
• Subiecţii relaţiei de creditare, care sunt creditorul şi de- după scadenţă.
bitorul. Creditorul este persoana fizică sau juridică care avansează Pentru minimizarea acestor riscuri creditorul s o l i c i t ă debitoru-
condiţionat, pentru un interval de timp, capital. Debitorul este l u i garanţii. Garanţia reprezintă un mijloc de asigurare a e x e c u t ă r i i
persoana fizică sau j u r i d i c ă care, în s c h i m b u l dreptului de folosinţă obligaţiei debitorului. G a r a n ţ i i l e pot fi personale sau reale.
asupra obiectului c r e d i u l u i , se obligă să restituie creditorului, după o Garanţia personală, g i r u l sau c a u ţ i u n e a reprezintă angajamen-
anumită perioadă, suma primită sau contravaloarea bunurilor sau t u l unei terţe persoane de a onora o b l i g a ţ i i l e d e b i t o r u l u i în cazul în
serviciilor avansate împreună cu dobânda aferentă. care acesta este în incapacitate de plată, în prezent aceste garanţii
In funcţie de natura lor, subiecţii relaţiei de creditare pot fi sunt mai ales instituţionale, pentru debitorii persoane juridice garan-
persoane particulare, agenţi economici sau state, întreprinderea şi tând mai ales băncile.
populaţia apar frecvent atât în postura de debitor cât şi în postura de Garanţia reală presupune afectarea unui lucru (al d e b i t o r u l u i
creditor. Pe plan intern, de regulă, statul este debitor dar în raportu- sau al unei alte persoane) pentru asigurarea executării o b l i g a ţ i e i
rile internaţionale statul poate să apară atât ca debitor cât şi în postura debitorului. Garanţiile reale pot fi asigurate prin:
de creditor. / reţinere: dreptul creditorului de a păstra un bun al debi-
• Rambursarea creditului presupune restituirea sumei t o r u l u i atâta vreme cât acesta nu a fost achitat integral;
avansate - sau a contravalorii mărfii transferate - plus dobânda / gajare: remiterea de către debitor a unui bun în garanţia
aferentă la un termen convenit de comun acord şi anume scadenţă. creditului. Conferă creditorului titular al gajului drepturi
Termenele de rambursare sunt foarte variate şi în funcţie de aceasta, de:
creditele se pot clasifica în: • preferinţă - de a fi plătit înaintea altora în cazul
/ credite pe termen foarte scurt - până la 24 de ore; vânzării;
/ credite pe termen scurt - până la un an; • urmărire - în cazul schimbării proprietarului;
/ credit pe termen mediu - până la 5-7 ani; • reţinere - păstrare a obiectului gajului în cazul
/ credit pe termen lung - până la 50 sau chiar 100 de ani. incapacităţii de plată a debitorului.
Rambursarea creditului - deşi obligatorie - nu este niciodată / ipotecarea: acordarea de drepturi asupra unui bun i m o b i l
certă. Suma de bani sau marfa care constituie obiectul creditului este fără deposedare şi cu publicitate. Conferă creditorului
avansată în schimbul p r o m i s i u n i i de rambursare, iar operaţia compor- dreptul de preferinţă şi pe cel de urmărire.
tă riscuri: riscul de rambursare şi riscul de imobilizare.
NOTĂ:
Riscul de rambursare decurge din aceea că, la scadenţă, debi-
Existenţa garanţiilor minimizează dar nu elimină riscurile specifice
torul ar putea fi incapabil să-şi onoreze obligaţiile faţă de creditor.
relaţiei de creditare. Lichidarea garanţiilor (exercitarea dreptului creditoru-
Aceasta poate duce la o amânare a plăţii sau la o pierdere definitivă lui în cazul incapacităţii de plată a debitorului) presupune efectuarea de
pentru creditor. cheltuieli suplimentare şi prelungirea perioadei de imobilizare a fondurilor.
Decizia de creditare trebuie să fină seama de toate riscurile pe care le
implică acest proces si ea trebuie luată în funcţie de aprecierea globală,
4
C f. M. Bodnar (et al.), op. cit., pp. 185-198.

43
42
calitativă şi cantitativă a solvabilităţii debitorului potenţial. rea fondurilor proprii sau pentru plata dividendelor ele. i.
• Dobânda este suma pe care debitorul o plăteşte creditorului la Toate aceste fonduri temporar disponibile apar evidenţiate in contu-
scadenţă pentru folosirea unui capital o perioadă determinată de timp. rile bancare ale agenţilor respectivi şi reprezintă o parte a resurselor de
c • r editare.
2. sursele băneşti temporar disponibile ale instituţiilor publice
Mărimea ei depinde de valoarea creditului avansat, perioada de
(bugetare); finanţarea funcţionării acestora se face de la buget prin interme-
timp cât a fost folosit acest capital şi de n i v e l u l ratei dobânzii.
diul unor conturi bancare alimentate periodic, iar cheltuielile au un caracter
Rata dobânzii exprimă raportul procentual dintre dobândă (D) continuu;
şi capitalul avansat (Ca) pentru o anumită perioadă de timp: 3. sursele băneşti temporar disponibile ale statului care apar
datorită decalajului existent între momentul încasării veniturilor bugetare şi
re/ al angajării cheltuielilor bugetare. Aceste resurse sunt evidenţiate în
contul curent al Trezoreriei şi cele ale administraţiilor teritoriale ale finan-
E x e m p l u . Dacă pentru suma de 100.000 lei s-au încasat de la
ţelor publice, conturi deschise la sucursalele BNR;
debitor după o lună 1 10.000 lei, atunci dobânda a fost de 10.000 lei. 4. disponibilităţile băneşti temporare ale populaţiei provenite
Rata dobânzii pentru o lună (rata lunară a dobânzii) a fost de: îndeosebi prin decalajul existent intre veniturile încasate periodic şi chel-
tuielile cu caracter preponderent continuu;
100.000 5. resursele băneşti disponibile pe termen relativ îndelungat, ale
populaţiei si agenţilor economici. Plasarea acestor sume se poale Jace in
în mod curent, rata dobânzii se exprimă fără a se face referite la
investiţii sau in acordări de credite (sub forma depozitelor bancare sau ii
perioada de timp, deoarece aceasta este considerată implicit a fi de l
cumpărării de obligaţiuni), opţiunea investitorului fiind determinată de o
an (rata anuală a dobânzii), în exemplul de mai sus, rata dobânzii a xc-ne de factori precum remunerarea si riscuri/e.
fost de 12 x 10= 120%. Oferta de capital de împrumut este corelată direct proporţional cu
ruta dobânzii: cu cât mai ridicat este nivelul ratei, cu atât mai mulţi agenţi;
NOTA: vor deveni creditori iar tot mai puţini debitori. .—•'
Rata dobânzii este considerată ca un preţ al capitalului împrumutat. Cererea de capital de împrumut este determinată de aceiaşi factori:
Nivelul său se stabileşte separat pe piaţa fiecărui instrument financiar, în a) circuitul productiv al capitalului care poate genera cheltuieli
funcţie de cerere şi ofertă. înainte de formarea fondurilor corespunzătoare sau pentru care
Oferta de capital de împrumut este asigurată de resursele temporar aceste fonduri sunt insuficiente (înlocuirea unui utilaj uzat
disponibile din economie care au următoarele \tsurse: înainte de termen sau cu unul mai scump);
1. surse degajate în cadrul circuitului productiv al capitalului b) nevoi temporare, ale stalului (deficit bugetar sezonier) sau ale
sub forma: populaţiei (contractare de credite pentru cumpărarea de bunuri
a) capitalului fix - înlocuirea mijloacelor fixe nu se face de folosinţă îndelungată);
în mod continuu, în măsura în care acesta se consumă, ci c) nevoi de finanţare pe termen lung ale statului (deficitul buge-
doar atunci când ele sunt scoase din funcţiune. Valoarea tului administraţiei centrale), populaţiei (construcţii sau cumpă-
lor este însă recuperată treptat pe seama amortizării rări de locuinţe) sau agenţilor economici (investiţii)
acumulate: Cererea de capital variază invers proporţional cu nivelul ratei
b) capitalului circulant - momentul încasării contravalorii dobânzii Cu cât rata dobânzii va f i mai redusă, cu atât mai mare va f i
produselor şi serviciilor vândute nu coincide cu momen- volumul creditelor pe care le va controla populaţia sau agenţii economici;
tul angajării cheltuielilor; încasările sunt practic zilnice rata dobânzii se determină pe piaţă (cf. ibid.).
în timp ce aprovizionările se fac la anumite termene,
prevăzute în contractele de livrare; Nivelul ratei dobânzii pe piaţă, plătită de debitori, poartă nume-
c) rezultatelor financiare, care se realizează, la fel, o dată le de rată nominală a dobânzii. Aceasta exprimă raportul de schimb
cu încasarea produselor finite dar care sunt folosite pe- dintre banii de ai şi cei de mâine. Dacă rata nominală a dobânzii (de
riodic (pentru plata impozitelor, taxelor, pentru constitui-

44 45
Consimţământul se poate acorda pentru:
pe piaţă) este de 15% pe an, atunci înseamnă că un leu de astăzi
/ o tranzacţie simplă, ca de exemplu acordarea u n u i c r e d i t
echivalează cu 1,15 leu peste un an.
direct, cumpărarea unei obligaţiuni etc.;
în condiţiile în care puterea de cumpărare a banilor nu este
constantă (când se manifestă inflaţie / deflaţie) atunci rata nominală a / o tranzacţie multiplă, ca de exemplu deschiderea u n e i
dobânzii este mai puţin importantă pentru creditor şi debitor, în acest l i n i i de credit sau eliberarea unei cărţi de credit; în acest
caz este important e stabilit n i v e l u l ratei reale a dobânzii care caz între cele două părţi există o relaţie de creditare
exprimă raportul de schimb dintre b u n u r i l e şi serviciile prezente (care deschisă: împrumuturile efective sunt contractate de debi-
pot fi consumate imediat) şi cele viitoare. Nivelul ei depinde de tor la intervale de timp liber alese.
5
nivelul ratei nominale a dobânzii şi de n i v e l u l ratei inflaţiei astfel :
• Consemnarea şi transferabilitatea creditului
Consemnarea este o trăsătură clasică a c r e d i t u l u i şi presupune
înscrierea termenilor relaţiei de creditare în documente numite titluri
unde: rr = rata reală a dobânzii; de credit. Există însă şi relaţii de creditare neconsemnate care se
rn = rata nominală a dobânzii; încheie doar prin acord verbal între cele două părţi şi sunt bazate pe
r, = rata inflaţiei. încredere personală, cum ar fi de exemplu acordarea de credit pe
piaţa interbancară.
• Acordarea creditului T r a n s f e r a b i l i t a t e a c r e d i t u l u i presupune transferul t i t l u l u i de
Acordarea creditului presupune acordul de voinţă a celor două credit. Acesta poate face obiectul u n e i operaţii de vânzare-cumpărare
părţi implicate. Din acest punct de vedere creditarea este o operaţie p r i n care se realizează cesiunea creanţei adică cedarea dreptului de a
facultativă. Uneori însă, în cadrul creditului public, creditarea capătă încasa suma înscrisă în titlul de credit (suma totală de încasat la
un caracter obligatoriu impus prin forţa coercitivă a statului debitor. scadenţă de la debitor). Vânzarea/cumpărarea titlurilor de credit se
Datorită riscurilor pe care le implică relaţia de creditare, creditorul poate face astfel:
trebuie să se informeze, să se documenteze sau să apeleze la agenţii 1) direct, între investitori, sub forma transmiterii unor cecuri,
specializate înainte de a consimţi să acorde creditul. andosării, scontării sau rescontării unor cambii.
Transmiterea prin andosare (sau gir) constă în înscrierea pe
Dacă aducem la acelaşi numitor, atunci: verso-ul cambiei a f o r m u l e i „ P l ă t i ţ i l u i X la o r d i n u l acestuia" după
r„+l-n-l r n -ri care urmează semnătura beneficiarului care a cedat dreptul de a înca-
sa suma. Toţi cei care andosează o cambie sunt solidar răspunzători
în cazul în care rata inflaţiei are valori scăzute (sub 10%) atunci numitorul de plata cambiei de către o bancă, la un preţ numit valoare actuală
poate fi aproximat cu l iar rata reală cu diferenţa dintre rata nominală şi rata (V,) a cambiei şi calculat ca diferenţă între valoarea nominală (V„)
i n f l a ţ i e i . De exemplu, pentru o rată a inflaţiei de 2% şi o rată nominală a $i scont (S). Scontul este dobânda pe care o percepe banca la această
dobânzii de 10% formula prescurtată indică o rată reală de 8% iar cea operaţie şi este realizat de bancă (încasat) în momentul în care
-| = 7,84% . cambia este onorată de debitor. Scontul se calculează după formula:
0,2 + 1
Dacă însă rata i n f l a ţ i e i ar fi de 50% pe an. iar rata nominală a dobânzii ar fi S= ,unde:
360-100
de 20% pe an. atunci formula prescurtată ar indica o rată reală a dobânzii de
l reprezintă numărul de zile din momentul scontării până la scaden-
1+0,2
-30% pe an, iar formula completă o rată egală cu -1 = -20% . |ă (timp cât cambia este păstrată de bancă);
1+0,5
s taxa scontului exprimată în procente pe an.
Aşadar, d i n punct de vedere teoretic, orice rată a inflaţiei pozitivă implică un
proces de erodare a dobânzii sau chiar a capitalului avansat (cf. ibid., p. 193).

47
46
Valoarea actuală a cambiei se poate calcula astfel: prestări de servicii, cu plata la o dată ulterioară. Această formă de
credit este o practică străveche care însoţeşte, în mod firesc, d r u m u l
mărfii de la producător la consumator. Necesitatea acestei forme de
36.000
credit în economia de piaţă a apărut ca urmare a f a p t u l u i că u n i i
t -s
v, =v n i- întreprinzători au m ă r f u r i deja fabricate pentru vânzare sau au capaci-
36.000 t ă ţ i pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii, iar alţi agenţi
2) indirect, în cadrul pieţelor financiare. Pe aceste pieţe atât economici au nevoie de aceste mărfuri, lucrări sau s e r v i c i i , dar nu
vânzătorul cât şi cumpărătorul sunt reprezentaţi de agenţi. Preţul dispun de mijloacele băneşti pentru a le cumpăra. Creditul comercial
titlului de credit - cursul acestuia - se stabileşte în funcţie de cerere favorizează desfacerea producţiei respective înainte ca agentul
şi ofertă, dar acestea depind în mare măsură de nivelul ratei dobânzii economic cumpărător să dispună de mijloace băneşti pentru a le cum-
pe piaţă, pentru scadenţe similare, precum şi de nivelul dobânzii la păra. Creditul comercial favorizează desfacerea producţiei respective
instrumentul respectiv, astfel: înainte ca agentul economic cumpărător să dispună de cantitatea de
bani necesară. Pe această cale, creditul comercial accelerează c i r c u i -
C = V n • -5- , unde:
r t u l şi rotaţia capitalului ocupat în sfera producţiei şi c i r c u l a ţ i e i , în
P
economia contemporană, creditul comercial este o formă predilectă
C = cursul instrumentului respectiv;
prin care furnizorul finanţează activitatea c u m p ă r ă t o r u l u i , acoperind
V n = valoarea nominală a instrumentului;
o parte semnificativă a resurselor financiare ale î n t r e p r i n d e r i l o r : 10-
r; = rata dobânzii la instrumentul care face obiectul tranzacţiei;
15% în SUA, 20-22% în Franţa, 30-35% în J a p o n i a . în România.
rp = rata dobânzii pe piaţă.
creditul comercial a fost interzis în 1949, întreprinderile u t i l i z â n d ca
surse doar fondurile proprii, creditele bancare şi resursele a s i m i l a t e
NOTĂ:
celor proprii atrase (provenind, mai ales, din pasive stabile).
în funcţie de rapiditatea cu care se face transferul lor, titlurile de
credit pot f i mai mult sau mai puţin lichide. Lichiditatea unui instrument este De regulă, în cazul c r e d i t u l u i comercial, o b l i g a ţ i a de rambur-
asigurată de posibilitatea vânzării lui rapide si cu cheltuieli minime. sare se consemnează într-un instrument de credit specific, care este
cambia 7 , utilizându-se însă şi trata 8 ori b i l e t u l la ordin 9 . Aceste
documente îndeplinesc atât funcţia de credit pe termen scurt, cât şi pe
aceea de instrument de plată. Creditul comercial decurge din intere-
sele comune ale p ă r ţ i l o r în creşterea f l u i d i t ă ţ i i s c h i m b u r i l o r şi în
2.2. Formele creditului
Referindu-ne la formele creditului 6 (determinate în baza unor Cambie: efect de comerţ, t i t l u de credit pe termen scurt, întocmit într-o
criterii cum sunt: subiecţii relaţiei de creditare, obiectul acesteia, anumită formă, susceptibilă să c i r c u l e pe calea g i r u l u i , prin care emitentul,
sursa fondurilor împrumutate, durata relaţiei de creditare), arătăm că n u m i t trăgător, dă ordin unei alte persoane, numită tras. să plătească necon-
acestea sunt următoarele: d i ţ i o n a t o sumă de bani determinată, unei a treia persoane, numită beneficiar,
(A) C r e d i t u l comercial este creditul acordat de furnizor cum- la o anumită dată (scadenţă) şi într-un a n u m i t loc. Cambia este transmisibilă
p r i n andosare şi negociabilă pe piaţa c a p i t a l u l u i .
părătorilor, sub formă de livrări de mărfuri, executări de lucrări sau
Trată: una din formele cambiei.
Bilet la ordin: t i t l u de credit, negociabil, u t i l i z a t ca instrument de plată,
6 prin care o persoană, numită subscriitor, semnatar sau emitent, se obligă,
Tratarea acestei problematici urmăreşte l i n i a regăsită în două importante
expres sau necondiţionat, să plătească într-un anumit loc şi la o anumită dată
lucrări: C. Lazăr (et al.), Teorie economică generală, Ed. Economică, 1993,
precis stabilită, o sumă de bani altei persoane, n u m i t ă beneficiar. Acest t i t l u
pp. 97-99 şi Măria Bodnar (et al.). F i n a n ţ e - monedă, ASE, Bucureşti,
de credit poate fi transmis pe calea g i r u l u i .
1994, pp. 198-204.

49
48
c i r c u l a ţ i e a c a p i t a l u l u i de împrumut. Debitorii îşi acoperă în acest fel
diminuarea cheltuielilor de organizare, amenajare şi întreţinere a deficitul de resurse de finanţare, creditorii îşi plasează resursele exce-
depozitelor etc. Totodată, el este un mijloc de concurenţă, deoarece dentare şi le fructifică, iar câştigul b ă n c i i este asigurat de d i f e r e n ţ a
acordarea de facilităţi în domeniul creditului, de către furnizor, este o dintre dobânzile încasate de la debitori şi cele plătite creditorilor.
cale suplimentară de atragere a clientelei, în acelaşi timp, creditul Creditarea agenţilor economici în România se efectuează de
comercial are anumite limite, volumul său depinzând de mărimea către bănci prin intermediul c o n t u l u i curent şi a unor conturi speciale
capitalului disponibil al firmelor din producţia şi circulaţia mărfurilor de împrumut, în baza prevederilor legale referitoare la s o c i e t ă ţ i l e
şi de regularitatea revenirii capitalurilor la întreprinzătorii respectivi, bancare, a instrucţiunilor Băncii Naţionale a României şi a statutelor
în economia de piaţă, creditul comercial are o mare audienţă şi dato- si normelor de creditare proprii fiecărei bănci.
rită faptului că el poate fi lesne transformat în credit bancar, prin Conturile bancare ale agenţilor economici prin care se poate
operaţia de scontare 1 0 a cambiilor şi a altor efecte de comerţ, de către face acordarea şi rambursarea creditelor sunt:
beneficiarii acestora, în scopul obţinerii, înainte de scadenţă, a dispo- a) conturile curente sunt conturile prin care se fac încasările şi
nibilităţilor băneşti cuvenite. p l ă ţ i l e dispuse de agenţii economici, în vederea deschiderii c o n t u l u i
curent agentul economic va prezenta băncii cererea t i p de deschidere
(B) Creditul bancar ;i contului însoţită de o serie de documente specifice.
în creditul c o n t u l u i curent se înscriu încasările d i n vânzarea
Reprezintă acea relaţie de credite în care unul din subiecţi este produselor şi serviciilor, încasările de creanţe precum şi creditele
o bancă, iar obiectul creditului este o sumă de bani. Creditul bancar acordate de bancă.
se realizează sub două forme: în debitul contului curent se înscriu valorile plăţilor efectuate
/ atragerea de către bancă a resurselor temporar disponibile pentru aprovizionări, impozite, taxe, prime de asigurare precum şi
ale populaţiei sau ale agenţilor economici sub forma rambursarea creditelor bancare (vezi fig. 2. l . l).
depozitelor resurselor bancare; în acest caz banca este
debitor;
Debit C o n t u l curent Credit
/ fructificarea c a p i t a l u l u i propriu al băncilor şi al resurselor
l ' l a ţ i pentru: încasări din vânzări
t i t u l a r i l o r de conturi prin acordarea de credite bancare sau
- aprovizionare încasări d i n prestarea de servicii Ş'
cumpărarea de t i t l u r i de credit; în aceste operaţii active
- impozite executarea de l u c r ă r i
banca este creditor şi, prin extensie de limbaj, în vorbirea - taxe încasări d i n creanţe
curentă acesta este sensul care se acordă creditului bancar. - prime de asigurare
Prin dubla ipostază în care apare, banca acţionează ca un inter- - comisioane
mediar între debitorii şi creditorii primari asigurând o mai eficientă Fig. 2.1.1. C o n t u l c u r e n t

10
Scontare: operaţiune prin care beneficiarul unei cambii, poliţe sau a altui
Soldul creditor al contului curent reflectă existenţa unui dispo-
efect de comerţ face transmiterea acestora către o bancă, înainte de scadenţă, n i b i l bănesc al t i t u l a r u l u i , în timp ce soldul debitor reflectă creditul
în vederea încasării contravalorii acestora, banca reţinând taxa scontului, acordat de bancă.
corespunzător timpului de aşteptare şi pentru eventualele riscuri care trec b) conturile de credite restante sunt conturi speciale care se
asupra b ă n c i i . Scont: sumă de bani, egală cu dobânda ce se cuvine băncii deschid pentru a avea evidenţa separată a creditelor nerambursabile
pentru achitarea anticipată (scontarea) a unei cambii, poliţe etc., inclusiv la scadenţă şi modul de rambursare a acestora. Pentru aceste credite
c o m i s i o n u l perceput pentru compensarea cheltuielilor efectuate cu operaţia se percepe o dobândă majorată, penalizatoare.
de scontare. Efectele de comerţ cu plata la vedere nu se pot sconta, ci numai
cele care au scadenţă la termen.
51
50
i încasează periodic se calculează astfel:
c) conturile simple de împrumut se deschid pentru anumite
- dacă dobânda (renta) se plăteşte a n u a l :
categorii de credite a căror evidenţă se ţine separat (de exemplu
credite pentru stocuri).
100
- dacă dobânda (renta) se plăteşte s e m e s t r i a l :
(C) Creditul obligatar
Vn
11
Creditul obligatar reprezintă acea formă a relaţiilor de credit 2-100
unde: D - dobânda (renta);
care este consemnată într-un titlu de credit pe termen lung numit
V„ - valoarea nominală a o b l i g a ţ i u n i i ;
obligaţiune.
Obligaţiunea este un document - o hârtie de valoare prin care r - rata anuală a dobânzii pentru obligaţiunea respectivă,
exprimată în procente.
se consemnează promisiunea debitorului emitent e a plăti la scadenţă
capitalul avansat. Valoarea acestuia, înscrisă pe obligaţiune, se Dacă obligaţiunea este nominală, atunci creditorul-deţinător
numeşte valoare nominală a o b l i g a ţ i u n i i . Tot pe acest document se este înregistrat în evidenţa debitorului-emitent şi plata dobânzii se
înscrie şi rata dobânzii ce se cuvine creditorilor deţinători. Aceasta face periodic la d o m i c i l i u l c r e d i t o r u l u i (prin cec) sau prin virament
poate fi fixă sau variabilă şi în funcţie de valoarea ei, a capitalului direct în contul său bancar. Dacă obligaţiunea este la purtător, a t u n c i
avansat şi a p e r i o d i c i t ă ţ i i p l ă ţ i l o r dobânzilor, suma pe care creditorul ea este emisă/transmisă împreună cu un set de tichete (cupoane)
detaşabile care trebuie prezentate la banca d e b i t o r u l u i e m i t e n t pentru
a se putea încasa dobânda.
" Creditul obligatar a cunoscut o dezvoltare explozivă după cel de-al doilea Debitorii-emitenţi pot fi:
război mondial în toate ţările industrializate datorită: / statul - prin Trezorerie, prin a u t o r i t ă ţ i locale sau prin
/ agravării deficitelor bugetelor publice; instituţii, agenţii, întreprinderi de stat;
/ avantajelor pe care această formă de finanţare le reprezintă pentru / întreprinderile private din orice sector al economiei,
părţile implicate; inclusiv i n s t i t u ţ i i l e financiare, ca băncile sau societăţile de
/ pentru debitor, creditul obligatar reprezintă - faţă de emisiunea de asigurări.
acţiuni - avantajul că nu duce la d i l u a r e a d i v i d e n d u l u i unitar. Evident că
Creditorii-cumpărători ai obligaţiunilor pot fi orice persoane
emiterea de o b l i g a ţ i u n i afectează rata d i v i d e n d u l u i pentru că dobânzile
trebuie plătite înainte de a se determina valoarea p r o f i t u l u i de repartizat, li/.i ce sau juridice deşi, în unele state, există r e s t r i c ţ i i referitoare la
dar nu în aceeaşi măsură ca e m i s i u n e a de acţiuni (pentru că drepturile calitatea creditorilor şi valoarea totală a o b l i g a ţ i u n i l o r cumpărate de
creditorilor sunt l i m i t a t e şi ca valoare şi în timp, în vreme ce drepturile un singur creditor (îndeosebi în ceea ce priveşte o b l i g a ţ i u n i l e emise
de stat).
noilor acţionari, nu);
/ pentru creditor, creditul obligatar prezintă avantajul garantării unui venit
fix d i n dobânzi, spre deosebire de acţiune a cărei deţinere nu garantează NOTĂ:
încasarea u n u i venit fix. Garanţia se asigură în mod diferit în funcţie de emitent:
Amploarea deosebită a creditului obligatar privat a dus la creşterea impor- * pentru titlurile datoriei publice garantarea se poate face:
tanţei agenţiilor de evaluare financiară - rating. Contra unui comision plătit o global prin capacitatea emitentului de a încasa venituri
de debitorul emitent sau de potenţialul creditor interesat de cumpărarea de publice:
o b l i g a ţ i u n i ale u n u i anumit emitent - aceste agenţii asigură o informare o separat, prin afectarea veniturilor provenite dintr-o
sintetică asupra calităţii debitorului şi emisiunii respective sub forma unor anumită sursă doar pentru rambursarea creditului con-
c a l i f i c a t i v e ierarhice desemnate prin notaţii specifice. Cea mai cunoscută tractat prin emisiunea respectivă de obligaţiuni;
firmă de î n t i n g este Standard & Poor's d i n S.U.A. cu calificative de la AAA * pentru titlurile private de credit, rambursarea este asigurată
la D [ci', ibid, pp. 201-202].

52
• credite ipotecare cu rambursarea progresivă prevăd rate
prin: i n i ţ i a l e mai m i c i decât rata constantă şi rate f i n a l e supe-
o garanţii simple - dreptul de creanţă al deţinătorului
rioare; sunt folosite ca mijloc promoţional pentru a atrage
obligaţiunii asupra activului debitorului emitent, drept
clienţii cu venituri mici în prezent dar cu bune perspective
care se exercită in caz de faliment înaintea drepturilor
de proprietate ale acţionarilor dar după onorarea crean- de ameliorare a situaţiei financiare (mai ales tinerii căsă-
ţelor altor creditori care deţin titluri de credit ipotecar toriţi sau proaspeţi absolvenţi de institute de învăţământ
sau gajuri; superior).
o garanţii suplimentare oferite de regulă de o bancă; pen- Fiind garantat cu proprietăţi imobiliare a căror valoare în timp -
tru un comision, acesta se angajează să onoreze obliga- de regulă nu se reduce, creditul ipotecar se foloseşte pentru finanţarea
ţiile scadente ale emitentului în cazul în care acesta pe termen lung, cu scadenţe mai mari de 5 a n i , care pot să ajungă
amână sau încetează plăţile.
până la 20-30 de a n i . Aceasta i m p l i c ă o m o b i l i z a r e de resurse pe
Rambursarea împrumuturilor contractate prin plasare de obligaţiuni
termen lung pentru creditor. Din această cauză dezvoltarea pieţelor
se face după perioade de timp care depăşesc un an. Dobânzile se plătesc
secundare ale t i t l u r i l o r de credit ipotecar a reprezentat una d i n condi-
periodic, iar capitalul avansat se restituie la scadenţă, odată cu plata ultimei
ţ i i l e cele mai favorabile pentru extinderea sferei c r e d i t u l u i ipotecar.
rente (cupon).
Transferabilitatea este asigurată de existenţa unei pieţe secundare a
acestor titluri de credit, lichiditatea fiind mai mare în cazul obligaţiunilor
publice. 2.2.7. Lecturi suplimentare:
Sumele imobilizate de emitent sunt folosite pentru acoperirea nevoilor
financiare pe termen lung si sunt asimilate, din punct de vedere al
destinaţiei, resurselor proprii.
Creditul ipotecar, astăzi, în economia
(D) C r e d i t u l ipotecar românească 1 2
Cadrul legal
Reprezintă acea formă a relaţiilor de credit caracterizată printr-o
în Monitorul Oficial nr. 174/24.04.2000 s-au p u b l i c a t Normele
garanţie explicită - ipoteca. Consemnarea acestei relaţii este şi ea metodologice de aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar
specifică deoarece se face în cadrul unui acord în care sunt prevăzute pentru investiţii imobiliare (emitenţi BNR şi CNVM), precum şi Ordinul
următoarele: i n . 4 pentru aprobarea R e g u l a m e n t u l u i nr. 2/2000 de aplicare a Legii nr.
/ proprietatea folosită drept garanţie; 190/1999 (emitent CNVM). în Monitorul Oficial nr. 154/13.04.2000 a
l'osl publicat Ordinul nr. 3 al CNVM pentru aprobarea Normelor meto-
/ dacă aceasta mai este grevată de alte ipoteci;
dologice de aplicare a Legii nr. 190/1999, ordin care a fost abrogat prin
/ c o n d i ţ i i l e de rambursare; Ordinul nr. 4. Practic, între Ordinul nr. 3 şi Ordinul nr. 4 există diferenţe
/ penalităţile în caz de rambursare anticipată; doar de t i t l u şi de un articol, respectiv a fost înlăturat art. 13 din O r d i n u l
/ c o n d i ţ i i l e în care debitorul îşi poate pierde proprietatea, n i , 3).
în funcţie de condiţiile de rambursare se practică: Cele două acte normative din M. Of. nr. 174/2000 urmăresc
uearea cadrului legal de desfăşurare a a c t i v i t ă ţ i i de acordare a creditelor
• credite ipotecare cu rate fixe prin care se restituie o parte
ipotecare şi de constituire a operatorilor de pe piaţa imobiliară.
din capitalul avansat şi din dobânda'cuvenită creditorului;
această sumă este constantă datorită ratei fixe a dobânzii
şi rambursării eşalonate, în tranşe identice, a capitalului
avansat; este forma clasică a creditului ipotecar; Cf. y. Anescu, R. Anescu, „Creditul ipotecar", apărut în T r i b u n a Econo-
• împrumut pe ipotecă cu dobânzi variabile folosit în lelnr. 25/2000, pp. 34-35.
perioadele de variabilitate accentuată a ratelor dobânzii;
55
54
supravegherea şi c o n t r o l u l de CNVM care are i n c l u s i v d r e p t u l de a r i d i c a
Actorii de pe piaţa creditului ipotecar autorizaţia de funcţionare.
în baza acestor acte normative, pe piaţa i m o b i l i a r ă îşi desfăşoară Pentru a putea funcţiona, f o n d u l ipotecar t r e b u i e să o b ţ i n ă mai
activitatea legată de creditele ipotecare două t i p u r i de agenţi: creditorii întâi o autorizaţie de la CNVM care esle a u t o r i t a t e a î n d r e p t ă ţ i t ă să
ipotecari - băncile comerciale, Agenţia Naţională pentru Locuinţe, decidă asupra legalităţii şi oportunităţii f o n d u l u i .
CEC-ul şi fondurile ipotecare. Celelalte aspecte privind funcţionarea f o n d u l u i sunt reglementate
Dacă în ceea ce priveşte creditorii ipotecari, constituirea lor este prin contractul de societate.
reglementată de legile p r i v i n d societăţile bancare (Legea nr. 58/1998),
privind ANL şi CEC-ul, pentru fondurile ipotecare, Regulamentul nr. Creanţele ipotecare
2/2000 al CNVM stabileşte anumite condiţii de constituire şi funcţio- In baza contractului de credit ipotecar se nasc creanţe ipotecare ce
nare. pot fi ulterior cesionate.
Astfel, un fond ipotecar poate fi c o n s t i t u i t de m i n i m c i n c i persoa- In baza creanţelor, c r e d i t o r i i ipotecaţi şi t i t u l a r i i creanţelor cesio-
ne fizice sau j u r i d i c e sub două forme: nate pot emite t i t l u r i ipotecare în l i m i t a a 75% d i n valoarea n o m i n a l ă
/ societate pe acţiuni prin subscriere simultană a capitalului totală a creanţelor. Tot în baza acestor creanţe, c r e d i t o r i i ipotecari pot
social de către acţionari - în baza prevederilor Legii nr. emite obligaţiuni ipotecare în l i m i t a a 60% din valoarea creanţelor. Dar,
31/1990 a societăţilor comerciale cu modificările ei ulterioa- în cazul în care se emit şi t i t l u r i de valoare şi o b l i g a ţ i u n i , valoarea lor nu
re, republicată în M. Of. nr. 33/1998. Actul constitutiv poate poate depăşi plafonul de 75% d i n valoarea nominală totală a creanţelor.
fi publicat, la cererea şi pe c h e l t u i a l a acţionarilor, în Moni-
torul Oficial Partea a IV-a, integral sau în extras. Sistemul de a c o r d a r e a c r e d i t e l o r ipotecare
/ societate c i v i l ă particulară - în baza prevederilor Codului Normele metodologice prevăd m o d u l de acordare, garantare şi
c i v i l . Regulamentul nr. 2/2000 stabileşte, sub sancţiunea derulare a creditelor ipotecare. C r e d i t o r i i ipotecari vor c o n s t i t u i comitete
n u l i t ă ţ i i absolute, obligativitatea publicării contractului de de risc în i n t e r i o r u l u n i t ă ţ i i pentru acordarea c r e d i t e l o r cu valori mari.
societate în M o n i t o r u l Oficial. Pentru organizarea acordării creditelor, c r e d i t o r i i ipotecari vor
Practic, aceasta ultimă formă de organizare a fondurilor ipotecare trebuie să adopte norme interne p r i n care se vor s t a b i l i c o n d i ţ i i l e de cre-
este un contract şi nu o persoană juridică, aşa cum este o societate ditare, dobânzile aplicate, valoarea maximă a c r e d i t u l u i , m o d u l de eva-
comercială. Acest tip de organizare a fost folosit de legiuitor şi în cazul luare a bonităţii c l i e n t u l u i (pentru persoane fizice şi persoanele juridice).
cabinetelor de avocatură ori a cabinetelor medicale. Solicitanţii de credite trebuie să prezinte documentele prevăzute în art. 7
Conform art. 1419 din Codul civil, „societatea este un contract din Norme.
prin care două sau mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în S o l i c i t a n ţ i i de credite t r e b u i e să c o n s t i t u i e g a r a n ţ i i reale - ipoteci
comun cu scopul de a împărţi foloasele ce ar putea deriva". Societatea de rangul I sau p r i v i l e g i i - dar a căror valoare nu poate fi mai mică de
c i v i l ă particulară este, conform art. 1499 din Codul civil, „aceea ce are 120% d i n valoarea c r e d i t u l u i .
ca obiect oarecare lucruri determinate sau uzul lor, ori fructele lor", pre- In contractul de credit încheiat între bancă, ANL sau CEC şi
cum şi „aceea [...] prin care mai multe persoane se alcătuiesc sau pentru persoana fizică j u r i d i c ă ce îl solicită se vor menţiona: valoarea creditului,
o întreprindere determinată sau pentru e x e r c i ţ i u l u n e i meserii sau a altor termenul pentru care se acordă şi datele scadenţelor, garanţiile consti-
profesiuni". tuite, dobânda aplicată, precum şi dobânda ce se va percepe în cazul
în cazul nostru, prin coroborare cu prevederile art. 2 alin. 4, obiec- întârzierii plăţii ratelor scadente, modul de acordare a sumelor eşalonat
t u l e x c l u s i v de a c t i v i t a t e în cazul o r i c ă r u i fond - societate comercială sau sau integral.
c i v i l ă - trebuie să fie a c h i z i ţ i a de creanţe ipotecare şi privilegiate, Pe parcursul derulării creditului, până la scadenţă, creditorii vor
finanţarea construcţiilor imobiliare, emiterea de t i t l u r i de valoare. urmări permanent bonitatea debitorilor lor în aşa fel încât să se protejeze
Capitalul social m i n i m al u n u i fond ipotecar este de cinci mii. în caz de insolvabilitate/faliment.
USD.
Regulamentul nr. 2/2000 stabileşte, de asemenea, că în timpul
f u n c ţ i o n ă r i i f o n d u l u i administrarea va fi asigurată de o societate de
administrare, eestiunea si auditarea de un cenzor extern independent.

57
56
/H'rmite consumul in prezent cu plata ulterioară: In perioadele in care.
(E) Creditul de consum ,-reditu/ de consum este în expansiune, diferenţa (pozitiva) dintre valoarea
bunurilor şi serviciilor cumpărate pe credit şi valoarea ratelor scadente la
în acest caz relaţia de creditare se caracterizează prin obiectul creditele de consum contractate anterior poate exercita presiuni inflaţioniste
creditului: finanţarea cumpărării de mărfuri sau servicii de către iisupra nivelului general al preţurilor bunurilor de consum dacă volumul
populaţie. acestora nu sporeşte corespunzător. Din această cauză creditul de consum
Subiecţii relaţiei de credit sunt: reprezintă sfera creditului cu cea mai mare incidenţă a reglementărilor şi
controlului autorităţilor monetare.
/ creditorul, care poate fi la rândul său:
Dincolo de aceste potenţiale efecte negative asupra stabilităţii
• creditorul primar: comerciantul care onorează monetare, creditul de consum are influenţe pozitive asupra creşterii nivelului
cererile c l i e n ţ i l o r conform necesităţilor acestora, de trai al populaţiei precum şi asupra expansiunii economice prin accele-
urmând ca achitarea contravalorii mărfurilor şi ser- rarea desfacerii producţiei şi creşterea volumului acestora.
v i c i i l o r să se facă ulterior;
• creditorul secundar: o mancă ce asigură refinan-
ţarea comerciantului prin preluarea creanţelor
acestuia asupra cumpărătorilor-debitori; 2.3. Titluri de credit
/ debitorul - cumpărător al mărfurilor sau serviciilor.
Obiectul creditului poate fi reprezentat de cele mai diverse
bunuri şi servicii, cu modificări substanţiale în timp şi diferenţe mari Titlurile de credit sunt acele instrumente financiare prin care se j
13
de la o ţară la alta în funcţie de legislaţie şi amploarea sferei credi- asigură consemnarea unor raporturi de credit . Sunt reprezentate prin f
t u l u i de consum. documente scrise cu caracteristici formale (dimensiuni, calitatea /
Rambursarea se poate face: hârtiei, desen) şi de conţinut (date referitoare la raportul de credit pe /
• neeşalonat, în funcţie de posibilităţile cumpărătorului care îl consemnează) standardizate.
până la un termen maxim convenit, modalitate clasică de rambursare Pe lângă funcţia p r i n c i p a l ă de consemnarea unei relaţii de
în cadrul relaţiei de credit primar, când obiectul creditului comercial creditare, t i t l u r i l e de credit, prin circulaţia lor, îndeplinesc şi funcţia
de mijloc de plată. Stingerea unor o b l i g a ţ i i ale b e n e f i c i a r u l u i se poate
îl reprezintă mai ales bunuri de valoare redusă;
face prin transmiterea unui t i t l u de credit aflat în posesia sa (prin
• eşalonat - cu plata obligaţiilor la termene fixe, stabilite de
transmiterea d r e p t u l u i de creanţă pe care îl are asupra debitorului). In
comun acord de cele două părţi; reprezintă modalitatea actuală de general această transmitere este condiţionată de acceptarea t i t l u l u i de
rambursare cu cea mai mare frecvenţă. credit de către partener, dar există şi titluri de credit a căror acceptare
Cea mai populară formă de credit de consum o reprezintă credi- este impusă prin lege - bancnotele.
tele revolving acordate prin intermediul cărţilor de credit eliberate de în funcţie de scadenţa c r e d i t u l u i pe care îl consemnează t i t l u r i l e
către bănci c l i e n ţ i l o r solvabili. de credit pot fi:
Consemnarea relaţiei de creditare se face prin documente speci- / titluri de credit pe termen scurt: efectele de comerţ sau
fice (contracte) încheiate între: cambiile, certificatele de depozit, bonurile de Tezaur,
• vânzător şi cumpărător; obligaţiunile fără cupon;
• cumpărător şi bancă; / titlurile de credit pe termen mijlociu şi lung: notele şi
• vânzător şi bancă.

NOTĂ: 13
Cf. Măria Bodnar, Luminiţa Roxin, Finanţe - monedă, A.S.E., Bucureşti,
Gradul de dezvoltare a creditului de consum, prin volumul acestuia, 1994, pp. 205-210.
poate avea influenţe semnificative asupra echilibrului monetar deoarece

59
58
obligaţiunile; la ordinul lui..."), beneficiarul de sumă şi creditorul (trăgătorul). Sub
/ titluri de credit fără scadenţă: bancnotele. semnătura acestuia, în partea inferioară a tratei, se înscriu numele şi
în funcţie de modalitatea de identificare a beneficiarului de adresa debitorului (tras). Acceptul acestuia este necesar p r i n semnă-
tura lui. Ca şi biletul la ordin trata poate c i r c u l a prin andosare sau
sumă, există două tipuri de titluri de credit:
scontare.
• titlurile nominale pentru care precizarea beneficiarului
Aceste instrumente, dincolo de forma lor m a n u a l ă , standardi-
(nume, prenume, domiciliu/sediu social, număr de cont
zată deja în secolul al X V l - l e a , au cunoscut în timp o mare d i v e r s i t a t e
ş.a.) este obligatorie;
de forme adaptate nevoilor celor implicaţi în raportul de creditare.
• t i t l u r i l e la purtător de care beneficiază cel care le depu-
ne spre încasare la debitor sau banca acestuia.
B. Cecul este o trată trasă asupra unei bănci (tras) de către un
titular de cont bancar (trăgător), beneficiarul fiind un terţ. Plata se
• Titlurile de credit pe termen scurt
poate face prin disponibil în cont - caz în care t i t u l a r u l este creditor -
sau prin acordarea de credit bancar dacă disponibilul în cont este
Cuprind o gamă largă de instrumente financiare cu scadenţe sub
insuficient sau nu există.
un an care circulă prin andosare (gir) sau scontare.
Primele cecuri s-au folosit în Anglia după 1742, iar regimul
A. Cambia - reprezintă obligaţia scrisă de a plăti sau de a face
juridic al cecului a fost unificat pe plan internaţional în anul 1931
să se plătească la scadenţă o anumită sumă de bani.
prin convenţia de la Geneva. Documentul trebuie să cuprindă urmă-
în funcţie de tipul de relaţie de credit pe care o consemnează,
toarele informaţii: data şi locul completării cecului, ordinul de plată
cambiile pot fi: („plătiţi în schimbul acestui cec la ordinul lui..."), numele benefi-
/ cambiile comerciale sau reale prin care sunt consemnate
ciarului (eventual), suma de plată, scadenţa (eventual) şi semnătura
raporturi de credit comercial între beneficiar şi furnizor; titularului contului. Formularele sunt puse la dispoziţia titularului de
/ cambiile financiare (de bronz) emise în vederea obţinerii către banca la care este deschis contul. ~^
unei sume de bani; nu exprimă contravaloarea unui Beneficiarul poate fi acelaşi cu trăgătorul. Cecul poate fi
transfer de mărfuri sau servicii. nominal (caz în care numele b e n e f i c i a r u l u i este specificat) sau la
în funcţie de numărul celor menţionaţi pe faţa titlului de credit, purtător (cecul este onorat oricui îl prezintă spre încasare). De cele
cambia poate fi de două tipuri: biletul la ordin şi trata. mai multe ori, scadenţa nu apare pe cec, el fiind un instrument la
a) b i l e t u l la ordin cuprinde numai două nume: al debitorului vedere; este onorat în m o m e n t u l prezentării la bancă. Există însă şi
plătitor şi al creditorului beneficiar. Debitorul este emitentul său. posibilitatea specificării unei date începând cu care - sau până la care
Cuprinde următoarele informaţii: data şi locul întocmirii documen- cecul poate fi onorat. Şi cecul poate circula p r i n andosare, ca şi
tului, suma („bun pentru n lei"), obligaţia de plată („voi plăti contra celelalte forme ale cambiei. Cecul obişnuit' 4 se încasează la prezenta-
acestui bilet la ordinul lui..."), creditorul, scadenţa, debitorul. Poate
circula prin andosări succesive până la scadenţă şi se poate sconta la
bancă.
Alături de cecul obişnuit care provine dintr-un carnet fără l i m i t ă de sumă
b) trata (sau poliţa) cuprinde trei nume; ea reprezintă un omis de bancă, mai există următoarele tipuri de cecuri:
înscris prin care creditorul - n u m i t trăgător - dă ordin debitorului său • cecul certificat - sau garantat - eliberat din carnete cu l i m i t ă de sumă;
- numit tras - să plătească la scadenţă sau la prezentare o anumită pentru acestea banca garantează existenţa disponibilităţilor acoperitoare
sumă de bani unui terţ - numit beneficiar. Trata este emisă de credi- prin blocarea sumei respective într-un cont separat;
tor (trăgător) şi conţine următoarele informaţii: data şi locul întocmi- • cecul barat prin două linii pe aversul său; beneficiarul unui astfel de
r i i documentului, suma de plată (bun pentru ... m lei), scadenţa cec nu poate fi decât o bancă sau un titular de cont la banca asupra
(eventual), obligaţia - ordinul de plată („veţi plăti contra acestei trate căruia a fost tras;

61
60
rea la orice bancă. Dacă banca ce a onorat plata nu este şi emitenta D. Bonurile de tezaur - sunt t i t l u r i pe termen scurt emise do
cecului atunci acesta este transmis spre banca emitentă sau spre o Trezorerie, fiind deci t i t l u r i ale datoriei p u b l i c e . Sunt cel mai repre-
casă centrală de compensare, fiecare bancă din sistem achitând doar zentativ instrument al pieţei monetare datorită următoarelor t r ă s ă t u r i •
diferenţa dintre valoarea plăţilor pe care le are de făcut şi valoarea ^ risc al creditării practic n u l , deoarece d e b i t o r u l emitem
cecurilor pe care le-a onorat pentru alte bănci. este statul. Acest fapt le face să fie folosite drept garanţie ( m o b i l i a r ă )
Faţă de plăţile în numerar, plata cu ajutorul cecului prezintă pentru diverse tipuri de credite, drept mijloace de plată în locul
avantajul unor cheltuieli mai reduse pentru suportul material, numerarului (la operaţiuni la termen) şi drept plasament pentru
transport, asigurare, pază şi înregistrare. Cu toate acestea, pe măsura excedente temporare ale autorităţilor locale;
dezvoltării economiei, a raporturilor de schimb naţionale şi interna- / lichiditatea maximă. Convertirea acestor active financiare
ţionale, pe măsura amplificării volumului plăţilor prin intermediul în numerar se face rapid şi cu cheltuieli minime, deoarece instrumen-
cecurilor şi această modalitate de plată a devenit greoaie şi tul este omogen iar piaţa l u i foarte eficientă. O aproximare corectă a
ineficientă. gradului de lichiditate este dată de diferenţa dintre preţul cerut şi cel
oferit care este sub 1% (în SUA între 0,02% şi 0,04%);
C. Certificatele de depozit - sunt înscrisuri eliberate de bănci, / avantaj fiscal. V e n i t u r i l e realizate din plasamente în bo-
prin care se atestă dreptul deţinătorului de a încasa la scadenţă o anu- nuri de tezaur (diferenţa dintre valoare nominală şi preţul la care ele
mită sumă de la banca emitentă. Această sumă reprezintă valoarea pot fi dobândite) poate fi scutit de impozite şi taxe (în SUA de toate
unui depozit la termen şi dobânda aferentă. Scadenţele sunt sub un an impozitele şi taxele locale şi statale). Ca urmare, faţă de plasamentul
- cele mau multe emisiuni având scadenţa la 3 sau 6 luni. Pot fi în certificate de depozit, de exemplu, bonurile de tezaur devin cu atât
nominale sau la purtător, cu dobânzi fixe sau indexate, în monedă mai atractive cu cât n i v e l u l fiscalităţii şi al dobânzilor sunt mai
naţională sau în valută. Au valori nominale mari, cu plafoane ridicate;
minime, fiind destinate mai ales investitorilor instituţionali. Cele mai / valoarea nominală accesibilă şi investitorilor individuali,
multe certificate de depozit sunt negociabile, chiar şi cele nominale, fiind mică faţă de valoarea nominală a altor instrumente ale pieţei
iar existenţa unei pieţe secundare dezvoltate, în majoritatea ţărilor, monetare (certificate de depozit, spre exemplu).
asigură instrumentul l i c h i d i t a t e sporită, în România au fost oferite Circulă la valoarea actuală care se determină pe piaţă, în funcţie
pentru prima dată de Banca Comercială Română în anul 1992, cu de raportul dintre cerere şi ofertă. La scadenţă, ultimul deţinător
scadente la 3 l u n i . încasează valoarea nominală înscrisă pe bon.

cecul de v i r a m e n t care nu se încasează în numerar, ci serveşte doar la E. O b l i g a ţ i u n i l e fără cupon (rentă) sunt un hibrid: un titlu de
virarea unei sume de bani din contul trăgătorului în alt cont; este folosit credit pe termen scurt obţinut dintr-un titlu de credit pe termen lung.
pentru achitarea facturilor, a unor impozite, taxe sau prime de asigurare; La origine se află o emisiune obişnuită de o b l i g a ţ i u n i de stat, la care
cecul roşu, pentru virament între t i t u l a r i i de cont la aceeaşi bancă; anual sau semestrial se încasează renta (cuponul). O parte din emi-
cecul de c ă l ă t o r i e care se prezintă ca o bancnotă, cu o valoare nominală siune este cumpărată de bănci care negociază fiecare cupon ce trebuie
imprimată dar care trebuie să poarte semnătura titularului, data şi locul încasat, separat de titlu de credit principal - obligaţiunea. Cupoanele
p l ă ţ i i ; poate fi folosit pentru achitarea unor mărfuri sau servicii la maga- negociate au scadenţe de 6 l u n i sau un an, în funcţie de periodicitatea
zine sau pentru a fi transformat în numerar - la bancă; rentelor.
cecul poştal, folosit pentru efectuarea p l ă ţ i l o r între localităţi lipsite de
agenţii ale băncilor trase şi unde plata se face la oficiul poştal;
F. Cărţile de credit sunt titluri de credit fără o scadenţă precisă
cecul d o c u m e n t a r a cărui onorare este condiţionată de existenţa unor
deoarece sunt un instrument bazat pe o l i n i e de credit revolving
documente prin care să se ateste existenţa, îmbarcarea sau expedierea
u n e i a n u m i t e mărfuri d i n partea beneficiarului. deschisă de bancă clientului său. Este un instrument de plată modern

62
care tinde să înlocuiască cecul, mai ales pentru plăţi curente de
valoare medie. Cartea de credit se prezintă sub forma unui dreptunghi
de plastic, de format aproximativ A7, care cuprinde două grupe de
informaţii:
2.4. Principiile creditului bancar
/ formale - tipul de carte, numele titularului şi numele
cărţii; Efectuarea operaţiunilor de creditare prin intermediul i n s t i t u ţ i i -
/ memorate (pe o bandă magnetică) - numărul contului r bancare au ca p r i n c i p i u f u n d a m e n t a l p r u d e n ţ a b a n c a r a , precum
bancar, eventual şi d i s p o n i b i l u l în cont. Aceste informaţii nu sunt alte p r i n c i p i i , după cum urmează 1 ':
accesibile decât după introducerea unui cod secret, cunoscut doar de Credibilitatea care reprezintă suportul moral, e l e m e n t u l psiho-
titular. Acest cod este generat aleator şi transmis titularului odată cu logic fără de care c r e d i t u l nu poate exista. Dobândirea î n c r e d e r i i
cartea. Cartea de credit permite - ca şi cecul - efectuarea de plăţi în presupune cunoaşterea a g e n t u l u i economic sau persoanei fizice,
cadrul d i s p o n i b i l u l u i din cont şi în cadrul plafonului liniei de credit atât referitor la calităţile morale şi profesionale, cât şi a r e p u t a ţ i e i
deschise. sale privită prin calitatea produselor şi serviciilor, a r e l a ţ i i l o r cu
Sunt folosite ca mijloace de plată pentru obţinerea de produse şi partenerii, precum şi a situaţiei sale patrimoniale şi financiare.
servicii, dar şi pentru a obţine numerar la ghişee bancare automate. Forma contractuală presupune ca toate operaţiile de credit şi
garanţie ale băncilor să fie consemnate în documente contractua-
• Titlurile de credit pe termen mediu şi lung le, din care să rezulte clar toţi termenii şi toate c o n d i ţ i i l e respecti-
velor tranzacţii.
T i t l u r i l e de credit pe termen mediu şi lung sunt notele şi obliga- Destinaţia creditului este p r i n c i p i u l care obligă î m p r u m u t a t u l
ţiunile, diferenţa dintre ele reprezentând-o scadenţa: medie pentru de a utiliza creditul în concordanţă cu scopul pentru care a fost
note şi lungă pentru o b l i g a ţ i u n i . Denumirea generică a instrumentului acordat şi, totodată, dă dreptul băncii de a urmări respectarea
este cea de o b l i g a ţ i u n e . (Aprofundarea cunoştinţelor privihd^ aceste modului de utilizare.
titluri ţine de Studiul pieţelor financiare.) In s i t u a ţ i a când împrumutatul încalcă c o n d i ţ i i l e contractului de
credit, banca va putea întrerupe imediat, fără preaviz, utilizarea
• Titlurile de credit fără scadenţă c r e d i t u l u i aprobat.
( G a r a n t a r e a c r e d i t u l u i . P o t r i v i t acestui p r i n c i p i u , orice credit
T i t l u r i l e de credit fără scadenţă sunt bancnotele. La originea trebuie garantat cu bunuri mobile sau imobile sau t i t l u r i de
acestora au fost b i l e t e l e de bancă, titluri de credit la purtător -şi la valoare aflate în patrimoniul î m p r u m u t a t u l u i . Garanţiile asigură-
vedere, emise de oricare bancă. B i l e t u l de bancă era convertibil în aur t o r i i reprezintă p r i n c i p a l u l mijloc preventiv p r i n care se d i m i -
deoarece atesta existenţa unui depozit bancar. Ulterior, dreptul de a nuează r i s c u l i n s o l v a b i l i t ă ţ i i în rambursarea î m p r u m u t u l u i .
emite bilete de bancă a fost rezervat, prin lege, doar băncii centrale R a m b u r s a r e a la termen este p r i n c i p i u l care conferă echilibru
n u m i t ă şi bancă de emisiune, în prezent bancnotele emise de banca î n t r e g u l u i proces de creditare şi asigură c o n d i ţ i i l e pentru reluarea
centrală sunt considerate doar mijloace de plată şi trebuie acceptate c o n t i n u ă a acestui proces de acordare, u t i l i z a r e şi rambursare,
de toţi în schimbul unor mărfuri, servicii sau pentru achitarea unei înfăptuirea acestui principiu constă în determinarea reală a capa-
datorii. Au valori nominale (cupluri) diferite, în funcţie de puterea de c i t ă ţ i i împrumutatului de a realiza venituri, alegerea şi conveni-
rea garanţiilor asigurătorii, precum şi supravegherea permanentă
cumpărare a banilor şi nevoile circulaţiei monetare.

Cf. G/i. Bistriceanu, F i n a n ţ e , E.D.P., Bucureşti, 1995, pp. 95-96.

65
64
credite de natura mijloacelor fixe.
Ipoteca c o n v e n ţ i o n a l a de rangul I este admisă drept garanţie
a modului de utilizare a creditului.
Nerambursarea la termen a ratelor prevăzute în contract atrage .i-.upra:
a.
b u n u r i l o r i m o b i l e prin n a t u r a lor (clădiri, c o n s t r u c ţ i i ) :
după sine plata de dobânzi penalizatoare, precum şi declanşarea
b.
b u n u r i l o r i m o b i l e prin destinaţie (maşini, u t i l a j e şi alte-
procedurii de executare silită.
• Dobânda reprezintă interesul care stă la baza oricărei operaţii de le asemenea);
c. b u n u r i l o r i m o b i l e ce urmează a se c u m p ă r a sau
credit, constituind taxa (preţul) pe care o (îl) percepe banca
construi din credite.
pentru capitalul împrumutat, de la clientul său.
Cesiunea de creanţă (cedarea d r e p t u l u i de creanţă) este admi-
• Garanţiile creditului sunt reprezentate de valorile patrimoniale
să drept garanţie dacă priveşte drepturi de încasat certe, iar împru-
pe care împrumutatul le constituie gaj în favoarea băncii pentru
ca aceasta să aibă, astfel, reducerea la m i n i m u l posibil a riscului mutatul predă băncii î n s c r i s u l (contractul) în care sunt înscrise aceste
de nerambursare la termen a creditului. drepturi.
Scrisoarea de g a r a n ţ i e bancara, dacă a fost emisă de o i n s t i -
La g i r u l propriu-zis, băncile agreează, de regulă, cele două
t u ţ i e bancară agreată, iar aceasta se angajează în mod irevocabil să
forme ale sale prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv: a) gajul
plătească ea însăşi suma neachitată de debitorul p r i n c i p a l .
cu deposedare şi b) gajul fără deposedare.
Stocurile de m a t e r i i prime, materiale şi m ă r f u r i destinate 1
• Gajul cu deposedare se poate constitui asupra:
consumului sau vânzării imediate, sunt admise în garanţia creditului
• depozitelor în valută convertibilă aflate în contu-
Iii cel mult 60% din valoarea de achiziţie, dar numai agenţilor econo-
rile personale ale membrilor asociaţi sau giranţilor
m i c i cu credibilitate faţă de bancă.
agentului economic;
Dreptul de gaj general se constituie asupra tuturor b u n u r i l o r
• obiectelor din metale preţioase, expertizate legal
mobile şi imobile prezente şi viitoare, inclusiv a celor care se vor
şi evaluate la preţul de achiziţie;
procura din credite, consemnându-se această clauză în contractul de
• t i t l u r i l o r de valoare, formate din acţiunile şi obli-
împrumut care se încheie între bancă şi debitorul său.
g a ţ i i l e cotabile la bursă, precum şi din cambii şi
Volumul creditului solicitat şi al dobânzilor aferente va fi
bilete la ordin ce se iau în garanţie la 90% din
integral acoperit cu garanţii. Alegerea tipurilor de garanţii se face
valoarea lor.
în funcţie de destinaţia creditului.
• G a j u l fără deposedare se constituie asupra:
Raporturile juridice dintre bancă şi împrumutat asupra garan-
• b u n u r i l o r mobile p a t r i m o n i a l e de natura materii-
ţiilor constituite se sting, de regulă, după rambursarea integrală a
lor prime, materialelor, semifabricatelor şi produ-
selor finite sau mărfurilor, elemente evaluate la creditelor şi dobânzilor.
preţurile de a c h i z i ţ i e din care se deduce o marjă de
risc de 20%;
• b u n u r i l o r mobile de n a t u r a mijloacelor fixe, la
valoarea rămasă dacă gradul de uzură nu depăşeşte 2.5. Băncile şi rolul lor. Sistemul bancar
50%, valoare din care se deduce o marjă de risc de
20%; Deşi u n i i istorici afirmă existenţa unor instituţii de tip bancar
• b u n u r i l o r mobile ce urmează a se procura din încă în epoca antică, totuşi instituţii bancare în accepţiunea modernă
credite, de natura materiilor prime, materialelor, pot fi considerate băncile italiene 1 6 , ai căror precursori sunt Veneţia
semifabricatelor şi mărfurilor, evaluate la preţ de
achiziţie din care se deduce o marjă de risc de 20%; '" Cezar Basno (et al.), Monedă. Credit. Bănci, E.D.P., Bucureşti, 1997, p. 191.
• b u n u r i l o r mobile ce urmează a se procura din
67

66
(1171) şi Genova (1407), iar pentru cele nordice, Amsterdam (1609), un loc important zarafului, preţuitor al monedelor şi intermediar al
Hamburg (1619), Roterdam (163 5) etc. c i r c u l a ţ i e i monetare.
Apariţia băncilor moderne este strâns legată de dezvoltarea Agenţii economici deţinători ai monedelor aveau în moneda
comerţului cu cetăţile îndepărtate şi acumularea capitalului monetar, bătută un sprijin important în desfăşurarea schimburilor şi în dezvol-
în special pe această bază, expresie a dezvoltării producţiei manu- tarea economică, dar utilizarea banilor presupunea şi aspecte defici-
facturiere şi a expansiunii generale a economiei. Legate de nevoile tare pentru aceştia.
comerţului şi desfăşurând principalele operaţiuni prin intermediul Astfel deplasarea banilor la locurile de utilizare implica u n e l e
efectelor comerciale, în mod firesc, băncile au primit atributul de costuri de transport asociate cu riscul, respectiv c h e l t u i e l i l e de preve-
comerciale. nire a furturilor. De asemenea, deosebit de negativă pentru proprieta-
17
în apariţia băncilor, tradiţia şi literatura de specialitate acordă r i i monedelor era faptul că deţinerea în sine nu aducea n i c i un profit.
Toate acestea au orientat pe d e ţ i n ă t o r i i de capital sub forma de
17
monede să încredinţeze acest depozit u n u i intermediar, zaraful sau
Ibid. După Prof. dr. Luminiţa Roxin, op. cit., p. 244, apariţia şi evoluţia a l t e i persoane, în scopul unei păstrări sigure, şi al unei remunerări
băncilor poate fi sintetizată astfel: sub formă de dobândă, decurgând d i n folosirea d e p o z i t u l u i de către
..Organizarea bancara începe încă d i n antichitate, cu trapeziţii la greci şi
intermediar ca resursă de creditare.
argentarii la romani, agenţi care practicau pe o scară relativ extinsă
Astfel neajunsurile deţinătorilor de capital monetar sunt înlătu-
următoarele operaţii:
- schimbul de monedă; rate şi se creează făgaşul unei continue şi ample valorificări a căpiţa»
- efectuarea de plăţi de pe o piaţă pe alta; l u l u i monetar aparţinând agenţilor economici. Trebuie să remarcăm,
- păstrarea de capitaluri. de asemenea, că resursele din depozite c o n s t i t u i e t e m e i u l rcdistribu-
Prima bancă în adevăratul sens al c u v â n t u l u i se consideră a fi instituţia | i c i capitalurilor prin credite acordate de bănci. Noi intermediari, ce
înfiinţată în 1 1 7 1 de Dogele Michele al Xl-lea sub numele de Banco di se afirmă, satisfac cerinţe, de pregnantă u t i l i t a t e , pentru întreaga v i a ţ ă
Venezia cu scopul principal de a face operaţiuni de administrare a banului economică şi hotărâtoare pentru progresul ei.
public pentru cetate. Ulterior s-au înfiinţat printre altele, Banca de Barcelona In economia modernă, un rol deosebit de important în funcţio-
(1341) şi Banca di Sân Giorgio (1470) din Genova^ în 1584 apare, tot la
narea pieţei capitalului şi în desfăşurarea relaţiilor monetare şi finan-
Veneţia, prima bancă ce avea autorizaţia să primească depozite şi să acorde
ciare, interne şi externe, îl au instituţiile bancare. JETăncaJeste o uni-
împrumuturi particularilor - Banco di Rialto. Au urmat băncile din: Milano
(1593), Hamburg (1619), Niirnberg (1621), Rotterdam (1635), Londra tate economică specializată, care organizează c i r c u l a ţ i a băneas-
(1694), Paris (1716). în România prima bancă a fost Banca Naţională a că, efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în n u m e r a r şi decon-
Moldovei (1857) cu sediul la Iaşi şi sucursale la Galaţi şi Bucureşti. Condu- liiri între agenţii economici, mobilizează mijloacele băneşti tem-
cătorii băncii s-au aventurat în operaţii speculative şi după un an banca a dat porar disponibile în economie, acordă credite, emite t i t l u r i de
faliment, în 1871 se înfiinţează la Bucureşti Casa de Depuneri şi Consemna- credit, emite şi pune în vânzare h â r t i i de valoare etc.
ţ i u n i iar în 1871, la Sibiu, Institutul de credit şi economie Albina. Dezvolta- i RoluTiiâjiciîarjîn economia de piaţă rezultă din principalele lor
rea s i s t e m u l u i bancar românesc s-a amplificat după anul 1880, anul înfiinţării funcţii 18 , ca mijlocitori şi centre de credit şi de casă ai agenţilor eco-
Băncii Naţionale a României. nomici, având ca scop obţinerea de profit: mobilizează capitalurile
Alic momente importante suni:
1919-înfiinţarea casei de Consemnaţiuni a Băncilor din Bucureşti;
1926 - organizarea Serviciului de Viramente în cadrul Băncii Naţionale a
In 1934 numărul băncilor era de 1204, dar ele au suferit un proces pronunţat
României; de concentrare, astfel că în 1941 existau doar 387 de bănci, în 1939 funcţio-
1934 - Legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă;
nau în România şi 5044 de bănci populare."
1946 - etatizarea Băncii Naţionale a României;
" Vezi C. Kiriţescu, Moneda, mică enciclopedie, Editura Ştiinţifică şi Enci-
1948 - dizolvarea şi lichidarea majorităţii băncilor;
clopedică, Bucureşti, 1982, apud Costine! Lazăr, op. cil., p. 99.
1968 - î n f i i n ţ a r e a băncilor specializate pentru agricultură şi comerţ exterior.

69
68
băneşti inactive, veniturile disponibile şi economiile populaţiei şi le tuturor băncilor, asigurării unei înalte funcţionalităţi întregului sistem
transformă în capital de împrumut sau le plasează în diferite afaceri; bancar.
emit şi pun în vânzare diferite titluri de credit; efectuează decontări Rolul m u l t i f u n c ţ i o n a l al băncii centrale rezultă din fu_nctiNe
între agenţii economici; prestează şi alte servicii financiare la dispo- pe care le îndeplineşte:
ziţia agenţilor economici şi populaţiei (păstrarea disponibilităţilor • funcţia de emisiune a monedei naţionale, funcţie în care
băneşti, mijlocirea decontărilor fără numerar, servicii de consultanţă banca centrală are un rol primordial şi preponderent în
şi plasament pentru mijloacele băneşti ale clienţilor etc.). Astfel, creaţia monetară;
băncile contribuie la lărgirea activităţii economice pe calea creditului, • reglarea circulaţiei monetare interne;
la accelerarea vitezei de rotaţie a capitalurilor, la micşorarea cheltuie- • emisiunea instrumentelor de credit, aplicând, în acest do-
lilor de circulaţie şi a masei băneşti necesară circulaţiei. Ele îndepli- meniu, politica monetară şi de credit a guvernului;
nesc un rol important în calitate de intermediar între debitori şi • acordă credite statului şi băncilor comerciale sub forma
creditori, fiind specializate în constituirea şi mişcarea capitalului de rescontului 20 de cambii, împrumuturilor pe gaj de efecte
împrumut. comerciale, lombardarea21 de efecte publice etc.;
Deci, băncile efectuează următoarele operaţiuni: • efectuează operaţiuni de decontare între băncile comer-
a) operaţiuni principale pasive (atragerea de disponibilităţi ciale şi păstrează depozitele acestora;
băneşti, sub formă de depuneri în cont, depuneri de eco- • primeşte şi păstrează rezervele de aur ale s t a t u l u i ;
nomii etc.); • realizează politica valutară a ţării;
b) operaţiuni principale active (acordare de credit, scontare • administrează rezervele bugetare şi valutare ale statului;
de cambii şi alte efecte de comerţ) 19 ;
• reprezintă statul în relaţiile valutare şi de credit internaţio-
c) operaţiuni accesorii (incaso, depozite în custodie, servicii
nale etc.
de casă etc.).
Resursele băncii centrale sunt: capitalul propriu, capitalul de
în orice ţară cu economie de piaţă există, în prezent, numeroase rezervă; depunerile băncilor specializate, ale diferitelor firme şi ale
bănci şi tipuri de bănci, care sunt structurate după anumite criterii şi
statului; emisiunea de bancnote, care constituie cea mai importantă
care alcătuiesc un sistem bancar dezvoltat şi integrat în economia
sursă.
naţională a fiecărei ţări. în cadrul sistemului bancar, se disting băn-
Modul de organizare şi funcţionare a băncii centrale diferă de la
cile centrale (de regulă, câte una în fiecare ţară), băncile specializate
(ară la ţară, aşa cum este prevăzut în s t a t u t u l fiecărei bănci naţionale.
şi instituţiile speciale de credit.
B. Băncile specializate/- ca termen generic utilizat pentru a
A) banca centrală ocupă un loc deosebit în cadrul sistemului desemna orice altă bancă decât banca centrală - cuprind instituţiile
bancar. Ea este, în economia contemporană, principala instituţie prin care derulează operaţiuni specifice activităţii bancare. In cadrul
intermediul căreia guvernele realizează politica monetară, valutară,
de plăţi şi de credit, în contextul şi subordonată politicii generale
economice a ţării. Prin poziţia pe care această bancă o are în cadrul :
" Rescontare: scontarea, la banca centrală, a unei cambii, poliţe etc. care au
s i s t e m u l u i bancar, ea este „banca băncilor", ca urmare a atribuţiilor fost deja scontate. Reprezintă, deci, operaţiunea prin care o bancă v i n d e
care îi sunt conferite pe l i n i a orientării şi supravegherii activităţii băncii centrale, înainte de scadenţă, cambii aflate la ordinul său, pentru a
accelera rotaţia capitalului şi în vederea lărgirii plasamentului. Rescont:
sumă de bani, egală cu dobânda cuvenită băncii centrale, pentru achitarea
19
' E f e c t e de comerţ] t i t l u r i de credit prin care se constată obligaţia unei anticipată a unei poliţe deja scontată, i n c l u s i v comisionul perceput pentru
persoane, n u m i t ă debitor, de a da sau a face ceva unei alte persoane, numită acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţia de rescontare.
;l
creditor, la o anumită dată. Din categoria efectelor de comerţ fac parte: bombardare: operaţie prin care băncile acordă împrumuturi sau avansuri
cambia, biletul la ordin, cecul, mandatul şi warantul. garantate cu efecte publice, care se depun în gaj.

70 71
i'.erea de depozite, acordarea de credite, a d m i n i s t r a r e a a v e r i l o r etc.
structurilor bancare ale ţărilor cu economie de piaţă dezvoltată, • Casele de e c o n o m i i sunt i n s t i t u ţ i i bancare, cu o reţea
băncile specializate sunt foarte diversificate, ele putând fi diferenţiate v,istă de mobilizare a d i s p o n i b i l i t ă ţ i l o r băneşti ale p o p u l a ţ i e i , p r i n
după tipul operaţiunilor sau după sfera teritorială de cuprindere. Cele d i f e r i t e instrumente de economisire. Resursele pe care le d e ţ i n s u n t
2
mai frecvent întâlnite sunt" : plasate în hârtii de valoare, în împrumuturi acordate băncilor
• Bănci de depozit (uneori denumite şi bănci de afaceri), comerciale, altor agenţi economici, statului şi propriei c l i e n t e l e .
care realizează cea mai mare parte a activităţii lor pe plan intern, prin C. Instituţiile speciale de credit cuprind bănci cooperatiste, so-
atragerea de depozite şi acordarea de credite, pe termen scurt şi cietăţi de asigurare, societăţi de finanţare a trusturilor de construcţii etc.
mijlociu, firmelor şi persoanelor fizice, în unele ţări (SUA, Germania Banca Naţională a României, ca „bancă a băncilor", este banca
etc.), ele se ocupă şi cu emisiunea şi plasarea hârtiilor de valoare, centrală a statului, având personalitate j u r i d i c ă . Este organul u n i c de
acordarea de credite de gaj de hârtii de valoare societăţilor financiare e m i s i u n e al s t a t u l u i şi stabileşte reglementările în d o m e n i u l monetar,
etc. Totuşi, în multe privinţe, activitatea acestor bănci este de credit, valutar şi de p l ă ţ i . Ea realizează supravegherea a c t i v i t ă ţ i i
complementară băncilor comerciale. tuturor societăţilor bancare, le refinanţează şi asigură l i c h i d i t a t e a
• Băncile comerciale, îşi desfăşoară activitatea atât pe plan sistemului bancar.
intern, cât şi pe plan internaţional. Activitatea lor este foarte diversă Societăţile bancare - respectiv băncile comerciale şi celelalte
şi, prin aceasta, ocupă un loc deosebit de important în cadrul siste- bînci - sunt persoane juridice române şi se supun reglementărilor
m u l u i bancar: acordarea de credite firmelor; acceptarea de depuneri stabilite de către Banca Naţională a României pentru înfăptuirea poli-
de la alte bănci şi firme; administrarea averilor; plasamentul împru- t i c i i monetare, de credit, valutare şi de plăţi, de asigurare a prudenţei
muturilor; finanţarea schimburilor comerciale ale ţării unde sunt bancare şi de supraveghere a societăţilor bancare.
amplasate; acordarea de credite pe termen mijlociu şi lung pentru Potrivit legislaţiei adoptate, toate societăţile bancare d i n Româ-
export, mobilizând, în acest scop, fonduri prin emiterea de obliga- nia, inclusiv sucursalele băncilor străine aflate în ţara noastră, pot
ţiuni; acordă credite filialelor bancare sau comerciale aflate în străi- efectua gama completă de operaţiuni băneşti atât în monedă naţio-
nătate; realizează operaţiuni de schimb valutar, atât pe plan naţional, nală, cât şi în valută, atât cu persoane fizice şi j u r i d i c e române, cât şi
cât şi la cererea unor bănci, firme sau ţări străine; mobilizează străine. Această autorizare acordată societăţilor bancare, de a efectua,
împrumuturi pentru diferiţi solicitanţi străini; efectuează operaţiuni cu sau pentru orice c l i e n t , toate genurile de tranzacţii, stimulează
de comision, care constau în îndeplinirea dispoziţiilor primite din competiţia pentru atragerea clientelei, prin ridicarea calităţii servi-
partea c l i e n ţ i l o r , operaţiuni în care nu sunt, în mod nemijlocit, anga- c i i l o r oferite.
jate fondurile proprii ale băncii (operaţiuni de remitere, acreditive, P r i n c i p i i l e ! de bază ale a c t i v i t ă ţ i i bancare în R o m â n i a
operaţiuni de incaso). constau în 2 : u n i v e r s a l i z a r e a o p e r a ţ i u n i l o r ; înlăturarea m o n o p o l u l u i
• Bănci specializate în finanţarea comerţului exterior, au proprietăţii de stat şi a „sectorizării" pe categorii de operaţiuni;
ca obiect de activitate atât operaţiuni de casă, cât şi operaţiuni de încurajarea concurenţei l o i a l e ; respectarea r e g u l i l o r prudenţiale şi de
credit p r i v i n d derularea raporturilor economice internaţionale. securitate, care să asigure atât protecţia b ă n c i i , cât şi a c l i e n ţ i l o r e i ;
• Bănci ipotecare, acordă .împrumuturi în numerar sau în desfăşurarea a c t i v i t ă ţ i i bancare sub supravegherea Băncii N a ţ i o n a l e a
scrisuri funciare, de regulă pe termen lung, garantate cu ipotecă României care, prin urmărirea m o d u l u i în care s o c i e t ă ţ i l e bancare
asupra terenurilor sau clădirilor debitorului. respectă regulile precise ale „comerţului cu bani" şi prin instrumente
• Bănci locale, care operează pe plan intern, au ca principa- de politică monetară, asigură stabilitatea monedei naţionale. Astfel,
lă activitate servirea clientelei locale, formate din firme mici şi mij- activitatea bancară din ţara noastră se corelează tot mai mult cu
l o c i i , precum şi persoane particulare. Activitatea lor cuprinde atra-

Ibid.
" Cos/inel La-ăr. op. cit., pp. 101-102.

72
T a b e l u l 2.5.2.

Număr l o c u i t o r i
Ţara Număr de bănci Număr de u n i t ă ţ i pe unitate
bancară
standardele internaţionale în domeniul reglementării bancare.
24 Belgia 3.050 13.145 1.985
în prezent, sistemul bancar din România este format aproape
Franţa 888 42.383 1.314
în exclusivitate din bănci comerciale cu vocaţie de bănci universale
chiar dacă, în titulatura lor, unele din aceste bănci îşi limitează activi- Italia 1.101 29.431 1.929
tatea la anumite domenii economice sau la o anumită specializare Germania 4.359 61.595 735
bancară (de exemplu, Banca Agricolă, Banca Română pentru Marea Britan ie 666 42.816 1.331
Dezvoltare, Banc Post etc.). Ca excepţie de la regulă se poate da 1.055 8.260 1.780
Olanda
exemplul Casei de Economii şi Consemnaţiuni care are statut de
Suedia 147 5.497 1.539
bancă specializată în atragerea de economii de la populaţie şi care în
general nu are tendinţe de diversificare a obiectului de activitate. [Sursa: Banque des Reglements Internationaux -
Această lipsă a specializării băncilor pe domenii stricte de activitate Systemes de p a i e m e n t dans onze pays dăveloppcs.
este un fenomen normal în condiţiile progresului tehnic în informati- Paris, 1996, apud C. Rotam, ibid., p. I3()|
că, precum şi dezvoltării unor instrumente şi produse financiare
Lista băncilor româneşti şi a sucursalelor băncilor străine
bancare moderne, însă, pe de altă parte, în cazul României este o
deschise în România era, la data de 31 august 1998, următoarea 25.
consecinţă a n i v e l u l u i extrem de redus al concurenţei pe piaţa ban-
cară comparativ cu alte state cu tradiţie în economia concurenţială.
Situaţia băncilor autorizate să funcţioneze în România era, la 31
august 1998, comparativ cu a n i i 1995 şi 1997, următoarea:
" s P o t r i v i t u n u i comunicat al F o n d u l u i de garantare a dcpo/.itclor în sistemul
Tabelul 2.5.1. bancar, lista băncilor ai căror deponenţi (persoane fizice) beneficiază de
garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea, în l i m i t e n u m a i
Număr locuitori pe
legale, este următoarea:
Număr de bănci Număr de unităţi*' unitate bancară
• Bănci - persoane j u r i d i c e : Banca Comercială Română; Banca
Bănci comerciale (mii persoane)
Agricolă; Banca Română pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale;
199*1 1997 1998 1995 1997 1998 1995 1997 1998
Mindbank; Banca Comercială Ion Tiriac; Banc Post; Eximbank; Banca
Societăţi bancare Românească; Banca de Credit Industrial şi Comercial; Banca Transilvania;
32 1.112 1.377 1.417 21 17 16 Banca de Credit şi Dezvoltare ROMEXTERRA; Banca Internaţională a
- persoane 22 26
Religiilor; Banca Turco-română; A l p h a Bank România;- Banca Columna;
Sucur sale sau Banca de Credit PATER; ABN AMRO Bank; RoBank; C i t i b a n k România;
12 17 7 12 22 3.286 1.917 1.045 West Bank International Commercial Black Şea Bank; Banca Română de
repre?,entanţe ale 7
bănci or străine Scont; Banca Unirea; Libra Bank; Banca Daewoo; Raiffeisenbank:
i\ 17 16 Demirbank; Bank-Austria Creditanstalt România; Romanian International
TOTAL 29 38
; Hank; BNP - Dresdner Bank; Banca Carpatica; Banca Dacia Felix; Banca de
* Exceptând u n i t ă ţ i l e CEC.
|Sursa: Banca Naţională ;\ României, apud. C. Rotam, op. cit., ibid.] I n v e s t i ţ i i şi Dezvoltare; Volksbank România.
• Sucursale ale băncilor străine (în Bucureşti): Frankfuit Bukarest
Bank AG; MISR Romanian Bank; Banque Franco-Roumaine; ING Bank
Pentru comparaţie, situaţia băncilor din unele ţări vest-europene
N.V.; National Bank of Greece; Banca Italo-Romena SpA; United Garanţi
în ceea ce priveşte numărul şi densitatea concurenţei era, la data de Bank International N.V.
31 decembrie 1995, următoarea:
75
^ Constantin Rotam, Sistemul bancar românesc şi integrarea eurppeană,
Editura EXPERT. Bucureşti, 2000, p. 129.

74
bănci în România, în consecinţă 2 6 , sistemul bancar funcţionează greoi
Tabelul 2.5.3. şi cu mari dificultăţi, mai ales în ceea ce priveşte u t i l i z a r e a sau
Reţeaua bancară din România la 31 august l')98
introducerea de instrumente moderne de e c o n o m i i şi plată, deşi
Număr Număr
Banca Banca aparent dificultatea manifestată cel mai acut în s i s t e m u l bancar este
unităţi unităţi
realizarea decontărilor.
0 1 2 3
ABN Ambro 3 Daewoo Bank 1
Albina 11 Demirbank 1
Banca Anglo-Românâ 1 Deutche Bank - 1
Kredit Anstalt 1 Eximbank 2
Astra Română 5 EXPRESS Bank 1
Banca Agricolă 296 Frankfurt Bucharest Bank 1
Banca de Credit Industrial
6 Banca Franco-Română 3
şi Cooperatist
Banca ION TIRIAC 28 Banca Naţională a Greciei 1
Banca Comercială Română 249 ING Bank 3
Banca Dacia Felix 15 Banca Italo-Română 1
Banca Internaţională a
97 LIBRA Bank 2
Religiilor
Bankcoop 230 Mindljahk 11
Banca Mării Negre 1 MISR Romanian Bank 3
BNP DRESDA* 1 MKB 1
Banc Post 117 PARIBAS 1
Banca Românească 10 Pater Bank 2
BANCOREX 55 Romanian International Bank 1
Banca Română de
173 Raiffescn Zentral Bank 1
Dezvoltare
Banca Transilvania 26 ROBANK 1
Banca Bucureşti 9 ROMEXTERRA 6
Credit Bank 45 Societe Generale 3
Chase Manhatan 1 Banca Turco-Română 7
Citi Bank 1 Banca Unirea 5
Columna 3 West Bank 5
Commerz Bank 1
' Fără u n i t ă ţ i l e Casei de Economii şi Consemnaţiuni
[Sursa: Banca Naţională a României,
apud C. Rotaru, ibid., pp. 130-131]

Aşa cum se vede, totalul de 1439 de unităţi bancare deschise la


31 august 1998 nu este suficient pentru acoperirea necesarului de
"'' C. Rotaru, op. cit., p. 1 3 1 .

77
76
CAP. III.
CAP. III.
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

3.1. înfiinţarea B.N.R. 3.1. înfiinţarea B.N.R.


3.2. Reglementarea funcţionării B.N.R.
3.2.1. Politica monetară şi valutară
Literatura de specialitate 1 s u s ţ i n e că despre o dezvoltare pe
3.2.2. Emisiunea monetară baze moderne a economiei româneşti se poate v o r b i începând cu a
3.2.3. Operaţiuni cu băncile doua jumătate a s e c o l u l u i al 19-lea. în această perioadă asistăm la o
3.2.4. Supravegherea bancară dezvoltare rapidă a căilor de comunicaţie, prin construirea cu ajutorul
3.2.5. O p e r a ţ i u n i pe c o n t u l s t a t u l u i capitalului străin de căi ferate, drumuri, reţele telefonice şi telegra-
3.2.6. Operaţiuni cu aur şi active internaţionale fice, precum şi la o înflorire a activităţii comerciale. Acest avânt al
3.2.7. Conducerea şi administrarea B.N.R. dezvoltării economice s-a datorat într-o mare măsură reformelor
3.2.8. Situaţii financiare legislative din timpul domnitorului Al.I. Cuza 2 .
3.3. Dispoziţii speciale şi s a n c ţ i u n i aplicabile, prevăzute în Statutul
Dinamizarea economiei a dat un puternic imbold organizării
B.N.R. creditului, slab dezvoltat până atunci'.
în această perioadă exista o breaslă a împrumutătorilor de bani,
în cadrul căreia se distingeau cinci categorii: băncile, bancherii,
casele de schimb, împrumutătorii şi zarafii 4 . Activitatea acestora se

1
D.D. Şaguna, C.F. Donoaica, Drept bancar şi v a l u t a r , Ed. Proarcadia,
Bucureşti, 1994, pp. 37-42. Ţinem să precizăm că, în ce priveşte istoricul
H.N.R., datele expuse îşi au drept sursă (în întregime) lucrarea citată a i c i ,
fapt pentru care aducem, şi pe această cale, cele mai profunde m u l ţ u m i r i
autorilor.
•' Kste vorba despre Codul penal şi de procedură penală (1864), Codul c i v i l şi
procedură civilă (pus în aplicare la l dec. 1865), Legea Curţii de Casaţie şi
Justiţie (1864), Legea pentru organizarea judecătorească (1865), Legea pen-
tru reglementarea proprietăţii rurale-(l 864), Legea pentru înfiinţarea Curţii
de Conturi (1864) şi Legea pentru contabilitatea generală a statului (1864),
c f. ibid., p. 68.
1
înainte de 1865, în privinţa reglementării creditului şi organizării comercia-
le existau cele două pravile ale l u i Caragea şi Calimach, ce cuprindeau preve-
deri extrem de restrânse în acest domeniu, cf. ibid.
Băncile erau ocupate îndeosebi cu însărcinările date de stat pentru diferite
operaţiuni cu străinătatea sau interne. Bancherii efectuau operaţii de scont, de
efecte publice, împrumutau pe ipotecă şi efectuau p l ă t i cu străinătatea.

79
78
desfăşura cu foarte mare greutate datorită lipsei unor instrumente Dintre principalele/cauzejcare au determinat î n f i i n ţ a r e a B ă n c i i
Naţionale a României, menţionăm:
adecvate şi a unor reglementări moderne în acest domeniu.
In vederea î n l ă t u r ă r i i acestor n e a j u n s u r i şi stopării haosului / necesitatea, pentru noua clasă în formare - b u r g h e z i a -.
monetar ce exista în acea perioadă, a fost adoptată legea din 10 de a procura „bani ieftini", în vederea d e z v o l t ă r i i sale;
aprilie 1867 privind „înfiinţarea u n u i nou sistem monetar naţional şi / nevoile statului care era nevoit să apeleze la c a p i t a l u l
fabricarea monedelor naţionale", prin care s-a introdus sistemul străin, în lipsa unui organ bancar naţional care să-1 sprijine în situa-
5
monetar al U n i u n i i Monetare Latine , bazat pe bimetalismul aur şi ţiile grele şi care să îndeplinească rolul de mijlocitor între capitalul
argint şi care afirma suveranitatea naţională pe plan monetar. străin şi piaţa internă;
Războiul din 1877 a împiedicat însă procesul de aplicare a pre- / necesitatea înfăptuirii reformei monetare pe care războiul
vederilor acestei legi, guvernul f i i n d obligat să emită bilete ipotecare o întrerupsese şi crease noi d i f i c u l t ă ţ i prin emiterea b i l e t e l o r ipoteca-
pentru a s u p l i n i lipsa de numerar şi bonuri de tezaur. re pe care viitorul organ de e m i s i u n e trebuia să le retragă;
Un alt aspect important al dezvoltării sistemului monetar din / solicitările din d o m e n i u l agricol, care suferea mari pier-
acea perioadă a fost crearea unui i n s t i t u t de emisiune. Ideea creării deri în lipsa u n u i organ de scont şi e m i s i u n e ;
u n u i institut de emisiune a fost formulată încă din anul 1832, ea fiind / necesitatea afirmării independenţei economice, prin crea-
reluată în 1848. în anul 1957 această idee s-a încercat a fi pusă în rea unui institut naţional de emisiune, impusă de cucerirea indepen-
practică prin î n f i i n ţ a r e a Băncii Naţionale a Moldovei cu sprijinul denţei politice în urma r ă z b o i u l u i de independenţă d i n 1877.
d o m n i t o r u l u i A l . I . Cuza. Mai târziu, în 1860 I. Brătianu depune pen- Cu ocazia dezbaterilor parlamentare asupra legii de înfiinţare a
tru prima dată la Parlament un proiect de lege în acest sens. B ă n c i i Naţionale, două au fost problemele în j u r u l cărora s-au purtai
Toate aceste încercări au rămas fără succes în această perioadă principalele d i s c u ţ i i : natura c a p i t a l u l u i şi proprietatea acestuia. In pri-
datorită opozanţilor acestei idei 6 . vinţa naturii capitalului au existat două o p i n i i : prima susţinea consti-
Cu toate greutăţile întâmpinate pe l i n i a înfiinţării unei astfel de tuirea acestei instituţii cu capital integral românesc, iar cea de-a doua
instituţii, c o n d i ţ i i l e obiective existente în economia românească în susţinea necesitatea concesionării acesteia u n u i grup de bancheri
acea perioadă au prevalat unor interese particulare. Astfel, în februa- străini, în privinţa proprietăţii asupra c a p i t a l u l u i au existat şi aici
rie 1880, guvernul prezidat de I. Brătianu depune Parlamentului două o p i n i i . Prima susţinea ca s t a t u l să d e ţ i n ă proprietatea asupra
proiectul de lege pentru înfiinţarea unei bănci de scont, circulaţie şi c a p i t a l u l u i băncii, deoarece i n i ţ i a t i v a privată nu ar fi avut sorţi de
emisiune, sub numele „Banca Naţională a României", lege care a fost i/.bândă în înfiinţarea u n u i capital privat al acestei instituţii, văzând în
promulgată la 17 aprilie 1990. aceasta o garanţie ca statul să nu abuzeze în momentele grele de emi-
s i u n e a biletelor peste nevoile pieţei.
Faţă de aceste considerente, prin art. 5 din legea din 17 aprilie
Casele de schimb făceau împrumuturi şi comerţ de efecte, împrumutătorii
1880 s-a prevăzut ca statul să participe la capitalul băncii cu o treime,
făceau operaţiuni de î m p r u m u t u r i . Zarafii schimbau monedele străine, [cf.
C./. Băicoianu. Istoria p o l i t i c i i monetare şi a Băncii N a ţ i o n a l e 1880-1914, iar restul de două treimi să fie vărsat de sectorul particular prin
subscripţie publică.
Bucureşti, 1932, p. 86, (voi. I I , partea 1), apud. i b i d . ]
5
U n i u n e a Monetară Latină fusese creată la 1865 şi definitivată prin în vederea p u n e r i i în a p l i c a r e a prevederilor l e g i i din 17 a p r i l i e
convenţia din 20 i u l i e 1866, intervenită între Franţa, Belgia, Italia şi Elveţia, 1X80, se constituie, conform art. 2 din statutul Băncii Naţionale, „o
ulterior aderând şi alte ţări. Ibid., p. 69. societate anonimă prin acţiuni, care va exista între guvernul
6
..Bancherii erau p u ţ i n încântaţi de această idee, văzând în Banca Naţională României, ca subscriitor al unei treimi din capital, şi între toţi;
un concurent de temut, căci simţeau cum scontul poliţelor cu dobândă scăzu- subscriitorii care vor adera la statutele de faţă prin acoperirea restului,
tă le va lua din mâini o bună parte d i n beneficiile realizate până atunci. De capitalului".
asemenea, vedeau în Banca Naţională un substitutor al majorităţii operaţiu-
n i l o r ce Ic făceau ei...", cf. C./. Bâicoianit. op. cit., p. 96, apud. ibid.

81
80
Operaţiunea cea mai importantă a unei bănci centrale este
In elaborarea acestei legi o mare influentă a avut-o legislaţia
«misiunea monetară, în acest sens, art. 12 s t i p u l a că Banca N a ţ i o n a l ă
ă, cea mai avansată din Europa în acel moment. Inspirat de
privilegiul de a emite bilete de bancă la purtător şi obligaţia de a
aceasta, art. 9 stabilea opera^unile pe care banca urma să le facă, şi
anume: a o rezervă metalică de o treime d i n suma b i l e t e l o r emise, în
'continuare, prin art. 14 se consacra c o n v e r t i b i l i t a t e a b i l e t e l o r emise
/ să sconteze sau să cumpere poliţe, bilete la rodin, sau alte
de bancă, precizându-se că acestea „vor fi p l ă t i b i l e la prezentare la
efecte având ca obiect operaţiunile de comerţ, în limitele stabilite de
biroul băncii în aur sau în moneda n a ţ i o n a l ă de argint".
statut;
Acordarea acestui p r i v i l e g i u B ă n c i i Naţionale a avut ca menire.
/ să sconteze bonuri de tezaur, însă numai până la pe de o parte emiterea de bilete de bancă cu însemnele n a ţ i o n a l e , ca
concurenţa de 20% din capitalul vărsat; expresie a suveranităţii monetare, iar pe de altă parte, realizarea u n e i
/ să facă comerţ cu aur şi argint; circulaţii fiduciare potrivită n e v o i l o r economice ale ţ ă r i i .
/ să încaseze efectele ce îi vor fi remise de particulari sau Primele bancnote ale B ă n c i i Naţionale a R o m â n i e i au fost puse
de diferite instituţii; în circulaţie la 28 noiembrie / 10 decembrie 1880. Ele erau v e c h i l e
/ să facă avansuri de fonduri pe bucăţi sau pe amanete de bilete ipotecare de diferite valori, transformate în bancnote prin a p l i -
aur ori argint; carea unei ştampile care purta t i t u l a t u r a băncii şi care acoperea denu-
/ să primească sume în cont curent şi în depozit, titluri, mirea de bilete ipotecare.
metale preţioase şi monede de aur şi argint; Legat de acest aspect al p r i v i l e g i u l u i de e m i s i u n e , trebuie
/ să facă avansuri în cont curent sau pe termene scurte, pe precizat că România, profitând de experienţa în d o m e n i u l monetar a
depozite de efecte publice naţionale, înscrisuri funciare sau alte altor ţări, a reuşit, prin înfiinţarea Băncii N a ţ i o n a l e în acea perioadă,
valori garantate şi în condiţii ce se vor fixa periodic de consiliul de să evite haosul monetar generat de p l u r a l i t a t e a b ă n c i l o r de emisiune,
administraţie împreună cu consiliul cenzorilor şi sub aprobarea cum s-a întâmplat în Franţa şi Anglia, în schimbul acordării acestui
ministerului de finanţe. privilegiu de emisiune Banca Naţională avea obligaţia, conform art.
în efectuarea acestor operaţiuni banca avea o poziţie privile- l, „să facă serviciul de casierie Statului fără nici o indemnizare", în
giată, prevăzută în partea finală a art. 9 care, prin derogarea de la condiţiile ce urmau a fi stabilite printr-o lege ulterioară.
dispoziţiile art. 1687 şi 1689 d i n codul civil, stipula că banca „prin După cum prevedea art. 4 din legea din 17 a p r i l i e 1880, privi-
s i m p l a remitere în m â i n i l e sale a efectului depus, constatat printr-un legiul de emisiune era acordat Băncii Naţionale pe o perioadă de 20
act sub semnătură privată, este în drept, de îndată după expirarea de ani, ulterior acest termen fijrid succesiv extins.
termenului a v a n s u l u i şi fără să fie trebuinţă de vreo punere în Atât legea din 10 aprjlîe 1867, referitoare la crearea sistemului
întârziere sau chemare în judecată, să dispună de efectul depus, spre monetar naţional, cât şi legea din 17 a p r i l i e 1880 referitoare la înfiin-
a-şi încasa cu preferinţă avansul făcut pe dânsul, cu dobânzile şi ţarea Băncii Naţionale, prevedeau un sistem monetar bimetalist (aur
celelalte cheltuieli". şi argint). Având în vedere scăderea v a l o r i i argintului pe plan mon-
De asemenea, art. 9 prevede şi o p e r a ţ i u n i l e interzjse a fi dial, ca urmare a descoperirii unor mari zăcăminte din acest metal, ca
efectuate de către bancă, şi anume: şi tendinţa celorlalte ţări de introducere a u n u i sistem monetar
• să facă împrumuturi pe ipoteci; monometalist, în anul 1889 s-a aprobat introducerea e t a l o n u l u i aur în
• să facă împrumuturi pe propriile sale acţiuni; sistemul monetar din România. Ca urmare prin legea din 15 iunie
1890 s-au adus modificări corespunzătoare legii de înfiinţare a Băncii
• să ia parte direct sau indirect la întreprinderi industriale
Naţionale.
sau comerciale;
Prin trecerea la monometalism, Banca Naţională trebuia să
• să aibă alte p r o p r i e t ă ţ i i m o b i l i a r e decât cele strict nece-
deţină o rezervă metalică de aur de cel puţin 40% din suma biletelor
sare s t a b i l i m e n t e l o r sale.

83
82
emise.
O altă modificare importantă adusă legii din 17 aprilie 1880 a
avut loc prin legea din 18 ianuarie 1901, prin care s-a aprobat
3.2. Reglementarea funcţionării B.N.R.
vinderea cotei deţinute de stat în Banca Naţională, in aceste condiţii,
Banca Naţională a devenit o bancă particulară, privilegiată însă, în
„încrederea în s i s t e m u l bancar t r e b u i e să se
care statul îşi păstra dreptul său de control în virtutea privilegiului
bazeze pe o c o m b i n a ţ i e între supravegherea exercita-
acordat. tă de banca centrală, o l e g i s l a ţ i e funcţională a f a l i -
în privinţa organizării Băncii Naţionale, legea din 17 aprilie m e n t u l u i bancar şi transparenţa în p u b l i c a r e a s i t u a ţ i e i
1880 prevedea, în cuprinsul art. 17-26, că idrninistrareajacesteia se financiare a băncilor.
realizează prin Consiliul de administraţie format din şase directori şi Supravegherea d i n partea B.N.R. nu poate li
i un guvernator care „precede Consiliul de administraţie" şi „face să se înţeleasă ca un control preventiv, pentru că un aseme-
execute deciziile lui". De asemenea, în cadrul băncii funcţionează un nea control pentru 45 de bănci (câte există în Româ-
• Consiliu de şapte cenzori care, împreună cu Consiliul de administra- n i a - n.n.) ar ii t e h n i c i m p o s i b i l şi, în plus, ar consti-
tui un nonsens practic, pentru că ar a n u l a concurenţa
ţie, formează Consiliul general.
şi responsabilitatea b ă n c i l o r .
Guvernatorul Băncii Naţionale era ,numit de guvern, pe o
Pentru ca băncile sa nu mai ţie prflduitc din
perioadă de cinci ani. Doi directori şi trei cenzori erau numiţi de interior, în afară de supravegherea B.N.R. trebuie St
guvern iar restul, respectiv patru directori şi patru cenzori, erau existe frica de f a l i m e n t a conducerii acestora ţi
numiţi de Adunarea generală a acţionarilor. obişnuinţa raportării s i t u a ţ i e i financiare a băncilor
Guvernul îşi menţine aceleaşi drepturi în privinţa numirii faţă de public."
administraţiei băncii şi după vânzarea cotei din capitalul băncii care [Mugur hărescu, în „Frica de faliment...", în
C u r e n t u l f i n a n c i a r d i n 5 i u n i e 1999, p. 1 3 ]
îi aparţinea.
în baza prevederilor art. 25 şi 17, guvernul numea un comisar
care avea dreptul să controleze toate o p e r a ţ i u n i l e băncii, având şi Banca Naţională a României este banca centrală a s t a t u l u i
dreptul de a se opune la executarea oricărei măsuri care ar fi contrară român, având personalitate juridică; sediul central este în Bucureşti
legii, statutelor sau intereselor s t a t u l u i . şi, potrivit legii 7 , poate avea sucursale şi agenţii în capitală şi în alte
Prevederile art. 21 interziceau guvernatorului Băncii Naţionale localităţi din ţară.
să „poată fi în acelaşi timp membru în veriunul din Corpurile Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este
Legiuitoare", sau să ocupe „veri o altă funcţiune sau a face veriun asigurarea stabilităţii monedei naţionale, pentru a contribui la
comerciu". în anul 1882, s-a încercat, însă fără a se reuşi, modifica- stabilitatea preţurilor.
rea art. 21 prin acordarea posibilităţii guvernatorului de a figura în Pentru aceasta, elaborează, aplică şi răspunde de politica mone-
Parlament, ca senator sau deputat. tară, valutară, de credit, de plăţi, precum şi de autorizarea şi suprave-
gherea prudenţială bancară, în cadrul p o l i t i c i i generale a statului,
urmărind funcţionarea normală a sistemului bancar şi participarea la
promovarea unui sistem financiar specific economiei de piaţă.
De asemenea, colaborează cu autorităţile publice centrale şi

7
Legea nr. 101/26 mai 1998 p r i v i n d Statutul B.N.R., publicată în M. Of. nr.
203/1 iunie 1998, art. 1-4.

85
84
altor persoane juridice şi poate atrage depozite de la bănci, în condi-
locale. ţiile pe care le consideră necesare pentru a realiza obiectivele p o l i t i c i i
în vederea îndeplinirii obiectivului său fundamental, Băncii monetare.
Naţionale a României i se solicită punctul de vedere asupra actelor • Operaţiuni de creditare
normative ale autorităţilor publice, care privesc direct politica mone- Banca Naţională a României poate acorda credite în c o n d i ţ i i de
tară, activitatea bancară, regimul valutar şi datoria publică. rambursare, garantare şi dobândă, care se stabilesc prin reglementări
La elaborarea proiectelor bugetelor administraţiei publice cen- proprii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
trale, Banca Naţională a României este consultată în ceea ce priveşte Creditarea pe „descoperit de cont" este interzisă.
stabilirea c o n d i ţ i i l o r împrumuturilor sectorului public, iar pentru • Rezerve minime obligatorii
necesităţile proprii şi ale autorităţilor publice, elaborează studii şi / Banca Naţională a României elaborează şi aplică p o l i t i c a
analize privind moneda, regimul valutar, creditul şi operaţiunile siste- p r i v i n d cursul de schimb, stabileşte şi urmăreşte r e g i m u l
mului bancar şi de plăţi. rezervelor minime obligatorii pe care băncile trebuie să le
Pe baza împuternicirii date de Parlament, Banca Naţională a menţină în conturi deschise la aceasta.
României poate participa la organizaţii internaţionale cu caracter / Pentru depozitele în valută, rezervele o b l i g a t o r i i se
financiar, bancar, monetar sau de plăţi şi poate să devină membru al constituie numai în valută.
acestora. Apoi, poate participa, în numele statului, la tratative şi / La rezervele minime obligatorii, va bonifica dobân/.i cel
negocieri externe în probleme financiare, monetare, valutare, de
p u ţ i n la n i v e l u l ratei dobânzii m e d i i la depunerile la vede-
credit şi de plăţi, precum şi în domeniul autorizării şi supravegherii
re practicate de b ă n c i l e comerciale.
bancare.
Banca Naţională a României exercită drepturi şi îndeplineşte
obligaţii care revin României în calitate de membru al Fondului Politica valutară
Monetar Internaţional, inclusiv utilizarea facilităţilor acestei instituţii
de finanţare pe termen mediu şi lung pentru nevoile balanţei de plăţi Banca Naţională a R o m â n i e i elaborează şi aplică politica pri-
şi consolidarea rezervelor internaţionale ale ţării. vind cursul de schimb, stabileşte şi urmăreşte aplicarea r e g i m u l u i
De asemenea, poate încheia, în nume propriu sau în numele valutar pe teritoriul României.
statului, în contul şi din dispoziţia acestuia, acorduri de decontare şi Banca Naţională a României este agent al s t a t u l u i în ceea ce
de plăţi sau orice alte contracte având acelaşi scop cu instituţii priveşte aplicarea reglementărilor legale vizând c o n t r o l u l valutar la
persoanele juridice cărora le-a acordat autorizaţie şi de la care este în
publice sau private care îşi au sediul în străinătate.
drept să solicite şi să primească toate i n f o r m a ţ i i l e şi orice documente
necesare îndeplinirii atribuţiilor ce-i revin, fiind împuternicită a lua
3.2.1. Politica monetară şi valutară măsuri pentru impunerea respectării reglementărilor sale.
• Stabilirea regimului valutar
în cadrul p o l i t i c i i monetare pe care o promovează, Banca în administrarea regimului valutar, Banca Naţională a României
Naţională a României utilizează 8 proceduri şi instrumente specifice răspunde de:
pentru operaţiuni de piaţă monetară, de creditare a băncilor şi de / emiterea reglementărilor cu privire la operaţiunile cu acti-
control al lichidităţii prin rezerve m i n i m e obligatorii. ve externe şi aur, în vederea protejării monedei naţionale;
• Operaţiuni pe piaţa monetară
/ elaborarea balanţei de plăţi şi a altor lucrări privind pozi-
Banca Naţională a României poate sconta, dobândi, lua în gaj
ţia investiţională internaţională a ţării;
sau vinde creanţe, t i t l u r i sau alte valori asupra statului, băncilor sau
/ stabilirea cursurilor de schimb pentru operaţiuni proprii
:
C f . I b i d . . art. 5-12.
87
86
desenul şi alte c a r a c t e r i s t i c i t e h n i c e ale b a n c n o t e l o r ş i
pe piaţa valutară, calcularea şi publicarea cursurilor medii
monedelor m e t a l i c e .
pentru evidenţa statistică;
/ Bancnotele poartă semnătura g u v e r n a t o r u l u i B ă n c i i
/ autorizarea cursurilor de schimb pentru operaţiuni proprii
Naţionale a României şi a c a s i e r u l u i central.
pe piaţa valutară, calcularea şi publicarea cursurilor medii
pentru evidenţa statistică; / Falsificarea sau contrafacerea bancnotelor şi m o n e d e l o r
/ autorizarea şi retragerea autorizaţiei, precum şi suprave- metalice constituie infracţiune şi se pedepseşte conform
legii.
gherea persoanelor j u r i d i c e care au obţinut autorizaţia de
a efectua tranzacţii valutare; / Dispoziţiile legale privitoare la t i t l u r i l e la purtător pier-
/ stabilirea de platforme şi alte limite pentru deţinerea de dute sau furate nu sunt aplicabile bancnotelor şi monede-
active externe şi operaţiuni cu aur şi active externe pentru lor metalice emise de Banca Naţionala a României.
persoane j u r i d i c e şi fizice; / Grafica bancnotelor şi a monedelor metalice este prote-
/ stabilirea p l a f o n u l u i şi a condiţiilor îndatorării externe a jată prin înregistrarea la Oficiul de Stat pentru I n v e n ţ i i şi
persoanelor juridice şi fizice care intră sub incidenţa regi- Mărci din România. Orice reproducere color a acestora, la
m u l u i valutar; scara 1 / 1 , parţială sau integrală, în scop p u b l i c i t a r , de
informare sau în alte scopuri comerciale se poate face
/ păstrarea şi administrarea rezervelor internaţionale ale
numai cu acordul prealabil, în scris, al Băncii Naţionale a
statului.
României.
• Reglementări v a l u t a r e
• Programul de emisiune m o n e t a r ă
Banca Naţională a României elaborează reglementări privind
monitorizarea, controlul tranzacţiilor valutare pe teritoriul ţării şi / Banca Naţională a României elaborează programul de
emite autorizaţii pentru transferuri în străinătate, tranzacţii pe pieţele emisiune a bancnotelor şi a monedelor metalice, astfel
încât să se asigure necesarul de numerar în strictă concor-
valutare şi pentru alte operaţiuni specifice.
danţă cu nevoile reale ale c i r c u l a ţ i e i băneşti.
• Monitorizare şi raportare
Pentru monitorizarea tranzacţiilor valutare, persoanele juridice / Suma totală a bancnotelor şi monedelor metalice în
autorizate să desfăşoare operaţiuni valutare raportează Băncii Naţio- circulaţie, care exclude rezerva de numerar, se evidenţiază
nale a României asupra tranzacţiilor efectuate, prin documente ale ca pasiv în contabilitatea Băncii Naţionale a României.
căror formă şi conţinut se stabilesc de aceasta. / Tranşa de numerar în circulaţie, emisă de Banca Naţiona-
lă a României peste n i v e l u l rezervelor internaţionale
stabilite, trebuie acoperită integral de următoarele active:
3.2.2. Emisiunea monetară
• t i t l u r i de stat deţinute în portofoliul de investiţii;
• active rezultate din credite acordate băncilor şi
Banca Naţională a României este unica instituţie autorizată să
altor persoane juridice, în c o n d i ţ i i l e legii;
emită însemne monetare, sub formă de bancnote şi monede metalice,
" cecuri, cambii şi alte t i t l u r i de credit scontate sau
ca m i j l o a c e legale de plată pe t e r i t o r i u l României 9 .
deţinute în portofoliu.
Moneda n a ţ i o n a l ă este l e u l , iar s u b d i v i z i u n e a acestuia, b a n u l .
Bancnotele şi monedele metalice emise şi neretrase din circula- j
• î n s e m n e l e monetare
ţie de către Banca Naţională a României reprezintă însemne moneta- l
/ Banca N a ţ i o n a l ă a R o m â n i e i este singura în drept să
re care trebuie acceptate la valoarea nominală pentru" plata tuturor ;'
stabilească valoarea n o m i n a l ă , d i m e n s i u n i l e , greutatea,
obligaţiilor publice şi private.

" I b i d . . an. 1 3 - 1 9 .

89
• Emisiunea şi punerea în c i r c u l a ţ i e a î n s e m n e l o r monetare u t i l i z a t e pentru plata o b l i g a ţ i i l o r p u b l i c e ş i p r i v a t e .
/ Banca Naţională a R o m â n i e i asigură tipărirea bancnotelor / Suma totală a bancnotelor şi monedelor metalice retrase
şi baterea monedelor metalice şi ia măsuri pentru păstra- din circulaţie, dar nepreschimbate în termenul s t a b i l i t , se
rea în siguranţă a celor care nu sunt puse în circulaţie, scade din totalul n u m e r a r u l u i în c i r c u l a ţ i e înregistrat în
precum şi pentru custodia şi distrugerea, când aceasta este evidenţele contabile şi se înregistrează ca venit al B ă n c i i
necesară, a matriţelor, cernelurilor şi a bancnotelor şi Naţionale a României.
monedelor metalice retrase din circulaţie.
/ Banca Naţională a României distribuie emisiunea mone- 3.2.3. Operaţiuni cu băncile'"
tară realizată şi administrează rezerva de numerar sub
formă de bancnote şi monede metalice. • Creditarea băncilor
/ Bancnotele şi monedele metalice uzate sau necorespunză- In cadrul p o l i t i c i i sale monetare, valutare, de credit şi p l ă ţ i .
toare vor fi retrase din circulaţie şi distruse de către Banca Banca Naţională a României poate acorda băncilor credite pe terme-
Naţională a României, înlocuindu-se cu bancnotele şi/sau ne ce nu pot depăşi 90 de zile, garantate cu:
cu monedele metalice noi. / titluri de stat provenite din emisiuni p u b l i c e cu scadenţe
/ Banca Naţională a României înlocuieşte, fără taxe şi de plată în termen de minimum un an de la data consti-
comisioane, bancnotele şi monedele metalice emise şi tuirii garanţiei prin remiterea lor în portofoliul Băncii
neretrase din circulaţie. Naţionale a României;
/ Banca Naţională a României poate refuza înlocuirea S cambii şi bilete la ordin trase sau subscrise pentru plata
bancnotelor şi a monedelor metalice care prezintă defor- unor prestaţii comerciale, industriale sau agricole de către
mări, sunt i l i z i b i l e sau dacă lipseşte mai mult de 40% din persoane juridice eligibile, potrivit normelor emise de
suprafaţa lor. Aceste însemne monetare vor fi retrase din banca Naţională a României;
circulaţie şi distruse fără acordarea de compensaţii deţină- </ warante sau recipise de depozit emise cu privire la bunuri
torilor, exceptând cazurile speciale menţionate în regula- fungibile sau alte bunuri valabil asigurate contra riscurilor
mentele proprii. de pierdere, distrugere sau deteriorare;
•/ Banca Naţională a României nu poate fi obligată să acor- / depozite constituite la Banca Naţională a României sau la
de compensaţii pentru bancnotele sau monedele metalice alte persoane j u r i d i c e agreate de Banca Naţională a Româ-
care au fost pierdute, furate, distruse, contrafăcute sau niei, constând din orice active pe care aceasta le poate
falsificate. vinde, cumpăra ori tranzacţiona.
• Schimbarea î n s e m n e l o r monetare în scopul limitării r i s c u l u i de sistem bancar şi de plăţi, în mod
/ Banca N a ţ i o n a l ă a României poate hotărî anularea sau excepţional, Banca Naţională a României poate acorda băncilor şi
retragerea d i n c i r c u l a ţ i e a oricăror bancnote sau monede alte credite negarantate sau garantate cu alte active decât cele sus-
metalice care au fost emise şi, în locul acestora, punerea menţionate (art. 27).
în c i r c u l a ţ i e a altor t i p u r i de însemne monetare. • Conturi bancare
/ Modalitatea şi perioada de preschimbare se publică în Banca Naţională a României deschide câte un cont curent pen-
Iru Trezoreria s t a t u l u i , pentru fiecare bancă şi pentru fiecare sucursa-
Monitorul Oficial al României şi în cel puţin două ziare
lă a unei bănci, persoană j u r i d i c ă străină, autorizată să funcţioneze în
de circulaţie naţională.
/ La expirarea perioadei de preschimbare, bancnotele şi
monedele metalice retrase din circulaţie nu mai pot fi ' Cf. ibid., ait. 20-25.

91
prin inspecţii la faţa l o c u l u i registrele, c o n t u r i l e şi orice
România; de asemenea poate deschide conturi curente de decontare şi
alte documente ale băncilor autorizate, pe care le consi-
alte conturi pentru case de compensaţii interbancare rezidente, pre-
deră necesare pentru î n d e p l i n i r e a a t r i b u ţ i i l o r sale de
cum şi pentru bănci centrale şi i n s t i t u ţ i i internaţionale nerezidente.
supraveghere.
Prin conturile curente se efectuează decontarea finală şi irevo-
cabilă a operaţiunilor de încasări şi plăţi între titularii de conturi. 12
• Sistem de plăţi 3.2.5. Operaţiuni pe contul statului
Banca Naţională a României emite reglementări generale pri-
vind instrumentele de plată, coordonează şi supraveghează sistemele • Contul Trezoreriei s t a t u l u i
de plăţi de interes naţional şi stabileşte măsurile necesare pentru pre- Banca Naţională a României ţ i n e în e v i d e n ţ e l e sale c o n t u l
venirea şi eliminarea oricărei s i t u a ţ i i care periclitează buna funcţio- curent general al Trezoreriei s t a t u l u i , deschis pe n u m e l e M i n i s t e r u l u i
nare a sistemelor de plăţi. Finanţelor.
Banca Naţională a României poate asigura servicii de compen- Funcţionarea contului curent general al Trezoreriei statului şi
sare, depozitare şi plată p r i n i n t e r m e d i u l c o n t u r i l o r deschise în înregistrarea operaţiunii în acest cont se stabilesc prin c o n v e n ţ i i
evidenţele sale şi poate, pe cont propriu ori în numele şi pe contul încheiate între Banca Naţională a României şi M i n i s t e r u l F i n a n ţ e l o r .
statului, să participe la aranjamente de compensare, depozitare şi • Operaţiuni cu Trezoreria s t a t u l u i
plată sau la alte contracte având acest scop, încheiate cu instituţii Banca Naţională a R o m â n i e i p r i m e ş t e î n c a s ă r i l e pentru conlul
centrale sau cu organizaţii colective de specialitate, p u b l i c e şi private, curent general al Trezoreriei s t a t u l u i şi efectuea/ft p l ă ţ i l e în limiln
având sediul în străinătate. disponibilităţilor existente în acest cont.
Pentru prevenirea şi l i m i t a r e a r i s c u r i l o r de plată şi credit, Banca Potrivit legii, nu se percep comisioane la decontarea operaţiuni-
Naţională a României prestează s e r v i c i i de colectare şi difuzare, la lor prin contul curent general al Trezoreriei s t a t u l u i , deschis în evi-
cerere, contra cost, de date şi informaţii privind incidentele de plăţi şi denţele sale, dar se plătesc dobânzi la d i s p o n i b i l i t ă ţ i l e din acest cont.
riscurile de creditare în sistemul bancar, în condiţii de asigurare a în cursul exerciţiului financiar anual, pentru acoperirea
secretului o p e r a ţ i u n i i bancare. decalajului temporar dintre î n c a s ă r i l e şi p l ă ţ i l e din contul curent
general al Trezoreriei statului, Banca N a ţ i o n a l ă a României
poate acorda î m p r u m u t u r i cu termene de rambursare de cel
3.2.4. Supravegherea bancară"
m u l t 180 de zile şi în c o n d i ţ i i de d o b â n d ă la n i v e l u l pieţei, pe bază
de convenţii î n c h e i a t e cu M i n i s t e r u l Finanţelor.
Banca Naţională a R o m â n i e i are competenţa exclusivă de auto- Suma totală a î m p r u m u t u r i l o r acordate nu poate depăşi în
rizare a funcţionării băncilor şi răspunde de supravegherea pruden- nici un exerciţiu financiar anual echivalentul a 7% din veniturile
ţială a băncilor pe care le-a autorizat să opereze în România, în bugetului de stat realizate în a n u l precedent, iar s o l d u l perma-
conformitate cu prevederile Legii bancare. nent al î m p r u m u t u r i l o r acordate şi nerambursate nu poate de-
Pentru asigurarea v i a b i l i t ă ţ i i şi funcţionării sistemului bancar, păşi în nici un moment suma totală rezultată din dublarea capi-
Banca Naţională a României este împuternicită: talului şi a fondului de rezervă al Băncii Naţionale a României.
/ să emită reglementari, să ia măsuri pentru impunerea Banca Naţională a României poate acţiona ca agent al statului
respectării acestora şi să aplice s a n c ţ i u n i legale în cazurile în stabilirea băncilor e l i g i b i l e a primi depozite ale Trezoreriei statu-
de nerespectare; lui, în condiţii care vor fi stabilite împreună cu Ministerul Finanţelor.
/ să controleze şi sfl verifice pe baza raportărilor primite şi

!
Ibid., art. 28-30.
Cf. ibid., art. 26.

93
sau d i s p o n i b i l în conturi la bănci sau la a l t e i n s t i t u ţ i i
• Operaţiuni cu titluri de stat
financiare în străinătate, e x p r i m a t e în acele monede şi
în baza convenţiilor încheiate în prealabil cu Ministerul Finan-
d e ţ i n u t e în acele ţări pe care le s t a b i l e ş t e Banca N a ţ i o n a l a
ţelor şi în conformitate cu reglementările proprii, Banca Naţională a
a României;
României poate acţiona ca agent pe contul statului, în ceea ce pri-
/ orice alte active de rezervă recunoscute pe plan interna-
veşte: ţional, i n c l u s i v dreptul de a efectua cumpărări de ia
/ plasarea e m i s i u n i l o r de titluri de stat şi alte efecte nego- Fondul Monetar Internaţional în cadrul tranşei de rezervă,
ciabile de îndatorare a statului român; precum şi d e ţ i n e r i l e de drepturi speciale de tragere;
/ exercitarea f u n c ţ i i l o r de agent de înregistrare, depozitare / cambii, cecuri, bilete la ordin, precum şi o b l i g a ţ i u n i şi
şi transfer al t i t l u r i l o r de stat; alte valori m o b i l i a r e , negociabile sau nu, emise sau garan-
/ plata capitalului, dobânzilor, comisioanelor şi a spezelor tate de persoane j u r i d i c e nerczidentc, c l a s i f i c a t e în prime-
aferente; le categorii de către agenţiile de apreciere a riscurilor,
/ executarea decontărilor în contul curent general al Trezo- recunoscute pe plan i n t e r n a ţ i o n a l , exprimate şi p l ă t i b i l e în
reriei statului; valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a
/ alte operaţiuni în conformitate cu obiectivele şi responsa- României;
b i l i t ă ţ i l e principale ale băncii centrale; / bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte t i t l u r i de stat, emise
/ efectuarea de plăţi aferente celor de mai sus prin conturi sau garantate de guverne străine sau de i n s t i t u ţ i i finan-
deschise în evidenţele sale, inclusiv a celor aferente servi- ciare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate
c i u l u i datoriei emitenţilor şi altor costuri de tranzacţionare şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca
şi operare. Naţională a României.
împrumuturile pe bază de t i t l u r i de stat se efectuează conform Banca Naţională a României urmăreşte, împreună cu Ministerul
convenţiilor încheiate între Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor, menţinerea rezervelor internaţionale la un n i v e l pe care îl
Finanţelor, prin care se stabilesc cel puţin următoarele elemente: apreciază ca fiind adecvat tranzacţiilor externe ale statului.
valoarea împrumutului, data scadenţei, rata dobânzii şi modul de Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaţionale până
calcul al dobânzii pe toată durata creditului, costurile serviciului la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului,
datoriei, precum şi date p r i v i n d t i t l u r i l e de stat negociabile, emise precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a
pentru fiecare împrumut. României prezintă Guvernului şi Parlamentului un raport privind
situaţia rezervelor i n t e r n a ţ i o n a l e şi cauzele care au condus sau care
3.2.6. Operaţiuni cu aur şi active internaţionale'3 pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandări
şi propuneri de măsuri necesare pentru preîntâmpinarea sau remedie-
rea situaţiei.
Banca Naţională a României, respectând regulile generale pri-
v i n d lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi men- In privinţa administrării rezervelor internaţionale, Banca Naţio-
ţ i n e rezerve i n t e r n a ţ i o n a l e , în astfel de condiţii încât să poată deter- nală a României este autorizată, în condiţiile pe care le stabileşte şi le
poate modifica periodic, să efectueze următoarele operaţiuni:
m i n a periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori
• să cumpere, să vândă şi să facă alte tranzacţii cu lingouri
selectiv din următoarele elemente:
şi monede din aur şi cu alte metale preţioase;
/ aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate;
• să cumpere, să vândă şi să facă alte tranzacţii cu valute;
/ active externe, sub formă de bancnote şi monede metalice
• să cumpere, să vândă şi să facă alte tranzacţii cu bonuri
de tezaur, obligaţiuni şi alte t i t l u r i emise sau garantate de
11
Ibid.. art. 31-32.
95
94
turi băneşti ale p e r s o n a l u l u i ;
guverne străine sau de organizaţii financiare interguverna-
mentale; / delegarea temporară a c o m p e t e n ţ e l o r s a l e către c o n d u c e -
• să cumpere, să vândă şi să facă alte tranzacţii cu valori rea executivă, a t u n c i când s i t u a ţ i i s p e c i a l e pot i m p u n e
mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de insti- această soluţie.
tuţii financiare internaţionale, de societăţi bancare şi Consiliul de administraţie al Băncii N a ţ i o n a l e a României este
nebancare; compus din 9 membri, astfel:
• să deschidă şi să ţină conturi la bănci centrale şi autorităţi • un preşedinte, care este şi guvernator al Băncii N a ţ i o n a l e
monetare, societăţi bancare şi la instituţii financiare a României;
internaţionale; " un vicepreşedinte, care este şi prim-viceguvernator;
• să deschidă şi să ţină conturi şi să efectueze operaţiuni de • şapte membri, dintre care doi sunt şi viceguvernatori, i a r
corespondent pentru instituţii financiare internaţionale, c e i l a l ţ i cinci membri nu s u n t s a l a r i a ţ i ai Băncii N a ţ i o n a l e
bănci centrale şi autorităţi monetare, societăţi financiare şi a României.
bancare, o r g a n i z a ţ i i interguvernamentale din străinătate, Membrii C o n s i l i u l u i de a d m i n i s t r a ţ i e al B ă n c i i Naţionale a
precum şi pentru guverne străine şi agenţiilor lor. României, cu nominalizarea conducerii executive, sunt n u m i ţ i de
Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale
3.2. 7. Conducerea şi administrarea celor două Camere ale Parlamentului, iar n u m i r i l e se fac pe o perioa-
4 dă de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.
Băncii Naţionale a României'
în cazul descompletării C o n s i l i u l u i de a d m i n i s t r a ţ i e , completa-
rea locurilor vacante se face pe f u n c ţ i a respectivă şi n u m a i pentru
• Conducerea B ă n c i i N a ţ i o n a l e a R o m â n i e i
perioada rămasă până la expirarea m a n d a t u l u i celor î n l o c u i ţ i , cu
Banca N a ţ i o n a l ă a R o m â n i e i este condusă de un c o n s i l i u de
respectarea prevederilor sus-expuse.
administraţie.
Revocarea din f u n c ţ i e a oricărui membru al c o n s i l i u l u i de
Conducerea e x e c u t i v ă a Băncii Naţionale a României se exer-
administraţie se face de Parlament, la propunerea c o m i s i i l o r perma-
cită de către guvernator, prim-viceguvernator şi de doi viceguverna-
nente de specialitate ale celor două Camere ale P a r l a m e n t u l u i , pentru
tori, în c o n d i ţ i i l e s t a b i l i t e prin regulamentul intern aprobat de consi-
fiecare caz în parte, dacă:
l i u l de administraţie.
/ nu mai este e l i g i b i l datorită unor s i t u a ţ i i de i n c o m p a t i b i l i -
Activitatea c o n s i l i u l u i de administraţie este reglementată de
tate şi conflict de interese;
p r e v e d e r i l e S t a t u t u l u i şi de regulamentele Băncii Naţionale a
/ împotriva acestuia a fost pronunţată o condamnare penală
României.
cu pedeapsa privativă de libertate şi dacă hotărârea este
C o n s i l i u l de a d m i n i s t r a ţ i e hotărăşte, în c o n d i ţ i i l e legii:
definitivă;
/ p o l i t i c i l e în d o m e n i i l e monetar, valutar, de credit şi de
/ în t i m p u l mandatului s-a angajat în a c ţ i u n i vădit inadec-
plăţi, urmărind aducerea la îndeplinire a acestora;
vate, care prejudiciază în mod substanţial interesele
/ m ă s u r i l e în d o m e n i u l autorizării şi supravegherii pruden-
Băncii Naţionale a României.
ţiale a băncilor pe care le-a autorizat;
N u m i r i l e , retragerile şi revocările din f u n c ţ i e ale membrilor
/ direcţiile principale în conducerea operaţiunilor şi răspun- Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României se
derile ce revin personalului Băncii Naţionale a României; publică în Monitorul Oficial al României.
/ organizarea internei, i n d e m n i z a ţ i i l e , s a l a r i i l e şi alte drep- La şedinţele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a
României pot participa ministrul finanţelor şi directorul Trezoreriei
starului, fără drept de vot.
I b i d . . un. 33-3X.

97
• I n c o m p a t i b i l i t ă ţ i şi conflicte de interese următor, raportul anual al B ă n c i i N a ţ i o n a l e a R o m â n i e i ,
Membrii C o n s i l i u l u i de administraţie al Băncii Naţionale a care cuprinde:
României nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid politic şi a) principalele e v o l u ţ i i economice, f i n a n c i a r e , mone-
nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administraţia tare şi valutare;
publică. b) politica monetară în a n u l precedent şi o r i e n t ă r i l e
Membrilor consiliului de administraţie şi angajaţilor cu funcţii pentru anul următor;
de conducere ai Băncii Naţionale a României li se interzice să repre- c) reglementările şi supravegherea prudenţială bancară;
zinte, direct sau indirect, vreun interes financiar, comercial sau de d) activităţile Băncii Naţionale a României, b i l a n ţ u l
altă natură care i-ar pune într-o poziţie în care interesul lor personal anual şi contul de profit şi pierderi.
ar intra în conflict cu o b l i g a ţ i i l e şi îndatoririle lor faţă de Banca
Naţională a României. NOTĂ:
în cazul absenţei sau imposibilităţii guvernatorului de a acţiona,
Fără aprobare expresă a Consiliului de administraţie al Băncii
acesta va fi suplinit deprim-viceguvernator.
Naţionale a României:
a) pe timpul mandatului lor, guvernatorul, prim-viceguvernato-
• Comisia de cenzori
rul şi viceguvernatorii nu îşi vor consacra capacităţile profesionale
/ Comisia de cenzori, formată din 5 membri, dintre care
altor interese decât celor ale Băncii Naţionale a României şi nu vor
unul este preşedinte, se numeşte în c o n d i ţ i i l e art. 34 alin.
putea ocupa nici o altă funcţie, remunerată sau onorifică, în societăţi
(3) şi (4) din Statutul Băncii N a ţ i o n a l e a României.
comerciale financiare, bancare sau nebancare, cu excepţia activităţii
/ Comisia de cenzori verifică respectarea normelor legale
didactice;
b) pe durata cât este angajat cu contract individual de muncă la privind evaluarea patrimoniului Băncii Naţionale a Româ-
Banca Naţională a României, nici un salariat al acesteia nu va putea niei, întocmirea bilanţului contabil şi a contului de profit
deţine concomitent o altă funcţie, remunerată sau onorifică, la o şi pierderi, în concordanţă cu registrele, existenţa valorilor
societate comercială sau un a l t agent economic care, prin activitatea în casă, precum şi a t i t l u r i l o r în proprietate sau primite în
sa statutară, urmăreşte obţinerea de profit. gaj, cauţiune sau custodie, precum şi execuţia bugetului
• A t r i b u ţ i i l e g u v e r n a t o r u l u i Băncii Naţionale a României de venituri şi c h e l t u i e l i .
/ Dispune măsuri pentru executarea dispoziţiilor legale, a / A n u a l , comisia de cenzori întocmeşte un raport asupra
hotărârilor c o n s i l i u l u i de administraţie, precum şi a altor b i l a n ţ u l u i contabil şi c o n t u l u i de profit şi pierderi, precum
reglementări privind Banca Naţională a României. Guver- şi asupra execuţiei b u g e t u l u i de v e n i t u r i şi c h e l t u i e l i .
natorul poate delega prim-viceguvernatorului şi vicegu- • Expertiza externă
vernatorilor unele dintre atribuţiile sale, în condiţiile Conturile şi evidenţele Băncii Naţionale a României vor putea
stabilite de c o n s i l i u l de administraţie. fi supuse analizei unor firme de audit financiar, care vor fi selectate
de către consiliul de administraţie pe bază de licitaţie.
/ Numeşte în funcţie personalul din aparatul central al
Băncii Naţionale a României şi pe directorii sucursalelor
şi ai agenţiilor. 3.2.8. Situaţii financiare"
/ Reprezintă Banca Naţională a României în relaţiile cu
t e r ţ i i , semnând, direct sau prin persoane împuternicite de • Capitalul Băncii Naţionale a României este de 100 miliarde lei
el, toate tratatele sau convenţiile încheiate. şi aparţine în întregime statului.
/ în numele c o n s i l i u l u i de administraţie, guvernatorul pre-
l5
zintă Parlamentului, până la data de 30 iunie a anului C f . ibid, art. 39-48.

98 99
rea activelor scade sub suma angajamentelor, f o n d u l u i de rezervă şi a
Majorarea c a p i t a l u l u i va fi efectuată prin utilizarea parţială a c a p i t a l u l u i propriu, M i n i s t e r u l F i n a n ţ e l o r va transfera B ă n c i i Naţio-
profitului net anual, până la un n i v e l echivalent cu 5% din pasivele nale a României, la cererea acesteia, t i t l u r i de stat n e g o c i a b i l e la pre-
monetare agregate din b i l a n ţ u l de la sfârşitul fiecărui exerciţiu ţ u l p i e ţ e i , în sumă necesară a c o p e r i r i i acestui deficit, în termen de 5
financiar anual. ani aceste t i t l u r i de stat vor fi răscumpărate prin u t i l i z a r e a p r o f i t u r i l o r
Capitalul de 100 miliarde lei se constituie prin preluarea capita- nete realizate de Banca Naţională a României sau vor fi renegociate.
l u l u i înregistrat la data de 31 decembrie 1997, de 5 miliarde lei, şi • Reevaluarea activelor şi pasivelor
prin alocarea sumei de 95 miliarde lei de la fondul de rezervă al Banca Naţională a României efectuează anual reevaluarea acti-
Băncii Naţionale a României. velor şi pasivelor exprimate în aur, argint, alte metale şi pietre preţio-
Pasivele monetare agregate ale Băncii Naţionale a României se ase, drepturi speciale de tragere şi monede străine, ca urmare a modi-
stabilesc ca sumă totală a bancnotelor şi monedelor metalice în circu- ficării valorii sau a c u r s u l u i în lei al acestora, iar diferenţele rezultate
laţie şi a valorilor mobiliare emise, precum şi a soldurilor creditoare se evidenţiază într-un cont special de reevaluări.
ale tuturor conturilor deschise, pe t i t u l a r i , în evidenţele sale. • Determinarea şi utilizarea p r o f i t u l u i net
• Fondul de rezervă al Băncii N a ţ i o n a l e a României se consti- / Profitul brut al Băncii Naţionale a României se constiUiic
tuie în l i m i t a unei cote de 20% d i n profitul brut până când acesta numai din veniturile nete din activitatea operaţională.
ajunge să fie egal cu capitalul propriu, după care cota respectivă
/ Diferenţele favorabile nete din reevaluări, după deducerea
se reduce la 10% până când fondul de rezervă ajunge să fie egal
pierderilor nete din operaţiuni, se alocă contului special de
cu d u b l u l c a p i t a l u l u i propriu şi, ulterior, cota se stabileşte la 5%.
reevaluări.
• P l a n u l de c o n t u r i
/ Profitul net al Băncii Naţionale a României se alocă şi se
O p e r a ţ i u n i l e B ă n c i i N a ţ i o n a l e a României sunt contabilizate
utilizează în următoarea ordine de prioritate:
potrivit p l a n u l u i propriu de conturi, avizat de Ministerul Finanţelor,
a) pentru creşterea c a p i t a l u l u i propriu până la un
pe exerciţii financiare anuale, începând cu data de .1 ianuarie şi
nivel echivalent cu 5% din pasivele monetare agre-
terminând cu data de 31 decembrie.
gate, înregistrate în b i l a n ţ la s f â r ş i t u l fiecărui exer-
Banca Naţională a României va menţine conturi şi evidenţe şi
ciţiu financiar anual;
va întocmi rapoarte a n u a l e care să reflecte o p e r a ţ i u n i l e şi rezultatele
b) pentru răscumpărarea t i t l u r i l o r de stat transferate
financiare, inclusiv provizioanele constituite pentru credite neperfor-
Băncii Naţionale a României de către M i n i s t e r u l
mante, în conformitate cu legislaţia în domeniu şi cu principiile
Finanţelor, în c o n d i ţ i i l e prevăzute la art. 43 alin (2)
acceptate pe plan internaţional pentru băncile centrale.
din Statutul B.N.R.;
c) pentru constituirea fondului de dezvoltare;
Bugetul de venituri şi cheltuieli d) pentru fondul de participare a salariaţilor la profit,
în limita a 10%;
• Bugetul a n u a l de venituri şi c h e l t u i e l i se aprobă de Consiliul e) pentru alte destinaţii care se stabilesc de către
de a d m i n i s t r a ţ i e al Băncii N a ţ i o n a l e a României şi se verifică în C o n s i l i u l de a d m i n i s t r a ţ i e al Băncii Naţionale a
execuţie de comisia de cenzori. României;
• C o n t u l de profit şi pierderi f) profitul rămas se virează în totalitate la bugetul de
Pentru fiecare exerciţiu financiar anual, profitul sau pierderea stat, până cel mai târziu la data de l i u n i e a urmă-
Băncii Naţionale a României se calculează, în concordanţă cu stan- torului exerciţiu financiar anual.
dardele contabile internaţionale, ca diferenţă între veniturile şi cheltu- • Repartizarea pierderilor nete
i e l i l e d i n activitatea operaţională. Dacă într-un exerciţiu financiar anual Banca Naţională a Româ-
în cazul în care în b i l a n ţ u l B ă n c i i N a ţ i o n a l e a României valoa-
101
100
niei înregistrează o pierdere netă, aceasta se repartizează astfel:
/ dacă pierderea netă este compusă din pierderi nete din
operaţiuni şi diferenţe nefavorabile nete din reevaluări,
suma pierderilor nete din operaţiuni se suportă, în ordine, 3.3. Dispoziţii speciale şi sancţiuni aplicabile
din fondul de rezervă şi din capitalul propriu, iar suma
diferenţelor nefavorabile nete din reevaluări se alocă
prevăzute de Statutul B.N.R.16
contului special de reevaluări;
Operaţiunile comerciale efectuate de Banca Naţională a Româ-
/ dacă pierderea netă este compusă din venituri nete din
niei, care se reflectă în bugetul de venituri şi cheltuieli, în bilanţul
operaţiuni şi diferenţe nefavorabile nete din reevaluări,
anual şi în contul de profit şi pierderi, sunt supuse controlului ulterior
veniturile nete din operaţiuni se constituie în profit brut, al Curţii de Conturi.
iar diferenţele nefavorabile nete din reevaluări vor fi
Banca Naţională a României este împuternicită să emită regle-
alocate contului special de reevaluări; mentările necesare pentru a pune în aplicare şi a impune respectarea
/ dacă pierderea netă este compusă din pierderi nete din prevederilor legale. Acestea pot fi sub formă de regulamente, ordine,
operaţiuni şi diferenţe favorabile nete din reevaluări, pier- norme şi circulare, având caracter obligatoriu pentru persoanele juri-
derea netă se acoperă, în ordine, din fondul de rezervă şi dice publice şi private precum şi pentru persoanele fizice.
din capitalul propriu; De asemenea, Banca Naţională a României contribuie la armo-
/ dacă pierderea netă este compusă din pierderi nete din nizarea regulilor şi practicilor privind colectarea, prelucrarea şi distri-
operaţiuni şi diferenţe favorabile nete din reevaluări, pier- buirea informaţiilor statistice în domeniile sale de competenţă.
derea netă se acoperă, în ordine, din fondul de rezervă şi în acest scop colectează informaţii statistice primare, care sunt
d i n capitalul propriu; necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor sale legale, de la
/ dacă pierderea netă nu se acoperă din fondul de rezervă, autorităţile publice, bănci, instituţii financiare şi alte persoane juri-
c a p i t a l u l propriu şi d i s p o n i b i l u l din contul special de dice şi fizice.
reevaluări, pentru suma rămasă Ministerului Finanţelor va Băncile şi celelalte persoane juridice publice sau private, care
transfera Băncii Naţionale a României titluri de stat, în au fost autorizate sau care au conturi la Banca Naţională a României,
c o n d i ţ i i l e prevăzute la art. 43 a l i n (2) din Statutul B.N.R. sunt obligate să furnizeze acesteia orice date sau informaţii solicitate
pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor stabilite prin lege.
NOTĂ: Banca Naţională a României poate publica astfel de date şi
Pentru eventualele erori la plăţi sau la înregistrări în conturile informaţii, 'în întregime sau în parte, dar numai în forma agregată.
titularilor, Banca Naţională a României răspunde numai până la limita în privinţa garanţiilor speciale, Statutul B.N.R. prevede urmă-
sumei eronat plătite sau înregistrate în cont, inclusiv de penalităţile aferente
toarele:
care se varsă la bugetul de stat, suportate de titularii de cont în cazurile
prevăzute de lege dacă este sesizată cu reclamaţie scrisă până la expirarea / Convenţiile, contractele sau orice alte aranjamente de
termenului stabilit si comunicai titularilor de cont. creditare încheiate de Banca Naţională a României constituie titluri
Bilanţul anual ţi contul de profit ţi pierderi al Băncii Naţionale a executorii, în caz de neplată pentru întregul sold al creanţei de plătit,
României, certificate de comisia de cenzori, după adoptarea lor de către inclusiv dobânzile sau alte costuri aferente.
consiliul de administraţie, se publică în Monitorul Oficial al României. / Organele de stat financiare sau judecătoreşti execută
creanţa Băncii Naţionale a României pe baza simplei notificări din

1
Cf. ibid., art. 49-60.

102 103
partea acesteia.
/ în cazul în care d e b i t o r u l nu îşi î n d e p l i n e ş t e a n g a j a m e n - şi provizioanele de risc, lingourile, monedele şi alte obiecte din aur,
tele asumate, Banca Naţională a R o m â n i e i este în drept să procedeze argint şi din alte metale şi pietre preţioase sunt scutite de taxe şi
la recuperarea creanţelor prin executarea garanţiilor, astfel: impozite.
a) vânzarea totală sau parţială, pe contul debitorului, a / Membrii Consiliului de administraţie şi salariaţii Băncii
titlurilor şi efectelor care i-au fost date în garanţie, Naţionale a României sunt obligaţi să păstreze secretul asupra
în termen de maximum 3 zile, după o simplă soma- oricărei informaţii nedestinate publicării, de care au luat cunoştinţă în
ţie printr-un act extrajudiciar; cursul exercitării funcţiilor lor, şi nu vor folosi aceste informaţii
b) din venitul rezultat din vânzare se recuperează pentru obţinerea de avantaje personale, orice abatere fiind pedepsită
creanţele, avansurile, dobânzile şi orice alte cheltu- conform legii.
ieli efectuate de Banca Naţională a României, iar / Dezvăluirea secretului profesional bancar se poate face în
eventualul surplus rămas se remite debitorului. cadrul unei proceduri judiciare, numai în condiţiile aprobate de
Unele aspecte privind operaţiunile în favoarea terţilor rezultă Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României.
din următoarele prevederi: / Banca Naţională a României nu poate participa cu capital,
• Banca Naţională a României efectuează unele operaţiuni direct sau indirect, la nici o societate comercială sau regie autonomă,
în favoarea terţilor, numai în condiţiile prezentării documentelor pe cu excepţia propriilor sale întreprinderi de imprimare a biletelor de
care le considera necesare şi poate, ori de câte ori consideră necesar, bancă şi de batere a monedei metalice şi a altor societăţi care pot
să ceară constituirea de garanţii reale sau personale. contribui la realizarea atribuţiilor sale.
• Cu excepţia cazurilor în care Statutul B.N.R. autorizează / Banca Naţională a României poate face -investiţii imobi*
în mod expres aceasta, Banca Naţională a României nu va acorda liare numai pentru necesităţile sale de funcţionare şi pentru nevoile
asistenţă financiară sub formă de credite, angajamente de resurse, colective ale personalului, stabilite de consiliul său de administraţie.
preluare integrală sau parţială a obligaţiilor aferente unui împrumut / Toate reglementările emise de Banca Naţională a Româ-
ori altui instrument de îndatorare, asumare a unei datorii sau a unui niei se publică în Monitorul Oficial al României.
pasiv adiacent ori în vreo altă formă. / Banca Naţională a României va deschide şi va menţine un
• Cu respectarea prevederilor sus-menţionate, Banca Naţio- registru public al reglementărilor sale publicate în Monitorul Oficial
nală a României ţioate^ al României.
a) să investească resursele sale financiare în valori / Periodic, se vor publica raportul anual, rapoarte privind
mobiliare cu grad mare de lichiditate, emise de balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a ţării, buletine
debitori cu bonitate; privind evoluţia monedei şi a creditului, studii şi alte materiale
b) să achiziţioneze, în cursul executării creanţelor pe cuprinzând informaţii destinate publicităţii.
care le are, orice fel de drepturi care pot fi valorifi-
• Sancţiuni
cate; Pentru nerespectarea reglementărilor emise de către Banca
c) să acorde salariaţilor săi câte un credit pentru lo- Naţională a României, în cazurile care nu cad sub incidenţa Legii
cuinţe şi credite pentru bunuri de folosinţă îndelun- bancare, conducerea executivă a Băncii Naţionale a României poate
gată, cu dobândă la n i v e l u l dobânzii medii lunare
aplica următoarele sancţiuni:
de la băncile comerciale.
• avertisment scris;
în legătură cu specificul funcţionării B.N.R., mai trebuiesc pre-
• amendă de la l milion lei la 10 milioane lei;
cizate următoarele: amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat;
/ Capitalul Băncii Naţionale a României, fondul de rezervă • suspendarea, pe un termen de până la 90 de zile,

105
parţială sau totală, a autorizaţiei acordate de Banca
Naţională a României;
• retragerea autorizaţiei acordate de Banca Naţională
a României. CAP. IV.
Contestaţiile pot fi făcute în termen de 15 zile de la data comu-
nicării sancţiunii şi se soluţionează de Consiliul de administraţie al
REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢII
Băncii Naţionale a României în maximum 30 de zile de la primirea BANCARE ÎN ROMÂNIA
acestora.
In termen de 15 zile de la comunicare, deciziile Consiliului de 4.1. Activităţile efectuate de bănci
administraţie al Băncii Naţionale a României pot fi contestate la 4.2. Autorizarea băncilor. Cazurile de retragere a autorizaţiei de către
Curtea Supremă de Justiţie. B.N.R.
4.3. Organizarea şi conducerea băncilor
4.4. Secretul profesional
4.5. Cerinţe operaţionale privind activitatea societăţilor bancare
4.5.1. Cerinţe de capital
4.5.2. Cerinţe prudenţiale
4.5.3. Acţionari semnificativi
4.5.4. Tranzacţii interzise
4.5.5. Documente contractuale, registre şi evidenţe
4.5.6. Conturi, situaţii financiare şi controlul acestora
4.6. Transferul de fonduri
4.7. Supravegherea prudenţială a băncilor
4.8. Măsuri de remediere şi sancţiuni
4.9. Supravegherea şi administrarea specială a băncilor
4.9.1. Măsuri de instituire a supravegherii speciale a băncilor
4.9:2. Măsuri de administrare specială a băncilor

107
a) acceptarea de depozite;
b) contractarea de credite, operaţiunile de factoring şi scon-
CAP. IV. tarea efectelor de comerţ, inclusiv forfetare;
c) emiterea şi gestiunea instrumentelor de plată şi de credit;
REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢII d) plăţi şi decontări;
BANCARE ÎN ROMÂNIA e) leasing financiar;
f) transferuri de fonduri;
Pe teritoriul României, orice persoană care desfăşoară activitate g) emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente;
bancară are obligativitatea deţinerii unei autorizaţii emise de Banca h) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu:
Naţională a României'. • instrumente monetare negociabile (cecuri, cambii,
certificate de depozit);
• valută;
• instrumente financiare derivate;
4.1. Activităţile efectuate de bănci • metale preţioase, obiecte confecţionate din acestea,
pietre preţioase;
Băncile, persoane juridice române, şi sucursalele băncilor • valori mobiliare;
străine pot desfăşura, în limita autorizaţiei acordate, următoarele i) intermedierea în plasamentul de valori mobiliare şi
activităţi 2 : oferirea de servicii legate de acesta;
j) administrarea de portofolii ale clienţilor, în numele şi pe
riscul acestora;
Cf. Legii bancare nr. 58/5 martie 1998, publicată în M. Of. nr. 121/23 k) custodia şi administrarea de valori mobiliare;
martie 1998, art. 1 , 3 şi 4-6: Activitatea bancară în România se desfăşoară 1) depozitar pentru organismele de plasament colectiv de
prin B.N.R. şi prin bănci, putându-se autoriza şi alte persoane juridice, cu valori mobiliare;
respectarea Legii bancare (care se aplică şi sucursalelor din România ale m) închirierea de casete de siguranţă;
băncilor străine). Interdicţiile prevăzute de lege sunt următoarele:
n) consultanţă fmanciar-bancară;
• Se interzice oricărei persoane, care nu are autorizaţie emisă de Banca
Naţională a României, să utilizeze denumirea de bancă sau derivatele o) operaţiuni de mandat.
denumirii de bancă, în legătură cu o activitate, un produs sau un servi- Băncile pot desfăşura activităţile prevăzute de legislaţia privind
ciu, cu excepţia cazului în care această utilizare este stabilită sau recu- valorile mobiliare şi bursele de valori prin societăţi distincte, speci-
noscută prin lege sau printr-un acord internaţional, sau când, din con- fice pieţei de capital, care vor funcţiona sub reglementarea şi supra-
textul în care este folosit cuvântul bancă, rezultă neîndoielnic că nu este vegherea Comisiei Naţionale a Valorilor mobiliare, cu excepţia
vorba de activităţi bancare. activităţilor care, potrivit acestei legislaţii, pot fi desfăşurate în mod
• Se interzice oricărei bănci străine să se angajeze direct într-o activitate direct de către bănci.
bancară în România, cu excepţia cazului în care activitatea este desfă-
Operaţiunile de leasing financiar vor fi desfăşurate de către
şurată într-o filială constituită ca bancă, persoană juridică română, sau
printr-o sucursală, pentru care a fost emisă o autorizaţie de către Banca bănci, pri societăţi distincte, constituite în acest scop.
Naţională a României.
• Se interzice oricărei persoane, alta decât o bancă autorizată sau o socie-
tate autorizată conform legii, să se angajeze în activităţi de acceptare de
depozite.
2
Ibid., art. 8.

108
109
e) structura acţionarului;
f) sediul băncii;
g) auditorul independent.
4.2. Autorizarea băncilor. Cazurile de Banca Naţională a României poate cere unui solicitant să pre-
retragere a autorizaţiei de către B.N.R. zinte orice informaţie şi documente suplimentare, dacă cele prezen-
tate sunt incomplete sau insuficiente.
Aşa cum am arătat mai sus, băncile, persoane juridice române, In termen de cel mult 4 luni de la primirea cererii, Banca
pot funcţiona numai pe baza autorizaţiei emise de Banca Naţională a Naţională a României va aproba constituirea unei bănci sau va
României. Ele se constituie sub forma juridică de societate comer- respinge cererea şi va comunica în scris solicitantului hotărârea sa,
cială pe acţiuni, în baza aprobării Băncii Naţionale a României, cu împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, în cazul respin-
respectarea prevederilor legale în vigoare, aplicabile societăţilor gerii cererii.
comerciale. în termen de două luni de la comunicarea aprobării de consti-
Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător şi în cazul tuire, în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare vor fi prezentate
sucursalelor băncilor, persoane j u r i d i c e străine. Băncii Naţionale a României documentele care atestă constituirea
Băncile străine au obligaţia să notifice Băncii naţionale a legală a băncii, în cazul băncilor care se constituie pe calea subscrip-
României deschiderea de reprezentanţe în România, în conformitate ţiei publice, termenul de prezentare a acestor documente este de 8
cu reglementările date de aceasta. luni.
Reprezentanţele băncilor străine îşi vor limita activitatea la acte Banca Naţională a României decide cu privire la autorizarea
de informare, de legătură sau de reprezentare şi nu vor efectua nici un funcţionării unei bănci în termen de cel mult 4 luni de la data primirii
fel de operaţiuni supuse dispoziţiilor legii bancare. documentelor.
Cererea de autorizare va fi înaintată Băncii Naţionale a Româ- Potrivit legii bancare, cererea de autorizare.y.a_fiirespîris5, dacă:
niei în forma stabilită de aceasta. Documentaţia care trebuie să înso- a) documentaţia prezentată este incompletă sau nu este
ţească cererea, termenele şi procedura de autorizare vor fi stabilite întocmită în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
prin reglementările Băncii Naţionale a României. b) documentaţia prezentată este insuficientă pentru a deter-
Condiţiile în care autorizaţia poate fi acordată vor fi reglemen- mina dacă:
tate de Banca Naţională a României şi se vor referi, fără a fi limita- • banca va desfăşura o activitate în conformitate cu
tive, la: legea;
a) calificarea şi experienţa profesională a conducătorilor • onorabilitatea, pregătirea şi experienţa profesiona-
băncii; lă a conducătorilor băncii şi calitatea acţionarilor
b) nivelul minim al capitalului social subscris, care trebuie semnificativi sunt corespunzătoare pentru îndepli-
vărsat, în formă bănească, în totalitate, la momentul : .nirea obiectivelor prevăzute în studiul de fezabili-
constituirii; tate şi a activităţilor financiar-bancare propuse a fi
c) studiul de fezabilitate al băncii; desfăşurate;
d) acţionarii semnificativi şi fondatorii băncii; c) capitalul social este mai mic decât nivelul minim stabilit
de Banca Naţională a României;
d) forma juridică este alta decât societate pe acţiuni;
3
Cf. ibid., art. 9-18. Băncile care au fu/.ionat sau care au rezultat în urma e) din evaluarea studiului de fezabilitate şi/sau din rapoar-
d i v i z ă r i i unei u n i t ă ţ i bancare sunt obligate sft obţină autorizaţia B.N.R. [ibid., tele anuale ale băncii străine, după caz, rezultă că banca
art. 20], nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse în condiţii
compatibile cu buna funcţionare a sistemului bancar şi cu
regulile unei practici bancare prudente, care să asigure pe baza unuia dintre următoarele motive:
clientelei o siguranţă satisfăcătoare, sau acestea nu cores- a) banca nu a început operaţiunile pentru care a fost
pund condiţiilor existente în cadrul segmentului de piaţă autorizată, în termen de un an de la primirea autori-
ce urmează a fi acoperit de serviciile oferite de bancă; zaţiei, sau nu şi-a exercitat, de mai mult de 6 luni,
f) conducătorii băncii, administratorii sau cenzorii acesteia activitatea de acceptare de depozite;
nu au onorabilitatea necesară, calificarea şi experienţa b) autorizaţia a fost obţinută pe baza unor declaraţii
profesională adecvate funcţiilor lor, potrivit art. 25 d i n false sau prin orice alt mijloc ilegal;
legea bancară, sau cu privire Ia care a fost luată una dintre c) acţionarii au decis să dizolve şi să lichideze banca;
măsurile prevăzute la art. 69 sau 70 din aceeaşi lege; d) a avut loc o infuzie sau o divizare a băncii;
g) calitatea fondatorilor sau a acţionarilor semnificativi nu e) autoritatea competentă din ţara în care are sediul
corespunde nevoii garantării unei gestiuni sănătoase şi banca străină ce a înfiinţat o sucursală în România
prudente a băncii, pentru cauze cum ar fi: i-a retras acesteia autorizaţia de a desfăşura activităţi
• puterea financiară a acestora nu este suficientă bancare;
pentru a evita dependenţa de dividendele distribui- f) s-a retras autorizaţia băncii a cărei filială este.
te sau de alte avantaje pe care le-ar putea obţine de Hotărârea Băncii Naţionale a României de retragere a autori-
la bancă, în vederea satisfacerii obligaţiilor lor zaţiei se comunică în scris băncii, filialei sau sucursalei în cauză,
financiare în primii 3 ani de activitate a băncii; împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, şi se publică în
• sursa fondurilor utilizate pentru obţinerea partici- Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi în două publicaţii
paţiei este un credit intern; de circulaţie naţională.
• condamnări penale; Hotărârea de retragere a autorizaţiei produce efecte de la data
• persoanele juridice care au calitatea de fondator publicării ei în Monitorul Oficial al României sau de la o dată
sau de acţionar semnificativ sunt în funcţiune de ulterioară, specificată în hotărârea respectivă.
mai puţin de 3 ani; începând cu data intrării în vigoare a hotărârii de retragere a
h) înainte de obţinerea aprobării de constituire, fondatorii au autorizaţiei, băncii, filialei sau sucursalei respective i se interzice
făcut comunicări publice asupra înfiinţării sau funcţionării angajarea în orice operaţiune financiară.
băncii;
i) nu sunt respectate prevederile prezentei legi sau regle-
4
mentările date în aplicarea acesteia. 4.3. Organizarea şi conducerea băncilor
NOTĂ:
Aceste prevederi se aplică, în mod corespunzător, si în cazul sucur- Diversele aspecte privind organizarea şi conducerea băncilor se
salelor băncilor străine, cererea de autorizare fiind înaintată Băncii Naţio- stabilesc prin actele constitutive ale acestora în conformitate cu
nale a României de către banca străină respectivă. legislaţia comercială şi cu respectarea dispoziţiilor legii bancare
române.
Banca Naţională a României poate retrage autorizaţia unei în toate actele ei oficiale, banca trebuie să se identifice în mod
bănci sau unei filiale româneşti, u n e i filiale sau sucursale a unei clar printr-un minim de date: firma sub care banca este înmatriculată
bănci străine, astfel: în registrul comerţului, capitalul social, adresa sediului principal,
• la cererea băncii;
• ca sancţiune;
'Ibid., art. 21-28.
12
113
numărul şi data înmatriculării în registrul comerţului, numărul şi data
în acest caz, preşedintele c o n s i l i u l u i de administraţie conduce şi
înmatriculării în registrul bancar.
comitetul de direcţie.
Banca este angajată prin semnătura a cel puţin doi conducători,
Administratorii băncii pot fi numai persoane fizice, în număr de
având competenţele stabilite prin actele constitutive proprii, sau a cel
cel mult 11. Termenului mandatului lor nu poate fi mai mare de 4
puţin două persoane împuternicite de către aceştia, în conformitate cu
ani, cu posibilitatea de a fi realeşi.
regulamentele proprii ale băncii şi cu reglementările emise de Banca
în afară de condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare referi-
Naţională a României în acest sens.
toare la administratori, o persoană nu poate fi aleasă în consiliul de
Fiecare bancă va avea un regulament propriu de funcţionare,
administraţie al unei bănci, iar dacă a fost aleasă, decade din man-
aprobat de organele statutare, prin care va stabili cel puţin:
a) structura organizatorică a băncii; datul său, dacă:
a) este salariat al băncii în cauză, cu excepţia conducătorilor
b) atribuţiile fiecărui compartiment al băncii şi relaţiile din-
tre acestea; acesteia;
c) atribuţiile sucursalelor şi ale altor sedii secundare ale b) este salariat, administrator sau cenzor la o altă bancă. Fac
băncii; excepţie salariaţii şi administratorii unei bănci, în cazul în
care sunt aleşi administratori la o filială a băncii;
d) atribuţiile comitetului de risc, comitetului de administrare
c) în ultimii 5 ani i s-a retras aprobarea de către Banca
a activelor şi pasivelor, comitetul de credite; înfiinţarea
Naţională a României, potrivit art. 6 din Legea bancară,
acestor comitete este obligatorie în desfăşurarea activităţii
băncii; sau a fost înlocuită, potrivit art. 70 din aceeaşi lege, ca
e) competenţele şi răspunderea conducătorilor băncii, direc- urmare a unei măsuri de remediere luate de bancă.
torilor executivi, şefilor sucursalelor şi ai altor sedii în legătură cu cenzorii societăţilor bancare, arătăm că pot fi
secundare ale băncii şi ale altor salariaţi care se angajează cenzori ai unei bănci numai persoanele fizice care au calitatea de
în operaţiuni financiar-bancare în numele şi contul băncii; expert contabil sau contabil autorizat cu studii superioare, în condiţii-
f) sistemul de control intern al băncii. le legii, şi au experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul financiar-ban-
Conducătorii băncii trebuie să fie rezidenţi în România, să car, precum şi societăţile de expertiză contabilă autorizate să desfă-
exercite exclusiv funcţia în care au fost numiţi şi cel puţin 5 ani în şoare această activitate pe teritoriul României.
activitatea financiar-bancară şi să nu fi cauzat, prin activitatea lor, NOTĂ:
falimentul unei societăţi comerciale. Nu pot fi cenzori ai unei bănci persoanele care, potrivit art. 70 din
Persoanele desemnate în calitate de conducători ai băncii legea bancară au fost în ultimii 5 ani înlocuite ca urmare a unei măsuri de
trebuie să fie aprobate de Banca Naţională a României înainte de remediere luate de o bancă.
începerea exercitării funcţiei.
Legea face o serie de referiri şi la conflictul de interese 5 . Astfel,
NOTĂ: administratorul notifică în scris băncii natura şi întinderea interesului
Banca Naţională a României poate să stabilească şi alte reguli ţi sau relaţiei sale materiale, dacă:
norme etice şi profesionale pentru calitatea şi activitatea personalului a) este parte a unui contract cu banca;
bancar. b) este administrator al unei persoane juridice care este parte
a unui contract cu banca;
în cazul în care consiliul de administraţie al băncii deleagă o c) are un interes material sau o relaţie materială cu o persoa-
parte dintre competenţele sale unui comitet de direcţie, potrivit legii, nă care este parte dintr-un contract cu banca, cu excepţia
toţi conducătorii băncii vor face parte din acesta.
;
Ibid., art. 29-34.

l 14
15
contractelor de depozit sau de păstrare de valori.
titularilor conturilor.
Obligaţia arătată mai sus revine administratorului atunci când a
Personalul unei bănci, supus prevederilor prezentei legi, nu are
cunoscut sau trebuia să cunoască faptul că a fost încheiat sau este în
dreptul de a folosi sau de a dezvălui, nici în timpul activităţii, nici
curs de a fi încheiat un astfel de contract.
după încetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar
Administratorul unei bănci este obligat ca, ori de câte ori este
dăuna intereselor ori prestigiului unei bănci sau vreunui client al
necesar, dar nu mai puţin de o dată pe an, să prezinte, în scris, consi-
acesteia.
liului de administraţie al băncii o declaraţie din care să rezulte nume-
Prevederile de mai sus se aplică şi persoanelor care obţin infor-
le şi adresa asociaţilor săi şi date referitoare la interesele materiale de
maţii de natura celor arătate, din rapoarte ori alte documente ale
natură financiară, comercială, agricolă, industrială sau de altă natură
băncii.
ale administratorului şi ale familiei sale.
Orice membru al c o n s i l i u l u i de administraţie al unei bănci,
Un administrator care are un interes material sau o relaţie mate-
precum şi toate persoanele care participă la activitatea băncii sunt
rială, în sensul arătat, nu va participa la dezbaterile asupra contrac-
obligate să păstreze secretul profesional. Informaţii privind sumele
tului şi se va abţine de la vot asupra oricărei probleme legate de acest
depuse şi operaţiunile efectuate pe numele persoanelor fizice şi juri-
contract, dar, în scopul realizării cvorumului necesar luării unei deci- dice se vor transmite numai titularilor sau reprezentanţilor lor legali,
zii asupra contractului în cauză, administratorul va fi considerat iar în cauzele penale în care s-a pus în mişcare acţiunea penală împo-
prezent.
triva titularului, la cererea scrisă a procurorului sau a instanţei jude-
cătoreşti. Personalul băncii nu poate uza, în folos personal, de infor-
NOTĂ:
maţiile bancare pe care le deţine sau de care a luat cunoştinţă în orice
Un interes este considerat material, In sensul celor arătate mai sus,
dacă se referă la averea, afacerea sau interesele familiei (soţului/soliei, mod.
rudelor şi afinilor până la gradul al doilea inclusiv) persoanei care are Prevederile sus-menţionate se aplică şi persoanelor care obţin,
interes. din activitatea de control şi supraveghere sau din rapoarte ori docu-
Când un administrator nu declară un conflict de interese, pot avea loc mente ale băncii, informaţii de natura celor arătate mai sus.
următoarele:
a) banca, un acţionar al acesteia sau Banca Naţională a României
poale cere instanţei judecătoreşti anularea oricărui contract in
care acesta are un interes material nedeclarat, potrivit celor 4.5. Cerinţe operaţionale privind activitatea
prevăzute în prezentul capitol:
b) Banca Naţională a României poate cere băncii suspendarea
societăţilor bancare
administratorului pe o perioadă care să nu depăşească un an
sau înlocuirea acestuia. în activitatea lor7, băncile se supun reglementărilor şi ordinelor
emise de Banca Naţională a României, date în aplicarea legislaţiei
privind politica monetară, de credit, valutară, de plăţi, de asigurare a
prudenţei bancare şi de supraveghere bancară.
4.4. Secretul profesional Băncile îşi organizează întreaga activitate în conformitate cu
r e g u l i l e unei practici bancare prudente şi sănătoase şi cu cerinţele
legii.
Potrivit legii 6 , banca va păstra confidenţialitatea tuturor tranzac- Modificările în situaţia băncii sunt supuse aprobării Băncii
ţiilor şi serviciilor pe care le oferă, inclusiv cu privire la identitatea Naţionale a României, în c o n d i ţ i i l e stabilite de aceasta prin regle-

' Ibid., art. 35-37. 7


Ibid., art. 38-39.

116
17
mentări. înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor privind
respectivele modificări se va face numai după obţinerea acestei ţiuni, precum şi rezervele constituite pe seama unor astfel
aprobări. de prime;
în statutele lor, băncile nu vor putea stabili excepţii de la b) dividendele din profitul net cuvenit acţionarilor după
principiul potrivit căruia o acţiune dă dreptul la un singur vot. plata impozitului pe dividende potrivit legii;
Acţiunile emise de bănci vor putea fi numai nominative. c) rezervele din influenţele de curs valutar aferente aprecie-
în vederea funcţionării, în termen de 30 de zile de la obţinerea rii disponibilităţilor în valută reprezentând capital social
autorizaţiei, fiecare bancă este obligată să deschidă cont curent la în valută;
Banca Naţională a României, conform reglementărilor emise de d) rezervele constituite din profitul net, existente în sold
aceasta. Transferurile băneşti operate prin înscrieri în contul curent potrivit ultimului bilanţ contabil;
deschis în evidenţele Băncii Naţionale a României sunt irevocabile şi e) diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului pot fi
necondiţionate. incluse în rezerve şi utilizate pentru majorarea capitalului
social.
4.5.1. Cerinţe de capital * Trebuie cunoscut că orice modificare a nivelului capitalului so-
cial al unei bănci este supusă aprobării Băncii Naţionale a României.
Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat, integral şi în formă Băncile repartizează 20% din profitul brut pentru constituirea
bănească, la momentul subscrierii. unui fond de rezervă, până când fondul astfel constituit egalează
Capitalul social minim este stabilit de Banca Naţională a capitalul social, apoi, maximum 10%, până în momentul în care fon-
României. dul a ajuns de două ori mai mare decât capitalul social. După atinge-
La constituire, aportul de capital va fi vărsat într-un cont, cu rea acestui nivel, alocarea de sume pentru fondul de rezervă se face
dobândă la vedere sau la termen, deschis la o bancă, persoană juridi- din profitul net.
că română, sau la o sucursală a unei bănci străine autorizate să De asemenea, băncile repartizează din profitul brut sumele
funcţioneze pe teritoriul României. Contul de capital va fi blocat destinate constituirii rezervei generale pentru riscul de credit, în
până la înmatricularea băncii în registrul comerţului. limita a 2% din soldul creditelor acordate.
Băncile trebuie să menţină în permanenţă un nivel minim al
capitalului social, în formă bănească, în conformitate cu reglemen- 4.5.2. Cerinţe prudenţiale
tările Băncii Naţionale a României.
Sucursalele băncilor străine vor menţine în permanenţă un La acordarea creditelor, băncile urmăresc ca solicitanţii să pre-
capital de dotare, la nivelul prevăzut prin reglementările Băncii zinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadenţă, în acest
Naţionale a României, pentru capitalul social minim al băncilor, scop băncile cer solicitanţilor garantarea în condiţiile stabilite prin
persoane juridice române. normele lor de creditare.
9
Băncile pot majora capitalul social, pe lângă subscrierea de noi Potrivit legii bancare , băncile trebuie să respecte următoarele
aporturi în formă bănească, potrivit legislaţiei în vigoare, şi prin cerinţe prudenţiale atunci când acestea sunt prevăzute de reglemen-
utilizarea următoarelor surse: tările Băncii Naţionale a României:
a) primele de emisiune sau de aport şi alte prime legate de a) nivelul minim de solvabilitate, determinat ca raport între
capital integral încasate, rămase după plata şi acoperirea nivelul fondurilor proprii şi totalul activelor şi elemen-
cheltuielilor neamortizate efectuate cu astfel de opera- telor în afara bilanţului^ppnderate în funcţie de gradul lor
de risc;
1
Ibid., art. 40-43.
' Ibid., art. 44-50.

119
b) expunerea maximă faţă de un singur debitor, exprimată
procentual, ca raport între valoarea totală a acesteia şi efectuate în nume şi cont propriu, nu poate depăşi nivelul de 100%
nivelul fondurilor proprii ale băncii; din fondurile sale proprii, cu excepţia celor în titluri de stat.
c) expunerea maximă agregată, exprimată procentual, ca
raport între valoarea totală a expunerilor mari şi n i v e l u l NOTĂ:
fondurilor proprii; împrumuturile acordate persoanelor aflate în relaţii speciale cu banca
sau personalului acesteia, inclusiv familiilor acestora, pot fi permise numai
d) n i v e l u l minim de lichiditate, determinat în funcţie de
în condiţiile stabilite de reglementările Băncii Naţionale a României.
scadenţele creanţelor şi angajamentelor băncii;
e) clasificarea creditelor acordate şi a dobânzilor neîncasate
aferente acestora şi constituirea provizioanelor specifice
4.5.3. Acţionari semnificativi"'
de risc;
Orice persoană, care intenţionează să achiziţioneze o partici-
f) poziţia valutară, exprimată procentual în funcţie de nive-
lul fondurilor proprii; paţie de cel puţin 5% din capitalul social al băncii, trebuie să obţină
aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a României, în conformitate
g) administrarea resurselor şi plasamentelor băncii;
cu reglementările emise de aceasta.
h) extinderea reţelei de sucursale şi alte sedii secundare ale
băncii. Aceeaşi aprobare este necesară şi în situaţia în care orice acţio-
nar semnificativ intenţionează să-şi majoreze participaţia sa, astfel
Băncile, persoane juridice române, pot deschide pe teritoriul
încât proporţia capitalului social deţinut să atingă sau să depăşească
României sucursale şi alte sedii secundare (agenţii şi alte asemenea)
în condiţiile prevăzute de reglementările Băncii Naţionale a Româ- niveluri reprezentând multipli de 5%.
niei, lucru valabil şi în cazul sucursalelor băncilor străine.
Apoi, băncile, persoane juridice române, pot deschide reprezen- 4.5.4. Tranzacţii interzise
tanţe şi sucursale sau pot înfiinţa filiale în străinătate, numai cu apro-
barea prealabilă a Băncii Naţionale a României, conform reglementă- Băncile nu pot desfăşura următoarele operaţiuni":
rilor emise de aceasta. a) angajarea în tranzacţii cu bunuri mobile şi imobile. Se
Este important de reţinut că o bancă nu poate efectua repartizări exceptează tranzacţiile cu astfel de bunuri necesare desfăşurării acti-
din profit pentru dividende, dacă, în urma acestei repartizări, banca vităţii şi pentru folosinţa salariaţilor, precum şi tranzacţiile cu bunuri
înregistrează un nivel de solvabilitate sub cel minim prevăzut de mobile şi imobile dobândite ca urmare a executării creanţelor băncii.
reglementările Băncii Naţionale a României. Bunurile mobile şi imobile, dobândite ca urmare a executării
Valoarea totală a investiţiilor pe termen lung ale unei bănci, în silite a creanţelor, altele decât cele necesare desfăşurării activităţii şi
valorile mobiliare emise de o societate comercială care nu este anga- pentru folosinţa salariaţilor, se vând de către bancă în termen de un
jată în una sau mai multe din activităţile financiare prevăzute la art. 8 an de la data dobândirii lor. Pentru bunurile imobile, termenul poate
din Legea bancară, nu poate depăşi: fi prelungit cu aprobarea Băncii Naţionale a României;
a) 20% din capitalul social al societăţii comerciale respec- b) achiziţionarea propriilor acţiuni în vederea reducerii
tive; şi capitalului social, care face obiectul unei aprobări prealabile a Băncii
b) 10% din fondurile proprii ale băncii. Naţionale a României;
Valoarea totală a investiţiilor pe termen lung ale băncii, în c) acordarea de împrumuturi sau furnizarea altor servicii
valorile mobiliare emise de asemenea societăţi comerciale, nu poate clienţilor, condiţionată de vânzarea sau cumpărarea acţiunilor băncii;
depăşi 50% din fondurile proprii ale băncii.
Valoarea totală a i n v e s t i ţ i i l o r unei bănci în valori mobiliare, 10
Ibid., art. 51-52.
"Ibid., art. 53.
120
121
d) acordarea de credite garantate cu acţiunile emise de
bancă; şi toate condiţiile respectivelor tranzacţii. Aceste documente trebuie păstrate
e) primirea de depozite, t i t l u r i sau alte valori, când banca se de bănci şi puse la dispoziţia personalului autorizat al Băncii Naţionale a
află în încetare de plăţi; României, la cererea acestuia.
Contractele de credit bancar, precum şi garanţiile reale şi personale,
O angajarea în acceptarea de depozite, dacă majoritatea de- constituite în scopul garantării creditului bancar, constituie titluri execu-
pozitelor provine de la angajaţii băncii. Se exceptează operaţiunile torii.
fondurilor de plasament şi alte operaţiuni financiare bazate pe princi- De la data investirii cu formula executorie a contractului de credit,
piul mutualităţii. dobânzile se vor calcula în continuare şi se vor evidenţia de către bancă, în
afara bilanţului contabil, împreună cu creditele respective.
4.5.5. Documente contractuale, registre şi evidenţe
4.5.6. Conturi, situaţii financiare şi controlul
Fiecare bancă întocmeşte şi păstrează, la sediul său principal, acestora
documente şi evidenţe 1 2 , în limba română, cuprinzând:
a) contractul de societate şi statutul, precum şi toate actele Băncile trebuie să ţină permanent evidenţa contabilă, în
adiţionale prin care acestea au fost modificate; concordanţă cu prevederile legii contabilităţii şi ale reglementărilor
b) un registru al acţionarilor săi, potrivit legii; specifice date în aplicarea acesteia, şi să întocmească situaţii finan-
c) minutele şi hotărârile adunării generale a acţionarilor; ciare adecvate, pentru a reflecta în mod corespunzător operaţiunile şi
d) minutele şedinţelor şi hotărârilor consiliului de admi- condiţia lor financiară. Evidenţa contabilă şi situaţiile financiare ale
nistraţie; unei bănci trebuie să reflecte, de asemenea, operaţiunile şi situaţia
e) registrele şi înregistrările contabile care evidenţiază clar şi financiară a filialelor, sucursalelor şi a celorlalte sedii secundare, pe
corect situaţia activităţii sale, explicarea tranzacţiilor şi bază individuală şi, după caz, pe bază consolidară.
situaţiei sale financiare, astfel încât să permită Băncii Banca Naţională a României stabileşte reguli privind ţinerea
Naţionale a României să determine dacă banca s-a confor- contabilităţii şi a bilanţului contabil, care trebuie aprobate în prealabil
mat reglementărilor legale; de către Ministerul Finanţelor.
O reglementările referitoare la desfăşurarea activităţii, pre- Băncile sunt obligate să prezinte Băncii Naţionale a României
cum şi toate amendamentele acestora; situaţiile lor financiare constând în elemente ale bilanţului contabil,
g) alte înregistrări care sunt cerute potrivit legii ori prevede- precum şi alte date cerute de Banca Naţională a României, la terme-
rilor reglementărilor Băncii Naţionale a României. nele şi în formele stabilite prin reglementări.
Bilanţul contabil al băncilor nu va fi acceptat ca având valabi-
NOTĂ:
litate legală de către autorităţile în drept, fără să fi fost verificate şi
Fiecare bancă întocmeşte şi păstrează la sediul principal sau la sediile
semnate de cenzorii băncii.
sale secundare un exemplar al documentaţiei de credit adecvate şi orice
Prevederile de mai sus se aplică şi sucursalelor băncilor străine,
informaţii privitoare la relaţiile sale de afaceri cu clienţii şi cu alte persoane
pe care Banca Naţională a României le poate prevedea prin reglementări şi atribuţiile cenzorilor fiind îndeplinite de experţi contabili, de conta-
care se pun la dispoziţia personalului autorizat al Băncii Naţionale a bili autorizaţi cu studii superioare sau de societăţi de expertiză conta-
României, la cererea acestuia. bilă, autorizate să desfăşoare această activitate pe teritoriul României.
Toate operaţiunile de credit şi garanţie ale băncilor trebuie Sucursalele băncilor străinextatocmesc bilanţ contabil, care va
consemnate în documente contractuale din care să rezulte clar toţi termenii cuprinde atât activitatea lor, cât şi a sediilor secundare subordonate
acestora. Fiecare bancă va numi un auditor independent. Nu poate fi
Ibid., art. 54-56. numit auditor al unei bănci decât o societate de expertiză contabilă,
autorizată în condiţiile legii să desfăşoare această activitate în
122
123
România.
Auditorul independent întreprinde următoarele: în vederea întăririi disciplinei plăţilor fără numerar şi a redu-
a) va acorda asistenţă băncii în ţinerea evidenţei contabile, cerii costului activităţii bancare, Banca Naţională a României poate
în conformitate cu legislaţia contabilă din România şi cu autoriza, la cerere, o persoană juridică să funcţioneze în calitate de
reglementările Băncii Naţionale a României; casă de compensaţii interbancare.
b) va întocmi un raport anual şi îşi va expune opinia sa, din Nici un aranjament colectiv de efectuare a compensărilor reci-
care să rezulte dacă situaţiile financiare prezintă o ima- proce şi decontărilor interbancare nu poate funcţiona pe teritoriul
gine fidelă a condiţiei băncii; României fără autorizarea prealabilă a Băncii Naţionale a României.
c) va analiza practicile şi procedurile controlului intern şi ale în afara decontărilor, persoanele juridice prevăzute mai sus pot
cenzorilor şi, dacă consideră că acestea nu sunt corespun- primi, la cerere, autorizaţia Băncii Naţionale a României de a efectua
zătoare, va face recomandări băncii pentru remedierea şi alte servicii de administrare de fonduri pe termen de maximum o zi
acestora; lucrătoare, precum şi orice alte servicii care ar putea contribui la
d) va informa Banca Naţională a României cu privire la îndeplinirea scopului prevăzut în actele lor constitutive şi în normele
orice act fraudulos al unui administrator sau angajat, care lor de lucru.
ar putea avea drept consecinţă o pierdere semnificativă.

NOTĂ:
Fiecare bancă publică bilanţul contabil, după aprobarea lui de către 4.7. Supravegherea prudenţială
adunarea generală a acţionarilor, împreună cu opinia auditoriului indepen- 14
dent asupra acestuia, informa si la termenele stabilite de Banca Naţională a
a băncilor
României şi de Ministerul Finanţelor.
Banca Naţională a României supraveghează activitatea bănci-
lor, persoane juridice române, şi a sucursalelor băncilor străine, pe
baza raportărilor de prudenţă bancară făcute potrivit legii şi regle-
4.6. Transferul de fonduri mentărilor Băncii Naţionale a României, precum şi prin inspecţii:
1
la sediul băncilor, al sucursalelor şi al altor sedii secun-
Transferul de fonduri 1 3 este organizat ca parte a activităţii ban- dare din ţară şi din străinătate;
care, în scopul finalizării decontării şi prevenirii riscurilor de neplată. • la sediul sucursalelor băncilor străine şi al sediilor secun-
Fiecare bancă poartă răspunderea pentru legalitatea şi disciplina dare subordonate acestora.
transferului de fonduri între sediile sale. Inspecţiile la sediul băncii se efectuează de către personalul
Autorizarea sistemelor de transfer de fonduri şi a persoanelor Băncii Naţionale a României, împuternicit în acest sens, sau de către
juridice care fac transfer interbancar de fonduri se face de către auditori independenţi numiţi de Banca Naţională a României.
Banca Naţională a României. în cazul sucursalelor şi filialelor băncilor străine, echipele de
Mijloacele de plată scripturale şi circuitele de transfer de fon- inspecţie pot include şi reprezentanţi ai autorităţii de supraveghere
duri se aprobă, în prealabil, pentru fiecare bancă, de către Banca bancară ale statelor respective.
Naţională a României, în interesul protejării consumatorului de astfel Informaţiile referitoare la băncile străine care desfăşoară activi-
de servicii şi încurajări unor plăţi, fără numerar, eficiente. tăţi UT România pot fi furnizate autorităţilor de supraveghere bancară
din ţara de origine, numai în condiţiile de reciprocitate.
13
Ibid., art. 63-65.
Ibid., art. 66-68.
124
125
Băncile sunt obligate să permită personalului Băncii Naţionale
a României şi auditorilor independenţi, numiţi potrivit prevederilor venit la bugetul de stat;
legale, care efectuează inspecţia, să le examineze evidenţele, contu- d) retragerea aprobării date conducătorilor băncii;
rile şi operaţiunile şi să furnizeze toate documentele şi informaţiile e) retragerea autorizaţiei băncii.
legate de administrarea, controlul intern şi operaţiunile băncii, astfel Banca Naţională a României, în urma constatărilor, poate lua
cum vor fi solicitate de către aceştia. următoarele măsuri:
a) încheierea unui acord scris cu consiliul de administraţie al
băncii, care să cuprindă un program de măsuri de reme-
4.8. Măsuri de remediere şi sancţiuni 15 diere;
b) obligarea băncii aflate în culpă să ia măsuri de remediere
în situaţia în care Banca Naţională a. României constată că o a consecinţelor faptelor constatate;
bancă şi/sau oricare dintre administratorii, directorii executivi sau c) instituirea măsurilor de supraveghere specială şi de
cenzorii acesteia se fac vinovaţi de: administrare.
a) încălcarea unei prevederi din legea bancară ori a regle- Constatarea faptelor descrise în prezentul capitol, care consti-
mentărilor sau ordinelor emise de Banca Naţională a tuie încălcări ale disciplinei bancare, se face de către personalul
României în aplicarea legii; Băncii Naţionale a României, împuternicit în acest sens.
b) încălcarea oricărei condiţii sau restricţii prevăzute în Actele de aplicare a măsurilor şi sancţiunilor se emit de către
autorizaţia emisă băncii; guvernator sau viceguvernatori, în cazurile prevăzute în reglemen-
c) efectuarea de operaţiuni fictive şi fără acoperire reală; tările Băncii Naţionale a României emise în acest sens.
d) neraportarea, raportarea cu întârziere sau raportarea de Aplicarea sancţiunilor redate mai sus se prescrie în termen de 2
date eronate privind indicatorii de prudenţă bancară ori ani de la data săvârşirii faptei.
alţi indicatori prevăzuţi în reglementările Băncii Naţionale Aplicarea sancţiunilor nu înlătură răspunderea materială, civilă,
a României; administrativă sau penală, după caz.
e) nerespectarea măsurilor stabilite prin actele de control sau Exerciţiul dreptului de vot al acţionarilor semnificativi, ca-
în urma acestora; re nu au obţinut aprobarea Băncii naţionale a României, con-
O periclitarea credibilităţii şi viabilităţii băncii prin admi- form prevederilor Legii bancare, este suspendat.
nistrarea necorespunzătoare a fondurilor ce i-au fost în- Banca Naţională a României dispune acţionarilor semnificativi,
credinţate, despre care am făcut referite mai sus, să-şi vândă, în termen de 3
Banca Naţională a României poate aplica următoarele luni, acţiunile deţinute peste participaţia aprobată de Banca Naţională
sancţiuni: a României. După expirarea acestui termen, dacă acţiunile nu au fost
a) avertisment scris dat băncii; vândute, Banca Naţională a României dispune băncii anularea acţiu-
b) limitarea operaţiunilor băncii; nilor respective, emiterea unor noi acţiuni purtând acelaşi număr şi
vânzarea acestora, urmând ca preţul încasat din vânzare să fie
c) amendă aplicabilă băncii, între 0,1 şi 1% din capitalul
consemnat Ia dispoziţia dobânditorului iniţial, după reţinerea cheltu-
social, sau administratorilor, directorilor executivi sau
ielilor ocazionate de vânzare.
cenzorilor, între 1-6 salarii medii/bancă din luna prece-
Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la o lună
dentă, la data constatării faptei. Amenzile încasate se fac
la 2 ani sau cu amendă săvârşirea de către persoanele fizice a faptelor
inserate la n. subsol nr. l - Cap. 4, la care se adaugă şi fapta oricărei
Ibid., art. 69-74.
persoane de a desfăşura activitate bancară pe teritoriul României fără
autorizaţie emisă de Banca Naţională a României.

126
127
Comisia de supraveghere specială nu se substituie conducerii
4.9. Supravegherea şi administrarea specială băncii.
în perioada exercitării supravegherii speciale, adunarea genera-
a băncilor lă a acţionarilor, consiliul de administraţie şi conducătorii băncii nu
pot hotărî măsuri contrare celor dispuse de comisia de supraveghere
Banca Naţională a României, în calitate de autoritate de supra- specială.
veghere prudenţială bancară, poate hotărî măsuri de instituire a Membrii comisiei de supraveghere specială au acces la toate
supravegherii speciale şi de administrare specială a băncilor 16 . documentele şi registrele băncii, fiind obligaţi să păstreze secretul
privind operaţiunile bancare.
4.9.1. Măsuri de instituire a supravegherii speciale Comisia de supraveghere specială prezintă rapoarte periodice
a băncilor consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României asupra
situaţiei băncii.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României poate în funcţie de concluziile rezultate din aceste rapoarte consiliul
hotărî măsuri de instituire a supravegherii speciale a băncilor, pentru de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte asupra
încălcarea legii sau a reglementărilor prudenţiale emise de Banca încetării sau continuării supravegherii speciale, fără a se depăşi însă o
Naţională a României, constatată în urma efectuării acţiunilor de perioadă mai mare de 120 de zile de la instituirea măsurii de supra-
supraveghere şi/sau analizei raportărilor băncilor, precum şi în cazul veghere specială.
constatării unei situaţii financiare precare. Supravegherea specială se în cazul în care în activitatea băncii se constată în continuare
asigură printr-o comisie instituită în acest scop, formată din 5-7 spe- deficienţe grave, consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a
cialişti din cadrul Băncii Naţionale a României, dintre care unul va României poate hotărî, de la caz la caz, trecerea la măsuri de admi-
îndeplini funcţia de preşedinte şi unul, pe cea de vicepreşedinte. nistrare specială a acesteia.
Atribuţiile acestei comisii se stabilesc de consiliul de admi-
nistraţie al Băncii Naţionale a României şi se referă, în principal, la: 4.9.2. Măsuri de administrare specială a băncilor
a) urmărirea modului în care conducerea băncii acţionează
pentru stabilirea şi aplicarea măsurilor necesare remedierii Măsurile de administrare specială a băncii se pot dispune în
deficienţelor înscrise în actul de control întocmit de situaţia în care Banca Naţională a României constată sau este sesizată
organele de inspecţie ale Băncii Naţionale a României; cu privire la următoarele situaţii:
b) avizarea actelor de decizie ale organelor statutare ale a) măsurile de supraveghere specială nu au dat rezultate într-o
băncii, referitoare la situaţia financiară şi la încadrarea în perioadă de până la 120 de zile;
reglementările prudenţiale, precum şi la obligarea la b) există date certe care conduc la concluzia că banca va
suspendarea sau desfiinţarea unor asemenea acte; deveni insolvabilă în următoarele 90 de zile.
c) modificarea reglementărilor proprii ale băncii; Valoarea activului şi pasivului băncii se calculează în confor-
d) limitarea şi/sau suspendarea unor activităţi şi operaţiuni mitate cu procedurile de evaluare prevăzute în reglementările Băncii
bancare pe o anumită perioadă; Naţionale a României.
e) orice alte măsuri care se consideră necesare pentru reme- Pentru determinarea valorii activului şi pasivului unei bănci la o
dierea situaţiei băncii. dată ulterioară, se vor lua în considerare şi veniturile şi cheltuielile
anticipate ale acesteia până la data respectivă.
16
Ibid., art. 75-82. Activitatea de administrare specială este efectuată de un admi-
nistrator special, stabilit de consiliul de administraţie al Băncii Naţio-
128
129
nale a României. Administratorul special poate fi şi o persoană
juridică specializată, constituită conform legii. NOTĂ FINALĂ:
Administratorul special preia integral atribuţiile consiliului de Actele emise în aplicarea legii bancare pot f i contestate in termen de
administraţie al băncii supuse regimului de administrare specială. 15 zile de la comunicarea acestora la consiliul de administraţie al Băncii
Pe perioada aplicării administrării speciale se suspendă dreptul Naţionale a României, care se pronunţă prin hotărâre în termen de 30 de
de vot în privinţa numirii şi revocării administratorilor şi dreptul la zile de la data sesizării.
dividende al acţionarilor, activitatea consiliului de administraţie şi a Hotărârea consiliului de administraţie poate f i atacată la Curtea
Supremă de Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare [cf. art. 83 din
cenzorilor, precum şi dreptul la remuneraţie al administratorilor şi
Legea 58/1998].
cenzorilor. Băncile şi sucursale/e bănci/or străine, autorizate la momentul intrării
Administratorul special înfiinţează, de îndată, compartimentele în vigoare a legii bancare, sunt considerate că deţin o autorizaţie emisă
din cadrul băncii, precum şi sediile secundare ale acesteia cu privire potrivit prevederilor prezentei legi [cf. art. 84 din Legea 58/1998].
la luarea unor astfel de măsuri. Cererile de autorizare nesoluţionate la data intrării în vigoare a legii
Administratorul special administrează banca stabilind condiţiile bancare şi care nu sunt conforme cu prevederile acesteia pot f i retrase şi
optime pentru conservarea activelor şi încasarea creanţelor în intere- prezentate din nou de titularii cererilor, în conformitate cu prevederile legii
sul deponenţilor şi al altor creditori. [cf. art. 85 din Legea 58/1998].
Pentru băncile, persoane juridice române, fi sucursale/e băncilor
Potrivit legii, un anunţ privind instituirea administrării speciale
străine, ale căror organizare, administrare, situaţie financiară ţi operaţiuni
se publică în Monitorul Oficial al României şi în mai multe ziare de nu sunt conforme cu cerinţele legii bancare sau cu reglementări/e date în
circulaţia naţională. aplicarea acesteia, Banca Naţională a României stabileşte, prin reglemen-
în termen de 45 de zile de la numire, administratorul special tări sau ordine, perioada în care acestea trebuie să se încadreze in preve-
prezintă un raport scris consiliului de administraţie al Băncii Naţio- derile legii bancare [cf. art. 86 din Legea 58/1998J.
nale a României cu privire la starea financiară a băncii şi posibilitatea
redresării situaţiei acesteia din punct de vedere al pasivelor băncii,
situa(ia recuperării activelor, costul menţinerii activelor şi situaţia
lichidării debitelor.
In termen de 15 zile de la primirea raportului administratorului
special, consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României
decide asupra prelungirii activităţii administratorului special, pe o
perioadă limitată, sau retrage autorizaţia şi sesizează instanţa
competentă pentru declanşarea procedurii de lichidare a băncii.
Administratorul special, a cărui activitate a fost prelungită,
prezintă periodic evaluarea situaţiei financiare a băncii.
Dacă consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României
constată, pe baza informărilor administratorului special, că banca s-a
redresat din punct de vedere financiar şi se încadrează în parametrii
de supraveghere prudenţială stabiliţi prin lege şi prin reglementările
Băncii Naţionale a României, măsurile de administrare specială vor
înceta şi banca îşi va relua activitatea sub controlul organelor sale
statutare.

130
131
CAP. V.
REGLEMENTAREA EFECTUĂRII CAP. V.
OPERAŢIUNILOR VALUTARE REGLEMENTAREA EFECTUĂRII
OPERAŢIUNILOR VALUTARE
5.1. Deţinerea şi utilizarea activelor în valută
5.2. Conturi în lei ale nerezidenţilor
5.3. Piaţa valutară
5.4. Obligaţia de repatriere
5.1. Deţinerea şi utilizarea activelor în valută
5.5. Operaţiuni valutare efectuate pe teritoriul României
5.6. Controlul valutar în conformitate cu Regulamentul B.N.R. nr. 3/19971, rezidenţii
şi nerezidenţii au dreptul să dobândească, să deţină şi să utilizeze
instrumente de plată, valori mobiliare şi diverse active exprimate în
valută2.
Astfel, rezidenţii şi nerezidenţii pot deschide conturi în valută
la bănci şi la orice alte entităţi stabilite prin lege; rezidenţii au dreptul
să cumpere şi să vândă în mod liber sume în valută contra lei pe piaţa
valutară din România prin intermediarii autorizaţi. Persoanele juridi-
ce rezidente, pentru operaţiunile de cumpărare de valută, au obligaţia
de a proba cu documente natura operaţiunii valutare şi suma soli-
citată3.
Accesul pe piaţa valutară are la bază Normele privind funcţio-
narea pieţei valutare - N.R.V.l şi Normele privind efectuarea
operaţiunilor de schimb valutar cu numerar şi substitute de
numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României - N.R.V.2.

N.R.V.1:
I. Condiţii de participare
1. Rezidenţii — persoane juridice, în vederea desfăşurării unei
activităţi de intermediere pe piaţa valutară din România, trebuie să obţină
autorizaţia de la Banca Naţională a României.

1
Publicat în M. Of. nr. 395/31 dec. 1997 şi modificat prin următoarele
Circulare B.N.R.: nr. 7/25 mai 1998 - M. Of. nr. 201/29 mai 1998, nr. 25/29
dec. 1998 - M. Of. nr. 514/30 dec. 1998, nr. 22/10 sept. 1999 - M. Of. nr.
449/15 sept. 1999, nr. 26/27 sept. 1999-M. Of. nr. 487/8 oct. 1999 şi f.n./24
dec. 1999-M. of. nr. 631/24 dec. 1999.
2
A se vedea sensul acestor termeni în anexa nr. 3.
3
Cf. art. 3, al. (1), din Regulament B.N.R. nr. 3/1997.
132
2. Condiţiile minime ce trebuie să fie îndeplinite, pentru participanţi a) prin sisteme de difuzare a informaţiei tip Reuters sau Telerate,
pe piaţa valutară ca intermediar autorizat, sunt următoarele: pentru cel puţin următoarele valute:
a) existenţa unui capital social adecvat; * dolarul american (UDS),
b) existenţa unei autorizaţii de funcţionare; nu poate fi autorizată • euro (EUR);
participarea pe piaţa valutară a intermediarilor faţă de care a fost iniţiată * marca germană (DEM);
procedura legală de reorganizare şi lichidare judiciară; Ura sterlină (GBP);
c) existenţa unei structuri organizatorice distincte şi a unui spaţiu • francul elveţian (CHF);
specific pentru activitatea de intermediere valutară; b) la ghişee/e de lucru se vor afişa si cursurile valutelor ţărilor parti-
d) reglementarea prin norme proprii privind; cipante la euro.
* proceduri de lucru cu clienţii; Cotaţia este directă şi are ca bază unitatea monetară a României -
' relaţia cu alţi itnermediari (modul de comunicare, de leul (fără subdiviziuni).
confirmare şi de decontare a tranzacţiilor); Cursul de schimb informativ la termen va fi cotat pentru cel puţin
* competenţele şi limitele valorice până la care se poate
următoarele scadenţe:
angaja fiecare arbitrajist, precum şi limitele de lucru cu
- o lună (IM);
ceilalţi intermediari autorizaţi;
- trei luni (3M);
* penalizările convenite in relaţia cu clienţii, precum şi cu
- şase luni (6M);
alţi intermediari, în cazul nerespectării termenelor di'
- nouă luni (9M);
decontare a tranzacţiilor;
- douăsprezece luni (12M).
* sistemul de evidenţă contabilă a operaţiunilor valutare; 5. Intermediarii autorizaţi să participe pe piaţa valutară interbancară
e) desemnarea personalului implicat in activitatea de schimb au obligaţia să citeze, atât pentru clienţi, cât şi pentru ceilalţi intermediari
valutar, respectiv lista nominală a arbitrajiştilor, vechimea în profesie, autorizaţi, cursuri de schimb ferme sau informative, la solicitarea acestora.
inclusiv vechimea în activitatea de schimb valutar, precum şi nominalizarea
în situaţia în care cotaţia fermă, suma în valută şi data valutei sunt
ar b itrajistu Iu i-şef;
acceptate de client sau de intermediarul autorizat, tranzacţia este conside-
f) relaţii de corespondent stabilite prin conturi deschise în străi-
rată încheiată şi se execută necondiţionat.
nătate, pentru cel puţin următoarele 4 valute: USD, GBP, CHF, EUR. 6. Marja dintre cursurile de vânzare şi cele de cumpărare va fi deter-
g) existenţa unui sistem operaţional specific, respectiv: minată liber pe piaţa valutară interbancară.
* echipament informaţional specific lip Reuters sau Dow 7. Cursurile cotate de bănci pot fi diferite în funcţie de natura
J o ne s; operaţiei (operaţie în cont sau cu numerar) sau de raporturile cu clienţii,
* echipamente tehnice specifice pentru plăţi şi comunicaţii precum şi în concordanţă cu politica proprie de trezorerie [...]
(linii telefonice interne şi internaţionale, sistem de b) Principii în relaţia intermediar-client
înregistrare a convorbirilor telefonice, telex, SWIFT, fax 9. Ordinele de vânzare/cumpărare de valută ale clienţilor (rezidenţi şi
etc.). nerezidenţi - persoane fizice şi juridice), titulari de conturi, se completează
conform anumitor modele {...].
II. Principii de desfăşurare a tranzacţiilor pe piaţa valutară inter-
Rezidenţii pot participa la piaţa valutară interbancară cu ordine de
bancară
cumpărare de valută pentru rambursarea creditelor şi achitarea dobânzilor
şi comisioanelor aferente unui credit sau împrumut în valută acordat de o
a) Principii generale
bancă rezidentă.
3. Piaţa valutară interbancară din România funcţionează în fiecare zi
Pentru sumele în valută cumpărate pe piaţa valutară şi neutilizate în
lucrătoare între orele 9,00 şi 14,00.
termen de 30 de zile de la data expirării termenelor de plată, conform
4. Intermediarii autorizaţi să participe pe piaţa valutară sunt obligaţi
destinaţiei iniţiale sau pentru alte operaţiuni valutare curente, băncile vor
să afişeze permanent, în timpul orelor de funcţionare a pieţei valutare
proceda la cumpărarea sumelor respective la cursul pieţei din ziua efectuării
interbancare, cursurile de schimb informative ale leului (vânzare/cumpă-
operaţiunii.
rare), la vedere (spot) şi Ia termen (forward):
10. în situaţia în care clientul nu acceptă cotaţia fermă a intermedia-

134
135
rului, acesta poate opta pentru un ordin de vânzare/cuimpărare la curs semnături, telex - chei telegrafice, SWIFT - chei SWIFT). Reconfirmarea
limitat; valabilitatea în timp a unui astfel de ordin va fi indicată în mod trebuie să includă cel puţin următoarele elemente:
expres de către client.
* partenerul de tranzacţie;
11. Tranzacţiile încheiate se execută necondiţionat de către intermc
* data încheierii tranzacţiei;
diari şi se confirmă clienţilor prin extras de cont. Pentru tranzacţiile înche-
* data valutei;
iate pe bază de ordine la curs limitat, intermediarii pot percepe clienţilor
* valuta (valutele) tranzacţionatâ(e);
comisioane.
* sumele tranzacţionale;
12. Intermediarii autorizaţi pot accepta primirea ordinelor de cumpă-
* tipul tranzacţiei;
rare/vânzare la vedere sau la termen de la clienţi şi prin alte modalităţi de
* cursul de schimb la vedere (snot) sau la termen (forward);
teletransmisie (fax, SW1FTetc.), prin sistem computerizat [...].
* corespondenţii părţilor;
Documentaţia aferentă operaţiunii (inclusiv formularul DPVE / for-
* modalitatea de încheiere a tranzacţiei (telefon, telex, Reuters
mularul CDA) va fi înaintată băncilor în maxim 5 zile bancare [...].
dealing).
13. Intermediarii autorizaţi si arbitrajistii acestora au obligaţia de a
23. Instrucţiunile de plată şi decontare vor f i trimise în cel mai scurt
asigura executarea cu prioritate a ordinelor clienţilor în timpul orelor de
timp, de regulă în aceeaşi zi [...].
funcţionare a pieţei valutare interbancare şi de a nu concura executarea
24. La primire, documentele de mai sus se verifică şi, pentru eventuale
ordinelor acestora cu ordinele în nume şi în cont propriu.,
diferenţe, părţile vor lua legătura în vederea soluţionării situaţiei pe cale
14. Confidenţialitatea este esenţială pentru păstrarea reputaţiei .fi
amiabilă. In caz de litigiu, părţile pot recurge la instanţe de arbitraj
creşterii eficienţei pieţei valutare interbancare; intermediarii autorizaţi au
obligaţia de a păstra secretul profesional si de a nu dezvălui identitatea preconvenite.
Banca Naţională a României poate arbitra litigii apărute in aplicarea
clientului [...].
prevederilor prezentelor norme, dar numai după ce părţile implicate dove-
c) Principii în relaţia intermediar-intermediar
desc că au epuizat toate posibilităţile de soluţionare pe cale amiabilă [...].
16 Conducerile executive ale intermediarilor autorizaţi să opereze pe
piaţa valutară interbancară din România vor controla activitatea perso-
nalului implicat în astfel de operaţiuni; totodată vor răspunde pentru modul IH. Dispoziţii finale
in care acest personal cunoaşte si respectă prevederile prezentelor norme şi
26. în aplicarea prevederilor legale, băncile vor raporta la Banca
ale celorlalte reglementări legale [...].
Naţională a României - Direcţia politică monetară - operaţiunile de vân-
19. Conducerile executive ale intermediarilor autorizaţi vor lua
zare şi cumpărare de valută efectuate de rezidenţi şi nerezidenţi.
măsuri ca personalul implicat (de regulă, arbitrajistii) să nu încheie, pe baza
Raportarea se va efectua zilnic între orele 16,00-17,00 ale zilei
unor înţelegeri cu caracter oneros sau pentru profitul personal, tranzacţii la
cursuri de schimb în afara pieţei valutare interbancare. curente pentru ziua curentă de lucru [...J.
20. Conducerile executive ale intermediarilor autorizaţi vor lua
măsuri ca personalul implicat, în special arbitrajistii; N.R.V.2
L Categorii de persoane juridice care pot fi autorizate de Banca
• să nu dezvăluie elemente aferente unor tranzacţii valutare
Naţională a României să efectueze schimb valutar în numerar şi substitute
încheiate cu clienţii sau cu alţi intermediari;
de numerar pentru persoane fizice
* să nu se viziteze reciproc la locul de muncă (sala de arbitraj)
1. Operaţiunile de schimb valutar pentru persoane fizice pe teritoriul
fără aprobarea expresă a conducerilor executive.
României pot fi efectuate legal numai de următoarele categorii de persoane
21. Conducerile executive ale intermediarilor autorizaţi vor lua
măsuri pentru delimitarea atribuţiilor şi departajarea activităţilor de piaţă juridice:
valutară pe compartimente distincte, conform practicilor internaţionale a) bănci;
(front office, back offlce, cifru si corespondenţă bancară). b) case de schimb valutar, organizate ca persoane juridice conform
22. Tranzacţiile între intermediari se încheie In nume propriu, prin Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările ulterioare,
confirmare intre arbitrajişti (telefonic, telex, Reuters dealing) si reconfirmări având ca obiect unic de activitate schimbul valutar, autorizate de Banca
letrice şi telex sau SWIFT, codificare corespunzător (letric - specimene de Naţională a României;
c) alţi intermediari autorizaţi.

136
137
//. Condiţii pentru acordarea autorizaţiilor de funcţionare persoa-
nelor juridice menţionate la cap. I
aferente operaţiunilor şi cu respectarea prezentelor norme;
2. Condiţiile genera/e obligatorii de autorizare a operaţiunilor de
3.2. pentru case de schimb valutar:
schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice
a) obiectul unic de activitate, conform actului constitutiv, U constituie
sunt:
schimbul valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice;
.al) solicitantul să facă dovada posesiei spaţiului de lucru destinat
exclusiv schimbului valutar, cu acces public direct şi adresă identificabilă. b) solicitantul, constituit conform Legii nr. 31/1990, cu modificările
Se consideră în posesia casei de schimb valutar acele spaţii dobândite pe ulterioare, trebuie să prezinte dovada existenţei capitalului social vărsat şi a
baze contractuale, cu condiţia ca loialitatea operaţiunilor legate de activi- disponibilităţilor în lei/valută convertibilă în contul casei de schimb valutar.
tatea de schimb valutar să fie efectuate numai de persoana juridică autori- Disponibilităţile totale vărsate nu pot f i mai mici de 500 milioane în lei sau
zată de Banca Naţională a României. La contractele de închiriere cu persoa- în echivalent valută convertibilă, după caz.
Evaluarea disponibilităţilor în valută convertibilă existente în conturi
ne fizice este necesară dovada înregistrării acestora la organele teritoriale
bancare se va face la cursul de schimb înscris pe extrasele de cont bancare;
ale Ministerului Finanţelor.
dovada existenţei capitalului social, respectiv a disponibilităţilor (în lei sau
a2) în cazul în care contractul prin care s-a dobândit spaţiul nu este
în valută convertibilă) se va face prin prezentarea unui document bancar
încheiat cu proprietarul acestuia, sunt necesare consimţământul scris al
(extras de cont) care să atesteze existenţa sumei în contul casei de schimb
proprietarului, privitor la activitatea de schimb valutar în spaţiul respectiv,
valutar. Data extrasului de cont va f i aceeaşi cu data depunerii documenta-
precum şi dovada deţinerii în proprietate a spaţiului, în cazul în care spaţiul
se află în clădiri cu destinaţie de locuinţă, consimţământul va f i dat de ţiei pentru autorizare la sucursala Băncii Naţionale a României.
Prin disponibilităţi proprii se înţelege: fondurile total declamate la
asociaţia de locatari;
a3) nu pot fi înfiinţate puncte de schimb valutar amplasate în garaje, autorizare, cele rezultate din activitatea de schimb valutar şi majorările
chioşcuri, alte construcţii similare, în locuri izolate, la etajele sau subsolu- ulterioare de capital. Disponibilităţile proprii ale unei case de schimb
valutar nu pot f i mai mici decât cele prevăzute la cap. II pct. 3.2. lit. b);
rile clădirilor cu destinaţie de locuinţă;
c) în cazul în care casa de schimb valutar înfiinţează un punct de
b) solicitantul să notifice numele si sediul băncilor unde are deschis
schimb valutar situat în cadrul unui spaţiu comercial (altele decât cele din
contul (conturile);
hoteluri sau agenţii de turism) în care se desfăşoară şi alte activităţi, ampla-
c) personalul de conducere şi cel angajat al societăţii trebuie să
sarea punctului de schimb valutar va f i strict delimitată de restul spaţiului
prezinte certificatul de cazier judiciar;
prin pereţi despărţitori care să asigure manipularea şi păstrarea în deplină
d) solicitantul trebuie să aibă asigurată, pentru fiecare punct de
siguranţă a va/orilor;
schimb valutar în parte, dotarea necesară derulării activităţii de schimb
3.3. pentru alţi intermediari — societăţi comerciale care deţin în
valutar;
dl) ghişeu care să asigure izolarea casierului de ceilalţi lucrători ai administrare unităţi hoteliere:
casei de schimb valutar, precum şi de clienţi; - licenţa de turism şi certificatul de clasificare, emise de Ministerul
d2) tehnică de calcul şi programe care să asigure emiterea buletinelor Turismului, care să ateste dreptul de a caza turişti străini.
de schimb valutar, evidenţa operaţiunilor şi întocmirea raportărilor în forma
III. Autorizarea persoanelor juridice care pot efectua schimb valutar
şi în structura solicitate de Banca Naţională a României;
cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice
d3) aparat de verificare a autenticităţii bancnotelor;
d4) condiţii necesare păstrării în deplină securitate a valorilor (casă 4. Casele de schimb valutar vor depune o cerere scrisă la sucursale
Băncii Naţionale a României din judeţul în care îşi au sediul social, dacă
de bani).
3. Condiţiile specifice fiecărei categorii de persoane juridice autori- sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la cap. II p<d. 2 şi pct. 3.2; cererea va f i
însoţită de următoarele documente (în fotocopie, în două exemplare):
zate sunt:
3.1. pentru bănci: a) certificatul de înmatriculare eliberat de Registrul comerţului,
- băncile pot efectua operaţiuni de schimb valutar cu numerar şi însoţit de: actul constitutiv al societăţii comerciale, cererea de înscriere de
substitute de numerar pentru persoane fizice, în incinta tuturor sediilor menţiuni, dacă este cazul, şi hotărârea judecătorească de înfiinţare;
b) dovada posesiei spaţiului, cu respectarea condiţiilor prevăzute
băncilor (centrale, sucursale, agenţii), cu înregistrările corespunzătoare
la cap. IIpct. 2 lit. al), a2), a3) şi pct. 3.2 lit. c);
c) dovada (extrasul de cont) existenţei în cont la o societate ban-

138

139
cară a disponibilităţilor minime prevăzute la pct. 3.2 lit b);
IV. Funcţionarea persoanelor juridic* autoritate Să efectueze opera-
d) certificatul de cazier judiciar, aşa cum este prevăzut la cap. II
pct. 2 lit. c); ţiuni de schimb valutar cu numerar fi substituţi de numerar
9. Persoanele juridice autorizate pot încept efectuarea operaţiunilor
e) orice acte sau documente justificative, solicitate de către Banca
de schimb valutar numai după emiterea autorizaţiei de funcţionare de către
Naţională a României - Direcţia generală operaţiuni monetare, valutare şi
de credit , în vederea autorizării. Banca Naţională a României.
5. Societăţile comerciale care- deţin în administrare unităţi hoteliere Numai personalul angajat în cadrul societăţii solicitante are dreptul
clasificate si avizate de Ministerul Turismului, pentru a primi turişti străini, să efectueze operaţiuni de schimb valutar.
vor depune la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul în care îşi 10. Băncile pot înfiinţa puncte de schimb valutar în alte spaţii decât în
incinta sediilor lor, cu îndeplinirea unor condiţii speciale, înfiinţarea
au sediul social o cerere scrisă, însoţită de unele documente specifice.
acestor puncte de schimb valutar va fi comunicată Băncii Naţionale a
6. In termen de 7 zile de la primirea documentaţiei complete solicitate
României în vederea luării în evidenţă prin atribuirea unui cod statistic.
de Banca Naţională a României, sucursala judeţeană a Băncii Naţionale a
11. Casele de schimb valutar pot avea în cadrul lor un număr
României va analiza documentaţia si va verifica cele prezentate. Un exem-
nelimitat de puncte de schimb valutar, cu condiţia să fie îndeplinite toate
plar din documentaţia prezentată de solicitant, semnat si ştampilat, pe fieca-
cerinţele şi să înştiinţeze Banca Naţională a României în vederea luării în
re filă, pentru conformitate cu originalul, împreună cu referatul întocmit de
sucursala Băncii Naţionale a României, vizat de consilierul juridic al evidenţă prin atribuirea unui cod statistic.
acesteia şi cu avizul semnat de conducerea sucursalei, vor fi remise Băncii 12. Pentru situaţiile în care solicitanţii organizează mai multe puncte
Naţionale a României - Direcţia generală operaţiuni monetare, valutare şi de schimb valutar la aceeaşi adresă, vor înştiinţa Banca Naţională a
de credit. României cu privire la numărul punctelor de schimb valutar organizate şi
7. In baza documentaţiei prezentate, Banca Naţională a României - specificarea amplasării în spaţiul respectiv.
Direcţia generală operaţiuni monetare, valutare şi de credit va transmite 13. Băncile şi casele de schimb valutar vor solicita în scris Băncii
sucursalei judeţene autorizaţia de funcţionare sau îi va comunica respin- Naţionale a României luarea în evidenţă - prin atribuirea unui cod statistic
gerea cererii. - a punctelor de schimb valutar, inclusiv a aparatelor automate de schimb
8. In cazul încetării definitive a activităţii de schimb valutar, persoa- valutar ce urmează a f i înfiinţate/instalate atât în sediile proprii, cât şi în
nele juridice autorizate vor transmite sucursalei/agenţiei Băncii naţionale a afara acestora, transmiţând totodată în două exemplare, lunar, în prima
Româniţi In raza căreia îşi are sediul social originalul autorizaţiei de decadă, sucursalei/agenţiei Băncii Naţionale a României din judeţul în care
funcflonare, în cel mult 5 zile calendaristice de la data încetării activităţii; în îşi au sediul social lista completă cuprinzând sediile/amplasamentele unde
situaţia încetării definitive a activităţii unui punct de schimb valutar, persoa- se efectuează operaţiuni de schimb valutar pentru persoane fizice. Sucursa-
na juridică autorizată va notifica Băncii Naţionale a României, în termen de la/agenţia va transmite un exemplar al listei Direcţiei politici financiar-
5 iile calendaristice de la data încetării activităţii. " bancare .
Băncile, casele de schimb valutar şi societăţile comerciale care deţin Codul statistic atribuit şi comunicat de Banca Naţională a României
in administrare unităţi hoteliere pot cumpăra valută şi prin intermediul va f i înscris în mod obligatoriu pe ştampila punctului de schimb valutar în
aparatelor automate de schimb valutar, numai cu autorizarea prealabilă a maximum 10 zile de la data atribuirii codului. Orice modificare a listei inter-
Băncii Naţionale a României. In situaţia în care se solicită autorizarea venită ulterior va fi comunicată B.N. R. [...] în vederea luării în evidenţă.
operaţiuni/or de cumpărare de valută prin intermediul aparatelor automate 14. Băncile pot vinde valută convertibilă sub formă de numerar şi
de schimb valutar, se va depune o cerere însoţită de documentaţia tehnică a substitute de numerar, iar casele de schimb valutar pot vinde valută conver-
aparatului respectiv. tibilă sub formă de numerar contra lei persoanelor fizice rezidente, în
conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul B.N.R. nr. 3/1997.
15. Băncile şi casele de schimb valutar pot cumpăra valută converti-
bilă sub formă de numerar şi substitute de numerar contra lei de la persoane
începând cu 24 decembrie 1999, potrivit Circularei B.N.R. f.n. din aceeaşi fizice rezidente sau nerezidente, cu respectarea prevederilor din acelaşi
dată(M.Of. nr. 631/24 decembrie 1999), art. 2, denumirea Direcţia generală regulament.
operaţiuni monetare, v a l u t a r e şi de credit se înlocuieşte cu Direcţia
politici financiar-bancare.
' Fostă Direcţia generală operaţiuni monetare, valutare şi de credit.
140
141
16. Persoanele fizice nerezidente pot cumpăra valută convertibilă suh
operaţiuni de schimb valutar pentru persoane fizict Iţi stabilesc în mod liber
formă de numerar şi substitute de numerar contra lei de la bănci, dar numai
cursurile de schimb, atât cele de cumpărare, cât si cele de vânzare. Pentru
până la concurenţa sumei evidenţiate ca fiind schimbată anterior în ba:n schimbul valutar pe bază de substitut de numerar se pot stabili cursuri de
unui buletin de schimb valutar iniţial emis de un intermediar autorizat.
schimb valutar diferite faţă de cele practicate pentru numerar.
La efectuarea operaţiunilor de restituire de valută sub forma numera- 23. Cursurile de schimb valutar pot f i modificate în cursul aceleiaşi
rului sau substitutelor de numerar, banca va menţiona pe versoul buletinului
zile lucrătoare, cu condiţia afişării listei cursurilor în vigoare şi înregistrării
datele operaţiunii iniţiale de vânzare de valută convertibilă de către nere-
corespunzătoare în toate documentele ce stau la baza operaţiunilor de
zident, persoană fizică: banca, respectiv unitatea bancară, data operaţiunii,
schimb valutar,
suma în valută convertibilă cumpărată, confirmate cu numele şi semnătura
24. Listele cursurilor de vânzare/cumpărare pentru valuta convertibilă
lucrătorului care a făcut menţiunile.
şi substitute de numerar vor f i afişate, la loc vizibil, pe perioada programului
Originalul buletinului de schimb valutar iniţial va fi reţinut de către
zilnic de lucru. Afişarea listelor cursurilor de schimb valutar se va face fără
bancă la efectuarea ultimei operaţiuni de vânzare în scopul restituirii.
includerea comisionului, acesta urmând să fie evidenţiat separat.
l 7. Societăţile comerciale deţinătoare de unităţi hoteliere pot efeclui:
Listele cursurilor de schimb valutar, semnate de persoanele împuter-
la recepţia hotelului numai operaţiuni de cumpărare de valută convertibilă
nicite de conducerea societăţilor autorizate, purtând ştampila acestora, se
sub formă de numerar ţi substitute de numerar contra lei de la persoane
vor păstra ca documente justificative, urmând ca la sfârşitul zilei de lucru să
fizice, clienţi ai acestora. Sumele în valută convertibilă cumpărate pot fi
fie anexate la registrul tranzacţiilor împreună cu buletinul de schimb
utilizate de societăţile comerciale în condiţiile regulamentului.
valutar.
18. Casele de schimb valutar pot cumpăra şi vinde în mod liber valută
25. Societăţile autorizate vor lua măsurile corespunzătoare în vederea
convertibilă pe piaţa valutară interbancară, prin intermediului băncilor, în
asigurării disponibilităţilor în lei şi valută convertibilă, necesare satisfacerii
limita disponibilităţilor proprii, cu respectarea prevederilor normelor
tuturor solicitărilor de cumpărare şi de vânzare de valută convertibilă. '
N.R.V.l.
26. Refuzul nejustificat de efectuare a unei tranzacţii (fie cumpărare,
19. Intermediarii autorizaţi care primesc ordine de vânzare/cumpăra-
fie vânzare de valută convertibilă şi substitute de numerar) de către o
re de valută convertibilă de la casele de schimb valutar au obligaţia să societate autorizată se sancţionează în conformitate cu prevederile art. 60
aplice aceleaşi principii de cotare, acceptare şi executare ca şi pentru din Legea 101/1998 privind Statutul B.N. R.
ceilalfi clienţi. La primirea ordinelor de vânzare sau cumpărare emise de 27. Pentru operaţiunile de schimb valutar se pot încasa comisioane
casele de schimb valutar se va verifica înscrierea de către acestea în caseta numai în lei. Comisioanele practicate vor f i evidenţiate distinct în listele de
de identificare a clientului a abrevierii C.S. V. şi a codului primit de casa de cursuri de schimb valutar. Procentul de comision aplicat asupra cursului de
schimb valutar la autorizare [...]. vânzare va fi egal cu cel aplicat cursului de cumpărare.
20. Operaţiunile de vânzare/cumpărare se fac pe bază de buletin de
identitate sau paşaport individual, legal valabile. Se interzice înscrierea în V. Conturile în valută convertibilă şi în lei ale caselor de schimb
buletinul de identitate sau în paşaportul individual a vreunei menţiuni valutar
privind efectuarea unei operaţiuni de schimb valutar. 28. Casele de schimb valutar îşi păstrează disponibilităţile proprii în
21. Orice bancnotă sau monedă falsă prezentată la schimb valutar va valută convertibilă şi în lei in conturi deschise la bănci autorizate din
fi reţinută pe bază de proces-verbal şi apoi predată organelor de poliţie România şi în casieriile caselor (punctelor) de schimb valutar.
abilitate, pe bază de adresă semnată şi ştampilată de către conducerea 29. Disponibilităţile în valută convertibilă ale unei case de schimb
societăţii autorizate ori de către împuternicitul acesteia, la care se anexează valutar vor f i utilizate numai pentru operaţiuni de schimb valutar.
procesul-verbal de constatare. Evaluarea disponibilităţilor în valută convertibilă se face la data con-
Procesul-verbal de constatare va f i înlocuit în trei exemplare, semnate trolului sau raportării utilizând cursul valutar în conformitate cu prevederile
şi ştampilate de către lucrătorul punctului de schimb valutar care a făcut
în vigoare.
constatarea falsului,' în procesul-verbal se vor menţiona datele personale ale
posesorului (nume, prenume, adresa, actul de identitate), precum şi seria,
VI. Cerinţe de evidenţă şi raportare privind schimbul valutar pentru
numărul şi caracteristicile falsului pentru fiecare bancnotă si monedă.
persoane fizice
22. Societăţile autorizate de Banca Naţională a României să efectueze
30. Pentru fiecare tranzacţie vor fi întocmite buletine de schimb valu-

142
143
tar tipizate [...].
31. Buletinele de schimb valutar vor fi emise, înregistrate, evidenţiatt] Dreptul de a înfiinţa noi puncte de schimb valutar pe perioada următoarelor
şi utilizate ca documente cu regim special, în care scop vor purta în nmd\ fase luni de la data sancţionării.
obligatoriu antet, serie şi număr de ordine imprimate. Buletinele de schimb
valutar se întocmesc în două exemplare, fund obligatorie completarea lor cu VIII. Dispoziţii finale
toate datele prevăzute în formular. Pe buletinul de schimb valutar, la rubricii 43. Casele de schimb valutar au obligaţia de a respecta programul
nr. l „Numele şi prenumele", se va trece numele titularului buletinului r/r afişat la toate punctele de schimb vaftttar. In baza unei comunicări preala-
identitate sau al paşaportului individual. bile transmise sucursalei Băncii Naţionale a României pe raza căreia îşi
Buletinele de schimb valutar emise de aparatele automate vor ti desfăşoară activitatea de către casa de schimb valutar, activitatea unor
întocmite într-un singur exemplar, fund obligatorie completarea lor cu tonii- puncte de schimb valutar poate f i întreruptă din motive obiective pentru o
dalele necesare. perioadă de maximum 30 de zile calendaristice din momentul încetării acti-
32. Originalul buletinului de schimb valutar, datat, semnat ţi ştampilai vităţii, comunicare ce va fi transmisă Direcţiei generale operaţiuni moneta-
de punctul de schimb valutar, se înmânează clientului, iar exemplarul 2 se re, valutare şi de credit.
ataşează lucrătorului şi cu ştampila punctului de schimb valutar. Buletinele In cazul în care punctele de schimb valutar nu îşi reiau activitatea la
de schimb valutar anulate se păstrează la locul efectuării operaţiunii. expirarea termenului de 30 de zile, punctul de schimb valutar respectiv va f i
34. Se va tine un registru zilnic al tranzacţiilor, indicând cumpărările desfiinţat şi casa de schimb valutar va notifica Băncii Naţionale a României
şi vânzările de valută convertibilă, cecurile de călătorie şi cărţile de credit, în maximum 5 zile lucrătoare de la expirarea perioadei de 30 de zile.
pe feluri de valute, sumele în lei plătite, respectiv încasate în cadrul acestor 44. In situaţiile în care conducerea casei de schimb valutar nu se
operaţiuni, precum şi comisioanele practicate. conformează comunicării Băncii Naţionale a României ori scrisoarea reco-
35. Intermediarii autorizaţi să efectueze operaţiuni de schimb valutar mandată prin care se face comunicarea este returnată, Banca Naţională a
au obligaţia să afişeze la loc vizibil programul de lucru pentru fiecare punct României va retrage autorizaţia de funcţionare a casei de schimb valutar
de schimb valutar în parte şi să-l respecte [...]. respective, care se va publica în Monitorul Oficial al României, operaţiunile
de schimb valutar efectuate după publicare fiind considerate neautorizate
VIL Sancţiuni legal [...].
38. In situaţia încălcării prezentelor norme de către persoanele
juridice autorizate de Banca Naţională a României să efectueze operaţiuni Rezidenţii pot efectua în mod liber şi fără restricţii operaţiuni
dt schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane valutare curente, în condiţiile legii, ale regulamentului şi ale norme-
fizice, se pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 60 din Legea nr. 101/1998 lor de aplicare a acestuia (la toate acestea, noi făcând referire în
privind B N. R.
capitolul de faţă).
39. In situaţia suspendării temporare totale a autorizaţiei de funcţio-
Operaţiunile valutare de capital pot fi efectuate numai cu auto-
nare, autorizaţia va fi depusă pe toată durata sancţionării la sucursala jude-
ţeană a Băncii Naţionale a României în raza căreia societatea sancţionată rizarea prealabilă a Băncii Naţionale a României 4 (conform preve-
are sediul social, iar operaţiunile de schimb valutar vor di sistate la toate derilor din Normele privind modul de autorizare şi de raportare a
punctele de schimb valutar ale acesteia. operaţiunilor valutare de capital - N.R.V.3, publicate în M. Of. nr.
40. In cazul retragerii de către Banca Naţională a României a autori- 395/31 decembrie 1997), făcând excepţie de la prevederile de
zaţiei de funcţionare, societăţile respective au obligaţia de a restitui sucur- autorizare indicate mai sus băncile, pentru următoarele operaţiuni,
salei Băncii Naţionale a României în raza căreia au sediul social originalul efectuate în nume şi în cont propriu:
autorizaţiei de funcţionare.
/ tranzacţiile cu instrumente specifice pieţei monetare în
41. In cazul retragerii autorizaţiei de funcţionare unei case de schimb
străinătate;
valutar, acţionarii acesteia îşi pierd dreptul de a deschide o altă casă de
schimb valutar pentru o perioadă de 5 ani.
42. Casele de schimb valutar a căror autorizaţie de funcţionare a fost 4
suspendată temporar pentru încălcarea prevederilor în vigoare îşi pierd Cu excepţia celor prevăzute de lege, a celor care nu sunt prevăzute în
Normele privind modul de autorizare şi raportare a operaţiunilor valutare de
capital -N.R.V.3, precum şi a celor de natura datoriei publice externe.
144
145
/ garanţiile, avalurile şi alte facilităţi auxiliare (în cazul în
care operaţiunea de capital a fost autorizată de Banca Naţională a rea mărfurilor importate în zona liberă şi care trebui* Sa precizeze denu-
României); mirea mărfii, cantitatea si valoarea acesteia (proces-verbal etc.) şi să fie
vizate de-administraţia zonei libere în care au intrat.
/ operaţiunile în conturi curente şi de depozit în valută,
Plăţile în avans pentru importurile destinate lucrărilor de construcfii-
deschise în străinătate la societăţi bancare şi alte instituţii asimilate montaj în străinătate se vor justifica pe baza facturării externe definitive şi a
acestora; documentului vamal care atestă intrarea mărfii pe teritoriul ţării respective;
/ schimbul de valută contra valută; în situaţia efectuării plăţii în avans pentru importuri din ţara unde are loc
/ credite şi împrumuturi financiare cu termen de rambur- lucrarea, justificarea se va realiza pe baza facturii externe definitive şi a
sare mai mic de un an. documentului care atestă recepţia mărfii. Justificarea plăţii în avans pentru
executarea de lucrări sau prestarea de servicii se face pe baza facturii
Plăţile externe pentru importurile de mărfuri, executarea de externe definitive ori a altui document justificativ specific.
lucrări şi prestările de servicii se pot efectua doar în conformitate cu în cazul plăţilor externe in avans pentru importuri pentru care nu s-a
Normele privind efectuarea plăţilor externe pentru importurile livrat marfa, nu s-a executat lucrarea, nu s-a prestat serviciul în termenul
de mărfuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii (N.R.V.4). contractual prevăzut ori nu s-a restituit avansul plătit, repatrierea sumelor,
respectiv justificarea avansurilor cu documentele menţionate, se va efectua
N.R.V.4: în maximum 15 zile calendaristice calculate de la data ultimului termen
Băncile vor asigura controlul bancar în cazul plăţilor externe în contractual de livrare, de executare sau de prestare.
valută f i în lei, efectuate în conformitate cu prevederile regulamentului şi ale în situaţia în care în documentele menţionate mai sus nu este stabilit
normelor; plăţile externe sunt cele efectuate de rezidenţi în favoarea un termen de livrare, de executare sau de prestare, termenul maxim de
nerezidenţilor. justificare a avansului va fi de 90 de zile calendaristice de la data plăţii
externe în avans.
1. In cazul plăţilor în avans pe bază de ordin de plată în anumite situaţii (confiscări în favoarea statului de către organele
1.1. Băncile vor executa ordinele de plată la extern în avans, pentru abilitate, marfă lipsă cantitativ înainte de vămuire, dar intrată pe teritoriul
importuri de mărfuri, executări de lucrări şi prestări servicii dispuse prin României) se vor lua in considerare, în vederea justificării plăţii în avans,
formularul „DISPOZIŢIE DE PLATĂ VALUTARĂ EXTERNĂ" (DPVE) sau documentele emise în acest sens de organele respective.
formularul „CERERE DE DESCHIDERE ACREDITIV" (CDA), pe bază de 1.3, Sumele plătite în avans, nejustificate cu documente de către
documente, respectiv contractul extern sau orice alt document cu astfel de persoanele rezidente în termenele stabilite la pct. 1.2 sau nerepatriate sunt
valoare. Băncile vor urmări justificarea realizării importurilor, executării asimilate sumelor în valută nerepatriate şi se aplică sancţiunile prevăzute de
lucrărilor ţi prestărilor serviciilor, respectiv a repatrierii valutei în cazul lege. Nu se aplică sancţiunile menţionate pentru sumele în avans nejustifi-
plăţilor în avans pentru care nu s-a livrai marfa, nu s-a executat lucrarea cate ori herepatriate aflate în litigiu, pentru care au început procedurile
sau nu s-a prestat serviciul. judiciare, în termenele prevăzute la pct. 1.2, precum şi pentru cazurile de
1.2. Persoanele rezidente, care dispun efectuarea de plăţi externe forţă majoră confirmate de organele competente.
reprezentând avansuri pentru importuri de mărfuri, inclusiv importuri în cazul returnării mărfii pentru care s-a efectuat justificarea plăţii în
temporare (leasing), executări de lucrări şi prestări servicii, au obligaţia ca, avans, persoanele rezidente sunt obligate să justifice avansul achitat în
în cel mult 15 zile calendaristice de la intrarea mărfii pe teritoriul României, termen de 45 de zile calendaristice de la data ieşirii mărfii returnate prin
inclusiv în zonele libere, executării lucrării ori prestării serviciului, să frontiera vamală.
prezinte, spre justificare, băncii prin care s-a efectuat plata avansului la
extern documentele care fac dovada realizării importului în cauză, execu- 2. în cazul plăţilor în cadrul acreditivelor documentare domiciliate
tării lucrării sau prestării serviciului, între aceste documente vor fi incluse,
în România şi al scrisorilor de garanţie bancară
în mod obligatoriu, factura externă şi documentul care să ateste intrarea
mărfurilor importate în ţară, respectiv Declaraţia vamală de import sau,
2.1. Băncile vor efectua plăţi/e pentru aceste importuri pe baza docu-
după caz, documentele specifice zonelor libere prin care se confirmă intra-
mentelor prevăzute in acreditive care să asigure livrarea mărfii pe teritoriul
României, din care, in mod obligatoriu, factura externă şi documentul de

146
147
transport (scrisoare de trăsură, conosament maritim sau fluvial, frachl
aerian etc.); în cazul achiziţiilor destinate lucrărilor efectuate în străinătate, 5. în cazul plăţilor pentru mărfuri cumpărate pentru revănzare, fără
plata se va efectua în baza aceloraşi documente (factura externă şi documen- tranzitarea teritoriului României
tul de transport) ori a facturii externe şi documentului care atestă recepţia
mărfii în cazul achiziţiilor realizate în ţara respectivă; în situaţia efectuării 5.1. In cazul în care derularea operaţiunii de comerţ internaţional
de lucrări şi prestări de servicii, plata externă se va efectua pe baza începe printr-o plată la extern, pe baza facturii externe, aceasta va fi
documentelor ce atestă efectuarea lucrării ori prestarea serviciului. evidenţiată de banca respectivă ca plată în avans, justificarea acesteia
2.2. In cazul în care acreditivele documentare sau scrisorile de jacându-se pe baza facturii externe definitive şi a documentului vamal sau a
garanţie prevăd efectuarea unor plăţi externe fără prezentarea documentelor documentului care atestă intrarea/recepţia mărfii în (ara de destinaţie.
de transport care să ateste livrarea mărfii pe teritoriul României (ex.: plata 5.2. In situaţia în care derularea operaţiunii de comerţ internaţional
contra recipise de depozitare a mărfurilor pe teritorii străine, contra certifi- începe prin încasarea integrală în avans de la extern, aceasta va f i evidenţia-
cate de preluare spre expediere ,,prise în charge " sau pe bază de ,, letter oj tă de bancă ca încasare anticipată pe baza contractului extern ori a facturii
indemnity"), acestea vor fi considerate plăţi în avans şi vor fi supuse pro forma, iar efectuarea plăţii la extern a contravalorii mărfii respective se
prevederilor pct. l din prezentele norme. va efectua pe baza facturii externe definitive.

3. In cazul plăţilor contra documente la incasso 6. Reglementări comune

Plăţile externe efectuate în baza documentelor transmise la incasso 6.1. Plăţile externe pentru importurile de mărfuri pot f i dispuse de
vor f i efectuate de bănci numai contra acestor documente, între care docu- persoane rezidente, îndreptăţite să efectueze operaţiuni de comerţ exterior
mente de transport care să ateste livrarea mărfii, iar în lipsa documentelor prin completarea formularului DPVE/CDA, conform normelor privind
de transport, numai pe baza prezentării de către ordonatorul plăţii a facturii circuitul acestor formulare, şi care au calitatea de importatori atestată prin
externe si a Declaraţiei vamale de import pentru mărfurile intrate pe terito- înscrierea la pct. 8 din Declaraţia vamală de import şi sunt titularii
riul României sau a altui document care atestă ajungerea la destinaţie a facturilor externe în baza cărora efectuează aceste plăţi.
mărfii.
De asemenea, formularele DPVE/CDA se utilizează şi în cadrul celor-
In situaţia efectuării de lucrări şi prestări de servicii în străinătate, lalte categorii de plăţi externe şi de persoane.
plata externă se va efectua pe baza documentelor ce atestă efectuarea In cazul efectuării importurilor prin comisionari, plăţile externe pot fi
lucrării ori prestarea serviciului.
efectuate atât de comisionari cât şi de comitenţi, pe baza documentelor
prevăzute de norme şi a contractului de comision.
4. în cazul plăţilor prin ordin de plată a importurilor sosite/achi- 6.2. în cazul plăţilor externe aferente operaţiunilor de leasing şi
ziţiilor
importurilor pe credit, băncile vor efectua plăţile dispuse numai la prezen-
tarea autorizaţiei Băncii Naţionale a României al cărei număr va fi înscris
Băncile vor efectua plăţile externe dispuse de ordonator, numai după corespunzător în formularele DPVE/CDA.
prezentarea documentelor care să ateste sosirea mărfii pe teritoriul 6.3. Se consideră justificate plăţile externe pentru care s-a livrat
României, dintre care, în mod obligatoriu, factura externă şi Declaraţia marfa, s-a executat lucrarea sau s-a prestat serviciul ori s-a repatriat suma
vamală de import ori a documentelor specifice zonelor libere precizate la plătită în avans în condiţiile prevăzute la pct. 1.2. Justificarea se face în
pct. 1.2 alin. l, emise pe numele titularului plăţilor externe; la efectuarea aceleaşi condiţii şi când se schimbă specificaţia mărfurilor.
plăţilor pentru importuri/achiziţii destinate lucrărilor de construcţii-montaj 6.4. Băncile vor efectua plăţile externe prevăzute în prezentele norme,
în străinătate/ţară, se va prezenta, în mod obligatoriu, factura externă şi pe bază de documente originale.
documentul vamal care să ateste intrarea mărfii pe teritoriul ţării respective; Plăţile externe ordonate de clienţi pot fi efectuate de către bănci şi pe
în situaţia când achiziţia a fost realizată din ţara unde are loc lucrarea, baza datelor transmise prin sistem computerizat (Electronic Banking) sau
plata externă se va efectua pe baza facturii externe şi a documentului care alte modalităţi de teletransmisie (fax, SWIFT etc.), urmând ca în maxim 5
atestă recepţia mărfii. zile lucrătoare băncile să intre în posesia documentelor originale respective.
In vederea efectuării plăţilor externe prin sistem computerizat sau prin alte
modalităţi de teletransmisie, clienţii vor transmite în mod obligatoriu infor-

148
149
mafiile necesare efectuării transferului extern, prevăzute în formularele
DPVE/CDA, precum şi In documentele de plată.
Acceptarea efectuării plăţilor in aceste condiţii se va face doar pentru
clienţii agreaţi.
In situaţia livrării, către un nerezident, de mărfuri care nu tranzitează 5.2. Conturile în lei ale nerezidenţilor
frontiera României, plăţile externe şi justificarea acestora se vor efectua
astfel:
* in cazul plăţilor în avans, plata externă se efectuează pe bază în România, potrivit Regulamentului B.N.R. nr. 3/1997, cap. 2,
de documente (contract extern sau orice alt document cu astfel art. 9-11, nerezidenţii pot dobândi, deţine şi utiliza instrumente de
de valoare): justificarea plăţilor în avans se face pe baza plată, valori mobiliare, precum şi orice alte active exprimate în lei, în
facturilor externe; condiţiile legii, ale regulamentului şi ale normelor emise în aplicarea
* în cazul celorlalte categorii de plăţi, pe baza facturii externi;. In acestora.
situaţia efectuării de lucrări si prestări de servicii în România, Nerezidenţii pot deschide la bănci conturi curente în moneda
plata externă se va face pe baza documentelor ce atestă efectua-
rea lucrării ori prestarea serviciului.
naţională (leu), (conturi tip A şi conturi tip B - purtătoare de dobândă
6.5. Pentru toate categoriile de plăţi externe prevăzute în prezentele la vedere):
norme, băncile vor înscrie pe originalul documentelor ce justifică plata • Conturi tip A - în aceste conturi se pot efectua:
externă, inclusiv pe autorizaţia Băncii Naţionale a României, suma si data - încasări din:
efectuării plăţii externe, pe care le vor confirma cu semnătura lucrătorului a) vânzări de sume în valută contra lei;
bancar şi cu ştampilă. In cazul plăţilor contra documente la încasare se va b) operaţiuni valutare curente cu rezidenţi, prevăzute
reţine doar copia de pe centralizatorul facturilor. de actele normative;
Băncile vor reţine la dosarele de plăţi fotocopii de pe documentele c) transferuri din contul tip B;
originale prin care s-au justificat plăţile externe şi pe care au făcut menţiuni
prevăzute în prezentele norme. d) dobânzi bonificate la disponibilităţile în conturile
tip A şi B;
La solicitarea efectuării unui transfer extern din disponibilităţile - plăţi pentru:
valutare proprii, rezidenţii au obligaţia de a proba cu documente a) operaţiuni valutare curente cu rezidenţi, prevăzute
natura operaţiunii valutare, scop în care vor completa formularul de actele normative;
„DISPOZIŢIE DE PLATĂ VALUTARA EXTERNĂ" sau formula- b) cumpărări valută;
rul „CERERE DE DESCHIDERE ACREDITIV", după caz. Modele- c) transferuri în contul tip B.
le acestor formulare, precum şi instrucţiunile de completare şi utiliza- • Conturi tip B - în aceste conturi se pot efectua:
re se regăsesc în Normele privind circuitul formularelor „Dispo- - încasări din:
ziţie de plată v a l u t a r ă externă" (DPVE) şi „Cerere de deschidere a) vânzări în valută contra lei;
acreditiv" (CDA) - N.R.V.8, publicate în M. Of. nr. 395/31 decem- b) operaţiuni valutare de capital prevăzute de lege sau
brie 1997. prin prezentul regulament;
Pentru persoanele fizice rezidente, în situaţia în care scopul c) operaţiuni valutare de capital autorizate de Banca
transferului extern nu poate fi probat cu documente, este suficientă Naţională a României;
completarea pe principiul bona fide a formularului DPVE; nerezi- d) transferuri din contul tip A;
denţii pot transfera în străinătate fără restricţii disponibilităţile valuta- - plăţi pentru:
re deţinute în conturi deschise la bănci în condiţiile legii, ale regula- a) operaţiuni valutare de capital prevăzute de lege;
mentului şi ale normelor de aplicare a acestora. b) operaţiuni valutare de capital autorizate de Banca
naţională a României;
c) cumpărări de valută contra lei;
150
151
d) transferuri în contul tip A.
Nerezidenţii pot transfera sume între cele două conturi, cu con- normele de aplicare a acestuia. Fac excepţie operaţiunile de schimb
diţia respectării prevederilor de mai sus privind încasările şi plăţile valutar efectuate între persoane fizice în mod incidental.
din aceste conturi. în acest context este important de reţinut că, în aplicarea
Trebuie precizat că operaţiunile valutare curente în lei între prevederilor legale privind statutul său, Banca Naţională a României:
rezidenţi şi nerezidenţi, precum şi între nerezidenţi sunt interzise, a) reglementează şi supraveghează piaţa valutară;
făcând excepţie: b) autorizează şi supraveghează intermediarii pieţei
• plăţile efectuate de rezidenţi în favoarea nerezidenţilor, valutare;
sub formă de profit, dividende, dobânzi şi alte venituri c) comunică zilnic, spre publicare, lista cursurilor
realizate în condiţiile legii; pieţei valutare.
• plăţile efectuate de nerezidenţi, persoane fizice, în favoa-
rea rezidenţilor, pe durata şederii acestora în România;
• operaţiunile valutare curente între rezidenţi şi nerezidenţii 5.4. Obligaţia de repatriere
menţionaţi la art. l pct. 1.2 lit a.2 (anexa nr. 3).
Sumele în lei deţinute de nerezidenţi în conturile tip A şi B pot Rezidenţii sunt obligaţi să transfere sau să repatrieze în valută
fi convertite în valută prin intermediul pieţei valutare; convertirea în convertibilă şi/sau monedă naţională toate sumele dobândite din
valută a sumelor în Iei deţinute de nerezidenţi se face în următoarele operaţiuni cu străinătatea, mai puţin taxele, comisioanele şi alte chel-
condiţii: tuieli aferente (corespunzător cu uzanţele bancare internaţionale), în
a) pentru sumele deţinute în conturile A şi B, nerezidenţii tre- conformitate cu reglementările legale, prevederile regulamentului şi
buie să prezinte documente justificative prevăzute de lege, autorizaţia ale normelor de aplicare ale acestora.
Băncii Naţionale a României, după caz, precum şi orice alte docu- în acest scop, rezidenţii vor întreprinde toate demersurile nece-
mente prevăzute de regulament şi de normele de aplicare a acestora; sare pentru convertirea în valută convertibilă sau în monedă naţională
b) pentru sumele deţinute în contul tip A şi provenite, din a sumelor obţinute în alte valute.
operaţiuni valutare curente, de la rezidenţi, nerezidenţii trebuie să Fac excepţie de la obligaţia de repatriere:
probeze că încasarea iniţială de la un rezident a avut loc cu cel mult a) băncile - pentru activităţile desfăşurate în baza autoriza-
180 de zile calendaristice anterior datei solicitării convertirii. ţiei de funcţionare;
b) rezidenţii - persoane juridice autorizate de Banca Naţio-
nală a României să deţină conturi valutare în străinătate;
5 c) rezidenţii - persoane fizice care realizează venituri în
5.3. Piaţa valutară valută în străinătate.
Operaţiunile de vânzare şi/sau cumpărare de valută pe piaţa NOTĂ:
valutară se pot efectua numai prin intermediarii autorizaţi de către Urmărirea şi controlul încasărilor valutare aferente exportului de
Banca Naţională a României, în condiţiile stabilite prin regulament şi bunuri se realizează prin formularul „DECLARAŢIE DE ÎNCASARE
VALUTARA" (DIV) potrivit prevederilor din Normele privind controlul
5
Organizarea şi funcţionarea pieţei valutare în România sunt prevăzute în valutar asupra încasărilor din exporturi şi din celelalte operaţiuni cu străi-
Normele privind funcţionarea pieţei valutare - N.R.V.l şi în Normele nătatea - N.R. V.9, publicate în M. Of. nr. 395/31 decembrie 1997.
privind efectuarea operaţiunilor de schimb valutar cu numerar şi substi-
tute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României - Rezidenţii pot deschide şi menţine conturi în valută şi/sau
N.R.V.2., redate, selectiv, în paginile anterioare. monedă naţională în străinătate numai cu autorizaţia prealabilă a

152
153
Băncii Naţionale a României care se va elibera potrivit prevederilor
din Normele privind autorizarea deschiderii şi f u n c ţ i o n ă r i i străinătate;
conturilor în străinătate ale rezidenţilor - N.R.V.5. b) operaţiuni valutare de capital prevăzute la pct. 1.17.2 din
regulament (vezi anexa nr. 3);
N. R. V. 5: c) deţinerea şi utilizarea de disponibilităţi valutare în străinătate
I. Emiterea autorizaţiei pentru care solicitantul aduce dovezi că nu pot fi executate în conformitate
1. Potrivii prevederilor cap. IV din regulament, rezidenţii, cu excep- cu prevederile valutare în vigoare;
ţiile prevăzute, pot deschide şi menţine în străinătate conturi în valută şi/sau d) litigii între rezidenţii prevăzuţi la pct. l din norme şi nerezi-
in monedă naţională in conformitate cu prevederile regulamentului. denţi, aflate în curs de soluţionare sau soluţionate, precum şi regularizări cu
In vederea obţinerii autorizaţiei, rezidenţii completează şi depun la autorităţile financiare/judiciare din ţările respective;
sucursalele Băncii Naţionale a României, în funcţie de sediul social al soli- e) înfiinţarea şi funcţionarea, cu respectarea cerinţelor legislaţiei,
citantului, o documentaţie în două exemplare, respectiv o cerere-tip conform de filiale şi sucursale ale rezidenţilor, care nu sunt constituite ca persoane
anexei la prezentele norme, însoţită de documentele care justifică necesi- juridice în străinătate.
tatea deschiderii contului în străinătate, după cum urmează: 3. Autorizaţia de deschidere şi funcţionare de conturi în străinătate
* actul constitutiv al solicitantului, conform legii, documente pri- cuprinde condiţiile de funcţionare a contului respectiv, obligatorii pe toată
vind înfiinţarea acestuia sau documente care atestă autorizarea durata valabilităţii acesteia.
activităţii în condiţiile legii; Deţinătorul autorizaţiei are obligaţia să comunice Băncii Naţionale a
* dovada înregistrării persoanei juridice la Oficiul Registrului României orice modificare a condiţiilor iniţiale de autorizare şi funcţionare
comerţului si la Direcţia generală a finanţelor publice şi contro- a contului, în scopul modificării corespunzătoare a acesteia.
lului financiar de stat judeţeană sau municipiului Bucureşti sau 4. Autorizaţiile se emit pe termen de maximum un an, termen după
alt act de înregistrare la organele abilitate; care vor fi reînnoite pe baza documentaţiei prezentată cu 30 de zile înainte
* cererea de înscriere de menţiuni pentru filialele sau sucursalele de data expirării [...].
înfiinţate ulterior în baza legislaţiei romane, după caz;
* actul doveditor al înmatriculării sucursalelor, filialelor din II. Controlul privind autorizaţiile emise
străinătate, inclusiv traducerea autorizată în care se menţionea-
ză că sucursalele ori filialele româneşti, încheiate şi semnate cu 5. Sucursalele Băncii Naţionale a României iau în evidenţă rezidenţii
partenerii străini, inclusiv traducerea autorizată a acestora în autorizaţi să aibă conturi la bănci în străinătate, verifică modul de respecta-
limba română; re a condiţiilor de funcţionare a contului prevăzute în autorizaţie, cel puţin
* avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pentru reparti- trimestrial, şi raportează Băncii Naţionale a României rezultatele verificării
zarea plafonului de muncă (în cazul persoanelor juridice româ- printr-un act constatator f...J
ne care execută lucrări în străinătate în ţările cu care există 6. In cazul nerespectării condiţiile prevăzute în autorizaţie, cu
acorduri în acest sens); excepţia prevederilor pct. 3 alin 2 şi pct. 4 din prezentele norme, sucursalele
* situaţia rezultatelor financiare şi a obligaţiilor fiscale pentru Băncii Naţionale a României stabilesc termene de remediere a acestora de
ultima luna (trimestru), vizate de organele fiscale teritoriale; către deţinătorul contului în străinătate, în limita a 30 de zile lucrătoare de
* declaraţia pe propria răspundere a solicitantului privind totali- la data constatării. Măsurile luate vor fi comunicate în scris Băncii Naţiona-
tatea conturilor deţinute de acesta în străinătate; le a României, conform pct. 5 din prezentele norme.
* orice acte sau documente justificative ale operaţiunii, solicitate 7. Sucursalele Băncii Naţionale a României propun Direcţiei politici
de către Banca naţională a României. financiar-bancare retragerea autorizaţiei în situaţia în care deficienţele
Solicitanţii răspund de autenticitatea documentaţiei prezentate. constatate nu au fost remediate în termenul de 30 de zile lucrătoare de la
2. Poate fi autorizată deschiderea şi funcţionarea de conturi în data actului constatator al organelor de control ale sucursalei.
străinătate pentru următoarele situaţii: 8. Pe baza actului constatator al sucursalei, Banca Naţională a
a) organizarea şi funcţionarea de şantiere de construcţii-montaj şi României va retrage autorizaţia, după caz, în următoarele situaţii:
instalaţii în străinătate sau executarea de lucrări şi prestări de servicii în a) în cazul refuzului persoanei autorizate de a da tot concursul şi de a
pune la dispoziţia organelor Băncii Naţionale a României actele şi documen-

154
155
tele necesare verificării fi controlului asupra autorizaţiei emise;
b) în cazul nerespectăni prevederilor pct. 3 alin. 2 şi pct. 6 din categorii de rezidenţi autorizate prin regulament să efectueze opera-
prezentele norme. ţiuni valutare pe teritoriul României:
9. Ca urmare a retragerii autorizaţiei, titularul contului care continuă a) băncile - pentru operaţiuni prevăzute în autorizaţia de
să menţină contul în străinătate intră sub incidenţa prevederilor legale. funcţionare;
10. Nerespectarea termenelor de repatriere a încasărilor în valută b) persoanele juridice - care efectuează plăţi în valută decur-
prevăzute în autorizaţie se sancţionează conform prevederilor legale. gând din contracte de comerţ exterior (export, import de
11. Băncile nu vor efectua operaţiuni valutare în conturile bancare din bunuri), pe baza contractelor de comision între comisionar
străinătate ale rezidenţilor neautorizaţi de Banca naţională a României.
şi comitent şi a contractelor de comerţ exterior respective;
c) persoanele fizice şi juridice - pentru operaţiuni valutare
Fac excepţie de la obligaţia de obţinere a autorizaţiei Băncii
reprezentând taxe sau ce decurg din acte de comerţ
Naţionale a României pentru deschiderea conturilor în valută urmă-
derulate în zone libere, porturi, aeroporturi, puncte de
toarelor categorii de rezidenţi:
control al trecerii frontierei de stat, trenuri internaţionale,
a) băncile - pentru activitatea desfăşurată în baza autori- la bordul aeronavelor şi vanelor, pe parcurs extem;
zaţiei de funcţionare; d) persoanele fizice şi juridice - care beneficiază de preve-
b) reprezentanţele, agenţiile, birourile persoanelor juridice deri legale exprese ce le dau dreptul de a efectua opera-
române care nu sunt înregistrate ca persoane juridice în ţiuni valutare pe teritoriul României;
străinătate - pentru cheltuieli curente necesare desfăşu- e) persoanele fizice - pentru operaţiuni valutare între ele cu
rării activităţii acestora;
caracter incidental;
c) ambasadele, consulatele sau alte reprezentanţe ale
f) persoanele juridice - pentru operaţiuni valutare ce decurg
României în străinătate;
din organizarea sau prestarea de lucrări/servicii externe
d) rezidenţii - persoane fizice şi juridice ce deţin proprietăţi
(transport, turism internaţional).
imobiliare pentru sumele reprezentând cheltuieli şi taxe
Operaţiunile valutare între categoriile de rezidenţi, menţionate
aferente întreţinerii şi administrării proprietăţii pe perioa-
mai sus, se pot efectua numai pe baza acordului de voinţă al părţilor .
da deţinerii de drept;
e) rezidenţii - persoane fizice pe perioada şederii în străi-
NOTĂ:
nătate; pentru rezidenţi, excepţia se referă şi la menţinerea Persoanele fizice şi juridice care pot fundamenta necesitatea
conturilor după încheierea şederii/activităţii în străinătate; operaţiunilor valutare între rezidenţi pot solicita autorizarea Băncii
f) rezidenţii - pentru sumele în valută a căror repatriere este Naţionale a României în conformitate cu Normele privind modul de
obstrucţionată temporar în baza unor prevederi legale în autorizare a operaţiunilor valutare pe teritoriul României - N.R.V.6,
vigoare în ţara respectivă. publicate în M. Of. nr. 395/31 dec. 1997.

5.5. Operaţiuni valutare efectuate


pe teritoriul României
Pe teritoriul României încasările şi plăţile între rezidenţi se 6
realizează în moneda naţională (leu). Băncile vor credita conturile c l i e n ţ i l o r acestora cu numele de valută
încasate de la rezidenţi în condiţiile încadrării corecte în prevederile art. 18
Fac excepţie de la prevederile alineatului precedent următoarele
din Regulamentul B.N.R. nr. 3/1997 sau în baza copiei de pe autorizaţia dată
deB.N.R.

156
157
al trecerii frontierei de stat.
Termenul maxim de eliberare a sumelor consemnate de către organele
vamale este de 3 ani de la data depunerii. Eliberarea sumelor consemnate se
5.6. Controlul valutar face, pe baza cererii depunătorului, la ieşirea din ţară şi cu reţinerea de la
acesta a originalului chitanţei de consemnare. După aceste termen sumele în
Rezidenţii şi nerezidenţii sunt obligaţi să efectueze operaţiuni cauză se fac venit la bugetul de stat conform reglementărilor în vigoare.
valutare în conformitate cu prevederile regulamentului la care am Sumele consemnate nu sunt purtătoare de dobânzi în favoarea depunăto-
făcut referire mai sus. rului.
Băncile răspund de aplicarea corectă a regulamentului pentru • Sumele în valută efectivă (numerar) care pot fi scoase din România
operaţiunile dispuse de clienţi acestora, putând solicita clienţilor lor 4. Persoanele fizice pot ieşi din (ară cu sume în valută efectivă
informaţiile necesare şi orice document justificativ, iar Banca Naţio- (numerar) echivalente cu maximum 10.000 dolari S. U.A/persoană/călătorie.
5. La ieşirea din România, persoanele fizice sunt obligate să declare
nală a României supraveghează şi controlează respectarea prevede-
organelor vamale româneşti sumele în valută efectivă (numerar) aflate
rilor regulamentului de către rezidenţi şi nerezidenţi.
asupra lor care depăşesc echivalentul a 10.000 dolari S. U.A. şi să le depună
Introducerea sau scoaterea în/din România de sume în valută la organele vamale care vor întocmi chitanţe de consemnare pe numele
efectivă (în numerar), precum şi de sume în monedă naţională efecti- titularilor, sumele urmând a f i eliberate la întoarcerea în ţară.
vă se efectuează în limitele şi în condiţiile prevăzute în Normele Sumele neridicate în termen de 3 ani se fac venit la bugetul de stat
privind sumele în numerar, în valută şi în lei care pot fi introduse conform reglementărilor în vigoare.
şi scose în/din România - N.R. V.7. • Introducerea şi scoaterea de sume în lei în/din România
6. Persoanele fizice nu pot introduce sau scoate în/din România sume
N. R. V. 7: efective (numerar) mai mari de 500.000 lei/persoană/călătorie, cu excepţia
• Sumele în valută efectivă (numerar) care pot ft introduse în România persoanelor fizice rezidente în Republica Moldova ori în România ce pot
1. Prin valută efectivă (numerar) se înţelege numerar sub forma scoate şi introduce din/în România cu ocazia călătoriilor efectuate în cele
bancnotelor străine şi monedelor străine, în circulaţie. două ţări sume în numerar până la maximum 4.000.000 lei/persoană/călă-
In categoria persoanelor fizice se includ şi persoanele fizice care sunt torie.
reprezentante ale persoanelor juridice. Sunt admise la introducerea/scoaterea în/din România bancnote şi
2. Persoanele fizice pot intra în ţară cu sume în valută efectivă în monede, indiferent de valoare lor nominală.
echivalent la maximum 10.000 dolari S.U.A./pi'moiină/călătorie, fiind obli- 7. La ieşirea din România, persoanele fizice menţionate la pct. 6 de
gate să declare organelor vamale române sumele în valută efectivă aflate mai sus au obligaţia să declare, la solicitarea organelor vamale, sumele în
asupra lor, care depăşesc echivalentul a 10.000 dolari S. U.A. lei care depăşesc plafonul de 500.000 lei, respectiv 4.000.000 lei/persoa-
3. Sumele în valută efectivă (numerar) ce depăşesc limita a 10.000 nă/călătorie şi să le depună organelor vamale care vor întocmi chitanţa de
dolari S. U. A. se depun la organele vamale din punctele de trecere a frontie- consemnare.
rei de stat a României. Depunătorilor care sunt cetăţeni români sau cetăţeni străini li se
Pentru aceste sume, organul vamal va întocmi o chitanţă de con- restituie aceste sume la întoarcerea din călătorie, respectiv cu ocazia unei
semnare în două exemplare, conţinând elementele necesare de identificare a noi călătorii în România.
depunătorului şi a sumei în valută (numele şi prenumele depunătorului, Termenul maxim de restituire este de 3 ani. După expirarea acestui
numărul şi seria paşaportului, ţara care l-a eliberat, felul valutei şi suma, termen, sumele în cauză se fac venit la bugetul de stat.
data intrării, dala ieşirii din România). Chitanţă de consemnare se datează • Alte dispoziţii
8. Sumele in valută şi/sau in lei nedeclarate organelor vamale, pe care
şi se semnează de către organul vamal care a întocmit-o şi care va aplica,
totodată, pe aceasta ştampila sa personală, originalul fiind înmânat le au asupra lor persoanele fizice la intrarea/ieşirea în/din România, care
depunătorului. depăşesc limitele stabilite în normele prezente, constituie contravenţie si se
Organele vamale eliberează sumele consemnate în punctele de control sancţionează conform dispoziţiilor legale în vigoare.
9. Sumele în valută efectivă care depăşesc limitele prevăzute mai sus,

158
159
introduse sau scoase în/din România de către bănci, în baza documentelor
Anexa nr. l
justificative semnate de persoanele legal desemnate de acestea, nu se supun
autorizării Băncii Naţionale a României.
EXPLICAŢII
10. In situaţii speciale se pot introduce sau scoate sume in valută ale unor termeni şi expresii (din conţinutul lucrării) şi unităţile
şi/sau In lei în/din România mai mari decât cele prevăzute anterior numai cu monetare ale diverselor state 1
autorizarea prealabilă a Băncii Naţionale a României în conformitate cu
prevederile normelor N.R. V.6, publicate în M. Of. nr. 395/31 dec. 1997. acţionar semnificativ - persoana care deţine cel puţin 5% din acţiu-
nile unei bănci;
NOTĂ: afiliată a unei bănci - o filială a băncii respective sau o societate
In cazul existenţei unor incertitudini privind tranzacţiile din categoria
comercială pentru care banca este filială ori o societate comer-
operaţiunilor valutare curente sau de capital, persoanele fizice şi juridice se
cială care, împreună cu banca respectivă, se află sub controlul
pot adresa Direcţiei politici financiar-bancare din cadrul Băncii Naţionale a
României. comun al altei societăţi comerciale;
Banca Naţională a României îşi rezervă dreptul de a refuza emiterea aparat bancar - 1. ansamblu coerent al diferitelor categorii de bănci
autorizaţiilor din considerente ce ţin de imperative de politică valutară şi de care funcţionează într-o ţară; 2. înlănţuirea logică a operaţiilor
situaţia balanţei de plăţi într-o anumită perioadă. Documentele prezentate şi tranzacţiilor active şi pasive efectuate de unităţile bancare;
B.N.R., redactate în limbi străine, vor fi însoţite de traduceri autorizate. Este organizat având în centru banca centrală care înfăptuieşte
politica monetară, valutară şi de credit a statului;
autorizaţie - actul emis de Banca Naţională a României, care acordă
dreptul de a desfăşura activităţile specificate în aceasta;
baht - unitatea monetară a Thailandei (l baht = 100 stags);
balboa - unitatea monetară a statului Panama (l balboa = 100
centimes);
ban - 1. subunitate monetară românească, în urma reformei mone-
tare din 1867 a înlocuit paraua ca subdiviziune a leului; 2. de-
numire generică pentru orice instrument monetar;
Banca Naţională a României - banca centrală a statului român,
având personalitate juridică; atribuţiile acesteia sunt cele pre-
văzute în Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României
şi în legea bancară; are la origini prima bancă centrală a
României înfiinţată prin Legea nr. 17/29 aprilie 1880;
bancă - persoana juridică autorizată să desfăşoare, în principal, acti-
vităţi de atragere de depozite şi de acordare de credite în nume
şi în cont propriu;
bancnotă - 1. ban de credit; 2. ban de hârtie emis de o bancă (germ.
bank + note); 3. etalon al definirii valorii paritare a monedelor
naţionale;

1
După Legea bancară nr. 58/5 martie 1998, publicată în M. Of. nr. 121/23
martie 1998, art. 3 şi /. Vochescu, K Bercheşan, Bancnota şi falsificatorii
de bancnote, Ed. Şansa, Bucureşti, 1996, pp. 313-318.

160
161
bani de război - bani emişi de o putere străină ocupantă a terito-
riului ţării ocupate; dreptului la rambursarea sumei plătite, precum şi la plata unei
dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice
bilon - aliaj folosit pentru confecţionarea de monede, în compoziţia
căruia intră metale comune; prelungire a scadenţei unei datorii sau orice angajament de
achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă sau a
bimetalism - bază a unor sisteme monetare în cadrul căreia două
altui drept la plata unei sume de bani. Din punct de vedere al
metale - aurul şi argintul - servesc ca echivalent general.
scadenţei, creditul poate fi:
Reforma monetară din 1867 din România s-a bazat pe
bimetalism; - pe termen scurt, a cărui durată de rambursare nu depăşeşte
b o l i v a r - u n i t a t e monetară a Boliviei (l b. = 100 centisimos); 12 luni;
- pe termen mediu, a cărui durată de rambursare este cuprinsă
bursă neagră - imitaţie neoficială sau ilegală a bursei, în cadrul
căreia se negociază clandestin, de regulă, valută; între l şi 5 ani;
- pe termen lung, a cărui durată de rambursare depăşeşte 5
capital - valoarea patrimoniului net, calculată ca diferenţă între total
active şi pasivele reprezentând obligaţii, evidenţiate în bilanţul ani;
cruzeiro - unitate monetară a Braziliei (l c = 100 centavos);
contabil conform reglementărilor Băncii Naţionale a Româ-
cupiură - valoare nominală înscrisă pe bancnotă;
niei. La constituire, acesta reprezintă capitalul social;
curs valutar real - curs valutar care reflectă raportul real între
circulaţie bănească - mişcarea masei banilor aflaţi în circulaţie,
puterile de cumpărare ale monedelor comparate;
indiferent de forma banilor, ca urmare a operaţiunilor de înca-
depozit - sumă de bani încredinţată în următoarele condiţii:
sări şi plăţi;
- să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă sau orice
colon - unitate monetară a statelor Costa Rica (l c. - 100 centimos)
alte facilităţi, la cerere sau la un termen convenit de către
şi Salvador (l c. = 100 centavos);
deponent cu depozitarul;
conducătorii băncii - persoanele, cel puţin două, care, potrivit acte-
- să nu se refere la transmiterea proprietăţii, la furnizarea de
lor constitutive şi/sau hotărârii organelor statutare ale băncii,
sunt împuternicite să conducă şi să coordoneze activitatea servicii sau la acordarea de garanţii;
zilnică a acesteia şi sunt investite cu competenţa de a angaja dinar - a) unitate monetară a mai multor ţări, dintre care exemplifi-
răspunderea băncii. Aceştia sunt preşedintele şi vicepreşe- căm cu câteva: 1. Algeria (l d = 100 centime); 2. Irak (l d =
dintele/vicepreşedinţii consiliului de administraţie, în cazul 1000 fils); 3. Iugoslavia (l d = 100 para); 4. Kuweit (l d =
băncilor, persoane juridice române, şi directorii împuterniciţi 1000 fils); 5. Libia (l d = 100 dirhami); b) denumirea unor
să angajeze legal în România banca străină autorizată să monede romane, arabe, slovene, moldoveneşti, transilvănene.
funcţioneze pe teritoriul României, printr-o sucursală; Conform mai multor cercetători, de la dinarul banal emis de
convertibilitate - însuşirea legală a unei monede de a putea fi Slavonia în 1255, apoi de la dinarul banal emis la Cluj în
preschimbată cu o altă monedă în mod liber, prin vânzare- 1333, derivă actuala denumire românească de ban;
cumpărare pe piaţă, în condiţiile stabilite de banca centrală; documentaţie de credit - documentaţia care stă la baza unei con-
cordoba - unitate monetară a statului Nicaragua (l c = 100 venţii intervenite între o bancă şi o altă persoană pentru acor-
centravos); darea unui credit şi cuprinde cel puţin:
coroană - unitate monetară a mai multor state: 1. Cehia şi Slovacia - situaţii financiare curente ale solicitantului de credit şi ale
(l c = 100 haler); 2. Danemarca (l c = 100 Ore); 3. Islanda oricărui garant al acestuia, inclusiv proiecţia fluxurilor finan-
(l c = 100 aurar); 4. Norvegia (l c = 100 ore); 5. Suedia (l c = ciare pentru perioada de rambursare a creditului şi de plată a
1006re); dobânzilor;
credit - orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul - o descriere a modalităţilor de garantare pentru plata inte-
grală a datoriei şi, după caz, o evaluare a bunurilor care fac

162
163
obiectul garanţiei;
- o descriere a modalităţilor de garantare pentru plata inte- nivel minim sunt stabilite de Banca Naţională a României;
grală a datoriei şi, după caz, o evaluare a bunurilor care fac forint - unitate monetară a Ungariei (l f = 100 fileri);
obiectul garanţiei; franc - unitate monetară a mai multor state, dintre care enumerăm:
- o descriere a condiţiilor creditului, cuprinzând valoarea cre- 1. Franţa (l f = 100 centimes); 2. Belgia (l f = 100 centimes);
ditului, rata dobânzii, schema de rambursare şi obiectul debi- 3. Africa Centrală (l f CFA = 0,02 fr. francezi); 4. Elveţia
torului sau scopul pentru care a solicitat creditul; (l f. = 100 centimes); 5. Luxemburg (l f = 100 centimes);
- semnătura fiecărei persoane care a autorizat creditul în grup de persoane care acţionează împreună - două sau mai multe
numele băncii; persoane care au încheiat un acord, în vederea obţinerii sau
dolar - unitate monetară a mai multor state, dintre care menţionăm: exercitării drepturilor de vot, pentru a înfăptui o politică
1. S.U.A. (l d = 100 cents); 2. Australia (l d = 100 cents); comună faţă de bancă. Se consideră existenţa unui acord:
3. Canada (l d = 100 cents); 4. Liberia (l d = 100 cents); - între soţi, rude şi afini până la gradul al doilea inclusiv, pre-
d r a h m ă - a) unitate monetară a Greciei (l d = 100 lepta); b) monede cum şi între aceştia şi societăţile aflate sub controlul efectiv al
bătute pe actualul teritoriu al României în oraşul pontic acestora;
Histria; - între o societate, preşedintele consiliului de administraţie şi
emisiune bănească - a) operaţia de creare a semnelor băneşti şi de administratorii acesteia;
stocare a acestora la emitent în vederea punerii lor în circu- - între o societate şi societăţile asupra cărora ea deţine direct
laţie; b) operaţiunea prin care numerarul creat (realizat) este sau indirect puterea de control;
pus în circulaţie de emitent; - între societăţile aflate sub controlul efectiv al aceleiaşi sau al
escudo — unitate monetară a Portugaliei (l e = 100 centavos); aceloraşi persoane;
etalon aur - bază a sistemului monetar naţional în care aurul ser- gulden - unitate monetară a Olandei (l g = 100 cenţi);
veşte ca echivalent general unic (sistemul monometalist), sau inflaţie - noţiune legată de masa banilor aflaţi în circulaţie. Se pro-
împreună cu argintul (sistemul bimetalist); duce când în circulaţie se află o masă mare de bani fără valoa-
expunere - orice angajament asumat de o bancă faţă de un singur re în raport cu aurul şi celelalte mărfuri. Cauza imediată este
debitor, indiferent dacă este efectiv sau potenţial, evidenţiat în dezorganizarea economică şi financiară. Nu există inflaţie fără
bilanţul contabil sau în afara bilanţului, incluzând, fără a se creare de monedă;
limita la acestea: lege monetară - act normativ prin care se stabilesc condiţiile emi-
- credite; siunii, circulaţiei şi retragerii din circulaţie a banilor dintr-o
- efecte de comerţ scontate; ţară;
- investiţii în acţiuni şi alte valori mobiliare; lek - unitate monetară a Albaniei (l l = 100 quindarka);
- efecte de comerţ avalizate; leu - unitate monetară a României (l l = 100 bani). După părerea
- garanţii emise; specialiştilor, denumirea vine de la talerul-leu, monedă olan-
- acreditive deschise sau confirmate; deză din argint cu mare circulaţie în România în sec. 14-16.
filială - persoana juridică în care o altă persoană sau grup de per- Devine monedă efectivă a României în 1868, prin efectul
soane care acţionează împreună deţine 50% sau mai mult din Legii din 4 mai 1867 care a adoptat primul sistem monetar al
acţiunile cu drept de vot sau o participaţie semnificativă care României;
permite acestora să exercite controlul efectiv asupra conduce- leva - unitate monetară a Bulgariei (l l = 100 stotinki);
rii sau politicilor filialei; liră - unitate monetară a mai multor state, dintre care: 1. Regatul
fonduri proprii - fondurile proprii ale căror metodologie de calcul şi Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (l l = 100 pence) -
lira sterlină; 2. Irlanda (l l = 100 new pence); 3. Liban (l l =

164
165
100 piaştri); 4. Turcia (l l = 100 curus);
marcă - unitate monetară a două state: 1. Germania (l D.M. = 100 reformă monetară - modificare sau înlocuire a legii monetare şi a
pfenning); 2. Finlanda (l m = 100 pennia); altor acte normative privind elementele sistemul bănesc dintr-
măsuri de remediere - măsuri de înlăturare a consecinţelor uneia o ţară;
sau unora dintre faptele prevăzute Ia art. 69 din Legea bancară reglementare - act normativ emis de Banca Naţională a României în
şi care pot include: aplicarea legii bancare şi care este obligatoriu pentru toate
- stabilirea unui plan de majorare a fondurilor proprii; băncile, în această categorie se includ: regulamente, norme,
- înfiinţarea de către consiliul de administraţie al băncii a unor circulare şi alte acte cu caracter general, emise de Banca
comitete pentru supravegherea administrării creditului, gestiu- Naţională a României;
nea activelor şi pasivelor sau a controlului intern; rublă - unitate monetară a fostei U.R.S.S. şi, în prezent, a unor state
- suspendarea administratorilor pe o perioadă care să nu depă- membre ale C.S.I. (l r = 100 copeici);
şească un an sau înlocuirea acestora; rupie - unitate monetară a mai multor state: 1. India (l r = 100
- înlocuirea directorilor executivi şi a cenzorilor; paise); 2. Indonezia (l r = 100 sen); 3. Mauritius (l r = 100
- îmbunătăţirea măsurilor de control intern; cents);
mijloace de plată străine - termen generic pentru valute, monede societate aflată sub control efectiv - societatea în care o persoană
ale altor state şi devize, utilizat în legislaţia română; fizică sau juridică: - deţine cel puţin 50% din drepturile de
monedă - piesă din metal (aur, argint, cupru, fier, bilon etc.) care se vot; - are dreptul de a numi sau de a înlocui majoritatea
prezintă sub forma unui disc plat şi serveşte ca mijloc de plată membrilor consiliului de administraţie; - poate decide asupra
(uneori şi de tezaurizare, când este din aur). Are dimensiunile, gestiunii şi politicii financiar-bancare în baza unui acord
forma, inscripţiile, greutatea şi aliajul stabilite prin lege a sta- încheiat cu alţi acţionari sau asociaţi;
tului emitent. Denumirea a fost extinsă asupra oricărui semn sucursală - unitate operaţională fără personalitate juridică a unei
bănesc; bănci şi care efectuează în mod direct toate sau unele dintre
ordin - act emis de Banca Naţională a României în aplicarea legii activităţile băncii, în limita mandatului dat de aceasta;
bancare sau a unei reglementări emise în baza legii bancare şi supravegherea prudenţială bancară - stabilirea unor norme şi
care este obligatoriu pentru una sau mai multe bănci; indicatori de prudenţă bancară şi urmărirea respectării acesto-
para - subunitate a leului vechi, utilizată de la dispariţia talerului - ra, în scopul prevenirii şi limitării riscurilor bancare şi, prin
leu până la reforma monetară din 1867, deşi s-a încercat să fie aceasta, asigurarea stabilităţii şi viabilităţii întregului sistem
menţinută ca subdiviziune şi în continuare; bancar;
persoană - persoana fizică, juridică sau orice grup de persoane care tezaurizare - deţinere neproductivă a unor valori de către o persoană
acţionează împreună şi care constituie sau nu constituie o fizică sau juridică. Este opusă investirii sau reinvestirii bani-
persoană juridică;
lor, circulaţiei lor continue;
peseta - unitate monetară a Spaniei (l p = 100 centimos); un singur debitor - orice persoană sau grup de persoane fizice şi/sau
peso - unitate monetară a mai multor ţări latino-americane: 1. Argen- juridice faţă de care banca are o expunere şi care sunt legate
tina (l p = 100 centavos); 2. Bolivia (l p = 100 centavos); economic între ele în sensul că:
3. Cuba (l p = 100 centavos); 4. Columbia (l p = 100 - una dintre persoane exercită asupra celorlalte, direct sau
centavos); 5. Uruguay (l p = 100 centesimos);
indirect, putere de control;
preţ - expresie în bani a valorii mărfurilor;
- nivelul cumulat al împrumuturilor acordate reprezintă un
putere circulatorie - putere oferită unei monede prin legea monetară
singur risc de credit pentru bancă, întrucât persoanele sunt
de a servi la piaţă prin simpla cedare a monedei;
legate într-o asemenea măsură încât, dacă unele dintre ele vor
întâmpina dificultăţi de rambursare, alta sau celelalte vor
166
167
întâmpina dificultăţi similare, în cazul acestor persoane se vor
lua în considerare, fără a fi limitate, următoarele situaţii: Anexa nr. 2
- sunt filialele aceleiaşi persoane; INSTRUMENTE DE PLATĂ*
- au aceeaşi conducere;
- garanţii încrucişate; CECUL
- interdependenţă comercială directă, care nu poate fi substi-
tuită într-un termen scurt; 1. DESPRE CEC
yen - unitate monetară a Japoniei (l y = 100 sen); CECUL, în afara numerarului şi cărţilor de plată, este cel mai
yuan - unitate monetară a Chinei (l y = 10 yiao); folosit instrument pentru a face plăţi la magazin, restaurant etc.
zair - unitate monetară a Zairului (l z = 100 makuta); CECUL este definit ca o instrucţiune scrisă dată unei bănci de a
zlot - unitate monetară a Poloniei (l z = 100 groszy); plăti cuiva valoarea menţionată în acea instrucţiune.
CECUL este un instrument de plată utilizat de titularii de
conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. Dispo-
nibilul este creat printr-un depozit bancar, din operaţiuni de încasări
sau prin acordarea unui credit bancar.
CECUL este un instrument de plată care pune în legătură, în
procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Instrumentul este creat de trăgător care, în baza unui disponibil
constituit în prealabil de o societate bancară, dă un ordin necondiţio-
nat acesteia, care se află în poziţie de tras, să plătească la prezentare,
o sumă determinată, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat
în poziţie de beneficiar.
Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate
operaţiile legate de acest instrument în nume propriu: trăgătorul
emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl plăteşte.
Pentru ca trăgătorul să poată emite cecuri, banca îi eliberează
acestuia (clientul său) formulare de cecuri în alb, dacă acesta deţine
un disponibil corespunzător în cont.
Posesorul carnetului de cecuri completează formularul, îl
semnează şi îl predă beneficiarului care, la rândul său, îl va prezenta
băncii sale pentru încasare.
Pentru a fi valabil, CECUL trebuie să conţină menţiunile
obligatorii cuprinse în Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificată
prin Legea nr. 83/1994.
Standardul obligatoriu de conţinut al cecului este prezentat în
figura nr. l.

După lucrarea cu acelaşi titlu, prefaţată de Mugur Isărescu, editată de


B.N.R., 1994, pp. 3-21.
168
169
Adresa sediului
DENUMIREA SI/SAU SIGLA SOCIETĂŢII BANCARE TRASE
societăţii bancare trasa
c) girarea - operaţiune prin care se transmit, odată cu
PUHilIin tcnirobulacMIu! . l l l l l 1 1 1 l remiterea, şi toate drepturile rezultate din cec. Ea este o menţiune
specială făcută pe verso-ul cecului în favoarea oricui, inclusiv în
MltM} ' WMl)

favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la rândul său, să gireze


cecul.

3. PLATA CECULUI

Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare).


Termenele de prezentare la plată a cecurilor emise şi plătibile în
România sunt:
• 8 zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a
Figura nr. l - Standardul de conţinut al cecului -faţă fost emis;
« 15 zile, în celelalte cazuri
2. TRANSMITEREA CECULUI şi se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului.
Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect
Posibilităţile de circulaţie (transmitere) ale unui cec sunt: pierderea dreptului legal de acţiune (regres) împotriva giranţilor
a) simpla remitere - cazul cecului la purtător care în momen- anteriori în cazul în care cecul nu ar fi plătit.
tul emiterii, nu indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea „la Toate persoanele care în orice calitate s-au obligat prin cec
purtător". Acest cec va fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar, (trăgător, giranţi) sunt responsabile solidar în ceea ce priveşte plata
fie deţinătorului cecului. cecului respectiv, cu toate că obligaţiile au fost asumate în momente
b) cesiunea de creanţă ordinară - atunci când cecul este emis diferite.
pe numele unei anumite persoane şi conţine menţiunea „nu la ordin";
în acest caz numai persoana nominalizată poate să-1 încaseze. 4. TIPURI DE CECURI
1 ) OIRANT
l • CECUL LA PURTĂTOR - prezentat mai sus;
0<r«t oatr*
• CECUL BARAT - trăgătorul sau posesorul unui
cec poate face o barare prin înscrierea a două linii paralele,
orizontale sau oblice pe faţa cecului; aceasta înseamnă că bene-
2) OtRANT ficiarul va trebui să recurgă la serviciile unei bănci pentru înca-
Girat c»tr« sarea sumei înscrise pe cec, încasarea în numerar direct de la
banca trăgătorului nefiind posibilă.
Bararea poate fi:
• generală: dacă nu prezintă nici o menţiune între cele
două l i n i i ;
• specială: dacă între cele două linii este menţionată
denumirea unei bănci.
Figura nr. 2 - Standardul de conţinut al cecului - verso
Bararea generală poate fi transformată în barare specială. Ope-
raţiunea inversă este interzisă.

170
171
Standardul obligatoriu de conţinut al cecului barat este pre-
zentat în figura nr. 3.
«jS§.* DENUMIREA SI/SAU SIGLA SOCIETĂŢII BANCARE TRASE , """ "*ulul

DENUMIREA SI/SAU SIQLA SOCIETĂŢII BANCARE TRASE

Figura nr. 4 - Standardul de conţinut al cecului de călătorie -faţă

5. EXEMPLUL NR. l - circulaţia u n u i cec


Figura nr. 3 - Standardul de conţinut al cecului barat -faţă
• Societatea comercială „Atlas" S.A. achiziţionează de la maga-
zinul societăţii comerciale „Star" S.A. produse electronice în
• CECUL CERTIFICAT - prin care banca (trasul) confirmă pe valoare de 5 milioane lei.
cec existenţa disponibilului necesar efectuării plăţii şi persoana > Societatea comercială „Atlas" S.A. are cont curent deschis la
care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul său Banca X, iar societatea comercială „Star" S.A. la Banca Y.
această sumă până la expirarea perioadei de prezentare. > în baza disponibilului din contul curent, Banca X eliberează un
• CECUL DE CĂLĂTORIE - prin care trăgătorul poate condiţio- carnet de cecuri societăţii comerciale „Atlas" S.A.
na plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a > La achiziţionarea mărfii, reprezentantul societăţii comerciale
primit cecul (posesorul) şi semnătura persoanei care încasează „Atlas" S.A. completează o filă din carnetul de cecuri cu datele
respectivul cec la prezentare, în fapt, posesorul depune o primă şi suma reprezentând contravaloarea produselor electronice cum-
semnătură pe cec în momentul în care îl cumpără; a doua oară o părate, o semnează şi o înmâna reprezentantului magazinului.
face în momentul încasării, în prezenţa funcţionarului banca de la ' Din acest moment, societatea comercială „Atlas" S.A. se află în
ghişeul băncii, sau în momentul efectuării unei plăţi în prezenţa postură de trăgător, Banca X are calitatea de tras şi societatea
beneficiarului. comercială „Star" S.A. pe aceea de beneficiar.
Acest tip de cec oferă un mijloc de plată uşor şi în acelaşi timp Societatea comercială „Star" S.A. prezintă cecul la Banca Y care
sigur. îl transmite băncii X pentru încasare.
Standardul obligatoriu de conţinut al cecului de călătorie este
Banca X achită cecul Băncii Y.
prezentat în figura nr. 4.
Astfel se stinge datoria societăţii comerciale „Atlas" S.A. faţă de
societatea comercială „Star" S.A.

172
173
3. CAMBIA
•r-(
1. DESPRE CAMBIE
C*
x 5
< «s
ea 3
<
H
S
.2 CAMBIA este obligaţia scrisă de a plăti sau de a face să se
</3 .^ U -- c 1
plătească, la scadenţă, o sumă de bani determinată.
i-x rt
O
CAMBIA este un titlu de credit, sub semnătură privată, care
<"?
: tt-c
o (5) Prezintă cecul la banca Y
u ^i U pune în legătură în procesul creării sale 3 persoane: trăgătorul, trasul
S CQ C
şi beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor care
w
1— (
on CQ (L)
J3
dă ordin debitorului său numit tras să plătească o sumă fixată la o
K dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia
< din urmă.
nJ Pentru a fi valabilă, CAMBIA trebuie să conţină menţiunile
P
obligatorii cuprinse în Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului
la ordin modificată prin Legea nr. 83/1994.
^
K iâ
s i X Kfl Standardul obligatoriu de conţinut al cambiei este prezentat în
u 1 "o
C
<d
«
"5.
CQ 3
figura nr. 5.
m 1 -0
03 « 3
U
O
U
o TRĂGĂTOR r,.»,,.^-^™^ CAMBII

Q 1
>
1-,
O.
3 I
U
U
y
K3

Ic
1 i 1 i 1 i i i 1
V)
2
< -s ca
ca
U

DO
c
'N
<
u c«in«., ^
Adr«M.
«
.
^^^
—« 1 1 111 1A1 1f1 1 I 1 ţ
L**ul •«««•M

u
S 1 "3u
L.
C i«
O,
© ACCEPTAT f ** i
1111111I1
w s uu W5
U ^—/
© *• • "&' ' *'*,$'»* ' tfte&ft LMWptMH
M C (^ l - 1
0
M MM b ••«m* «M

K S u Vi*)»* •• r*pr*Kti<>

""""""* *"w*Mulul
U .H "6 TRAS

co -g ce;u d* ..
AVALIZAT
Adr«u
c
P)
© p«ntru
CMftKal

Contnr
-—'
OvwMtli t.a.
»*mn« t UP* •« Jlatulul L.-B.

u
C 00

"3 1 X ipuBq EjdnsB


333 un 33EJJ „SV~UV„'D'S(?) Figura nr. 5 - Standardul de conţinut al cambiei -faţă
"5.
eu £< s«s <
U
J,
«i
H
5
i~r 'i

< ' 2. ACCEPTAREA


z GD
x >cd
• VH
W U H unoso ap pq
l iniSUJBO EZESJSqip 35 (T) Acceptarea este angajamentul luat de către tras, faţă de orice
C/3
posesor legitim de a plăti cambia la scadenţă.
Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, dacă acceptă, el
devine debitorul (obligatul) principal.

174 175
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
• facultativă, putând fi făcută oricând până la scadenţă, sau
• obligatorie, atunci când trăgătorul indică expres în titlu 1 ) GIRANT
acest fapt, fixând sau nu, un termen pentru prezentare sau Glr«tcatr«
atunci când cambia este plătibilă la un anume timp de la Data

vedere, în termen de un an de la data emiterii.


Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă
2) GIRANT
trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de
data scadenţei. Prezentarea la acceptare poate fi făcută atât de Girat catra

posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul


trasului.
Acceptarea este înscrisă într-o rubrică specială pe cambie. Ea se
exprimă prin cuvântul „acceptat" sau orice altă expresie echivalentă
şi este semnată de tras. Simpla semnătură a trasului pusă pe faţa
cambiei este socotită acceptare. Figura nr. 6 - Standardul de conţinut al cambiei - verso
Trasul poate restrânge acceptarea la o sumă mai mică decât
aceea prevăzută în cambie. b) prin cesiune de creanţă ordinară

3. TRANSMITEREA Dacă trăgătorul a înscris în cambie menţiunea „nu la ordin",


titlul se transmite prin cesiune de creanţă ordinară.
Cambia poate fi transmisă în următoarele moduri: Cesiunea de creanţă este un act prin care creditorul numit
a) prin gir cedent transferă dreptul său de creanţă unei alte persoane numită
CAMBIA este un act prin care posesorul cambiei numit girant cesionar.
transferă altei persoane numite giratar toate drepturile izvorând din Spre deosebire de gir, cesiunea de creanţă ordinară devine vala-
cambie. bilă numai începând din momentul notificării debitorului sau din
Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a momentul în care debitorul o acceptă prin act autentic.
acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot
să gireze din nou cambia. 4. AVALIZAREA
Girul trebuie să fie necondiţionat şi semnat de către girant.
Toate menţiunile privind circulaţia cambiei prin gir se fac pe Avalul reprezintă angajamentul necondiţionat prin care un terţ
verso-ul ei. sau un semnatar al cambiei, (avalistul) altul decât trăgătorul sau
acceptantul, devine garant pentru obligaţiile unui co-obligat faţă de o
cambie (avalizatul).
Avalul se dă pe o cambie sau pe un act separat utilizându-se
una din expresiile „pentru aval" sau „pentru garanţie" urmate de
semnătura avalistului. Avalistul este obligat să indice persoana pentru
care dă avalul.

176
177
5. SCADENŢA
9. EXEMPLUL NR. 2 - circulaţia unei cambii
Scadenţa este termenul la care CAMBIA trebuie plătită. Ea
Societatea comercială „Omega" S.A. a livrat la 30 mai 1994
trebuie să indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul
către Societatea comercială „Car" S.A. utilaje în valoare de 14
căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadenţa trebuie să
milioane lei. Termenul de plată este l iulie 1994.
rezulte cu precizie din textul cambiei. Scadenţa poate fi:
De asemenea, societatea comercială „Omega" S.A. trebuie să
• la vedere;
restituie Băncii X ultima rată a unui credit, în valoare de 14
• la un anume timp de la vedere;
milioane lei, scadent tot la l iulie 1994.
• la un anume timp de la data emiterii;
Societatea comercială „Omega" S.A. emite o cambie care trebuie
» la o dată fixă.
plătită de societatea comercială „Car" S.A. direct Băncii X.
Din momentul completării cambiei societatea comercială
6. PLATA
„Omega" S.A. are calitatea de trăgător, societatea comercială
„Car" S.A. se află în poziţie de tras, iar Banca X este beneficiarul
Posesorul cambiei care nu este plătibilă la vedere trebuie să o
cambiei.
prezinte la plată în ziua scadenţei sale sau la cel mult două zile de la ' Societatea comercială „Omega" S.A. remite cambia Băncii X.
acesta. Această prezentare trebuie efectuată în locul desemnat pe La data de l iulie 1994, Banca X încasează suma de pe cambie
cambie. Cel care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie de la societatea comercială „Car" S.A. în acest fel se achită
predată cu menţiunea de achitare scrisă de posesor. Posesorul nu creditul acordat pentru societatea comercială „Omega" S.A. de
poate refuza o plată parţială, în caz de plată parţială, cel care plăteşte către Banca X şi totodată datoria societăţii comerciale „Car" S.A.
(trasul) poate cere să i se facă pe cambie menţiunea de plată şi să i se
faţă de societatea comercială „Omega" S.A.
dea o chitanţă.
Trasul care face plata înainte de scadenţă o face pe riscul său.

7. SCONTUL

Scontul este o formă de credit acordat de către o bancă


posesorului cambiei; la prezentarea pentru scontare, banca îi achită
contravaloarea, înainte de scadenţă, percepându-i un comision (taxa
scontului), în urma acestui act, banca respectivă devine beneficiarul
cambiei.

8. PROTESTUL

în caz de neplată la scadenţă de către tras, posesorul unei


cambii trebuie să facă un protest înainte de a putea face recurs împo-
triva celorlalţi semnatari ai cambiei (care sunt solidar obligaţi faţă de
el). Dacă o cambie este „încasată" de către o bancă, aceasta trebuie să
facă protestul în caz de neplată.

178 179
E x e m p l u l n r . 2. S C H E M A DE C I R C U L A Ţ I E

S . C . " O M E G A " S.A.


-Trăgător-

oo
o

S. C. " C A R " S. A . (5)Lt scadenţa achită suma


Banca X
-Tras- (si astfel se sting ambele creanţe) -Beneficiar-

o co G. 3
p; "^
Ol
5' P o & f f - p g- % |L H H g" «
0
£J 3_ N
C 3 ;*) . \ S o— 3S^p< a „.

iin
3 7 O. 1 ! l r ^w
cr P> c: E» t « o.'g S, S - -,
:e deoarece

jwra nr. 7 -
BILETUL

o
3 3
D- l
I- ^§ F n
l S. '3a^ ^p s ^SaSSS
<s-orsoQr-
-
o
a- Du
AVALIZAT

O. re s ' o .33 — 5 2 ° 3 m 5 £ . m M
5' re~
"ŞL
|
6
o
p
S" p<
r 3 0 S g < a » < a _ o r ' =E B r w
1
Ol
co
P
0
S. W > o
r : ;
3 g - ^ « S - S g - « g > 8 - > «s
re 3
(
^ ' — 1 3 — > P — _ P < _ ^ - - C X HH
3"
3 cr C/l C/î O
3
__. i <,<§•§.» g p g" | 3 = 0 g. « g r *.
O §• 3 l u
E
C re re <-^- o Î ; ; Î * ii!!
• S t - - & 3 l = - c « S o ? « W
2 î % 1 t o r ^ c r " — rePOP^b H 2
| f $ :
ransmii

p c/5
C 3 s
:-•• s
^^i^SÎ^Sga ^ S
î ] 1}
S O •o -5
S C
p X/5 re ?
o 3 00 ţ~i ' ;?; ^^gj-flspg r H
re_" P re re o o - . - . O ' ^ S p W ^ - a o r e > Es
re O
P O
p o re T3 O -ă n
ş
-5-;'
ţ-^1* N>
5 |sl|8ir^§§g§ o ^
X/l M
re o 5' ••-t
a S' -1
m S
o •a 3 o sS^-
5' S S 5' 5' " ° S ° 1 5's o. e c g |. g 5
° o
*"
i
H
cr P -t/î OQ o_ H *•
£ •^rare 3 " re Q. — p< p -* JS
OQ' re
:
?
P p 3 3' £'
i
co" o- "i"i.'3
EL g cr go.-^cTa.g 0
g C E. g r e r e o O Q o T 3 Z,
\
*•
cr OQ re c 3 r5" * r.i*.' E
re
5 ->';. ?;'* z z ^ o „H:3S 5:s.3 2
o
p re" O
c
*^_
ss
li K m oT '"S V
gcîre '&3- 0 "
c; OQ cr D.re = ;^:
:•* *"
=• 0 "* C
- i 3 ^ w ° T 3
X/l

o
Ol
c" 3 OQ' p B" E- i 8 p o H s r. s s-
n —n j-
o> P
re o
P" 3, t ""• 2-.§. ^ 3 «. 3 S g o
ă.
T3
o oT re" p<
•-"ţ
» 2. g. S - C T - H S " 0; ^
p 0
ă' î
- t o 12 3 g^gggg- "
-^ 3- o
re

o 3
p •-t
p 5' X/5 N
o
re C O r-*
re X/l
C 3
P>
C i
d<
"
i

L!
!-l
- |
M
* _ §-. s-.l
„ ii g ^ s - g i s ' s
3
tll-lli
^T'cr re~o P3±i- 3

w — ^-. 3 p OQ — . f» pi
"H C/1 2L 3 C
p< n> oT O. 3 ^
1 C
•- -
m h:, C m^- rr. r-
co< V3
: — BX
' 't r-i-H
nv H.
Regulile referitoare la plată, scadenţa, girarea, protestul cambiei
sunt aplicabile şi b i l e t u l u i la ordin.

2. E X E M P L U L NR. 3 - c i r c u l a ţ i a u n u i bilet la ordin


H
U
•n/
& • --i
%
• Societatea comercială „Beta" S.A. încheie un contract cu socie-
tatea comercială „Construct" S.A. pentru construirea unei hale de
producţie în valoare de 500 milioane lei, urmând ca suma să fie
achitată într-un termen de 30 zile de la recepţia halei. c
O u

• După încheierea contractului, societatea comercială „Beta" S.A. rj 03


completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească
suma de 500 milioane lei societăţii comerciale „Construct" S.A.
• Din acest moment societatea comercială „Beta" S.A. se află în
poziţie de emitent, iar societatea comercială „Construct" S.A.
este beneficiarul biletului la ordin.
• La scadenţă, aceasta din urmă prezintă b i l e t u l la ordin, pentru
u e3
încasarea sumei, fie la societatea comercială „Beta" S.A., fie
băncii acesteia.
&
HH a
•Ho
• Societăţii comerciale „Construct" S.A. i se achită contravaloarea U •5M JS
O u
biletului la ordin.
w a

o C
u
-a
oo
c

u
2
l
e
O—t l

w ©

u
C/3

p<
eu
K
W

182
183
5. ORDINUL DE PLATĂ
Pentru a fi valabil, ordinul de plată trebuie să conţină menţiu-
1. DESPRE ORDINUL DE PLATĂ n i l e obligatorii cuprinse în Regulamentul B.N.R. nr. 8/19.08.1994
privind ordinul de plată.
ORDINUL DE PLATĂ este o dispoziţie necondiţionată, dată Standardul obligatoriu de conţinut al ordinului de plată pe
de către emitentul acesteia unei societăţi bancare receptoare de a suport hârtie este prezentat în figura nr. 8.
pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anu-
mită dată.
O astfel de dispoziţie este considerată a fi ordin de plată dacă: ORDIN DE PLATA-
a) societatea bancară receptoare intră în posesia sumei
respective fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie
prin încasarea ei de la emitent, şi
b) nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea mmnmm M M
beneficiarului.
Pe „drumul" parcurs de ordinul de plată de la plătitor la bene-
ficiar se pot interpune mai multe societăţi bancare, acestea efectuând TţTi
«i l l i
succesiv operaţiuni de recepţie, autentificare, acceptare şi executare a .h
ordinului de plată. Toată această serie de operaţiuni poartă denumirea
de transfer-credit.
Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe
suporturi neconvenţionale (magnetic, electronic). Figura nr. 8 - Standardul de conţinut al ordinului de plată

2. PARTICIPANŢI

Participanţii într-un transfer-credit sunt următorii:


/ emitentul (non-bancar sau bancar) este persoana care
emite un ordin de plată pe cont propriu;
/ plătitorul (client al societăţii bancare iniţiatoare sau însăşi
societatea bancară iniţiatoare) sau primul emitent;
/ beneficiarul (client al societăţii bancare destinatare sau
însăşi societatea bancară destinatară);
/ societatea bancară iniţiatoare este prima societate bancară
emitentă a unui ordin de plată;
/ societatea bancară destinatară este ultima societate ban-
cară din lanţul transferului-credit, cea care recepţionează şi acceptă
ordinul de plată pentru a pune la dispoziţia beneficiarului suma de
bani înscrisă în acesta.
în derularea transferului-credit pot interveni şi societăţi bancare
intermediare, altele decât societatea bancară iniţiatoare sau societatea

184
185
bancară destinatară.
Aceste trei tipuri de societăţi bancare pot fi emiţătoare, atunci întârzierea plăţii i se datorează).
când emit ordinul de plată sau receptoare, atunci când îl recepţio- • societatea bancară receptoare - obligaţii cu privire la:
nează. o recepţia;
o autentificarea;
3. OPERAŢIUNI o acceptarea sau refuzul;
o executarea ordinului de plată recepţionat, inclusiv
în vederea aducerii la îndeplinire a dispoziţiei plătitorului intervalul de timp obligatoriu în care trebuie să facă
exprimată prin emiterea ordinului de plată, societăţile bancare aceasta;
participante în cadrul transferului-credit respectiv trebuie să efectue- o plata dobânzii de întârziere (în situaţia în care
ze în ordine următoarele operaţiuni: întârzierea plăţii i se datorează).
1. recepţia - procedura de recunoaştere a primirii ordinului de • societatea bancară destinatară - obligaţii referitoare la:
plată; o recepţia;
2. autentificarea - procedura prin care se determină că ordinul o autentificarea;
de plată a fost emis de persoana indicată ca emitent pe ordinul de o acceptarea sau refuzul;
plată; o punerea fondurilor la dispoziţia beneficiarului;
3. acceptarea - procedura prin care se recunoaşte ca valabil un o plata dobânzii de întârziere (în situaţia în care
ordin de plată recepţionat, sau întârzierea plăţii i se datorează).
- refuzul - procedura utilizată în cazul în care o societate
bancară receptoare decide că nu este posibil să execute un ordin'de 5. FINALIZAREA TRANSFERULUI-CREDIT
plată dat de un emitent sau că executarea ar determina costuri excesi-
ve ori întârzieri în finalizarea transferului-credit; Finalizarea transferului-credit se face atunci când societatea
4. executarea - procedura de emitere a unui ordin de plată bancară destinatară acceptă ordinul de plată în favoarea beneficia-
acceptat anterior. rului.

4. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PARTICIPANŢILOR 6. EXEMPLUL NR. 4 - circulaţia unui ordin de plată

Derularea unui transfer-credit se desfăşoară pe baza unor prin- • Societatea comercială „Alfa" S.A., în vederea efectuării unor
cipii de procedură din care decurg obligaţii, respectiv drepturi pentru reparaţii, recurge la serviciile Societăţii comerciale „Sigma" S. A.
contrapartidă, riguros stabilite ale participanţilor, astfel: • Societatea comercială „Alfa" S.A. hotărăşte ca plata serviciilor
• emitentul - obligaţii în legătură cu: prestate de societatea comercială „Sigma" S.A. să se efectueze
o emiterea ordinului de plată; printr-un ordin de plată.
o plata pentru ordinul de plată emis. • în acest scop societatea comercială „Alfa" S.A. emite un ordin
• plătitorul - obligaţia plăţii spezelor bancare aferente procesării de plată al cărui beneficiar este societatea comercială „Sigma"
ordinului de plată. S.A.
• societatea bancară iniţiatoare - obligaţii privind: • Ordinul de plată este prezentat de către plătitor băncii la care are
o returnarea sumei în caz de nefmalizare a transfe- deschis cont curent, respectiv Banca X, care este societatea ban-
rului-credit; cară iniţiatoare.
o plata dobânzilor de întârziere (în situaţia în care • Banca X efectuează succesiv operaţiunile de recepţie, autentifi-
care, acceptare şi, în final, executare a ordinului de plată primit

186
187
către Banca Y, la care are deschis cont curent societatea comer-
cială „Sigma" S.A., Banca Y care are calitatea de societate Anexa nr. 3
bancară destinatară. LISTA
în momentul acceptării ordinului de plată de către Banca Y, principalilor termeni definiţi potrivit
transferul-credit este finalizat. Regulamentului privind efectuarea operaţiunilor valutare
Ulterior, această societate bancară va credita contul clientului
său, societatea comercială „Sigma" S.A., cu suma înscrisă pe 1.1. Rezidenţii
ordinul de plată primit. a) persoane juridice:
în acest fel, societatea comercială „Sigma" S.A. îşi recuperează al) instituţiile publice, regiile autonome, societăţile comer-
contravaloarea serviciilor prestate. ciale, asociaţiile, cluburile, ligile şi orice alte persoane juridice cu
caracter lucrativ sau nonprofit, înregistrate sau autorizate să desfă-
şoare activităţi în România;
SCHEMA DE CIRCUIT PENTRU a2) persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate în con-
formitate cu prevederile Decretului-lege nr. 54/1990 privind organi-
zarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei
iniţiative, cu modificările ulterioare;
a3) filialele, sucursalele, reprezentanţele, agenţiile şi birouri-
SOCIETATE BANCARA SOCI ETATE BANCARA
le, înregistrate şi/sau autorizate să desfăşoare activităţi în România,
INTERMEDIARA INTERMEDIARA
ale persoanelor juridice străine;
a4) ambasadele, consulatele sau alte reprezentanţe ale Româ-
niei în străinătate;
a5) sucursalele, filialele, reprezentanţele, agenţiile şi birourile
firmelor româneşti care desfăşoară activităţi şi nu sunt înregistrate în
străinătate ca persoane juridice;
b) persoane fizice:
bl) persoanele fizice, cetăţeni români cu domiciliul în Româ-
nia atestat cu act de identitate emis de organele abilitate prin lege;
b2) persoanele fizice de altă cetăţenie şi persoanele fără
cetăţenie (apatrizi) cu domiciliul în România, atestat cu act de
identitate emis de organele abilitate prin lege.
1.2. Nerezidenţi
a) persoane juridice:
al) persoanele juridice cu sediul în străinătate, care nu sunt
înregistrate şi/sau autorizate să desfăşoare activităţi în România;
ORDINUL DE PLATA
* Publicat în M.Of. nr. 395/31 decembrie 1997 şi modificat prin următoarele
Circulare B.N.R.: nr. 7/25 mai 1998 [M. Of. nr. 201/29 mai 1998], nr. 25/29
dec. 1998 [M. OF. nr. 514/30 dec. 1998], nr. 22/10 sept. 1999 [M. Of. nr.
449/15 sept. 1999], nr. 26/27 sept. 1999 [M. Of. nr. 487/8 oct. 1999] şi
f.n./24 dec. 1999 [M. Of. nr. 631/24 dec. 1999.
188
189
a2) ambasadele, consulatele sau alte reprezentanţe ale altor 1.10. Valori mobiliare străine - valorile mobiliare emise de
ţări în România, precum şi organizaţiile internaţionale sau reprezen- un nerezident.
tanţe ale unor astfel de organizaţii care funcţionează în România; 1.11. Instrumente de plată - numerar şi substitute de numerar,
a3) sucursalele, filialele, reprezentanţele, agenţiile şi birourile cum ar fi: cecurile de călătorie, cecurile personale, cărţile de credit,
persoanelor juridice româneşti care desfăşoară activităţi şi sunt înre- cărţile de debit, cecurile aferente cărţilor de credit.
gistrate în străinătate ca persoane juridice; 1.12. Investiţie directă - investiţia care se realizează prin aport
b) persoane fizice: de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi
b l ) persoanele fizice, cetăţeni străini, care lucrează în cadrul de proprietate ce pot fi evaluate în bani prin crearea sau extinderea
ambasadelor, consulatelor şi reprezentanţelor altor ţări în România unei societăţi comerciale integral deţinute, a unei filiale, sucursale,
sau în cadrul unor organizaţii internaţionale sau reprezentanţe ale prin achiziţionarea integrală a unei societăţi existente ori participarea
acestora care funcţionează în România; parţială într-o societate nouă sau existentă, în scopul stabilirii de
b2) persoanele fizice, cetăţeni străini, precum şi persoanele relaţii economice durabile, cu sau fără posibilitatea de a exercita o
fără cetăţenie (apatrizi), cu domiciliul în străinătate. influenţă directă asupra administrării societăţii.
1.3. Valută - moneda naţională a unui stat utilizată în tranzacţii 1.13. Investiţie de portofoliu - investiţia (alta decât aceea de
internaţionale, precum şi monedele compuse, cum ar fi DST (Drep- la punctul anterior) care se realizează prin intermediul următoarelor
turi Speciale de Tragere), ECU (Unitatea Europeană de Cont)'. categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital,
1.4. Valute convertibile - valutele agreate şi menţionate în instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament co-
lista cursurilor pieţei valutare, comunicată de Banca Naţională a lectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.
României. 1.14. Intermediar autorizat - băncile, casele de schimb valu-
1.5. Credite de comerţ internaţional - creanţele sau angaja- tar, alte entităţi nebancare autorizate de Banca Naţională a României
mentele derivând din acordarea unui credit de către furnizor cumpă- să funcţioneze pe piaţa valutară în calitate de broker sau dealer.
rătorului sau de către cumpărător furnizorului în cursul operaţiunilor 1.15. Broker - intermediarul autorizat care funcţionează pe
de comerţ internaţional, inclusiv servicii; astfel de credite pot fi acor- piaţa valutară în nume propriu, dar numai în contul clienţilor săi, pe
date şi de terţi, alţii decât partenerii contractului de comerţ inter- baza ordinelor acestora, contra unui comision.
naţional. 1.16. Dealer - intermediarul autorizat care funcţionează pe
1.6. Credite financiare - creanţele sau angajamentele derivând piaţa valutară atât în nume şi în cont propriu, cât şi în nume propriu şi
din acordarea directă (şi nu prin emisiune de obligaţiuni ori alte titluri în contul clienţilor.
de credit) de fonduri financiare de către un creditor către un debitor. 1.17. Operaţiuni valutare - încasările, plăţile, compensările,
1.7. Leasing financiar - operaţiunea de închiriere de bunuri, al transferurile, creditările, precum şi orice alte tranzacţii exprimate în
cărei termen este mai mare de un an şi valoarea de achiziţie a bunuri- valute şi care se pot efectua prin transfer bancar, în numerar, cu
lor urmează a fi recuperată în proporţie de cel puţin 75% de locator; instrumente de plată sau prin alte modalităţi de plată agreate sau
celelalte operaţiuni de leasig se încadrează în categoria de leasing acceptate de bănci.
operaţional. în aceste categorii se includ şi operaţiunile exprimate în mone-
1.8. Străinătate - teritorii în afara frontierei de stat a Româ- da naţională (leu), atunci când sunt efectuate între rezidenţi şi nere-
niei. zidenţi.
1.9. Valori m o b i l i a r e româneşti - valorile mobiliare emise de Operaţiunile valutare pot fi:
un rezident. 1.17.1. Curente - operaţiunile efectuate între rezidenţi şi
nerezidenţi, care nu sunt de natura operaţiunilor de capital, aşa cum
' După l ian. 1999, ECU a fost înlocuit cu EURO. sunt ele definite la pct. 1.17.2 şi care decurg, fără a se limita, din:

190 191
1.17.1.1. tranzacţii de comerţ internaţional, inclusiv servicii, c i ) cumpărare;
alte tranzacţii curente, precum şi credite de comerţ internaţional şi c2) vânzare;
alte facilităţi bancare aferente, cu termene iniţiale de rambursare mai d) tranzacţii cu valori mobiliare în străinătate de către r e z i d e n ţ i
d l ) cumpărare;
mici de un an;
d2) vânzare.
1.17.1.2. repatrierea veniturilor nete sub formă de dividende,
1.17.2.5. Operaţiuni cu i n s t r u m e n t e specifice pieţei mone-
dobânzi etc. provenind din operaţiuni de capital;
tare (efecte de comerţ, titluri de stat emise de administraţia public;!
1.17.1.3. remiteri de sume moderate* reprezentând cheltuieli
centrală sau locală, alte t i t l u r i emise de agenţii g u v e r n a m e n t a l e şi
curente de întreţinere a membrilor familiei (soţ, soţie, copii, persoane
instrumente derivate, precum şi orice alte valori mobiliare cu scaden-
aflate în întreţinere).
ţe iniţiale, de regulă, mai mici de un an):
1.17.2. De capital - operaţiunile valutare efectuate între
a) admiterea de instrumente ale pieţei monetare româneşti pe
rezidenţi şi nerezidenţi, care decurg din:
pieţe monetare străine pentru:
1.17.2.1. Investiţii directe:
a l ) e m i s i u n e prin plasament sau ofertă p u b l i c ă ;
a) în România ale nerezidenţilor;
a2) introducere pe o piaţă monetară străină recunoscută;
b) în străinătate ale rezidenţilor.
b) admiterea de instrumente ale pieţei monetare străine pe piaţa
1.17.2.2. Lichidarea investiţiilor directe:
monetară românească pentru:
a) în străinătate de către rezidenţi;
b l ) emisiune prin plasament sau ofertă publică;
b) în România de către nerezidenţi.
b2) introducerea pe piaţa monetară românească;
1.17.2.3. Investiţii imobiliare (achiziţionare de terenuri, cum-
părare sau construire de clădiri, altele decât cele reprezentând investi- c) tranzacţii cu instrumente ale pieţei monetare în România de
ţii directe): către nerezidenţi:
a) în România ale nerezidenţilor; ci) cumpărare;
b) în străinătate ale rezidenţilor. c2) vânzare;
1.17.2.4. Operaţiuni cu valori mobiliare specifice pieţei de c3) acordare de î m p r u m u t u r i către rezidenţi prin intermediul
capital (acţiuni sau alte valori mobiliare de natură participativă, pre- altor instrumente ale pieţei monetare;
cum şi obligaţii sau alte titluri de credit cu scadenţă iniţială, de regu- c4) atragerea de împrumuturi de la rezidenţi prin intermediul
lă, mai mare de un an); altor instrumente ale pieţei monetare;
a) admiterea valorilor mobiliare româneşti pe pieţe de capital d) tranzacţii cu instrumente ale pieţei monetare în străinătate de
străine pentru: către rezidenţi:
a l ) emisiune prin plasament sau ofertă publică; d l ) cumpărare;
a2) introducerea pe o piaţă de capital străină recunoscută; d2) vânzare;
b) admiterea de valori mobiliare străine pe pieţe de capital d3) acordare de împrumuturi către nerezidenţi prin intermediul
româneşti pentru: altor instrumente ale pieţei monetare:
bl) emisiune prin plasament sau ofertă publică; d4) atragerea de î m p r u m u t u r i de la nerezidenţi prin intermediul
b2) introducerea pe piaţa de capital românească; altor instrumente ale pieţei monetare.
c) tranzacţii cu valori mobiliare în România de către nerezi-
denti: 1.17.2.6. Operaţiuni cu instrumente de p l a s a m e n t colectiv
(acţiuni şi alte t i t l u r i cu caracter participativ la societăţi/fonduri de
investiţii, fonduri m u t u a l e etc.):
' Prin sume moderate se înţelege acele sume aferente cheltuielilor curente de a) admiterea instrumentelor de plasament colectiv româneşti pe
întreţinere ce pot fi justificate ulterior, inclusiv cu documente.

192
pieţe financiare străine pentru: a l ) în monedă naţională;
al) emisiune prin plasament sau ofertă publică; a2) în valută;
a2) introducerea pe o piaţă financiară recunoscută; b) deschise de rezidenţi în străinătate la bancă şi alte instituţii
b) admiterea instrumentelor de plasament colectiv străine pe asimilate acestora;
piaţa financiară românească pentru: b l ) în monedă naţională, în ţările cu care România are aranja-
b l ) emisiune prin plasament sau ofertă publică; mente de convertibilitate regională;
b2) introducerea pe o piaţă financiară recunoscută; b2) în valută.
c) tranzacţii în România ale nerezidenţilor; 1.17.2.11. Operaţiuni în conturi de depozit:
ci) cumpărare; a) deschise de nerezidenţi la bănci şi la alte entităţi stabilite de
c2) vânzare; lege:
d) tranzacţii în străinătate ale rezidenţilor: al) în monedă naţională;
d l ) cumpărare; a2) în valută;
d2) vânzare.
b) deschise de rezidenţi în străinătate la bănci şi alte instituţii
1.17.2.7. Credite de comerţ i n t e r n a ţ i o n a l (cu termen de ram- asimilate acestora:
bursare mai mare de un an), cu sau fără participarea unui rezident în bl) în monedă naţională în ţările cu care România are aranja-
tranzacţia comercială respectivă: mente de convertibilitate regională;
a) acordate de nerezidenţi rezidenţilor; b2) în valută.
b) acordate de rezidenţi nerezidenţilor. 1.17.2.12. Schimb valutar:
1.17.2.8. Credite financiare şi î m p r u m u t u r i , inclusiv leasing a) efectuat în România de nerezidenţi:
financiar:
al) cumpărare de monedă naţională contra valută;
a) acordate de nerezidenţi rezidenţilor;
a2) vânzare de monedă naţională contra valută;
b) acordate de rezidenţi nerezidenţilor.
a3) schimb de valută contra valută;
1.17.2.9. Garanţii, avaluri, facilităţi financiare auxiliare: b) efectuat în străinătate de către rezidenţi:
a) în cazuri legate direct de comerţul internaţional în care b l ) cumpărare de valută contra monedă naţională;
participă un rezident;
b2) vânzare de valută contra monedă naţională;
a l ) acordate de nerezidenţi în favoarea rezidenţilor; b3) schimb de valută contra valută.
a2) acordate de rezidenţi în favoarea nerezidenţilor. 1.17.2.13. Asigurări de viaţă (transfer de capital reprezentând
b) în cazuri legate direct de operaţiuni de mişcări internaţionale prime, anuităţi, despăgubiri, alte transferuri) decurgând din contractul
de capital în care participă un rezident: de asigurare de viaţă:
b l ) acordate de nerezidenţi în favoarea rezidenţilor; a) contracte de asigurare de viaţă încheiate între rezidenţi
b2) acordate de rezidenţi în favoarea nerezidenţilor. persoane fizice şi societăţi de asigurare nerezidente;
c) în cazuri nelegate direct de comerţul internaţional sau de b) contracte de asigurare de viaţă încheiate între societăţi de
mişcări internaţionale de capital sau în cazuri în care nici un rezident asigurare rezidente şi persoane fizice nerezidente.
nu participă la operaţiunile respective: 1.17.2.14. Transferuri ale persoanelor fizice:
c i ) acordate de nerezidenţi în favoarea rezidenţilor; a) cadouri, donaţii;
c2) acordate de rezidenţi în favoarea nerezidenţilor. b) moşteniri şi dote;
1.17.2.10. Operaţiuni în conturi curente: c) plata unor datorii ale imigranţilor în ţara de origine;
a) deschise de nerezidenţi la bănci şi la alte entităţi stabilite de d) transferuri de active ale imigranţilor;
lege: e) câştiguri din jocurile de noroc;

194 195
f) economii ale lucrătorilor nerezidenţi.
• Operaţiuni la termen (forward)
1.17.2.15. A l t e t r a n s f e r u r i :
O operaţiune de vânzare/cumpărare valute cu decontare după mai
a) transferuri de capital guvernamentale (ajutoare, iertare de
mult de două zile de la data încheierii tranzacţiei, la cursul de
datorie etc.);
schimb stabilit între părţi (curs forward). în cazul în care ziua de
b) achiziţii de active nemateriale/nefinanciare (brevete, mărci
decontare este o zi nelucrătoare, decontarea are loc în următoarea
de fabrică, licenţe, patente etc.);
zi lucrătoare. (Fac excepţie cazurile în care între părţi există alte
c) disponibilizarea conturilor blocate ale nerezidenţilor;
convenţii.)
d) sponsorizări.
• Operaţiuni swap
1.18. Bănci - societăţile bancare/sucursalele băncilor străine
O operaţiune de cumpărare şi vânzare simultană a aceleiaşi sume
autorizate de Banca Naţională a României să funcţioneze în în valută cu decontarea la două date de valută diferite (de regulă
România. spot şi forward) la cursuri de schimb stabilite (spot şi forward) la
1.19. Piaţa v a l u t a r ă se defineşte ca o piaţă continuă în care se data tranzacţiei.
efectuează vânzări şi cumpărări de valute contra monedei naţionale • Data tranzacţiei
sau alte valute la cursuri de schimb determinate liber de intermediari Data la care se încheie tranzacţia.
autorizaţi de Banca Naţională a României să participe în nume şi în • Data valutei (value date)
cont propriu şi/sau în nume propriu şi în contul clienţilor. • Data la care se face decontarea tranzacţiei:
1.21. Piaţa valutară interbancară este acel segment al pieţei • value today (same day value) - data valutei este aceeaşi
valutare care priveşte operaţiunile şi raporturile principalilor interme- cu data tranzacţiei;
diari autorizaţi ai pieţei valutare - băncile. • value tomorrow - data valutei este ziua lucrătoare urmă-
toare faţă de data tranzacţiei;
• spot - data valutei este două zile lucrătoare de la data
tranzacţiei;
• forward - orice dată a valutei ulterioară decontării spot.
Alţi termeni uzuali : • Poziţie deschisă
• Operaţiuni la vedere (spot) Diferenţa dintre totalul tranzacţiilor la vedere şi totalul tranzac-
O operaţiune de vânzare/cumpărare valute cu decontare după ţiilor la termen efectuate într-o valută sau dintre totalul activelor
două zile de la data încheierii tranzacţiei, la cursul de schimb
şi pasivelor în valută pentru care se asumă un risc valutar.
între părţi (curs spot), în cazul în care ziua de decontare este o zi
• Poziţie închisă
nelucrătoare, decontarea are loc în următoarea zi lucrătoare. (Fac
Cumpărări şi vânzări într-o valută sau active şi pasive care se
excepţie cazurile în care între părţi există alte convenţii.)
echilibrează pe total, negenerând o poziţie deschisă.
• Cotaţie fermă (firm quotation)
Cotarea unui preţ ferm care angajează banca. Este recomandată
adăugarea unor restricţii de timp sau de sumă („ferm pentru un
Prezentul nomenclator cuprinde expresii uzuale şi înţelesul lor general minut" sau „ferm pentru un milion").
acceptat; folosirea lor va duce la evitarea neînţelegerilor ce ar putea apărea în
timpul încheierii unei tranzacţii. • Cotaţie orientativă (for info only)
în toate cazurile, valuta/valutele tranzacţionată(e) trebuie clar specificată(e). Cotaţii care nu sunt ferme, datorită imposibilităţii de a tran-
în anumite cazuri, evidente, unii termeni pot fi utilizaţi atât pentru operaţiuni zacţiona din anumite motive (depăşirea limitei de expunere
de fructificare de fonduri, cât şi pentru operaţiuni de schimb valutar (cf. etc.).
ibid.).

196
197
Cotaţie directă Anexa nr. 4
O cotaţie este directă atunci când moneda naţională este expri- Lista valutară m i n i m a l ă
mată în funcţie de o unitate monetară a altei valute, numită de
bază (ex. USD/DEM, USD valuta de bază). Tara Valuta Acronim Cod
Cotaţie indirectă
Austria Şiling austriac ATS 040
O cotaţie este indirectă când o valută este exprimată în funcţie de
Australia Dolar australian AUD 036
o unitate monetară naţională, numită de bază (ex. GBP/USD,
Belgia Franc belgian BEF 056
GBP valuta de bază).
Ordin la curs limitat Canada Dolar canadian CAD 124
Ordin ce trebuie executat până la cursul limită indicat de client, Elveţia Franc elveţian CHF 756
înţelesul termenului limitat este „vindeţi cu cel puţin" în cazul Germania Marcă germană DEM 276
unui ordin de vânzare şi „cumpăraţi cu cel mult" în cazul unui Danemarca Coroană daneză DKK 208
ordin de cumpărare. Ordinele trebuie să specifice perioada pentru Egipt Liră egipteană . EGP 818
care sunt valabile (numărul de zile). Spania Pesetă spaniolă ESP 724
Punct (pip) Finlanda Marcă finlandeză FIM 246
Ultima cifră a unei cotaţii. Franţa Franc francez FRF 250 .
Marea Britanic Liră sterlină GBP 826
Grecia Drahmă grecească GRD 300
Irlanda Liră irlandeză IEP 372
Italia Liră italiană ETL 380
Japonia Yen japonez JPY 392
Republica Leu moldovenesc
MDL 498
Moldova
Olanda Gulden olandez NLG 528
Norvegia Coroană suedeză NOK 578
Portugalia Escudo portughez PTE 620
România Leu românesc ROL 642
Suedia Coroană suedeză SEK 752
Rusia Rublă RUR 643
Turcia Liră turcească TRL 792
Statele Unite Dolar SUA USD 840
*** DST XDR 960
*** EURO EUR 954

După Normele privind circuitul formularelor „Dispoziţie de plată valutară


externă" (DPVE) şi „Cerere de deschidere acreditiv" (CDA), emise de BNR,
publicate în M.Of. nr. 395/31 dec. 1997.

198 199
BIBLIOGRAFIE (18)* * * Legea bancară nr. 58/5 martie 1998, publicată în M. Of. nr.
121/23 martie 1998.
(19)* * * Legea privind Statutul B.N.R. nr. 101/26 mai 1998,
(1) Anescu, Vlad, Anescu, Ruxandra, „Creditul ipotecar", publicat în publicată în M. Of. nr. 203/01 iunie 1998.
revista Tribuna Economică nr. 25/2000, pp. 34-35. (20)* * * Regulament nr. 3/23 decembrie 1997, emis de B.N.R.,
(2) Axenciuc, Victor, Istoria economică a României, Ed. Fundaţiei privind efectuarea operaţiunilor valutare, publicat în
„România de mâine", Bucureşti, 1997. M. Of. nr 395/31 decembrie 1997.
(3) Bistriceanu, Gh; Ana, Gh., Finanţe, EDP, Bucureşti, 1995.
(4) Bodnar, Măria; Pătrăşcoiu, Lidia; Roxin, Luminiţa, Finanţe —
monedă, ASE, Bucureşti, 1994.
(5) Bostan, Ionel, Drept financiar, Ed. Media-Tech, Iaşi, 1999.
(6) Chirică, Lefter; lonescu, Romeo Victor, Sinteze de economie
politică, Ed. Economică, Bucureşti, 1997.
(7) Kiriţescu, Costin C., Idei contemporane în acţiune, Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1996.
(8) Kiriţescu, Costin C., Moneda. Mică enciclopedie, Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
(9) Lazăr, Costinel (et al), Teorie, credit, bănci, EDP, Bucureşti,
1997.
(\Q)Lămătic, Gheorghe, Structura şi funcţionarea sistemelor
economice, Ed. Sanvialy, Iaşi, 1998.
(l l)Manolescu, Gheorghe, Moneda şi ipostazele ei, Ed. Economică,
Bucureşti, 1997.
(I2)$aguna, Dan Drosu; Donoaica, Const. FI., Drept bancar şi
valutar, Ed. Proarcadia, Bucureşti, 1994.
(l3)Turcu, Ion, Operaţiuni şi contracte bancare, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 1994.
(14) Vochescu, /.; Bercheşan, V., Bancnota şi falsificatorii de
bancnote, Ed. Şansa, Bucureşti, 1996.
(\5)Whitehead, Geoffrey, Economia, Ed. Sedona, Timişoara, 1997.
(16)Zaharescu, Barbu, Economie politică, Ed. Cartea Românească,
Bucureşti, 1948.
(17)* * * Circularele B.N.R. de modificare a Regulamentului B.N.R.
nr. 3/23 decembrie 1997 privind efectuarea operaţiu-
nilor valutare (nr. 7/25 mai 1998 - M. Of. nr. 102/29
mai 1998, nr. 25/29 dec. 1998-M. Of. nr. 514/30 dec.
1998, nr. 22/10 sept. 1999 - M. Of. nr. 449/15 sept.
1999, nr. 26/27 sept. 1999 - M. Of. nr. 487/8 oct. 1999
şi f.n./24 dec. 1999 - M. Of. nr. 631/24 dec. 1999).

200 201
CUPRINS

CAP. I. BANII
1.1. Inconvenientele trocului, apariţia şi evoluţia monedei
1.2. Apariţia circulaţiei băneşti pe teritoriul României
1.3. Natura şi f u n c ţ i i l e banilor în economia contemporană
1.4. Masa monetară şi e c h i l i b r u l monetar
1.4.1. Structura şi dinamica masei monetare
1.4.2. Echilibrul monetar
1.4.3. Lecturi suplimentare: Despre inflaţie

CAP. II. CREDITUL ŞI SISTEMUL BANCAR


2.1. Creditul: conţinut, funcţii şi caracteristici
2.2. Formele creditului
2.2.1. Lecturi suplimentare: Creditul ipotecar...
2.3. Titluri de credit
2.4. Principiile creditului bancar
2.5. Băncile şi rolul lor. Sistemul bancar

CAP. III. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI


3.1. înfiinţarea B.N.R.
3.2. Reglementarea funcţionării B.N.R.
3.2.1. Politica monetară şi v a l u t a r ă
3.2.2. Emisiunea monetară
3.2.3. Operaţiuni cu băncile
3.2.4. Supravegherea bancară
3.2.5. Operaţiuni pe contul s t a t u l u i
3.2.6. Operaţiuni cu aur şi active internaţionale
3.2.7. Conducerea şi administrarea Băncii Naţionale a
României
3.2.8. Situaţii financiare
3.3. Dispoziţii speciale şi sancţiuni aplicabile prevăzute
de Statutul B.N.R.

203
CAP. IV. R E G L E M E N T A R E A A C T I V I T Ă Ţ I I B A N C A R E
ÎN R O M Â N I A 107
4 . 1 . A c t i v i t ă ţ i l e efectuate de b ă n c i 108
4.2. A u t o r i z a r e a b ă n c i l o r . Cazurile de retragere a a u t o r i z a ţ i e i
decătreB.N.R. ' 110
4.3. Organizarea şi conducerea băncilor 113
4.4. Secretul profesional 116
4.5. Cerinţe operaţionale privind activitatea societăţilor bancare 117
4.5.1. Cerinţe de capital 118
4.5.2. Cerinţe prudenţiale 119
4.5.3. Acţionari semnificativi 121
4.5.4. Tranzacţii interzise 121
4.5.5. Documente contractuale, registre şi evidenţe 122
4.5.6. Conturi, s i t u a ţ i i financiare şi controlul acestora 123
4.6. Transferul de fonduri 124
4.7. Supravegherea prudenţială a băncilor 125
4.8. Măsuri de remediere şi s a n c ţ i u n i 126
4.9. Supravegherea şi administrarea specială a băncilor 128
4.9. l . Măsuri de i n s t i t u i r e a supravegherii speciale a
băncilor 128
4.9.2. Măsuri de a d m i n i s t r a r e specială a băncilor 129

CAP. V. R E G L E M E N T A R E A E F E C T U Ă R I I
OPERAŢIUNILOR V A L U T A R E 132
5. l . Deţinerea şi u t i l i z a r e a a c t i v e l o r în valută 133
5.2. Conturile în l e i a l e n e r e z i d e n ţ i l o r 151
5.3. Piaţa valutară 152
5.4. Obligaţia de repatriere 153
5.5. Operaţiuni valutare efectuate pe teritoriul României 156
5.6. Controlul valutar 158

Anexa nr. 1. E x p l i c a ţ i i ale unor termeni şi expresii (din


conţinutul lucrării) şi unităţile monetare ale
diverselor state 161
Anexa nr. 2. Instrumente de plată 169
Anexa nr. 3. Lista p r i n c i p a l i l o r termeni definiţi potrivit
Regulamentului privind efectuarea operaţiunilor
valutare 189
BIBLIOGRAFIE 200

204